Page 2 - Drumul_socialismului_1966_06

P A G IN A A 2-A
1 n n v u m
\

SA OBLIGAM

APELE. In orice domeniu de activitate şi mal ales în agri­

cultură apa, această ma re bogăţie constituie un ete<
ment indispensabil. Cu ajutorul ei sporesc recoltele şi,
ca urmare, veniturile pe unitatea de suprafaţă. Tocmai
de aceea partidul şi statul acordă o mare atenţie foto-
sirii cu maximum de eficienţă a tuturor resurselor de
apă. In acest sens, Congresul al (X-lea al partidului a
SA VDE trasat sarcina ca pinâ in 1970 să se ajungă la o supra­
faţă irigată de 600.000 hectare. In regiunea noastră a-
pele Mureşului, Streiului, Secaşulul, Ampoiului, Sebeşu­
lui şi ale altor rîuri interioare oferă mari posibilităţi pen­
tru irigarea culturilor. In multe părţi, sub îndrumarea
organizaţiilor de partid s-au obţinut unele rezultate bu­
ELE! ne, executindu*se lucrări pentru irigaţii pe circa 1.400
hectare. Dar pinâ la 5.000 hectare irigate, suprafaţă la
kUJ
f l i care trebuie să se a ju ngă pinâ in anul 1970 au mai
rămas multe de făcut. Cum sînt rezolvate aceste sar­
cini ? In pagina de faţâ redăm citeva aspecte legate
de problema irigaţiilor.

lizate in condiţii de neirigarc". relor, stabilizatoarelor etc.
A tunci cum se explică faptul că in aşteptarea Trebuie să arăt că unele uni­
în anul trecut această metodă de tăţi ne fac greutăţi, deoarece de­
sporire a recoltelor nu a fost a- pun comenzi pentru anumite t i­
plicală pe întreaga suprafaţă de puri de u tilaje şi apoi nu se pre­
103 ha amenajată pentru irigaţii? zintă pentru a Ie ridica pe consi­
Inginerul şef a căutat să aducă derentul că ar avea nevoie de al­
unele justifică ri. Dar un simplu
tele. Aşa au procedat cooperatorii
calcul arăta că numai la cultura
din Rapolt, care au comandat p ri­
porum bului, prin ncfolosirea siste­
După cum s-a văzut. în nume­ ma dată o pompă tip Cerna 200 C
m ului de irig a ţii pe suprafaţa a- roase cooperative agricole s-a
m in tilâ s-au pierdui înlr-u n singur construit o vastă reţea de canale şi un motor Diesel de 45 C.P. In
an circa 250 tone boabe cu care prin care urmează să se reverse luna aprilie, s-a renunţat la a-
din belşug apa. Pentru aceasta ceastă comandă, solicitîndu-se in
s-ar putea îngrăşa peste GOo porci
sînt necesare insă diferite utilaje. schimb o pompă lip Criş 200 A.
a 100 kg fiecare. La întrebarea : O bună parte din unităţi dispun
„Ce măsuri aţi luat în acest an de agregate de aspersiune. pompe, acţionată dc un motor electric. O
greutate de acest fel ne-a făcvit-o
pentru folosirea sistemului de ir i­ motoare stabile, conducte etc,,
care au fost revizuite şi puse în şi cooperativa agricolă din Daia,
gaţii ?" — ni s-a răspuns foarte
stare de funcţionare fn unele coo­ care a comandat conducte in va­
concis că s-au făcut toate amena­ perative însă, mai ales în acelea
loare ele 52.000 Ici, m aterial care
jă rile şi ni s-a dat garanţia că unde s-au amenajat noi suprafe­ stă şi acum în incinta în tre p rin ­
fondurile investite sînt folosite cu ţe pentru irigare, se simte nevoia
procurării acestor utilaje prin in ­ derii. De asemenea, cooperatorii
maxim um de eficienţă.
iei mediul între p rin d erii nr. 12 din din Petreşti, trebuie să ridice con­
V erificind însă pe teren cele re­ Simeria. Dc aceea, am solicitat şi ducte de patru ţo ii, în valoare de
latate, am găsit o situaţie nu prea tovarăşului Komulus Tim aru, d i­
lăudabilă. Pompelor nu li s-a asi­ rectorul întreprinderii, să răspun­ 1 840 lei. La fel procedează şi coo­
dă la întrebarea : cum se face a- perativele agricole din Strei şi
gurat o priză bună. iar canalele
provizionarea beneficiarilor ? Batiz.
sînt şi acum îm potm olite, acope­ — U n ită ţii noastre îi revine sar­
rite de buruieni, muşuroaie şi alte cina de a pune la dispoziţia coo­
resturi vegetale, ceea ce denotă că perativelor agricole, cu m ultă o-
perativitate. toate utilajele solici­
nu există o concordanţă între vor­
tate. Ţinînd scama de suprafeţele
be şi fapte.
