Page 30 - Drumul_socialismului_1966_06

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3557

Liceele de specialitate O S C R I S O A R E Editura Tehnică

şi orientarea profesională P E S Ă P T Ă M I N Ă au apărut:

a absolvenţilor Jem ataţs de măsură T. SUC1U şi I. M O LD O VAN :
W
W J vy J $
Determinarea şi valorificarea re­
zervelor la laminoare.
Lucrarea prezintă experienţa uzi­
înfiinţarea liceelor de specialitate Fără îndoială, accentul principal Dragă Gcorgicâ, cu maî multă răspundere, atit de nelor metalurgice privin d posibili­
ridică în fata noastră, a cadrelor d i­ a fost pus pe şcolile care vor func­ sfatul popular, cît şi de către con­ tăţile de descoperire a rezci-velor
dactice de la şcolile generale, pixi- ţiona in oraşul nostru. Astfel, in ca­ Vinerea trecută am avut ceva tre­ ducerile în tre p rin d e rilo r şi in s titu ţii­ interne din secţiile de laminare. Se
bleme specifice privind orientarea drul mai m ultor vizite la şantierul buri la Orăşlîe. La ora prînzului am lor din oraş, dacă s-ar fi încercat dau exemple de metode pentru va­
profesională a absolvenţilor. Aceasta de construcţii Gojdu, absolvenţii au vrut să măninc la cantina oraşului. rezolvarea problemei si mai lir/.iu, lorificarea rezervelor, de producţie
nu este o activitate sporadică, înce­ stat de vorbă cu un număr mare de Auzisem că tovărăşii de la sfatul nu numai în noiembric-deccmbric. dc la laminoarele de sem ifabricate,
pu t A cle-abin acum, după publicarea m uncitori şi tehnicieni despre felul popular luaseră lăudabila in iţia tivă cu siguranţă că astăzi ar fi existat profite, table şi ţevi.
reţelei şi p ro filu lu i liceelor de spe­ m uncii lor, frumuseţea acestor me­ de a deschide o cantină în locul ce­ această cantină. Pentru că. intre noi Sînt expuse numeroase exemple
cialitate. Cunoscînd faptul cu voi fi serii. Ingineri şi tehnicieni cu înaltă lei pe care a avnt-o fabrica ch im i­ fie vorba, oricare cetăţean din O- de calcul a rezervelor de producţie
cioate asemenea in stitu ţii şcolare, calificare de la întreprinderea de e- că, şi pe cate au retras-o in incinta raştie ar servi masa mai bucuros din laminoare.
am orientat, încă de la începutul a- trie i ta te au fost in vita ţi în şcoală întreprinderii. undeva în centru decît la gară (un- Cai tea se adresează tehnicienilor
nului şcolar, elevii noştri înspre a- pentru a vorbi elevilor despre im ­ Aşa că m-am pregătit sufleteşte de-i cantina LF.-ului) sau la F.C.O. şi ingin e rilor m etalurgici care lu ­
ceste şcoli. In acest sens, o contribu­ portantul obiectiv energetic — ter­ să-mi potolesc foamea cu un meniu In orice caz, foarte m ulţi oameni crează în probleme de prelucrare
ţie im portantă şi-a adus-o şi organi­ mocentrala care se va construi la gustos. Ţi-ai găsit. In zadar am cău­ aşteaptă ca „jum ătăţile de măsura" plastică.
zaţia U T.C. din şcoală. In m ajorita­ Deva. Absolvenţii au aflat cu acest tat cu citeva orc localul cantinei des­ să devină cit mai repede cu putinţă N. FUItTUNESCU :
tea adunărilor generale din tim pul p rile j caic sînt necesităţile de cadre pre care auzisem „m ăsuri depline".
