Page 29 - Drumul_socialismului_1966_06

'U 'l'O 'ili
1
li iîK-J'îcra-iJeva
PROLETAR] DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA 1

P R I M A

M I S I U N E

A E R O -

S A N I T A R Ă

P E S T E
noasă, care se pretează a fi folosită
pentru industrializare s-a folosit ca
lemn de foc. De aceea, va trebui să
ne preocupăm maî m ult de şcolari­
S e p o t o b ţ i n e zarea m uncitorilor si mobilizarea ca­
L A S. F . drelor tehnico-inginereşti pentru a H O T A R E
tine conferinţe tehnice in exploatări
şi în fabrică cu teme p rivind valo­
rificarea superioară a masei lemnoa­
S E B E Ş să. De asemenea, am preconizat in­ La 19 iunie a.c. se ‘împlinesc 20
realizări bune struirea şefilor de parchete, a sorta- dc ani de activitate a aviaţiei sa­
to rilo r şi expeditorilor pentru a cu­
nitare. Evenim entul mai are insa şi
noaşte stasurile în vigoare, precum
şi organizarea unor schim buri de ex­ o altă semnificaţie : tem erarii cu­
perienţă în parchetele care au o b ţi­ ceritori ai văzduhului, şi îm pre­
nut rezultate bune in valorificarea ună cu ei întregul popor, vor săr­
Pentru îmbunătăţirea activităţii e- Scoaterea în trunchiuri lungi, in vita degradarea lem nului prin su­ lem nului. bători şi ziua aviaţiei.
Publicăm, mai jos. un reportaj
tonomiee. in anul acesta la între­ special a lem nului subţire din vîr- focare. Sînt apoi parchete unde lemnul se trim is redacţiei de către p ilotul
prinderea forestieră Sebeş s-au luat furi şi crăci, ne-d asigurat realiza­ Aplicarea acestor măsuri s-a sol­ secţionează şi sortează la cioată, Ioan Lehoczky :
o sene de masuri chibzuite. De e- rea şi depăşirea planului la buşteni dat cu unele rezultate bune, mai ales unde fasonarea lem nului rotund nu Dc multe ori am fost întrebat :
xemplu. s-a pus un mare accent pe şi la lemn pentru construcţii rurale. în ceea ce priveşte valorificarea lem­ se face concomitent cu cel despicat, care a fost cel moi interesant
extinderea metodei de sortare in de­ Din masa lemnoasă transportată în nului. Totuşi., ia ceilalţi indicatori lucru ce duce la pierderi şi la de­ zbor din viaţa mea ?
pozitele finale cu presortarea la cioa­ depozitele finale s-a obţinut un pro­ rezultatele sînt departe de a ne m ul­ precierea lem nului. Pentru elim ina­ In general, toate zborurile sa­
tă. Acest lucru a dus la creşterea cent total de lemn de lucru de 90,4 ţumi. In lunile aprilie şi mai planul rea acestei deficienţe, în atenţia nitare, prin misiunea nobilă ce
ponderii lemnului destinat fabricării la sută, din care 77 la sută sorti­ producţiei globale a fost realizat in noastră va sta in continuare extinde­ P rim -furnalistul Alexandru Hăjdăteanu de la C. S. Hunedoara exa­
furnirelor. Apoi, in unele parchete, mente rotunde. proporţie de numai 96,5 si 90,3 la rea exploatării în trunchiuri şi ca­ minează o probă de fontă. o au — dc a ajuta pe cei sufe­
s-a aplicat şi extins metoda de faso­ O altă măsură pe care am aplica­ sută, iar producţia marfă de 93,5 si targe la fag, si transportarea unei rin zi — sînt deosebite. Voi că­
nare la rînd a lemnului de lucru cu t-o este aceea privind scoaterea ma­ 92,7 la sută. De aici concluzia că in cantităţi cît mai mari de buşteni uta sâ descriu unul d in tre m i­
cel de foc. Ca urmare, stocurile terialului lemnos în termenele pre­ u ltim ul tim p preocuparea noastră lungî în depozitele finale, unde să se Primirea de către tovarăşul ile dc zboruri care m i-au dat în­
vechi de lemn de foc. din care nu se văzute de regulamentul de exploa­ pentru descoperirea si valorificarea facă sortarea definitivă. i să m ari satisfacţii.
