Page 3 - Drumul_socialismului_1966_06

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3550

CU PRIVIRE LA ACCIDENTUL Intre Gîrleni şi Bacău,
cursul Bistriţei a fost

DE CALE FERATA PE LINIA strămutat

O dată cu turnarea u ltim ilo r
BUCUREŞTI-GALAJI m etri cubi de beton la construi­
rea H idrocentralei Bacău 1 —
penultim a din cele 12 din aval
In ziua de 31 mai a.c., la orele n iştri al Republicii Socialiste Româ­ de Stejaru, cursul B istriţei între
16,15 a avut loc un grav accident de nia au in stitu it o comisie pentru cer­ G îrleni şi Bacău a fost străm utat
Cale ferată. T renul accelerat 703, ple- cetarea cauzelor accidentului, condu­ din vechea sa albie în canalul de
cînd din Bucureşti spre Galaţi, s-a să de tov. A lexandru Drăghici — aducţiune al hidrocentralei Ba­
ciocnit între km 8-9 cu trenul cursă membru al C om itetului Executiv, al cău 1, iar in partea de nord a
locală 8040 care circulă dinspre O- P rezidiului Permanent, secretar al oraşului a început să se form e­
topeni spre Bucureşti T ria j. In acci­ C om itetului Central al P artidului Co­ ze un lac a rtificia l avînd un vo­
dent şî-au pierdut viaţa 38 persoane, m unist Român. lum de peste 10.000.000 m etri cubi
iar a lţi 65 călători au fost răniţi. de apă.
Pentru repetate cazuri de indisci­
S-au luat toate măsurile necesare plină care au avut loc in transportul (Agcrpres).
pentru acordarea aju to ru lu i de prim ă feroviar, m inistrul căilor ferate, Du­
Urgenţă şi în grijirea răniţilor. m itru Simulescu, a fost destituit din
La locul accidentului s-a deplasat funcţie.
im ediat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, In funcţia de m inistru al căilor fe­
însoţit de tovarăşii: Florian Dănâla- rate a fost num it tovarăşul Florian 0 nouă metodă de
che, M ihai Dalea, Ion Cosma, Voinca Dănălache — membru supleant al
Marinescu, Cornel Onescu. C om itetului Executiv al C om itetului durificare a suprafeţelor
C om itetul Central al P artidului Central al P artidului Comunist Ro­ (Urmare din pag. O cută în raport p riv ito r la faptul că făcute propuneri privind organiza­ zinele de tractoare din Braşov, s-au
Comunist Român şi C onsiliul de M i­ man. pieselor din oţel stabilitatea şi sporirea volum ului rea şi indtum area mai competentă ocupat de problema descoperirii şi
produselor noastre pe pieţele exter­ a practicii în producţie a elevilor, v a lo rifică rii unor noi rezerve in te r­
Cianurarea în baie de săruri şi să nu aibă nevoie de repar a ţii de- ne depinde de ridicarea permanen­ îm bunătăţirea program elor în strin - ne, in scopul sporirii p ro d u ctivită ţii
pe bază de uree este o nouă me­ cit după o cit mai îndelungată func­ tă a perform anţelor tehnieo-economi- să corelaţie cu cerinţele actuale ale m uncii, reducerii preţului dc cost şi
todă de durificare a suprafeţelor ţionare, difer itele piese să nu se în ­ ce a produselor, dc adaptarea ope­ producţiei din d iferite sectoare. Re- realizării de beneficii peste plan. Ei
pieselor din oţel, experimentată locuiască decît dacă sînt rntr-adevăr rativă a producţiei Ia particu la ri­ luînd ideca form ulată în raportul au subliniat că în această p riv in ţă
cu succes de către specialiştii în ­ de nefolosit, să se recondiţioneze o ri­ tăţile pieţei şi cerinţele beneficiari­ prezentat la consfătuire, vo rb itorii au o mare im portanţă ridicarea ca­
tre p rin d erii de echipament pen­ unde şi oricind acest lucru este po­ lor externi. In legătură tu aceasta, au subliniat că în unele în tre p rin ­ lific ă rii şi specializarea personalu­
tru binale din Oradea la fa b ri­ sibil. ei au arătat im portanţa unei mai deri, inginerii trebuie folosiţi lui, folosirea de norme dc consum
carea diverselor mecanisme ne­ U nii vorbitori, între care A urel Ho- strinse colaborări între M inisterul mai raţional, repartizaţi în lo­ stim ulatoare, aprovizionarea cu m a­
cesare autocamioanelor constru­ ghicl, directorul Uzinei mecanice-Si- Industriei C onstrucţiilor de Maşini curi cheie, orientaţi spre proble­ teriale într-o corelaţie mai st linsă
cu nevoile producţiei. Au fost a-
şi a Consiliului de Miniştri ite la Uzinele .Steagul Roşu" din nnia, şi Cornel Berian, m uncitor Ia U - pentru stabilirea şi lansarea din mele esenţiale ale organizării ştiin ­ m intite totodată, deficienţele care
şi M inisterul C om erţului E xterior
Braşov.
