Page 28 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 28
PAGINA A
I m w m u l S o c ia l is m u l u i Nr. 3556
- * ; ^ T W T ? r r r'^ * w ^ . 'y r
VATA
'y S ŞTIRI INFORMAŢII COMENTĂRII '• ŞTIRI INFORMAŢII
ŞEDINŢA PLENARA A O. I. M. a u în c e p u t lu c r ă r ile VIETNAM
CUVÎNTUL REPREZENTANTULUI ROMÂN CONGRESULUI P.P.R. Mongol
GENEVA 7 — Corespondentul poporului din Vietnam ul de sud. Tre de dezvoltare în domeniile economic U LAN -B A TO R . — T rim isul spe P. C. R., conducătorul delegaţiei, Patrioţii au provocat deri de sute de oameni, Tar cînc! e-
ale
licoptere
comandamentului
Agerpres, H Liman, transm ite : La buie să se pună capăt provocărilor şi social V orbitorul s-a referit la cial Agerpres, S. Podină, transm ite : Gheorghe Paloş, secretar al Comite S.U.A. au fost doborîte.
Conferinţa generală a Organizaţiei şi in celelalte regiuni ale lum ii. prioritatea de care trebuie să se La 7 iunie. în sala de şedinţe a M a tu lu i regional Oltenia al P.C.R.. Pe
Internaţionale a M uncii au început 0.1 M putea, folosind mijloace spe bucure formarea de cadre naţionale relui H ural Popular al R.P. Mongole, tre Niţă, ambasadorul Republicii So pierderi grele agresorilor
în şedinţă plenară discuţiile pe m ar cifice, să aducă o contribuţie utilă competente la toate nivelurile. Inspi şi-a început lucrările Congresul al cialiste România la Ulan-Bator.
ginea raportului directorului general cauzei cooperării internaţionale şi rată de aceste consideraţii, delegaţia XV-lea al P artidului Popular Revo Congresul are următoarea ordine Cel de-al 1.100-lea
al O.I M , D. Morse, in titu la t, „Indus în tă ririi păcii. De asemenea, delega română a supus conferinţei un pro luţionar Mongol. de zi : prezentarea si discutarea ra SAIGON 7 (Agerpres). —
trializarea şi munca". ţia română cere, totodată, respecta iect de rezoluţie în acest sens, după La Congres participă 752 de dele portului de activitate al CC. al Agenţia de presă „Eliberarea" re
D um itru Petrescu, preşedintele Co rea p rin cip iu lu i universalităţii O.f.M. cum şi la cea de-a 39-a sesiune a gaţi reprezentind 48.570 mem bri şi P P R M. şi raportul Comisiei centra latează că pa trio ţii sud-vîetnamczi avion doborît
m itetului de Stat pentru protecţia punîndu-se capăt discrim inărilor C onsiliului Economic şi Social O N U., candidaţi de partid. Participă, de a- le de revizie, adoptarea noului pro care operează în provincia Can Tho
muncii din Republica Socialistă Ro inadm isibile faţă de R P. Chineză, ca şi la cea de-a 20-a sesiune a A du semenea. delegaţii ale unor partide gram al partidului, examinarea si a- au provocat. în cursul lu n ii mai,
mânia a subliniat în cuvîntul său că R D. Germană, R.P D Coreeană şi nării Generale a O.N.U , a prezentat comuniste şi muncitoreşti din 39 de probarea D irectivelor planului cin ci pierderi grele trupelor americano- H AN O I 7 (Agerpres). —
p rincipiul cooperării internaţionale R D. Vietnam al căror loc este în o r proiecte de rezoluţii privitoare la pu ţâri. Delegaţia P artidului Comunist nal de dezvoltare a economiei naţio saigoneze. Tnterceptînd trupe ina Forţele m ilitare aeriene ale A r
paşnice şi al respectării legalităţii in ganizaţie. nerea în valoare a resurselor umane, Român este alcătuită din tovarăşii nale si a c u ltu rii pe 1966—1970 şi a- mice în zilehe de 20 şi 21 mai, uni matei populare vietnameze au do-
ternaţionale constituie o condiţie e- A nalizind raportul prezentat de rezoluţii care au fost adoptate în u- Vasile Patilineţ, secretar al CC. al legerea organelor centrale de condu tăţile Frontului naţional de elibera borit m arţi în districtul Nghi Loc,
senţialâ a re la ţiilo r dintre state, in directorul general, reprezentantul nanimitate. cere ale partidului. din provincia Nghe An, cel de-ai
diferent cărui sistem social si politic român a arătat că industrializarea D. Petrescu s-a referit la convoca re au scos din luptă 250 de m ilita ri 1.100-lea avion m ilita r american de
ii aparţin. V orbitorul a arătat că constituie, pentru un număr din ce rea unei conferinţe regionale euro La p rim ul punct de pe ordinea de şi au distrus trei care-am fibii. La la 5 august 19G4, cind S.U.A. au în
ţara noastră îsi manifestă în g rijo ra în ce mai mare de ţări, însăsi cheia pene a 0.1 M. în vederea exam ină zi, J. Tedenbal, prim -secretar al C C nord de provincia Bien Hoa, partea ceput bombardarea te rito riu lu i R. D.