putea selecţiona lemn despicat, s-au tare.. încă de la începutul lunii m ar­ de noi rezerve interne şi aplicarea Pe lîngă acestea, vom extinde ex­ Era in tr-o frumoasă zi dc toam­
micşorat considerabil. De asemenea, tie, stocurile de lemn rotund de fag celor mai eficiente măsuri a slăbit. ploatarea la rind cu fasonarea con­ Nicolae Ceauşescu a ambasadorului nă a anului trecut.
în cele 5 luni ale anului, metoda de au fost corelate cu capacitatea in ­ Intr-adevăr, in lunile aprilie şi mai, comitentă a lem nului despicat cu cel — Vă cheamă Hunedoara Ia
exploatare în trunchiuri lungi şi ca­ stalaţiilor de scoatere. In funcţie de nu am avut suficiente braţe de m un­ rotund şi vom scoate din parchete telefon — mi-a spus dispecerul
targe s-a extins la 77 la sută din to­ aceasta, s-a stabilit pe fiecare par­ că în parchete. Dar nici cele existen­ masa lemnoasă de fag sub formă ro­ Albania Augustin Bichca. E o misiune
talul masei lemnoase dată în pro­ chet cantităţile ce urmau a se fasona te nu au fost repartizate judicios. O tundă. M iercuri. 8 iunie 1966, tovarăşul mai aparte...
ducţie. în următoarele luni, pentru a se e- bună parte din mecanisme n-au fost A tcnlia noastră va fi îndreptată Nicolae Ceausescu, secretai- general La prim ire a participat Vlad Va- — La telefon p ilo tu l Lehoczky.
folosite la întreaga capacitate, iar li­ şi înspre extinderea mecanizării lu ­ sile. membru supleant al C.C. al — Zbori în străinătate ?
nele s-au defectat pentru că n-nu cră rilo r grele cum sînt fasonarea, al Com itetului Central al P artidului P.C.R., şeful Secţiei R elaţiilor E xter­ — N-am zburat. Dacă c cazul,
fost întreţinute corespunzător. Şi. a- scos-apropiatul lem nului şi încărca­ Comunist Român, a p rim it în audien­ ne a C.C. al P.C.R. voi încerca.
semenea deficiente s-ar mai putea tul. In această p rivin ţă vom căuta să ţă de prezentare pe Josif Pogace, am­ Cu acest p rile j a avut Ioc o dis­ Am pus receptorul jos şi m i-am
arăta. repartizăm mai judicios mecanisme­ basador extraordinar si plenipoten­ cuţie prietenească. anunţat colegii că Hunedoara ne
ţia r al R P. Albania Ia Bucureşti.
Colectivul întreprinderii noastre le pe parchete, vom urm ări modul (Agerpres) solicita să transportăm un sportiv
are însă posibilitatea să recupereze cum se întreţin şi se utilizează me­ bolnav în R. P. Ungară, la De­
restanţele din cele două luni şi să canismele. Plenara Consiliului editurilor şi difuzării cărţii breţin.
obţină rezultate bune in producţie. Aplicarea acestor măsuri şi a alto­ După fo rm a lită ţile de rigoare
Cînd afirm aceasta, mă bazez pe fap­ ra va contribui fără îndoială la îm ­ In sala de marmură a Casei Scân­ La plenară au luat parte academi­ am decolat cu un avion sanitar,
YR-M RD de pe aeroportul Deva
tul că avem rezerve interne care pot bunătăţirea a ctivită ţii în viito r şi la teii s-au desfăşurat lucrările plenarei cieni, scriitori, critici lite ra ri şi de cu direcţia Oradca-Dcbreţin.