zina mecanicâ-Cugir, s-au ocupat, in
Faţă de cimentarea în mediu intervenţiile lor, dc necesitatei» dez­ tim p a comenzilor pentru export, ţifice a producţiei, asigurind stabi­ există in activitatea economico-finan-
solid, prin noua metodă se ob ţi­ voltării şi îm bunătăţirii a ctivită ţii pentru prospectarea pieţelor exter­ litatea lor şi degrevindu-i de dife ­ ciară desfăşurată in întreprinderi şi
ne la suprafaţa pieselor o d u ri­ sculăriilor şi altor secţii auxiliare. Ei ne, cn şi necesitatea organizării u- rite sarcini adm inistrative. s-au făcut propuneri pentru îm bu­
tate şi o rezistenţă sporită la u- au arătat cu există încă suficiente nor sci-vicii de documentaţie şi a- Realizarea la tim p şi în condiţii nătăţirea continuă a eficienţei eco­
zură. Specialiştii orădeni studi­ p o sibilităţi de îm bunătăţire a organi­ sistenţă tehnică ale în treprinderilor de eficientă sporită a program ului nomice a producţiei. S-a relevat,
C om itetul Central al P artidului Comunist Român şi Consiliul de M i­ ază acum posibilităţile de extin­ zării producţiei, de introducere a u- furnizoare în ţările unde se expor­ dc investiţii a stat în atenţia m ul­ prin tre altele, necesitatea u tiliz ă rii
niştri al R epublicii Socialiste România exprim ă condoleanţe fa m iliilo r dere a acestei metode la reali­ nor tehnologii moderne, specifice fa­ tă produsele acestora. tor vorbito ri, p rintre cnre D um itru m ai raţionale a fo n d u rilo r alocate,
celor ce şi-au pierdut viaţa în tragicul accident de cole ferată care a avut zarea altor piese. bricaţiei de scule. Refcrindu-se la ex­ Problemele cercetării ştiinţifice, Ftiiorea, directorul Şantierelor na­ a în lă tu ră rii unor cauze care duc
loc în 2lua de 31 mal a.c, pe linia Oucureşti-Galaţi. (Agerpres). perienţa proprie în acest domeniu, ale proiectării şi asim ilării de noi vale Constanţa, Ion Fâtâccami, d i­ la sporirea preţului de cost, la ne-
ei au relevat o seamă de metode de maşini şi utilaje, îi» lum ina măsu­ rectorul In stitu tu lu i de proiectări reallzarea planului de beneficii :
lucru moderne aplicate, ca lipirea rilo r hiale de conducerea partidu­ pentru construcţii de maşini, şi ing. transporturi cu m ijloace costisitoa­
plăcuţelor- cu a jutorul curenţilor de lui şi statului pentru creşterea con­ Constantin Nicu, directorul general re, aprovizionări peste necesarul cu­
înaltă frecvenţă, tratam entul izoler- trib u ţie i ştiinţei şi tehnicii în ope­ al Uzinei «Progresul" — Brăila. Ei rent, m odificări dese In planul de
mic al sculelor din oţeluri rapide, ra de desâvîrşii>e a constnrcţici so­ au analizat sarcinile ce le revin, ca producţie etc. In legătură cu fap tu l
fosfatarea, cromarca dură etc. Ei au cialiste, au fost abordate de acad. beneficiari, pentru sc»»rtarea tim p u ­ că »in element Im portant al preţu­
propus studier ea p o sibilităţii ca scu­ Remus Răduleţ. vicepreşedinte al lui de exec»jţie şi pentru reduceiea lui de cost S( reprezintă m etalul, s-a
lele standardizate să fie produse ex­ Academici Republicii Socialiste costului lu cră rilo r şi au arătat mo­ arătat că în uzinele constructoare
clusiv in uzinele specializate, incit România, prof. ing. Constantin D ln- dul în care noile capacităţi dc pro­ de maşini s-ar putea economisi m ari
să poată fi procurate cu uşurinţă, iar culcscu, preşedintele C onsiliului Na­ ducţie. înaltul nivel tehnic la care cantită ţi de metal p rin tr-o preocu­
uzinele să nu mai fie obligate să-şi ţional nl In g in e rilo r şi Tehnicieni­ sint realizate voi- influenţa calita­ pare mai marc pentru livrarea la­
confecţioneze singure şi asemenea lor, dr. ing. Ion Roman, directorul tea şi perform anţele tehnice ale pro­ m inatelor la toleranţe m inim e şi Ia
scule. In stitu tu lu i de cercetări tehnologice duselor, le vor spori gradul de com­ lungim i fixe.