rea profundă în legătura cu agresiu de bo'tâ a dezvoltării economice si rii problemelor specifice ale conti nl P.P.R.M., a prezentat raportul de americano-saigoneză a avut pier Vietnam.
nea americană în Vietnam şi se pro sociale. nentului, legate de obiectivele orga DUBNA 7 (Agerpres). — La activitate al C.C. al P.P.R.M.
nunţă pentru încetarea bombarda După ce a ilustrat această teză, nizaţiei. O asemenea conferinţă, a Dubna a avut loc cea de-a 20-a In aceeaşi zi a fost prezentat ra
mentelor asupra R D Vietnam, pen pi in succesele obţinute de ţara noas subliniat vorbitorul, ar fi utilă ţă ri sesiune a C onsiliului Ş tiin ţific al portul Comisiei centrale de revizie,
tru retragerea trupelor străine din lor Europei, după cum ar fi profita In stitu tu lui unificat de cercetări precum şi raportul cu p rivire la D i
Vietnam ul de sud, traducerea în tră, vorbitorul a am intit câ Româ bilă şi altor membri ai 0.1 M. Ea nucleare. A fost adoptată o hota- rectivele Congresului al XV-lea al
viaţă a acordurilor de la Geneva şi nia a participat activ, în cadrul d i s-ar înscrie în spiritul rezoluţiei A du rîre cu p rivire la planul pe cinci P.P.R.M referitoare la cel de-al pa
nării Generale O.N.U. intitulată „A c
recunoaşterea Frontului Naţional de fe ritelor organizaţii internaţionale, la ani de dezvoltare a Institu tu lu i a trulea plan cincinal de dezvoltate a
ţiuni pe plan regional In vederea îm cărui îndeplinire va spori posibi economiei naţionale şi cu ltu rii R.P.
Eliberare ca singurul reprezentant al sprijinirea e fo rtu rilo r ţa rilo r in curs bunătăţirii re la ţiilo r de bună veci lită ţile de efectuare a cercetărilor
nătate intre statele europene aparţi- în vederea folosirii energiei ato Mongole pe anii I9GG—1970.
nînd unor sisteme social-pohtice di mice in scopuri paşnice Lucrările Congresului continuă.
ferite", rezoluţie prezentată de de C onsiliul ş tiin ţific a acordat
legaţia română şi adoptată în una prem ii pentru cele mai bune lu
Delegaţia de ziarişti români a fost primită nim ÎLîit >. crări ştiinţifice efectuate in cadrul In seara zilei de 7 iunie, C.C al
Lucrările Conferinţei generale a Institutului. P.P.R.M. a oferit o recepţie în cinstea
Organizai iei Internaţionale a M uncii delegaţiilor străine prezente la cel
de vicepreşedintele Comitetului Permanent al continuă. de-a! XV-lea Congres al P.P.R M.
Adunării Reprezentanţilor
R. D. VIETNAM.
Populari din întreaga Chină S E S I U N E A N . A . T . O . Unitate de rache
te aparţinind fo r
PEKIN 7. — Corespondentul Ager- fo*t prezenţi Uan I. prim -secretar al BRUXELLES 7 (Agerpres). — transfere în altă parte. Franţa nu se tic — sint. de fapt, probleme de or ţelor antiaeriene
pres, Ion Gălăţeanu, transm ite : Secretariatului U niunii ziariştilor din M arţi dimineaţa a început la B ru opune. In continuare, m inistrul de din pur tehnic şi ca atare ele trebuie ale R. U. Vietnam.