fi valorificate. De pildă, în unele obţinerea unor rezultate frumoase C onsiliului e d itu rilo r şi difuzării căr­ artă. profesori, cercetători în dome­ După decolare m-a cuprins o
parchete, lemnul nu este sortat cu în producţie. ţii din cadrul C om itetului de Stat n iu l ştiinţelor sociale, directori ai e- emoţie firească şi un sentiment
destulă chibzuinţă. Din cauză că li­ pentru C ultură şi Artă. care a dez­ d itu rilo r, reprezentanţi ai sectoarelor aparte. La bord aveam un bol­
nii sortatori nu cunosc bine stasu­ I ROMCEA bătut proiectul planului editorial pe de difuzare a cărţii, alţi oameni de nav. soţia acestuia şi un medic,
artă şî cultură.
rile în vigoare, o parte din masa lem ­ inginer şef la I.F. Sebeş anul 1967. îm i dădeam seama că executam
(Agerpres) o misiune de mare răspundere,
i ubw v m wmmm mi m wrm mmmm i prim u l zbor sanitar peste gra­
niţă. A vionul urca parcă mai fru ­
mos. moi repede. M inutele tre­
ceau şi ci înghiţea kilom etru
CIRCULAŢIA PE DRUMURILE PUBLICE g in tii ale aeronavei se aşterneau
după kilom etru. Sub arip ile ar­
bogatele holde, satele, frum oa­
sele păduri.
La orizont se zărea Oradea.
Cu sprijin ul Direcţiei regionale a Şoferul — Aurel Tomus — nu vrea rat" de pe platform a rem orcii. Con­ serviciu, la gaterul I.F. Sebeş. îna­ Peste cîteva m inute trebuia să
m iliţie i am întreprins un raid de să recunoască faptul că a încălcat ducătorul auto şi doi însoţitori se inte de ora 21 Am avut o pană la fim Ia graniţă, să părăsim te ri­
noapte pe drum urile publice din re­ legea circulaţiei. luptau cu ele pentru a le rîdîca. roata din faţă şi m-a prins noaptea to riul iubit al patriei. lâtă, ză­
giunea noastră Am în tiln it condu­ — N-am avut mai m ult de 70 — Ce s a in tim p la t ? pe drum... resc-punctele o b ligatorii de ieşire
cători auto, motociclişti. biciclişti şi lem/h. Ş tiţi, eram grăbit,.. — Am ocolit o căruţă şi la vira j Atenţie, biciclişti ! Nu neglijaţi a- din ţară. Urmează o lin ie punc­
pietoni care circulau în lim itele sta­ Grabă, grabă, tovarăşe Tomuş, dar a sărit cîrlig u l de împerechere a! re­ ceste amănunte care vă pot costa tată cu bornele albe. Este hota­
b ilite de legile în vigoare. excesul de viteză te poate costa.. m orcii cu autocamionul. Remorca s-a scump. „Semnalul de alarm ă" îl tra ­ rul ţării.
Dar, „pădure fără uscături" nu e- A lţi cîţiva kilom etri de mers, alt detaşat si s-a răsturnat în şanţ. pe gem şi pentru dumneata, tovarăşe Cim pia Ungariei se desfăşura
xistă. Se pare că unii oameni nu vor „bolnav" de viteză. De data aceasta, pai tea stingă a direcţiei de mers Ioan Dauiian, şi pentru a lţi cetăţeni, acum sub arip ile avionului. Zum ­
să dezmintă valabilitatea acestui contravenientul de la volan este un — Unde lucraţi, tovarăşe Oprişor. posesori de biciclete, care încălcaţi zetul motoarelor se asemuia cu
proverb. Vom descrie deci citeva in­ om chemat să vegheze la sănătatea îl întrebăm pe şofer ? regulile de circulaţie. sunetul unui arcuş dc vioară
stantanee despre asemenea oameni publică, medicul Gheorghe Zathu- — La întreprinderea de construc­ bine acordată Zborul se desfă­
certaţi cu disciplina circulaţiei. reczy de la Policlinica din Hune­ ţii hidroenergetice Bucureşti. Să ve­ şura lin . în înţelesul adevărat al
doara. deţi, nu s-a întîm plat nimic, nu-i n i­ Pietonii să circule cuvîntului. Pe cer mi era nici un
La volanul „W artburg"-ului cu nr.