Ion Tudose. adjunct al m inistrului pentru construcţia de maşini, pe titivitate pe pieţele externe. A Abordînd problema îm b u n ătă ţirii
petrolului, Constantin Scarlat, m ini­ Alexandru H c in rkh , director tehnic fost subliniată necesitatea unei co­ stilu lu i şî metodelor de muncă,
strul industriei chimice, Ion Căpâţi- al U zinelor „Electroputere" Craiova, laborări strînse între beneficiari şi M ihai Dumitraşcu, inginer-şef la
nâ, directorul Uzinelor „Semănătoa­ ing. Ion Harbu de la In stitutul de proiectanţi, în alegerea celor mai Uzina „UNZO° . din Satu Mare,
In hala de mon­ rea" din Capitală, Petre Moldovan, reixctă ri şi pi-oiertâri electrotehnice Constantin A ngliei, secretarul Co­
taj a uzinei .Elec­ vicepreşedinte al C onsiliului Superi­ şi de a lţi vorbitori. bune soluţii şi realizarea practică m ite tulu i de partid de la Uzina nr.
trotehnica" din or al A g ricu ltu rii, loan Cristea, d i­ Evoeînd creaţiile unor iscusiţi a acestora la un înalt nivel ca lita ­ 2 din Braşov, ing. Rovin Bustan,
Capitală, inginerii rectorul Şantierului naval din O lte­ meşteri. contrib»rţia unor persona­ tiv. director general al Uzinei „V ulcan"
de la I.SP.E., îm ­ niţa, M ihai M ihâiţă, adjunct al m i­ lită ţi ilustre ale ştiinţei şi tehnicii S-a subliniat că buna cali­ din Bucureşti, şi a lţii au subliniat
preună cu m ai­ nistru lui căilor ferate şi a lţii, au re­ româneşti, v o rb ito rii au arătat că tate a proiectelor depinde. de necesitatea adaptării necontenite a
strul Georgescu liefat, in cuvîntul lor, însemnatul a- acestea sînt m ă rtu rii ale ixrsibilită- m ulte o ii, de operativitatea cu m etodelor de conducere a în tre p rin ­
Paul şi inginerii por t adus de industria constructoare ţ ilor creatoare ale poporului nostru, care sînt inform aţi pix>iectanţii des­ derilor la schim bările intervenite în
Mihăilescu Ştefan de maşini (a dotarea celorlalte la ­ cărora li se deschid largi posibili­ pre m aterialele şi utilajele care se tehnică, în procesul de producţie.
şi Bucurcnciu Ma­ m uri ale economiei naţionale cu ma­ tăţi de valorificare in condiţiile in ­ produc in ţară. S-a relevat, de ase­ Pentru aceasta va trebui să se ma­
riana verifică p ri­ şini, utilaje şi instalaţii de înaltă dustrializării ţâr ii. Cei peste 15.000 menea, că una din sursele p rin ci­ nifeste o mai mare operativitate în
ma instalaţie a e- tehnicitate Modernele instalaţii de lucrători din laboratoarele şi pale de ridicare a eficacităţii inve­ popularizarea şi generalizarea ex­
chipam entului e- dc foraj, utilajele şi instalaţiile institutele de cercetări din ram ura s tiţiilo r este urm ărirea atentă a perienţei înaintate, folosind mai
lectric necesar fo­ pentru prelucrarea ţiţe iu lui, cu­ construcţiilor de maşini constituie realizării, în tim pul cel mai sc»irt. a larg, una din metodele de mare e fi­
rării, înainte de a noscute şi apreciate atît in ţară, »rn valoros fond de cadre, cnre şi-a param etrilor proiectaţi pentru noile cienţă — organizarea periodică a
începe producţia rrt şi in străinătate, au permis pe­ dovedit posibilităţile creatoare prin obiective intrate in funcţiune Pen­ schim burilor de experienţă.