M arţi. Go Mo Jo, vicepreşedinte al China, şi alte persoane cu munci de xelles (după un prolog în 14 care a externe al Franţei a cerut să fie su să fie reglementate de m ilita ri. In
Com itetului Permanent al A dunării răspundere în presă avut loc in ajun), reuniunea Con prim ată din textul com unicatului ex legătură lu această problemă, m inis
Reprezentanţilor Populari din întrea Au fost prezenţi, de asemenea, re siliu lu i m inisterial al N.A.T.O., cu presia „grupul celor 14", cerere care tru l de externe francez a anunţat că
ga Chină, a p rim it delegaţia de zia prezentanţi aj Ambasadei Republi participarea Franţei a fost acceptată. intrueît guvernul R.P. Germane nu
cii Socialiste România la Pekin. Ordinea de zi a sesiunii este atît A fost luată apoi in discuţie pro a ridicat problema retragerii forţelor
rişti rom âni condusă de Nestor Ig de incănatd si de complicată, incit
Cu acest prile j a avut loc o con blema re la ţiilo r dintre trupele m ili franceze de pe te rito riu l Germaniei
nat, preşedintele U niunii ziariştilor vorbire ra rc ’s-n desfăşurat intr-o at m ajoritatea observatorilor politici tare franceze aflate pe te rito riul occidentale, cete două guverne au ho-
din Republica Socialistă România. Au mosferă cordială. pre/.m ţi la Bruxelles sînt sceptici in Germanie' occidentale si sistemul m i târît să înceapă la 13 iunie discuţii
ce priveşte rezultatele ei. Pină
lita r nord-atlantic. M in istru l de ex asupra viito ru lu i statut al forţelor
m iercuri după-amiazâ. participanţii terne al Olandei. Joseph Luns. a fă m ilitare franceze aflate in R.F.G,
la sesiune vor trebui să dezbată pro cut cunoscut câ „grupul celor 14" a M in istru l de externe britanic, M i-
blemele reorganizării structurilor desemnat un comitet compus din f> chael Stewart a insistat ca această
Declaraţia juriştilor a r a b i N.A.T.O., ale transferului comanda ţâri membre ale A lianţei atlantice problemă să facă obiectul unor tra
permanent,
mentelor si C onsiliului
tative cu „C om itetul celor cinci", in
care să negocieze cu Franţa aspecte
ale legăturilor dintre forţele france le politice ale acestei probleme In stitu it de „grupul celor 14“ membri
ze şi forţele integrate, precum si u- tervenind din nou, Couve de M u r ai N.A.T.O. Dean Rusk. luînd cuvîn-
CAIRO 7 (Agerpres). — Federaţia term inare şi independenţă este un nele aspecte de ..politică generală". tul, a cerut p articipanţilor să nu
ju riş tilo r arabi a dat publicită ţii la act agresiv îndreptat îm potriva po In şedinţa de dimineaţă, m inistrul ville a anunţat că*guvernul francez
7 Junie o declaraţie în care condam poarelor arabe". In ^declaraţie este afacerilor externe al Olandei, Jaseph a făcut deja cunoscut câ problema transform e problemele procedurale
nă acordul referitor la stabilirea unei exprim at sp rijin u l deplin faţă de Luns, a prezentat C onsiliului M inis re la ţiilo r dintre forţele franceze a fla în probleme politice, adăugind to
baze m ilitare britanice în Bahrein, lupta poporului din Bahrein îm p o tri terial, in numele „celor H \ Kotâ- te, in .R.F.G şi sistemul m ilita r .nord- tuşi. câ „anum ite aspecte m ilitare au
calificlnd u -l drept un „document ile va noilor acţiuni ale colonialism ului ririle la care au ajuns partenerii a- atlantic — re la ţii cărora „cei 14" do în acelaşi tim p un pronunţat carac
resc să le im prim e un caracter poli
gal*. Acordul, subliniază declaraţia, si solidaritatea cu lupta popoarelor tlantici ai Franţei in şedinţa de luni. ter politic".