anului şcolar, s-a analizat cu deose­ în acest domeniu şi meseriile in care Cîţiva prieteni din Oiaşlie, ani­ Eu închei şî îţî prom it câ-ţi voi Căi dc gospodărire a căldurii în
bită atenţie situaţia la învăţătură, se pot califica. m aţi şi ei de aceleaşi ginduri, m-au tr im ite şi alte veşti. industrie.
insistîndu-se asupra faptului că, pen­ O impresie puternică asupra ele­ determ inat să renunţ însă. Ionică Lucrarea tratează In partea in ­
tru orice meserie si profesie, se c cr v ilo r noştri au avut-o in tiln irile din — Nu mai căuta, omule, acul în troductivă im portanţa gospodăririi
cunoştinţe temeinice, solid funda­ cadrul adunărilor generale cu colegi carul cu fin. Cantina nu există A Dragă Ionică, raţionale a călduţii pentru economia
mentate încă din şcoala generală. mai mari de la grupul şcolar de fost numai vorba să se deschidă — Şi eti sînt de acord că problema naţională şi face o trecere în re­
Pentru a stîrni dragostea puterni­ construcţii, şcoala pedagogică, li­ mi-au spus ei. Sfatul popular orăşe­ cantinei din Orăştie se poate rezol­ vistă a proceselor în care se u tili­
că pentru profesia pe care absol­ ceul „Decebal". O eficientă ridicată nesc a întocm it nişte tabele cu cetă­ va Depinde insă dc felul cum vor zează energia termică.
venţii urmează să si-o aleagă, încă a avut şi vizita Ia Com binatul si­ ţenii cate ar dori să servească masa acţiona organele competente. In continuare, se prezintă căile U R S.S. — In Grnzia trăiesc ceî mai bâtrînî gemeni din Uniunea
din toamnă ne-am deplasat cu ei în derurgic Hunedoara. la cantină si... cam atit. Cu alte cu­ Iar acum vreau să te ţin la cu­ principale de economisire a ener­ Sovietică, fra ţii V la d im ir şi Taras Gogoli La sfirşitul lun ii mai ei au
întreprinderi si pe şantiere. Aici au Cunoscînd principalele meserii şi vinte. au făcut un lucru numai pe rm i şi pe tine cu citeva din răspun­ giei termice prin îm bunătăţirea şi îm p lin it 94 de ani. Fraţii gemeni au avut o soartă diferită. Taras.
avut posibilitatea să se întilneuscă şcolile ce le stau la dispoziţie pentru jumătate. surile prim ite la redacţie pe m argi­ concentrarea proceselor de produ­ care este mai lin â r dccit fratele său cu o oră, a fost m obilizat în
cu m uncitori cu experienţă, să stea a se califica, absolvenţii noştri vor M-am dus deci la sfatul popular al nea a două din scrisorile tale trim ise cere şi utilizare a energiei termice, armată, a participat la războiul i u so-japonez, a fost ca m ilita r în
de vorbă cu tineri, cu ingineri ctc. putea să-şi aleagă mai uşor profesia oraşului şi, pentru edificarea mea spre publicare. precum si reducerea pierderilor de Polonia si în Ţările Baltice. Cînd a început Revoluţia din Octombrie
Astfel, elevii au ajuns să cunoască in personală, l-am căutat pc tov. A. Mai in tîi. la „Poveste cu... păpuşi". energio termică o fiţe ru l Taras Gogoli a trecut îm preună cu plutonul lui de partea
lin ii mari, p ro filu l fiecărei meserii îndrăgită, devenind buni specialişti Buclat, contabilul principal, care, Comitetul regional pentru cultură şi Sînt date indicaţii pentru alege­ tinerei Republici Sovietice. Fratele mai mare, V ladim ir, a rămas la
spre care doreau să se îndrepte. in domeniile de activitate pe care le după cum aflasem era în temă cu artă şi conducerea Teatrului de stat rea judicioasă a soluţiilor dc a li­ ţară, unde trăieşte şi acum, primeşte pensie de la colhozul din satul
Paralel cu aceasta, urm ărind dis­ vor îmbrăţişa. problema. de păpuşi „P richindel" din Alba lu - mentare cu căldură cu justificarea Reka, unde a lucrat m u lţi ani. Taras locuieşte in oraşul Potî la fiii
cuţiile clin presa de specialitate. în lia ne comunică o veste îm bucură­ tehnică economică respectivă. săi. In ciuda vîrstcî lor înaintate nici unul dintre cei doi fra ţi nu fo­
cadrul unor adunări generale a fost Prof. IO.AN* F ILIP — Este adevărat că am avut in ­ toare: în stagiunea 19(10-191)7. la H u­ Lucrarea se adresează personalu­ loseşte ochelari, arată m inunat, nu sc plîng de sănătate. Fam ilia fra ­
explicat elevilor p ro filu l viitoarelor tenţia să înfiinţăm o cantină. Prin nedoara se va deschide stagiune per­ lui de exploatare a reţelelor te rm i­ ţilo r gemeni Gogoli numără 35 de nepoţi s: 12 strănepoţi.