Boala vitezei 5303 HD, gonea cu pesle 100 km/h. meni accidentat... lucru. nor. Atunci gîndurile-m i zburau
Nimeni nu contestă acest
— Vă grăbiţi, aveţi vreo urgenţă ? Dar dacă venea un alt autovehicul pe stingă departe spre satul unde m-am
După ieşirea din Orăştie, in drum — Nu, insă nu mi-am dat seama. din faţă, dacă se afla un pieton pc născut, la N'âdlac. undeva pc ma­
spre Sebeş, în tiln im un autocamion Vitezometrul meu arăta numai 80 partea unde s-a răsturnat încărcă­ lul M ureşului. „V isul" m i-a fost
„C arpaţi" cu nr. 266C1 HD. proprie­ km/h. tura ? Se putea produce un accident întrerupt dc apariţia la orizont
tatea autobazei D.R.T.A Alba ful in. grav. De ce nu vă asiguraţi bine cînd La o oră destul de tîrzie în tiln im a oraşului dc destinoţie : Debre­
Vitezom etrul maşinii în care ne a- plecaţi la drum ? pe m ijlocul şoselei trei pietoni : Cor­ ţin.
flâm indică 100 km/h. Ne ţinem Cîrligul buclucaş nel Sapta (salariat la O ficiul P.T T.R, După luarea legăturii p rin ra­
după „viteazul" din faţa noastră şi, Alba lulîa), Ana Sapta şi Aurelia dio cu solul, am aterizat. Vestea
în sfîrşit, îl depăşim, dai1 numai după La ieşirea din L.ancrăm, spre Sebeş, Roşea (salariate la Autobaza D.R.T.A. sosirii unui avion sanitar româ­
ce vitezometrul maşinii noastre in ­ staţiona pe stingă şoselei un autoca­ Atenţie, hiciciisti Alba lulia). nesc a fost transmisă fulgerător.
dică peste 110 km/h. mion cu remorcă, avind indicativul Discută nepăsători, umăr la umăr, La coborîrca noastră, pc aeroport
Canalul de - aductiunc al. miorocentralei ■ de ■ la Gura Apei. Lucrătorul m iliţie i îşi face dato­ 61053 B. In şanţ se aflau îngrăm ă­ în tim p ce autovehiculele fac efor­ am fost în lim p in a ţi dc zeci do
, • ■ '-k ' i ' ? ( f f c F o to : V >IU ria. dite cîteva piese grele ce au „zbu- înainte de a ieşi din Alba lu lia ne tu ri vizibile să-i ocolească. oameni în so ţito rii bolnavului
' l ‘ — Pc ce parte a şoselei trebuie sâ m-au rugat să facem o fotogra­
atrage atenţia o bicicletă. Pe şa se circule pietonii ?
află Augustin Puican, lăcătuş la şan­ — Pe stînga, bineînţeles. fie împreună. Le-am satisfăcut
tie ru l de construcţii metalice, iar pe — Atunci dumneavoastră de ce nu dorinţa, folografiindu-nc lîngă a-
cadru Vasile Pâşuş. m uncitor la U zi­ vă conform aţi ? paratul ce purta însemnele pa­
triei noastre socialiste : YR-M RD.
na „30 Decembrie" Cugir.