„constituie o violare a Cartei O.N.U. din această insulă pentru libertate şi După cum se ştie, aceste hotârîri se Studentul negru
şi a dreptului popoarelor la autode independenţă referă la un număr de probleme
strict tehnice, lâsînd în suspensie o DAHOMEY: „Sînt necesare
serie de chestiuni p rivind viito ru l A-
lianţei atlantice. După citirea comu noi eforturi din partea populaţiei*4
nicatului adoptat de „cei 14". prim ul James Meredith-grav rănit
Greva marinarilor britanici care a luat cuvîntul a fost m inistrul COTONOU 7 (Agerpres). - ce ne poate ajuta la lichidarea de
afacerilor externe al Franţei, Couve
Luînd cuvîntul la un m iting or
de M urville, care nu a obiectat asu ganizat în oraşul Paraku, preşedin zorganizării economice şi financ ia- NEW YORK 7 (Agerpres). — Stu sippi, rezervată pină atunci numai
re. Preşedintele Soglo şi-a exprim at
LONDRA 7 (Agerpres). — Sindica că comisia specială guvernamentală, pra acestor concluzii, fiin d de acord tele Republicii Dahomey, Soglo, a încrederea câ populaţia va sp rijin i dentul negru James M eredith a fost albilor. Cererea lui a declanşat acum
tul naţional al m arinarilo r din Ma însărcinată cu anchetarea condiţiilor cu aprobarea lor de către Consiliul subliniat că pentru obţinerea inde guvernul în îndeplinirea planului de rănit grav cu focuri de armă de un patru ani incidente violente provo
rea B ritanie a lansat un apel in ve de muncă a m arinarilor, se va pro M inisterial. EI a subliniat că dacă pendenţei depline a ţâ rii sînt nece cinci ani de dezvoltare economică a rasist alb în tim p ce efectua pe jos cate de rasişti, care s-au soldat cu
victim e, ceea ce a determ inat in te r
derea boicotării tu tu ro r navelor co nunţa in favoarea greviştilor. sare noi eforturi din partea popu ţâ rii El a subliniat câ armata va de-a lungul statului Mississippi, un venţia trupelor federale. In tot tim
merciale britanice, care urmează să Comisia a ajuns la concluzia că partenerii francezi din N A TO . do laţiei, El a relevat necesitatea dez „marş îm potriva fric ii" şi în s p riji pul stu d iilo r sale, el a fost păzit de
ancoreze in diferite porturi din lume este necesară o sporire apreciabilă a resc ca sediul C onsiliului permanent voltării ag ricu ltu rii şi a sporirii pro râmîne la putere atît tim p cit va agenţi al B iroului federal de inves
De asemenea, Comitetul executiv al salariilor m arinarilo r însă ea nu dis al acestei organizaţii să rămînă la ducţiei destinate exportului. Acesta considera necesar pentru îndeplini nul recunoaşterii dreptului populaţiei tig a ţii şi venea acasă clandestin în
sindicatului a cerut sp rijin u l Con pune de puterea de a impune o so- Paris, guvernul francez nu are nim ic este, a subliniat el, singurul m ijloc rea sarcinilor propuse. de culoare de a se înscrie in listele
gresului sindicatelor britanice (TUC), luţie arm atorilor. electorale. Meredith, care era însoţit tim pul vacanţelor.
pentru interzicerea accesului în por îm potrivă. Dacă însă doi esc să-l de cîteva persoane, a fost transpor A tentatul îm potriva tînărului ne
tu rile A ngliei a oricăror petroliere, gru a avut Ioc in apropierea loca
fîe britanice, fie străine. Această mă Un nou proiect de compromis tat la spitalul din Memphis (Tennes- lită ţii Hcrnando, unde un alb, avind
o arm ă de vinătoare, a tras asupra
sură are ca scop reducerea rezerve
lor de petrol, ceea ce ar provoca d i Grave incidente in Panama see), unde medicii consideră câ viaţa Iui în două rîndurî. In tim p ce era
lui nu este în pericol.