de serie. tro liş tilo r să introducă noi me­ realizări dc seamă reflectate atît tru aceasta s-a propus ca la fiecare Competenţa cu care cadrele teh­
tode de lucru şi tehnologii, care au în nivelul tehnic şi performanţele obiectiv im portant să fie stabilit nice din în trep rind e ri au ştiu t să
dus la sporirea producţiei, la va lo ri­ funcţionale ale produselor, rît si în un colectiv permanent, form at din rezolve cu succes m ulte din proble­
ficarea superioară a fiecărei tone de metodele de fabricaţie aplicate. proiectant, constructor, beneficiar, mele complexe ale asim ilă rii unor
ţiţei prelucrat. Constructor ilor- de u- In legătură cu cercetările din uni­ care să răspundă pină la atingerea produse noi — au spus v o rb ito rii
tila j petrolier li s-a cerut să con tri­ tăţile secţiei de ştiinţe tehnice a param etrilor proiectaţi. — ju stifică propunerea făcută în ca­
buie Şi mai m ult in v iito r la creşte­ Ing. Em il Oniga. directorul gene­ drul dezbaterilor de a se analiza
rea producţiei dc instalaţii de foraj Academiei s-a arătat că. p rintr-o ral al Uzinelor «Tractorul" — Bra­ posibilitatea ca modernizarea pro­
de
colaborare strinsâ cu unită ţile
de mare adincime. cercetare departamentale, trebuie a- duselor curente, lărgirea gam elcr
In ce priveşte dotarea industriei cordată o atenţie sporită fin a liză rii şov. Ion Constantin, m uncitor la de produse curent fabricate, asim i­
chimice, s-a subliniat că specialiştii Uzinele „G riviţa Roşie", ing. Niţâ larea unor produse de mai mică
din această ramură şi constructorii şi nplicării în producţie a rezulta­ Constantin, vicepreşedinte al Com i­ com plexitate să fie coordonate la
dc maşini sînt chemaţi să-si intensi­ telor cercetărilor. Colaborarea d in ­ tetului pentru Protecţia M uncii, şî nivelul uzinelor. In acest fel a cti­
a lţi vorbitori s-au re fe rit la re a li­
fice eforturile pentru asimilarea in ­ tre cercetători, proiectanţi şi con­ vitatea organelor aparatului central,
tr-un tim p cit mai scurt a unor lin ii s tric to ri va trebui să se m ateriali­ zările obţinute şi preocupările de a d ire c ţiilo r generale şi se rviciilor
complete de fabricare a amoniacului, zeze în abordarea şi rezolvarea o- v iito r in organizarea ş tiin ţifică a din m inister ar putea fl m ai m u lt
producţiei, in creşterea, pe această
■El îngrăşăm intelor cu azot şi fosfor-, pit>- peralivă a ti nor probleme majore de cale, a eficienţei economice a acti­ axată pe problemele mai de ansam­
dusclor sodice, maselor plastice si al­ interes acut pentru economia naţio­ blu şi de perspectivă ale m uncii de
tor produse de mare însemnătate v ită ţii în tre p rin d e rilo r respective. conducere şi îndrum are a uzinelor*
pentru economia naţională. Este im ­ nală. Un aport de mare însemnăta­ Au fost relevate, p rin tre altele, suc­ S-a scos în evidenţă că practica
portant si rn acest sector — ra şi în te in acest sens îl va constitui în- cesele unor colective, ca cele de analizelor făcute în m inister u r­
altele— să se acorde atenţia cuvenită făphrirea propunerilor făc»rte în la Uzinele mecanice si Uzina .Elec­ mate numai de întocmirea unor pla­
respectării termenelor contractuale şi consfătuire, p rivin d înfiinţarea unor trom otor" din Tim işoara, în rid i­ nuri de măsuri nu £ suficientă şi că o
ca lită ţii utilajelor- pentru a se evita institute de cercetări şi proiectări carea indicilor de folosire a maşi­ absolut necesară urm ărirea mo­
inlîiv.ieri în punerea în funcţiune n specializate în cîteva grupe de pro­ dului de realizare â acestora. Re-
unor obiective sau uzarea prem atură duse complexe : autovechicule şi n ilo r şi utilajelor, experienţa U zi­ zumînd activitatea de îndrum are
a utila je lo r executate. tractoar e, u tila j chim ic, cazane şi a- nei „în fră ţire a " — Oradea in orga­ doar la forma dispeceratului ziln ic
înzestrarea într-o măsură tot mai gregate de ardere etc., dotate cu a- nizarea de flu x u ri tehnologice în ­ pentru rezolvarea unor sarcini cu­
mare a sectorului minier- cu nu­ tcliere de prototipuri şi laboratoare chise, sim plificarea p la n ifică rii şi rente în re la ţiile dintre m inistere şi
meroase tip u ri dc maşini şi utilaje
F O T B a permis mecanizarea unor- im por­ de încercări. C hiar şi in cazurile urm ărirea operativă a producţiei, uzine au apărut form e greoaie, care