Plin Intermediul aspeisoarelor ploaia artiliciald vine din abuni/en/o peste grddlna târanllor coopetalon din Rdhdu. planificate pentru a fi irigate in
cooperativele agricole încă din a- V-am prezentat în pagina
tuil trecut s-a sta b ilit că sînt ne­ de faţă numai citcva din
cesare 5: agregate de aspersiune şi aspectele caic privesc pro­
ţii să fie recuperate prin sporuri V-a|i gîndit la vreo soluţie în a- Fondurile fixe 7 pompe Cu două luni mai tir- blema deosebii dc Im por­
Drumuri noi pe ..şi itinerarii de producţie, încă din prim ul an. cest sens ? ziu, întocm ind o nouă situaţie, pe tantă a irig a ţiilo r în regiu­
In prezent ne străduim să e x tin ­
nea noastră S-a văzut că a-
— După multe căutări, noi am
baza comenzilor depuse de către
dem acest sistem pe 25 hectare. ajuns la concluzia că prin coope­ fiecare unitate, num ărul agregate­ colo unde a existat preocu­
De fapt am şi procurat încă 4 je­ rarea cu alte unităţi putem înlă­ au voie lor dc aspersiune solicitate a a- pare, unde consiliile dc con­
tura acest neajuns. De aceea, aş
harta ogoarelor. neexplorate turi noi pentru aspersor, g arnitu­ form ula următoarea propunere r juns la 8. Nu de m ult, din partea ducere şi specialiştii au cău­
rile necesare şl 100 m 1 de con­
tat ca sub îndrum area o r­
ducte. In marginea comunei Apoldul de D.R I.F.O T Deva ni s-a com uni­ ganizaţiilor de partid să fo­
— Dar despre modul de aplica­ Jos există un pirîu eu un mare cat un necesar de 12 agregate. losească toate forţele şi
— De la Consiliul agricol raional re a udărilor ce nc puteţi spune ? debit de apă şi care nu c folosită. să ruginească? Din cele arătate rezultă destul dc mijloacele existente în u n i­
Străbaţi regiunea de la un ca­ Sebeş ni s-a spus că la dumnea­ Pentru aducerea Iui spre albia tăţi, şi rezultatele sini hune
păt la altul şi te minunezi cum voastră, deşi au început lucrările — In acesta direcţie trebuie riu lu i Sccnş. ar fi necesar să sc limpede că dacă se făceau studii Sc constată că in nuilte u-
m ajoritatea ţă ra n ilor cooperatori de amenajare a terenului pen­ multe cunoştinţe, înclemînarc şi sape un canal de numai 100 m etri. mai temeinice, exista posibilita­ nităţi mai există încă d e fi­
traduc in fapte una din p rin c i­ tru irigaţi ele au fost sistate în pasiune. Cooperatorul nostru, Acest lucru il putem face in co­ tea comandării acestor u tilaje cu cienţe în această direcţie,
Avram T rifu , este unul din
cei
palele sarcini care stau în fa­ mod nejustificat. Pentru moment care se pricep El a fost spec ia li­ mun cu cooperativele agricole din Cine nu-şi aminteşte de vestita m ult tim p în urmă Recent, Con­ îndeosebi în gospodăriile a-
ţa ag riculturii noastre socialiste ţăranul cooperator loan T rif din Apoldul dc .los. Miercurea, Cun- grădină de legume din marginea gricolc de stat din Hircca.