şcoli pentru a-i ajuta în alegerea Şcoala generală „P clofi Şandor” noiembrie anul trecut s-au trim is a- manentă. ce din sistemul energetic şi lucră­ In fo to : F raţii gemeni joacă „nurcii" o varietate gruzină a table­
cea maî potrivită. Deva dre.se la întreprinderile şi in s titu ţii­ Despre „Culisele tă riţe lo r", Direc­ to rilo r din serviciul energetic al în ­ lor, jocul lor preferat.
le din oraş prin care solicitam să ne ţia comercială regională ne in fo r­ treprinde) ilo r industriale
comunice cîţi salariaţi ar dori să mează că „aspectele sesizate în a r­
servească masa la cantină. După ticol sint juste, deoarece distribuirea V. B LA J — GH. LELESCU, V.
două luni de Ia pornirea in iţia tive i tă riţe lo r s-a făcut in mod defec­ N IC O L A E : Degete grefate
am alcătuit un tabel ce cuprindea tuos". Preţul dc cost in transportul auto.
140 de persoane. Anum ite instruc­ Eu nu sînt însă de acord cu pre­ In lucrare se indică căile de re­ C hirurgul sovietic V ikto r K a ln - ini. După acest tim p, osul s-a in ­
ţiu n i prevăd că asemenea in stitu ţii cizarea direcţiei comerciale în care ducere a preţului de cost în trans­ berţ, din Riga. efectuează cu suc­ tegrat în carne şi chirurgul l-a
ces operaţii de restabilire a de­
pot să-şi desfăşoare activitatea nu­ sr spune: „D in inform area prezenta­ portul auto In acest scop, sc tra­ getelor de la mină amputate sau detaşat împreună cu carnea şi o
mai in cazul cinci au asiguraţi m i­ tă de O.C.L. Alim entara Hunedoara tează despre dezvoltarea transpor­ porţiune de piele şi p rin lr-o nouă
nim um 200 de abonaţi. Şi cum noi n rezultat că distribuirea tăi iţelor la tu lu i şi im portanţa reducerii pre­ strivite în urma unor accidente. operaţie l-a grefat la nuna dreap­
n-am reuşit să ajungem la această unele persoane preferenţiale s-a fă­ ţu lu i dc cost. planificarea cheltuie­ Dr. K alnberţ foloseşte un pro­ tă. în locul unde se află degetul
cifră, am rennntat. cut numai după ce în prealabil ne- lilo r de transport auto, calculul şî cedeu care sc deosebeşte foarte pierdut al fetei.
m ult de procedeele uzuale.