de
metodele folosite într-o serie
au dus la irosire de muncă, la un
tante lucrări în subteran. Ţ inind cind, pentru a se cîştiga tim p, se unităţi pentru asigurarea asistenţei volum mare de corespondenţe şi un
seama de sarcinile sporite ce revin achiziţionează licenţe, este necesar tehnice la locul de muncă, aprovi­ num ăr exagerat de deplasări de la
in cincinal acestei ram uri, se im ­ să se dezvolte activitatea de cerce­ zionarea ritm ică tehnico-m aterială, uzine spre m inister şl invers. In a-
pune asimilarea în fabricaţie a u- tare proprie. A fost relevat exem­ folosirea din plin a tim p u lu i de lu­ ceiaşi tim p, unele în tre p rin de ri au
nor noi tip u ri de maşini şi u tilaje plul pozitiv al colectivuliri Uzinei cru etc. V o rb ito rii au arătat, toto­ fost vizitate ra r de cadrele de con­
pontici extinderea mecanizării lu ­ „Electroputere" care a adus im por­ ducere şi specialiştii din d ire cţiile
dată, unele lipsuri sî greutăţi ce
crărilor- de susţinere în abataje, a mai persistă in activitatea dc orga­ generale. Ei au arătat că este ne­
operaţiilor de tăiere şi încărcare, tante îm bunătăţiri locomotivei Die­ cesar să crească răspunderea m i­
mărirea capacităţii de transport în sel electrice de 2.100 C.P.. ridicirrd nizare a producţiei. în aprovizio­ nisterului pentru îndrum area între­
subteran, sporirea securităţii prii» perform anţele sale tehnico-funcţio- narea tehnico-m aterială şi nu fă ­ prin de rilor, să fie folosită în mai
Cu cit se apropie sfirşitu l campio­ losiţi. Aceasta şi din cauză că echi­ E forturi susţinute depun echipe­ fabricarea de noi aparate an tigri- nale şi siguranţa în exploatare. cut propuneri pentru înlăturarea a- mare măsură practica s p rijin irii a-
restorn. In legătură cu folosirea ra­
natului de fotbal, cu atît em oţiile pa M inerul Lupeni nu are în mo­ le aflale in zona retrogradării. For­ zutuoasc. Totodată a fost criticat faptul că ţională a capacităţii m aşinilor şi u- eestora p rin deplasări ale Specialiş­
susţinătorilor cresc. Aceştia urm ă­ mentul de faţă antrenor. maţia Textila Sebeş a ciştigat două A fost relevat faptul că în u ltim ii asimilarea fabricaţiei unor produse tilo r cu sarcini concrete.
resc cu atenţie deosebită evoluţia e- O parte din spectatorii prezenţi la puncte preţioase in meciul cu M ine­ şase ani constructorii de maşini au pentru care s-a»r achiziţionat licen­ tila jc lo r, s-a arătat că trebuie re­ Referindu-se Ia sarcinile trasate
chipelor fruntaşe în speranţa că ele meci au creat o atmosferă nepriel­ rul Aninoasa. Cîteva amănunte le-am trim is oam enilor muncii de pe o- ţe, cn de pildă frînele „K n o rr" (la dus tim pul de im obilizare a acesto­ de Congresul al IX -lea al p a rtid u ­
vor cî.ştiga campionatul, iar a lţii spe­ nică. In loc să vadă deficienţele din p rim it de la corespondentul nostru goarc peste 100 de tipur i de maşini Uzinele .23 August"), s-au manifes­ ra pentru reparaţii, programarea lor lui, p rivin d creşterea continuă a
ră că form aţiile favorite nu vor re­ sinul echipei, ei au găsit un ţap is­ Dorin Lâdaru. agricole diverse, patru tip u ri de tat în lîrzierî care prod»ie cheltuieli în trei schim buri de lucru. M in is­ ro lu lu i şi competenţei organelor şi
trograda. Se fac calcule, se dau pro­ păşitor pentru rezultatul nefavorabil „T e x tiliş lii au m uncit m ult pen­ tractoare, peste 80 000 combine dc nejustificate de devize Pc baza ex­ terul ar trebui să studieze soluţii organizaţiilor de partid în condu­
nosticuri. şi anume, a rb itru l, car e a condus, ce-i tru victorie. In min 10 Radu şutea- cereale şi de recoltat porumb, se­ perienţei de piuă acum, vo rb ito rii de redistribuire a utila je lo r care cerea economiei, tovarăşii V lorel
In etapa de duminică, cea mai drept, cu unele scăpări. Din cauza ză de la distanţă. Un apărător v iin d mănători şi alic utilaje, dintre cane au făcut propuneri p rivind scurta­ stau nefolosite in uncie în tre p rin ­ Metca, prim -secretar al C om itetului
mare bucurie a adus-o suporterilor spectatorilor tei taţi cu disc iplina, ar­ să respingă, introduce mingea în m ulte la nivelul realizărilor tehnice rea ciclu rilo r de asimilare. întocm i­ deri V o rb ito rii s-an declarat dc a- orăşenesc Braşov al P.C.R., şi ing.