— extinderea irig a ţiilo r. Pe te­ Lănci am ezită să dea un răs­ zat în folosirea pompelor şi aspei ­ la. C'ut, Itâhău şi Sebeş care folo­ oraşului Deva care a aparţinut siliul Superior al A g ric u ltu rii a Oarda, Petreşti şi altele,
renuri, altădată sărace în u m id i­ puns. Facem însă o completare soarelor. Cunoaşte pretenţiile fie­ sesc pentru irig a ţii apa din riul gospodăriei agricole de stat din reglementat problema d irijă rii as- unde, deşi s-au învestit fon­
Bîrcea 7 Cu trei ani în urmă s-a
cărei sole cit şi compoziţia apei.
tate, je tu rile aspeisoarelor re­ a întrebării. Cum se explică fap­ Şi pentru că a venit vorba de apă. Sccaş. Avantajul ar fi evident : in ajuns la concluzia că această gră­ pcrsoarelor către beneficiari, in duri insemnatc pentru ame­
varsă acum ploaia a rtificia lă , ră­ tul că apele riu lu i Sebeş trec prin prim ul rind s-ar îm bunătăţi com­ dină nu e rentabilă şi s-a propus sensul că agregatele se livrează najarea sistemelor dc irig a ­
cind să sporească rodnicia ogoa­ grădina dumneavoastră, şi nu vă amintesc că ea este prea sărătu- poziţia apei şi in al doilea rind va desfiinţarea ei. Conducerea T rus­ ţii şi n procurării u tila je lo r
relor. Dar pentru aceasta au fost gîndiţi să le folosiţi in scopul rată De aceea, udările le aplicăm creşte debilul riu lu i Sccnş, ceea tului regional Gostat a dispus de­ u n ităţilor pe măsura in care ele necesare, ele nu sînt folo­
necesare inve stiţii, un efort co­ creşterii belşugului ogoarelor ? numai în cazuri strict necesare ce va satisface cerinţele de iriga­ montarea agregatelor De atunci au term inat toate am enajările site pc măsura cerinţelor.
lectiv. Din situaţiile operative — Apoi, |>ot să treacă, răs­ (4-5 udări pe an) şi pentru ca apa ţii ale u n ită ţilo r am intite. cele 6 pompe împreună cu acce­ pentru irigat. A vizul asupra în­ M ai m ult, situaţia motoare­
existente, reţinem că numai în punde interlocutorul nostru, pe să nu dăuneze solului, locul gră­ Reţinem această propunere deo­ soriile necesare au fost „adăpos­ cheierii acestei acţiuni trebuie să lor, pompelor şi conductelor
d in ii de legume este schimbat
cooperativele agricole, de la în ­ un ion intrigat de faptul că lip ­ sebit de valoroasă şi considerăm tite" într-un loc necorespunzător, şi-l dea conducerea D.R.f F O T. dc la Ci A S Hircca, care şi
ceputul anului au fost dislocaţi seşte preocuparea consiliului de tot la doi ani. că de rezolvarea ci trebuie să se fiin d lăsate pradă intem periilor. la ora actuală stau stocate
şi m anevraţi peste 51.000 m.c. conducere faţă dc problema ir i­ Acelaşi lucru a fost sesizat şl ocupe cu toată răspunderea şi Cu toate insistenţele noastre n i­ Pînă acum s-a confirm at te rm i­ in condiţiuui nccorcspun-
de păm înt rczultind un adevărat g a ţiilo r Noi am lot insistat să se de brigadierul Nicolac Irim ic de uniunea raională a cooperativelor meni nu a manifestat bunăvoinţă narea am enajărilor pentru coope­ 2ă(onrc, va trebui să dea de
păienjeniş de canale a căror lu n ­ continue lucrările dar, practic, la cooperativa agricolă din Răhău. agricole. de a spune care este valoarea a­ rativele agricole din Haţeg, To- gîndit conducerii T rustului
gime însumează sute de kilom e­ nu s-a ajuns la nici un rezultat — Şi noi sîntem convinşi de avan­
tri Iţi este mai marc dragul să Are dreptate tovarăşul T rif. tajele irig a ţiilo r, spunea el In anul Gostat. Măsuri practice sc
priveşti acum lucrările pentru Consiliul de conducere al coope­ trecut, prin aplicarea udărilor la im pun a fi luate şi in ce
irig a ţii ale cooperatorilor din rativei agricole din Lancrăm nvi tim p am obţinut cîte 27.000 kg Sisteme părăsite priveşte impulsionarea lu ­
Totoi. Teiuş, Toteşti, Haţeg, Ra- poate aduce nici un m otiv înte­ roşii, 25.000 leg varză şi 17000 Wg cră rilo r dc amenajare a te­
polt şi din alte unităţi. meiat în această direcţie, deşi ardei gras la hectar. Fiecare din renu rilor pentru irig a ţii, în ­
...P inul Ja z" străbate hotarul cunoaşte că în anul trecut de pe culturile am intite au fost şi sînt
satului Toteşti pe o nouă p o rţiu ­ cele 10 hectare destinate grădină­ udate de cile ori este nevoie. Cu deosebi in cooperativele a-
se
pot iriga
agregatul existent
ne de teren. Cum v-aţi gîndit să ritu lu i cu greu s-a putut realiza = minusuri gricolc din V in ţu l de .los.