ficu ltă ţi arm atorilor. Asemenea ape RIO DE JANEIR O 7 (Agerpres). — James M eredith a devenit, în ochii transportat la spital, fiin d rănit în
lu ri au fost adresate principalelor C IU DAD DE P AN A M A 7 (Ager T ulburările s-au extins şi în capi Statele Unite au prezentat guver OS A. Noul proiect dc compromis spate şi la picioare, politia din H er-
propus de Statele Unite a fost exa
centrale sindicale din lume, precum pres). — Incidente grave s-au petre tala tă rii, unde studenţii au mani nelor din 12 ţă ri latino-americane un m inat la o şedinţă extraordinară a negrilor, ca şi ai a lb ilo r sudişti, un nando a arestat pe A ubry James
si Federaţiei internaţionale a m unci cut luni în oraşul panamez Colon, festat pe străzi Preşedintele Pana- proiect de compromis pentru o nouă simbol al luptei îm potriva segrega N orvell din Memphis, care a recu
to rilo r din transporturi. Prin aceste unde peste 2 000 de studenli nu ata mei, Marcos Robles a ordonat înch i Cartă a Organizaţiei Statelor Ame C om itetului Economic interamerican. ţiei rasiale, fiin d prim ul student de noscut că a tras asupra lui M eredith.
măsuri, Com itetul executiv intenţio cat mai multe clădiri municipale derea tuturor şcolilor din Ciudad de ricane în sropul în lă tu ră rii diver Se apreciază, insă, că există şanse culoare care, in 1962, a reuşit să pă După aflarea ş tirii atentatului, dr.
nează să intensifice greva, care a in pentru a-şi exprim a protestul faţă Panama şi Colon, pe tim p nedefinit genţelor existente în re laţiile inter- puţine ca el să fie acceptat de ma trundă Ia Universitatea din Missis- M artin Luther King, laureat al Pre
trat m arţi in cea de-a 23-a zi. de asasinarea de către poliţie a lui Agenţiile de presă consideră că a- americane. Aceste divergenţe s-au joritatea ţă rilo r latino-americane. m iu lu i Nobel pentru pace, a decla
M arţi seara, secretarul Sindicatu Jose Antonio Na vas, lider al studen cestea au fost cele mai grave inci iv it în legătură cu definirea colabo rat că acest atentat demonstrează c;i
lui naţional al m arinarilo r britanici, ţilo r progresişti. M anifestanţii au dente petrecute în Panama în u lti „sudul trăieşte încă sub im periul te
W illiam Hogarth, a ţin u t o conferin fost întim pinaţi de puternice forţe m ii doi ani. ră rii economice dintre S.U.A. şi Ame ro rii şi că societatea americană sufe
rica Latină şi crearea unui nou me
ţă de presă în cadrul căreia a decla poliţieneşti care au deschis focul asu canism al O.S.A. Guvernele ţă rilo r R e z u lta te le sem nificativ e ră dc un cancer social". „C onsiliu!
rat că m arinarii nu se vor întoarce pra lor, doi tineri fiind ucişi şi pes latino-americane au cerut ca S.U.A. unificat al lid e rilo r organizaţiilor
la lucru pină cind nu vor obţine sa te 30 răniţi Studenţii au devastat b i să accepte noi p rin cip ii ale colabo a le u n o r so n d aje pentru drepturile civile " a lansat un
tisfacerea revendicărilor lor. El şi-a rourile prefecturii şi au incendiat rării' interam ericanc care să pună apel pentru convocarea urgentă a u-
exprim at, de asemenea, convingerea mai multe clădiri. Violarea apelor pe prim ul plan problema dezvoltă W ASH IN G TO N 7 (Agerpres). — Cu toate câ preşedintele Johnson neî conferinţe însărcinate să exam i
teritoriale rii economice rapide a- A m ericii La Popularitatea preşedintelui John nu trebuie să facă faţă unor alegeri neze „m ăsurile imediate ce trebuie
tine. Statele Unite au refuzat însă
luate ca urmare a atentatului comis
să sporească ajutorul financiar către son a atins cel mai scăzut nivel de prezidenţiale înainte dc anul 1968, îm potriva lui James M eredith".