Roadele livezilor persoane să circule pe aceeaşi bici­ — Nici n-am băgat de seamă... şul. parcurile şi m onum entul e-
Dupâ-amlază am vizitat ora­
— Ş tiţi că nu este voie ca
două
roilor şi al ostaşilor rom âni care
cletă ?
— Ştim, dar... e prim a d a tă .. N-o Lumina! au participat la eliberarea oraşu­
lui Debreţin dc sub
sâ se mai repete... Vă asigurăm... fascistă, ocupaţia
A junşi la gospodăria agricolă de tribuind astfel la îm bunătăţirea nu­ Din nou un „dai-" care si el s-ar Dimineaţa, după decolare, am
stgt din Apoldul de Sus, unitate triţie i pom ilor. putea solda cu, . accidente. trecut la verticala aeroportului,
p ro fila tâ /p e cultivarea pomilor, fa ­ Cu m ultă g rijă se urmăreşte şi înainte de a ajunge ta Răhău. ne Ne înapoiem spre Deva. Din faţă înclinînd din arip i în semn de
cem o /v iz ită prin livada ce se în- combaterea bolilor şi dăunătorilor iese în faţă o bicicletă fără far. O o lum ină orbitoare ne obligă sâ în ­ salut. D rum ul înapoi spre patrie
tmclo'pe SLite de hectare. Pomii pre­ ce ar putea pricinui pagube însem­ oprim . cetinim viteza. Cerem fază scurtă. a fost tot aşa dc frumos. Astfel
z id a o creştere vegetativă normală, nate. Pentru a cunoaşte tim pul cînd — Cum vă num iţi ? Nimic. Insistăm zadarnic. Ne „şter­ a decurs p rim ul zbor peste gra­
iar rodul e bogat. Avem astfel si­ trebuie făcute tratamentele, felul — Oancea Gheorghe. De ce mă în­ ge" în- goană un autocamion „Bu- niţă. p rile ju it de o misiune aero-
guranţa că lucrătorii de aici s-au substanţelor şi dozele necesare, stu­ trebaţi, am săvîrşit vreo abatere ? cegi". Întoarcem şi... după el. 11 o- sanitarâ.
prim : -
în g rijit de a crea cele mai bune dierea biologiei dăunătorilor este — Da, tovarăşe Oancea. aţi sâvîr-
condiţii de dezvoltare a producţiei o condiţie hotăritoare. Iată de ce, şit. După lăsarea nopţii nu sp circu­ A DA V ID P ilot IO A N LEHO CZKY
pomicole. în cadrul staţiei de prognoză, b ri­ lă pe drum urile publice fără lumină, comandantul detaşamentului
Acum este perioada cînd se simte gadierul Drăghîci Drăchîci (foto nr. fără „ochi de pisică". acro-sanitar Deva
nevoia ca printre rîndurile de 2) urmăreşte evoluţia atacului pro­
pomi să se facă afînarea solului. In dus de viermele merelor. Peste pu­ — Mâ grăbeam. Voiam să ajung la (Continuare în pag. a 3-a)
livada de meri l-am în tiln it pe me­ ţin tim p pe baza observaţiilor fă ­
canizatorul 11 ie Munteanu executind cute cît şi a buletinului de averti­
arături (foto nr. 1). Brazdele răm a­ zare se va începe stropitul. Schimburi de
se în urma plugului creează un strat Preocupaţi de obţinerea unor re­ LA PRĂŞITUL PORUM BULUI
permeabil pentru apă şi aer, con­ colte sporite de fructe pe unitatea
de suprafaţă, pe o parte, din tere­ experienţă în
nuri s-au plantat pomi pitici. A ici
a şi început dirijarea creşterii lor
prin palisarea ram urilor. Scopul a- legumicultura
cestei lucrări este de a îm bina u tilu l D in in iţia tiva C om itetului raional Un ritm mai intens!