echipa Jiul Petrila, care a învins pe b itrii jocului nu au putut părăsi sta­ propria poartă Oaspeţii însă ega­ pe plan mondial. Îndeplinirea sar­ rea pentru fiecare obiectiv în parte cord cu analiza făcută in raport T ra nd a fir Coclrlâ. secretar al Comi­
Ariesul Turda, in deplasare, cu sco­ dionul decît la orele 22. Cele două lează în min. 15 prin Breda, care cin ilo r trasate dc partid pentru dez­ a unor grafice detaliate dc progra­ problem elor sta b ilirii unor norme tetului regional Banat al P.C .R . şi
ru l de 1—0, prin punctul marcat dc golur i au fost marcate de Dumitrescu profită dc o greşeală a apărării. A- voltarea m ultilaterală a agricultu­ mare a pregătirii tehnice, preciza­ mai stimulatoare, cu o temeinică alţi vo rb ito ri au înfăţişat consfătu­
Libardi. Această victorie este deo­ pentru Clujeana (min. 24) şi Cotroa- poi, în min. 22, Nagy transform ă rii, lărgirea şi modernizarea conti­ rea a trib u ţiilo r şi stimularea mate­ irii experienţa unor organe de partid
sebit dc preţioasă in lupta pentru ză pentru gazde (min. 25). o lovitur ă de la < iixa 18 m. U ltim ul nuă a bazei sale tehniro-m aterinle rială a uzinelor in stabilirea şi în ­ fundamentare ştiin ţifică, asigurării în acest domeniu. Organizarea de
promovarea in prim a categorie a ţă­ Formaţia de categoria C, Metalul gol al gazdelor a fost înscris de Si- necesită diversificarea producţiei dc deplinirea sarcinilor de asim ilare a la tim p a documentaţiei tehnologi­ consfătuiri şi analize periodice pen­
rii. In prezent, Jiu l Petrila a trecut Hunedoara a învins pe Progresul m ilie. dintr-o acţiune proprie. A rb i­ tractoare, sporirea producţiei si a produselor noi. Relcvînd»r-se progre­ ce, îndrum ării tehnice competente tru dezbaterea »inor probleme eco­
din nou pe p rim ul loc, avind un Strehaia cu un scor categoric : 5—0. tru l Resiga din Deva a condus cu sortim entului de instalaţii si utilaje, la fiecare loc de muncă. A fost a- nomico, constituirea de colective de
punct avans faţă de a doua clasată, lată ce ne-a tr ansmis corespondentul competenţă". îndeosebi a celor pentru lucrările sele in dezvoltarea a ctivită ţii de preriată propunerea de a se preci­ activişti de partid şi specialişti, care
M inerul Baia Mare. nostru din Hunedoara, Voicn Albu. O altă echipă aflată în zona retro­ de hidroam elioraţii, o mai bună a- concepţie constructivă şi tehnologi­ za mai bine sarcinile sei-vieiilor de au studiat dife rite aspecte ale pro­
M u lţu m iţi au fost şi spectatorii din in legătură cu acest meci. gradării este Daria Orâştie. Deşi a provizionare a u n ită ţilo r agricole cu că din uzine, s-a arătat necesitatea organizare a producţiei din între­ ducţiei. sp rijin in d conducerile în ­
C ugir de felul cum a evoluat echipa .Jocul a fost tot tim pul la dis­ depus eforturi susţinute, ne scr ie co­ or ientări» spre această muncă a ce­ prinderi, in cit ele să aibă o strinsă tre p rin d e rilo r în aplicarea unor mă­
din localitate. Corespondentul nostru creţia gazdelor G olurile au fost m ar­ respondentul nostru din Vulcan, piese de schimb. lo r mai bune cRdre de specialişti, suri tchniro-organizatorice în vede­
M ihai Vîlceanu ne-a relatat că A.S. cate de Steiner (min. 27), Szekelv Tudor Mucuţa. oaspeţii au părăsit A fost subliniată, de asemenea, a îm bunătăţirii organizatorice a în­ şi permanentă legătură cu toate
Cugir şi C S M Sibiu au luptat cu (min 29), care a transform at o lovi­ terenul învinşi cu scorul de 4-2. Au contribuţia întreprinderilor pro­ tregii activităţi dc pregătire tehnică com partim entele întreprinderii. rea realizării şi depăşirii sarcinilor