rezultatele sondajelor provoacă în
ale R.P. Chineze
cind el a fost instalat la Casa Albă
De ce a fost destituit Barros? aceasta un sistem comercial prefe în urmă cu doi ani şi jum ătate — grijorare în rîndurile P artidului de M arşul început dc tîn â ru l am eri
America Latină şi să stabilească cu
mocrat, deoarece in toamnă urm ea
indică ultim ele sondaje ale opiniei
renţial W ashingtonul nu a acceptat
P EK IN 7 (Agerpres). — Agenţia
nici cererea de a abandona politica publice americane. P o trivit acestor ză să aibă loc alegeri pentru Con can de culoare va continua Directo
China Nouă anunţă câ in zilele de sondaje, efectuate de In stitu tu l Gal- ru l Congresului pentru egalitate ra
RIO DE JANEIRO rie de aspecte ale po pleeînd într-o direc 5 şi G iunie, nave de război america rigidă a creditelor, în baza căreia lup şi Societatea Louis Harris, nu gres.
7. — Corespondentul litic ii actualului gu ţie necunoscută. In ne au pătruns în citeva rîn duri în a- ţările A m ericii Latine trebuie să m ărul celor care îl sprijină pe pre U ltim u l sondaj Gallup arată câ sială (O R E), a anunţat că m ii de
Agerpres, V. Oios, vern, şi în deosebi a - uncie cercuri se a fir pele teritoriale ale R.P. Chineze în cheltuiască aproxim ativ 90 la sută şedintele Johnson a scăzut în u ltim u l numai 46 la sută din am ericanii ches voluntari din partea acestei organi
transm ite : P rintr-un supra m ăsurilor re mă că fostul guverna regiunea provinciei Futzian. Un pur din creditele americane pe piaţa tim p cu încă 8 la sută. Observato tionaţi aprobă actuala politică a pre zaţii vor relua marşul dc la locul
decret al preşedinte cente ale guvernului tor ar încerca să pă tător de cuvînt al M inisterului A fa S.U.A. rii din Washington consideră, după unde M eredith a căzut. Cunoscutul
lui Castello Branro, prin care a fost in sti răsească ţara, câutînd cerilor Externe al R.P. Chineze a fost Guvernul de la Washington a făcut cum relatează agenţia Reuter, că a- şedintelui Johnson, în tim p ce un
guvernatorul statului tu it sistemul indirect un refugiu în străină autorizat să adreseze un avertism ent acum cunoscut câ este dispus să re cest lucru se datoreşte ne m u lţum iri sondai efectuat la începutul anului artist negru, Diclc Gregory, a anun
Sao Paulo, Ademar al alegerilor prezi tate. Soţia acestuia se în legătură cu aceste violări ale ape vizuiască în fiecare an condiţiile a- lor provocate de situaţia din Vietnam indica procentul acestora la G3 Ia ţat că îl va înlocui pe James M ere
de Barros a fost des denţiale si de guver află deja la New lor teritoriale chineze. ju to ru lu i economic acordat în cadrul şi de tendinţele inflaţioniste. sută. dith.
titu it din funcţia dc natori. In cursul di York.
guvernator şi privat, m ineţii de luni circu In declaraţia făcută
totodată, de d re p tu ri lau zvonuri privind im ediat după aflarea
le sale politice pe hotă rîrii guvernului, ♦ NEW YORK. — Un sondaj efectuat de „Chase că epidemie de gripa In tr-u n raport publicat de M i
tim p de zece ani. In Adem ar de Barros s-a Manhattan Bank" arată că pentru economiştii am eri nisterul Sănătăţii din Managua, pînă în prezent au
locul său a fost num it arătat surprins de a- cani, „lupta contra in fla ţie i a devenit problema nr. 1", fost atinşi de gripă aproxim ativ 700 000 de persoane,
Laudo Natel, vicegu ceastâ măsură In tru- lâsindu-se pe planul al doilea problemele de ordin aproape jumătate din populaţia ţă rii.
vernatorul statului, cît el se consideră social, cum ar fi şomajul şi înlăturarea sărăciei.