folosiţi această sursă im portantă un venit de 60.000 lei. Este şi a- pină la 2 hec tare pe zi. Brigadie­ Lancrăm. Hcnic, Strcm ţ,
rul Nicolac Irim ie a ţinut să ne
dc sporire a recoltelor ? Răspun­ ceasta o explicaţie a nehotărîrii prezinte şi un grafic al ve n itu ri­ A poldul de Jos şi altele.
sul preşedintelui Pavcl Turcii cu care se acţionează aici pen­ lor în raport cu extinderea iriga­ Troblcma procurării u tila ­
este edificator i tru ca apele rîului Sebeş să fie ţiilo r II reproducem întocmai : je lo r necesare va trebui să
supuse voinţei omului Dar pînă de recoltă
— „la zu l" era u tilizat şi pînă stea in atenţia u n ită ţilo r cit
acum, dar nu în mod raţional. rin d ? Răspunsul trebuie m ateria­
Puţinele suprafeţe cultivate cu lizat prin fapte, deoarece posibi­ Despre stadiul lu cră rilor pen­ şi a un iu nilor cooperative­
lită ţi există.
legume primeau apa prin inter­ tru amenajarea terenurilor irig a ­ lor agricole. Din discuţiile
mediul găleţii. Acum însă. p ri­ te din raionul Alba am solicitat avute eu mai m u lţi pre­
v iţi, s-au săpat canale de irig a ­ să ne vorbească iov Ion Mârgi- şedinţi dc cooperative, spe­
ţii pentru 40 de hectare. Aici
cultivăm legume şi porum b De Investiţii ncanu, preşedintele uniunii raio­ cialişti, ţărani cooperatori,
a cooperativelor
agricole
nale
curînd, datorită efortului coopera­ * Printre altele, interlocutorul nos­ lucrători din gospodăriile
to rilo r pentru term inarea la tim p tru a spus : agricole de stat, a reieşit cu
a lucrărilor, am p rim it un agre­ peste tot sînt posibilităţi su­
gat de aspersiune pe care, ori de recuperate — Dc la începutul anului şi ficiente pentru ea amenaja­
cîte ori ploaia naturală ne oco­ pină în prezent, în cooperativele
leşte, il punem în funcţiune. Pen­ agricole clin ra irn s-au executat rea terenurilor planificate
tru noi este o mare realizare. lucrări noi pentru irig a ţii pe 267 pentru a sc iriga. să sc ter­
hectare, iar sistemele vechi s-au
Pe aceeaşi temă continuăm reamenajat pe 208 hectare. S-a mine in tr-u n tim p cît mai
discuţia în m ijlocul cooperatorilor depus o muncă susţinută de către scurt.