m ult elan pentru obţinerea victoriei. tură liberă de la 20 m, Homeghi min. înscr is Cotroază (min. 20 şi 87). l'n - în vederea a sim ilării produselor A fost arătată, de asemenea, ne­ de plan, precum şi folosirea alto r
Gazdele au învins cu scorul de 2—0, 43. Szekely (min. 57), tot dintr-o lo­ gureanu (min. 26 şi 48) pentru M ine­ ducătoare de material rulant, noi. V o rb ito rii a»t accentuat, de a- cesitatea ca organizaţiile de cerce­ metode au co n trib uit la îm bunătă­
dar puteau înscrie mai m ulte goluri vitu ră liberă de la aproxim ativ 22 rul Vulcan şi Contor- (min. 51) si dc autovehicule şi nave la do­ semenea, im portanţa deosebită a tări şi proiectări, serviciile de con­ ţirea a ctiv ită ţii economice în nu­
dacă Gergheli şi Podelschi nu ratau m. U ltim ul gol a fost înscris în min lordacho (min. 52) pentru Dacia O- tarea ram urii transportuhii. S-a ară­ cepţie din uzine şi consiliile tehni-
unele ocazii clare. In min. 6 Kiss reia 89 la o lovitură de colţ. Autor : Sze­ răştic. tat, totodată, necesitatea lu ă rii unor îm bogăţirii docum entării tehnice a co-ştiinţifice ale m inisterului de re­ meroase întreprinderi, la m obiliza­
puternic din careul de 16 m şi tr i­ kely. A rb itru l Zaharia C hifor din Echipa Parîngul Lonea, am enin­ cercetătorilor, proiectanţilor, ingi­ sort, toţi cei care organizează şi con­ rea colectivelor pentru mai buna
m ite la .păianjen". A l doilea gol a Braşov a condus cor ect". ţată serios cu retrogradarea a rea­ măsuri pentru asimilarea şi omolo­ nerilor şi tehnicienilor din sectoa­ duc procesele dc muncă, să în tre ­ organizare a producţiei şi a m uncii,
fost înscris de Radu in min. 42 A r­ lizat o nesperată victorie in depla­ garea într-un tim p mai scurt a noi­ rele de concepţie ale uzinelor cu prindă, în continuare, măsuri pen­ la înlăturarea deficienţelor existen­
M eciurile programate în etapa de
b itru l Constantin Niculescu din Bucu­ dum inică a cam pionatului regional sare. la Sim eiia, cu scorul de 2-1. lor prod»rse şi îndeosebi a acelora tot ce apare nou în ştiinţa şi tehni­ tru respectarea norm elor de protec­
reşti a condus bine. de fotbal au fost urm ărite cu m ult Corespondentul nostru Remus M ol- ale căror licenţe au fost cumpărate ca mondială, propunindu-se în m u l­ ţia muncii, să se manifeste mai m ul­ te în unele sectoare.
In schimb, form aţia M inerul Lu- dovan ne-n relevat că oaspeţii au tă grijă pentru respectarea tim p u ­ V o rb ito rii au arătat că uneori m i­
ţirea a cţiunilor iniţia te in acest scop
peni a dezamăgit din nou Interesant interes. Constructorul Hunedoara a jucat mai bine şi au m eritat victor ia. din străinătate, pentru îm bunătăţi­ de către Consiliul Naţional al In g i­ lui legal de lucru. nisterul a lăsat problema organiză­
jucat in compania M inerului Zlalna,
de arătat este faptul că înainte de liderul clasamentului şi a învins cu Un rezultat bun a obţinut şi e- rea în continuare a calită ţii vagoa­ rii ş tiin ţifice a producţiei pc scama
meciul de dum inică am p rim it de la scorul de 1-0 prin golul înscris de chipa C.F.R. Teiuş, ultim a clasată, nelor de călători şi marfă, produ­ nerilor şi Tehnicienilor. O serie dc vo rbitori s-au referit
Lupeni o scrisoare semnată de co­ Costăchesru în min. 75. Un lucru care a învins pe M inerul Teliuc cu cerea de noi tip u ri de instalaţii de Ştefan Bălan, m inistrul invăţăm in- la cooperarea dintre întreprinderi. organelor şi organizaţiilor de partid,
respondentul nostru Eugen Popa, in ­ insă este dc neînţeles. Se ştie că automatizare şi telecom unicaţii şi tulu i, ing. Ilic Serbânuţ, directorul P rintre aceştia, ing. Ştefan Conston- A m in tind o serie de proble­