La
După un tîm p scurt şî după a-
Cam acestea au fost si argumen­ crsarul beneficiarilor a fost satisfă­ analiza preţului de cost Rpntru începutul acestei operaţii, care se numite exerciţii, noul deget a în ­
tele preşedintelui şi vicepreşedinte­ cut, rămînincl în stoc unele cantităţi exem plificare, se analizează preţul efectuează în mai m ulte etape, o locuit m ulte funcţii ale degetu­
lui C om itetului executiv al Sfatului care blocau spaţiile de depozitare". dc cost la o întreprindere de trans­ tijă de os conservat, in lungime lui lipsă, astfel îneît fata poate
popular orăşenesc Orăştie. De la sus- Oaie aşa să lie? port auto în traficul de marfă. de 7.5 cm, a fost im plantată sub foarte uşor să scrie şi sâ facă
a m in tiţii tovarăşi am aflat că ac­ In orice caz noi mai aşteptăm si Lucrarea este de nivel mediu şl piele pe abdomenul unei fete, ca­
ţiunea s-a abandonat de la prima în ­ alte răspunsuri, din partea organelor sc adresează tehnicienilor si econo­ alte treburi.
C hirurgul V ikto r K alnbert a fă­
re a rămas fără un deget, unde
cercare vizate direct în problemă. Pinâ la m iştilo r din u nităţile de transport a rămas trei săptămîni. In acest cut încă două operaţii de la e-
Imî face impresia, draga Georgi- prim irea lor, te salut şi aştept veşti auto. precum şi personalului din fel a fost depăşită bariera bio­ fectuarea cărora a trecut un an.
că, că aici şi-a băgat nasul Birocra- proaspete. întreprinderile beneficiare ale logică pe care o ridică organis­ Se poate afirm a deci câ ele au
tescu. Dacă acţiunea ar fi fost p rivită Gcorgică transporturilor auto. m ul uman în faţa corpilor stră- reuşit pe deplin.
M otorul K o rf
f o t b a l j . S U B T E N S I U N E A A rhitectul Otto K o rf din Franlc- problema etanşeităţii prin inte r­
fu it a construit un motor rotativ
experimental, care a s tirn it v îl- mediul unei g arn itu ri de tip nou,
astfel in cit randamentul şi con­
vă. Spre deosebire de motorul sumul de ulei să rămînâ constan­
R E T R O G R A D Ă R I I Wankel, noul motor are la o sin­ te şi după o folosire îndelungată.
gură rotaţie un randament ieşit
In te rio ru l m otorului, mic dar pu­
clin comun. Cu motoarele obişnu­
ite se obţine la fiecare a dona ro ­ ternic, nu prezintă o suprafaţă
netedă, ci anumite curburi. In
taţie un impuls, la motorul Wan- rotor sînt montate elemente în
Folosim arest titlu , pentru (ă ma­ regionala. Aceasta fiind Ştiinţa Pe­ de ea Datorită unei mai bune o- kc-1 se obţin chiar trei im pulsuri formă de seceră, care sc adap­
joritatea jocuri lor din etapa de du­ troşani, deoarece cealaltă pretenden­ rientări în teren si a unui plus de la o rotaţie. Motorul K o rf pre­ tează cu rb u rilo r blocului, în a-
m inică s-au desfăşurat într-o atmos­ ta la titlu . A urul Zlalna, nu a dispu­ voinţă si combativitate, Dacia a ristî- zintă 16 im pulsuri dc forţă la o ccst fel form îndu-sc tim p ii de lu ­
feră de tensiune, purtînd mai m ult tat meciul pc teren propriu c u C.F.R. gRt. nu fără emoţii, doua puncte singură rotaţie, un mers lin iş tit şi cru necesari în momentul ro tirii
sau mai puţin amprenta retrogradă­ foarte preţioase o dezvoltare echilibrată-de forţă, Acest motor, care nu necesită
rii. Şi cînd afirm ăm aceasta ne gîn- In aceeaşi notă de dirzenie si băr­ cum se obţine numai la turbine. aproape nici un fel de întreţinere,
dim in mod deosebit la m eciurile Marginalii băţie s-a disputat si meciul de la Randamentul este de 32 de ori
Textila Sebeş — Ştiinţa Petroşani, Tel iuc dintre M inerul si Constructo­ mai mare decît la motoarele obiş­ face in u tilă existenţa supapelor,
Dacia Orăştie — C.F.R. Triuş. Parin- la etapa a 23-a rul Hunedoara. Ambele echipe au nuite şi de 5 ori mai mare ca la a arborelui cotit şî a bielei. Da­
torită consumului redus, el este
gul Lonca — Refractara Alba Iulia. luptat din răsputeri pentru a tranşa motoarele Wankel. extrem de rentabil şi prom ite o
M inerul Tcliuc — Constructorul H u­ în favoarea lor victoria. Fiind aproa­ K o rf intenţionează să rezolve mare longevitate.