care va deţine acest Corespondenţă „unul din in iţia to rii L i b e r i a — o mică ţară + CAPE KENNEDY. — La Cape Kennedy a fost
post pină la alegerile si conducătorii" m iş din A frica de vest, ocupă al + PARIS. — A in tra t în vigoare hotârîrea guver lansat m arţi dimineaţa cel de-al treilea „O bservator
9-lea loc in lume şi al 2-lea în
din luna septembrie cării de la 31 m artie A frica în privinţa producţiei şi nului francez, anunţată la 4 mai, de a autoriza zboru geofizic o rb ita l" (O.G.O.) cu a jutorul unei rachete
a.c. 1964, care l-a adus la exportului de cauciuc. Dar adevă rile avioanelor m ilitare ale partenerilor săi atlantici „A tlas Agena-B", destinat să studieze influenţa Soa
In mod oficial Bar putere pe preşedinte ratul stâpîn al p lan taţiilo r de cau deasupra te rito riu lu i Franţei, pe o bază lunară şi nu relui asupra m ediului înconjurător al Păm întului.
ros este acuzat de a posibilitatea arestării le Branco. Pentru a ciuc este compania americană F i- anuală, cum era pînă în prezent.
fi desfăşurat o puter preventive a lui Ade preveni posibile inci restone. P ro fitu rile ei reprezintă Ă BERNA. — Curentul de opinie in favoarea ade
nică campanie pentru mar de Barros pe mo dente, armata din Sao 50—60 m ilioane de dolari pe an. ♦ TEGUCIGALPA. — In regiunea Choluteca din ră rii Elveţiei la O.N U. se m anifestă din nou în
a împiedica victoria tiv că el s-ar afla im Paulo a fost pusă In Pe plantaţiile lu i Firestone m un Honduras. în urma unor ploi torenţiale, mai multe această ţară. Prom otorii acestei idei argumentează că
candidatului oficial, plicat intr-un proces stare de alarmă, iar cesc m ii de m uncitori — culegă rîu ri s-au revărsat, provocind mari inundaţii. Nume neutralitatea elveţiană nu ar fi cu nim ic afectată dacă
deputatul Abreu So- pentru speculă în ca pe străzile oraşului tori de suc. Pentru o zi de muncă roase sate sînt complet inundate, iar localitatea San ţara ar deveni membră a O.N.U.
dre, desemnat la v ii re este principalul a- şi-au făcut apariţia de 10 ore, în cursul căreia m un Rafael, practic, nu mai există.
toarele alegeri pentru cuzat. Legislaţia bra patrule m ilitare. Ob citorul parcurge 50 de km, com ♦ BONN. — In cadrul lu cră rilo r congresului o rd i + H E LS IN K I. ~ Profesorul finlandez Pekka Ha-
postul de guvernator ziliană perm ite ares servatorii politici nu pania îi plăteşte 64 cenţi: Aceasta nar al P artidului liber-dem ocrat din R FC ., care se lonen a pus la punct o nouă tehnică pentru conser
al Sao Paulo. In rea tarea preventivă pen exclud posibilitatea reprezintă valoarea a două sticle desfăşoară Ia Nurnberg, Erich Mende a fost reales varea vaccinurilor sale antigripale El injectează v i
litate in cercurile po tru orice persoană anulării în zilele ur- de Coca-Cola. luni în calitate de preşedinte al acestui partid, pe rusurile în ouă înăuntrul cărora cu ltu rile se vor dez
litice braziliene se im plicată intr-un ast mătoare a unei noi In foto : Un m uncitor african, termen de încă doi ani. volta în mediu închis.
vorbeşte despre con fel de proces. Ademar serîi de mandate de care lucrează pe plantaţiile de
de Barros a părăsit deputaţi şi guverna- ♦ CARACI. — Guvernul Pakistanului a dat pu i> B AN G KO K. — Surse oficiale franceze au făcut
flic tu l dintre preşe cauciuc.
Sao Paulo luni dim i tori. b lic ită ţii un anunţ oficial p o triv it căruia nu mai este cunoscut m arţi câ m inistrul afacerilor externe al
dintele Bianco si gu neaţa, însoţit de cîţî- V. OROS permisă intrarea in porturile pakistaneze a nici unui Franţei. Couve dc M u rville, nu va participa la se
vernator privind o se va prieteni intim i, coresp. Agerpres vas transportînd încărcături din sau spre Rhodesia. siunea anuală a C onsiliului M inisterial al S E A.T.O.,
care va avea loc între 27 şi 29 iunie la Canberra (Aus
+ M A N A G U A . — In Nicaragua bîntuîe o puterni tralia)
Redacţia şt adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, — nr. 263 328 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Devau
40.063