din Rapolt. Inginerul V irg il llli- toţi cooperatorii. Din lipsa agre­ Este necesar însă ea de a-
davu, desfăşurînd o foaie de calc gatelor însă apa nu şi-a început
pe care era conturată forma siste­ peste tot călătoria pe canalele de ccst lucru să se ocupe cu
m ului de irig a ţii începe să dea Vizita noastră la cooperativa irigaţii. Am solicitat gospodăriei mai m ultă Insistenţă a til
explicaţii. agricolă din' Sebe< a co in cis cu o agricole de stat din Oarda să ne consiliile agricole cit şi u-
— Avem apă din belşug. Sursa zi bogata in fapte la grădina dc ajute cu anumite agregate. Dar niunilc cooperativelor agri­
principală o constituie Mureşul. legume Zeci de cooperatori plan­ de aici ni s-au oferit pompe, cu cole. Acestea din urmă au
Tocmai ele aceea, după lungi tau ultim ele răsaduri de varză condiţia de a se plăti 300 lei pe datoria ca. pentru im pulsio­
dezbateri, ne-am gîndit să-i gă­ şi roşii, una din pompe trim itea zi pentru fiecare. Considerăm că
sim o utilizare. La îndemnul o r­ apa Seraşului prin conducte pină e prea m ult .. narea lu cră rilor, să iniţieze
la locul indicat de specialistul u- unele acţiuni comune de
ganizaţiei de partid, am declan­ Discuţia despre închirierea agre­
n ită ţii. iar un agregat de asper­ întrajutorare intre un ităţi
şat acţiunea dc irigaţii. Dar să siune împrăştia cu dărnicie pes­ gatelor pentru irig a ţii ne-a con­ cestor utilaje. Dar, oricine ştie că teşti, Mîha lţ, Totoi, Rapolt şi şi să înlesnească procurarea
discutăm pe viu. te cultu ri ploaia a rtificială Peste dus la ideea de a vizita gospodă­ ele sînt foarte solicitate. De aceea, Strei, care au şi p rim it agrega­ u tila je lo r necesare. Dc re­
Intr-adevăr la Rapolt, pc ma­ lot se muncea cu pasiune*şi p ri­ ria agricolă de stat din Oarda am sugerat ideea ca aceste agre­ tele dc aspersiune.
cepere Profităm de o scurtă pau­ zolvarea acestor probleme
lul drept al M ureşului, (analele Aici, il rugăm pe tov. V irg il Ma­ gate să fie îm prum utate altor u n i­ Ţinînd seama de modul de d iri­
ză pentru mutarea aspersorului depinde în marc măsură
terasate sc întind într-o geometrie pe o altă porţiune de teren, şi tei, inginerul şef al unităţii, să ne tăţi care au nevoie de ele. Răs­ jare a acestor utilaje, este nece­
perfectă La spusele inginerului iată-nc în posesia altor date p ri­ explice care este situaţia sistemu­ punsul a venit prom pt : „Nu se sar ca unităţile care solicită as- realizarea planului de ir i­
facem notificarea : aici s-a creat vind im portanţa irig ă rii Dc data lui de irig a ţii Ştim că in acest poate. Ele sînt înregistrate la ca­ persoare să termine cît mai re­ gaţii şi în ultim ă instanţă
aceasta interlocutorul c tov. obţinerea unor producţii
calc liberă apei M ureşului pentru scop s-au investit aproape 450 000 pitolul mijloace de bază şi nu e pede am enajările pentru iriga ţii.
IUaria Farcaş, brigadieră legu­ sporite.
udarea c u ltu rilo r legumicole şi lei. De asemenea, aici există şi o permis să fie înstrăinate". Aici am Mă refer mai m ult la faptul că in ­
micolă care ne-a spus :
cerealiere pe 40 de hectare. — La noi, de cind practicăm bună experienţă în domeniul ir i­ face o completare : bine, dar m ij­ tr-o scrie de cooperative agrico­
D rum urile noi ale apei apă­ irigarea, producţia la grădina de gaţiilor. Interlocutorul nostru a- loacele de bază au voie să rugi­ le, lucrările sînt Jntîrziate. De a-
legume s-a dublat. Numai în a- mintea că „pe terenurile irigate în Pagină realizată dc :
rute pc haita ogoarelor regiunii nească ? Nu vă vine a crede, to­ ceea, trebuie să existe mai multă
nul trecut veniturile totale au fost — Spuneaţi că la fel ca şi veci­ ION M AN EA
continuă să sc extindă în nume­ ele peste 300.000 lei Tocmai dc nii clin Sebeş intîm pinaţi greu­ anul 1963 s-au obţinut în medic varăşi din conducerea Trustului preocupare pentru amenajarea
roase unităţi agricole socialiste. aceea a fost posibil ca investi­ tăţi datorită faptului că apa pe cîte 4.378 kg porumb boabe la regional Gostat ? Atunci p riv iţi staţiilo r dc pompare, a bazinelor AUR EL POTOPEA
Am în tîln it însă... ţiile făcute in sistemul de iriga­ care o folosiţi este sărâturată. hectar, fată dc numai 1.800 kg rea­ fotografia de mai sus. de refulare, a podeţelor, stăvila-