nedoara Doar o singură echipă a în­ Sim cria, în tiln iic a fiin d amînată pen­ pe de zona lanternei, echipa din Te-
cercat să-şi mărească zestrea, să-şî liuc a fost aceea care s-a întrebuin­
tru o dată ulterioară. Echipele din ţat mai serios, mai hotărit şi cu mai
Elevi de la Grupul şcolar profesional Hunedoara la o orâ de in ­ continue diurnul destul de anevoios asa-zisa ..zonă a lin iş tii": A urul IJrad. m ultă voinţă.
struire practică. spre m ult rîvn itu l titlu de campioană Constructorul Hunedoara, M inerul In s p rijin u l afirm aţiei noastre vine
Aninoasa şi M inerul Vulcan si-au a- şi meciul de la Ghelar. A ici trebuie
părat şi ele şansele dorind să ter­ să remarcăm ceva în plus faţă de
mine campionatut pe un loc cit mai celelalte jocuri şi anume că pe par­
bun, mai onorabil. cursul celor 90 de minute de joc, me­
Aşa cum am scris şi în avancro­ ciul a fost presărat cu multe faze
nica noastră de sîmbătă, meciul ho- frumoase, spectaculoase, gustate cu
ta rito r pentru soarta unei echipe, plăcere de spectatori. La frumuseţea
(Textila Sebeş), meciul cu cea mai jocului au contribuit ambele echipe,
mare miză. a fost cel de la Sebeş, dar mai ales echipa din Vulcan, care
care a opus echipele Textila din lo­ fiin d mai departe de zona pericu­
c i l c c r c s p c n calitate şi Ştiinţa Petroşani. Fără să loasă a jucat deschis, pe poartă, ne-
fi aflat măcar cît de cît amănunte
punind accentul pc apărare aşa cum
despre desfăşurarea acestei partide, fac m ulte echipe cînd joacă în de­
îţi dai seama uşor că jocul dintre plasare.
cele două echipe a fost un joc de Din linia generală, caracteristică
/ I ri de cîte ori lecturăm doara sînt lot mai m ulţi tineri care s-a ocupat cu deosebită dra­ luptă, dîrz, nervos pe alocuri. Asta
^ scrisorile sosite la re­ care şi-au găsit în carte prieten goste de pregătirea şi prezenta­ pentru că o echipă luptă clin răspu­ etapei a 23-a n-a ieşit nici întilnirea
dacţie, avem sentimentul că ne şi sfătuitor. Este adevărat că si rea acestor spectacole reuşite. teri să scape de apele neliniştii, iar dintre form aţiile Parîngu! Lonca si
Refractara Alba Iutin. disputată pe
aflăm în m ijlocul oamenilor care noî căutăm să organizăm m ani­ A m lecturat cu plăcere cî- cealaltă să-şi apere cu orice preţ terenul prim ei echipe Şi aici, echipa
ne scriu şi despic care ne scriu. festări tot mai atractive, expozi­ teva pagini in care se vor­ şansele în lupta pentru titlu. Şi. în- gazdă, încurajată de public şi mai
Prin rîndurile aşternute în g rijit ţii cu teme interesante, fotom on­ beşte despre viaţa şi opera unui tr-adevăr. jocul de Ia Sebeş, după ales de cele două puncte obţinute in
reuşim să facem cunoştinţă cu taje, seri şi montaje m uzical-)i- om de scamă, născut pe plaiuri cum aţi putut citi în cronica de m arţi etapa trecută la Simeria, a jucat o r­
munca acestor oameni, cu preo­ teiace, seri de poezie. As dori să hunedorone : pictorul Sava Hen- a purtat tot tim pul această amprentă. ganizat, chibzuit, desfăşurind un joc
cupările lor a tit de diverse. Din amintesc doar citeva care, în u l­ tia. Autorul scrisorii este tov. Studenţii din Petroşani s-au apărat de bun nivel tehnic.