cu frumosul. Palmetele al căror con­
tu r a început să se profileze (foto al fem eilor 'Alba. în colaborare cu
nr. 3) vor constitui un bogat mate­ Uniunea raională a cooperativelor
rial de studiu în vederea extinderii agricole de producţie, a fost orga­
p la n ta ţiilo r intensive care în final nizat zilele trecute un valoros In ultim ele zile a plouat din nou Ilia f.8,8 0/
să contribuie la sporirea rodului li­ schimb de experienţă pe teme de şi din abundenţă în toată regiunea, Orăştie G1.4 %
vezilor. legum icultura. • ceea ce a dus la o întrerupere a lu ­ Haţeg 52 n/f
Text : A POTOPEA Intîlm rea celor 125 de legum icul­ cră rilo r de întreţinere a cu ltu rilo r Hrad 44 %
Foto : V. ONOIU prăşitoare. Pe de altă parte, ploaia Hunedoara 32.6 Oft
tori din raionul Alba a avut loc la
cooperativa agricolă din M ihalţ. a favorizat si dezvoltarea buruie­ Râmase in urmă cu această lu­
După expunerea unui referat din n ilo r Acum insă. vremea s-a ame­ crare sînt cooperativele agricole
Kms partea gazdelor, oaspeţii au vizi­ liorat. devenind propice petitru re­ din raioanele Brad. Orăştie, Haţeg
luarea lucrului in tim p. In zilele şi cele de pe raza oraşului regional
\ 7^ tat grădina de legume care ocupă
o suprafaţă de 85 de hectare. Le­ cînd' s-a m uncit la prăsitul porum ­ Hunedoara.
V m î' gum icultorii s-au interesat de' orga­ bului. sfeclei de zahăr, cartofilor Tim pul este înaintat. Stadiul lu ­
nizarea muncii, de cultivarea suc­ şi altor culturi s-a dovedit ca sînt cră rilo r de întreţinere la cu 11ura
cesivă a legumelor şi de sistemul posibilităţi' suficiente ca această lu ­ porum bului nu se află însă peste
de irigaţie, împărtâşindu-.şi reciproc crare. deosebit de im portantă pen­ tot la un nivel satisfăcător. De a-
/ /. metodele de muncă folosite, im pru- tru sporirea recoltelor, sâ se te rm i­ ceca, este necesar ca. acum cînd
ne la tim p şi în condiţii agroteh­
m utînd' unii de la a lţi; experienţa vremea s-a îm bunătăţit, sa se reia
lucrul în rîm p cu toate foi tele, fapt
înaintată nice corespunzătoare. ce se poale realiza numai printr-o
In aceeaşi zi. a lţi 115 legum icul­
« y f ! tori din Blandiana, Tărtăria. Sâliş- Pînâ în seara zilei de 7 iunie bună organizare a muncii, prin fo­
tea şi Cugir s-au în tiln it intr-un prima praşilâ manuală la cultu­ losirea cu m axim um de eficienţă a
schimb de experienţă la cooperativa ra porumbului în cooperativele forţelor si m ijloacelor existente în
agricolă dîn Vinerea. Rezultatele bu­ agricole din regiune s-a făcut pe fiecare unitate. Este o sarcină care
ne obţinute de cooperatorii din V i­ 82,5 la sută din suprafaţa plani­ se pune la ordinea zilei în agricul­
nerea în producerea legumelor tim ­ tu r i regiunii şi dc rezolvarea că­
p u rii au s tirn it un viu interes în ficată. PF RAIOANE, SITUAŢIA reia va trebui să se preocupe cu
rîndul grădinarilor. Brigadierul Iri- ARATĂ ASTFEL : toată răspunderea conducerile uni­
mie Todoran a demonstrat eficien­ tă ţilo r, specialiştii, consiliile agri­
95 0/n cole, uniunile cooperativelor agri­
ţa u tiliză rii solarelor şî fo liilo r de Sebeş 90.7 %
Alba
polietilenă. ; Deva cole, mecanizatorii, fiecare ţăran
P. N IC O LETA 73.1 % cooperator.