titu la tă sugestiv : .După cinci în frin - pentru cîştigarea titlu lu i de cam­ scorul de 3-0, în urma unui joc bun, G rupului şcolar „U nirea" din Bucu­ tincscu, adjunct al m inistrulu i in ­ me a căror rezolvare intră in a-
aşa după cum ne-a relatat cores|x>n-
geri consecutive". Semnatarul îşi ex­ ridicarea performanţelor- celor reşti, şi a lţii au abordat problema a- dustriei metalurgice, a vorbit despi c trib u ţiile directe ale m inisterului şi
prim a nem ulţum irea pentru evoluţia pioană regională işi dispută şansele dentul nostru Adrian Oţoiu. Golu­ existente. sîgurării cadrelor necesare industriei preocupările între p rin d e rilo r side­
sub orice critică a acestei echipe în­ A urul Zlatna şi Ştiinţa Petroşani. rile au fost marcate de Crupschi Refei indu-se la problemele expor­ construcţiilor' de maşini. Ei au ară­ rurgice de a pune la dispoziţia conducerilor de întreprinderi, vor­
drăgite de m ineri. Se credea totuşi că Meciul de la Hunedoara insă... a fost (min. 13), Pereş (min. 17) şi Haţe- tat că fondurile alocate în cincinal constructorilor de maşini, la term e­ b ito rii au subliniat că şi pe v iito r
după atîtea înfrîngeri, duminică ju­ condus de a rbitrul Zolotaiu din Pe­ gan (min. 65). tu lu i de maşini, u tilaje şi instalaţii, şcolilor aparţinrnd M.J.C.M. vor fi nele stabilite şi conform contracte­ organizaţiile de partid vor desfăşura
cătorii se vor mobiliza pentru a rea­ troşani. După cum ne-a transmis co­ Intîlnirca dintre echipele A urul o seamă de vor bito ri au reliefat pro­ de peste opt ori mai m ari decît în lor, un sortim ent mai larg de pro­ o largă activitate de m obilizare a
liza un rezultat favorabil în faţa e- respondentul nostru Nicolac V îr- Brad şi M inerul Ghelar nu s-a dis­ gresele obţinute în acest domeniu duse, dc a îm bunătăţi necontenit
chipei Clujeana din C luj. Corespon­ zoabâ. a rb itru l Zolotaru nu s-a achi­ putat, deoarece oaspeţii nu s-au pre­ şi au dezbătut metodele pentru men­ anii şesenalului ; că fiecare leu tre­ calitatea acestora. A fost făcută pro­ oam enilor m uncii pentru descoperi­
dentul nostru din Lupeni, loan C ior- tat cum trebuie de sarcină. zentat. ţinerea şi creşterea prestigiului pro­ buie gospodărit cu cea mal mare punerea ca ministerele să sincro­ rea şi valorificarea rezervelor in ­
tea, ne-a transmis că echipa locală a Studenţi» din Petroşani, ne rela­ Am redat pe scurt unele amănunte duselor româneşti pe piaţa mondi­ chibzuinţă şl în acelaşi tim p, tre ­ nizeze dezvoltarea capacităţilor de terne ale în tre p rin d e rilo r în vede­
dezamăgit din nou suporterii. Cau­ tează loan Nicoaiâ. au învins greu pe din etapa de duminică. Aşteptăm ală. Vasile Abrudan. director gene­ buie valorificate în mai mare mă­ producţie a uzinelor coordonatoare rea creşterii eficienţei economice a
zele ? In meciul de duminică, jucă­ fotbaliştii din Alba Iulîa. De altfel, următoarele m eciuri pentru a relata ral al Uzinei de vagoane din Ar ad, sură posibilităţile locale de dotare şi furnizoare.
to rii nu s-au m obilizat suficient, nu prim ul gol a fost marcat dintr-o lo­ noi fapte din întrecerea fotb a lişti­ D um itru Butuc, m aistru la Fabrici» întregii a ctivităţi productive, rid i-
a fost alcătuită cea maj. bună fo r­ vitu ră de la 11 m „ transform ată de lor. de rulm enţi din Bîrlad, şi a lţii s-au a şcolilor cu m aterial didactic prin M ai m u lţi vorbitori, printre care cîndu-şi continuu rolul şi competen­
maţie, Ologu şi Căra/» na/iind fo­ Bulbucan. V. ALBU declarat de acord cu sublinier ea fă­ contribuţia întreprinderilor. Au fost Ion Purcârca. contabil şef la Uzî- ţa in conducerea economiei.