ultim ele scrisori lecturate, am tim a vreme, s-nu bucurat dc o Si ic u Iliuşa. diez. uneori depăşind lim itele spor­ lin fapt cu totul aparte s-a petre­
ales pe acelea care se rofcrâ la bună reuşită : m ontajul m nzical- Tovarăşe Micu. Nu vă cunoaş­ tiv ită ţii, tim p de 88 de minute. Şi cut la Haţeg. Meciul dintre echipele
preocupările oamenilor clin orele lite ra r .Omagiu p a rtidului", tem locul de muncă şi nici adre­ cînd nimeni nu se mai aştepta, nici M inerul Aninoasa si A u ru l Brad, ca
lo r de răgaz, la viaţa culturală. montajele literare .P artid — soa­ sa Vă rugăm comunicaţi-ne a- chiar cel maî înflăcărat suporter al urm are a suspendării terenului din
Jatâ ce am desprins din scrisoa­ rele nostru" şi „Sub steagul ccsle dale. echipei locale, tc x tiliş tii au reuşit sa Aninoasa. s-a jucat la Haţeg. In til-
rea semnată de corespondenta României socialiste", serile de Tovarăşului profesor Ionică înscrie golul victoriei şi cu aceasta nirea nu a durat dccit 32 de minute,
noastră, M aria Bura : poezii „Recunoscători p artidului". Naghi clin Gurasada şi tovarăşu­ să cîştige două puncte extrem de datorită actelor regretabile săvirşile
.Recent, a rtiştii amatori din Noi puilăm m ult respect d ifti- lui Cornel Todca din Orăştie, le preţioase care le dau mari şanse pen­ de către unii spectatori care au pă­
brigăzile artistice de agitaţie ale z.orilor de carte — ne scrie m ulţum im pentru inform aţiile tru a evita retrogradarea. truns pe teren şi au bruscat arbitrul.
Fabricii de conserve din Haţeg, fiaşpar Chiş, responsabilul lib ră ­ trim ise redacţiei. Dorim însă ca O altă partidă, in care echipele au Acest lucru trebuie să stea în aten­
com binatului de industrializare a riei „Alexandru Sabia" din Deva. in v iito r să informeze ziarul cu avut permanent în faţa lor spectrul ţia Comisiei regionale de fotbal, care
cărnii, în tre p rin d e rii forestiere. S-ar putea spune cuvinte frum oa­ mai m ultă operativitate despre retrogradării, a fost aceea de la O- să analizeze cu toată răspunderea a-
E xploatării m iniere Boiţa şi de se despre toţi cei 25 de dîfuzori acţiunile culturale cc se desfă­ răştie, unde s-au în tîln it echipele semenea fapte reprobabile.
la Ceramica Bani Mare s-au în- voluntari ai librăriei noastre. şoară in localităţile dinşilor, pen­ Dacia şl C.F.R. Teiuş. Ca şi la Sebeş De remarcat câ nici o echipă nu
tiln it intr-un concurs, organizat M-aş opri insă Ia cei mai har­ tru ca astfel, scrisori le să-şi poa­ la Orăştie pe prim ul plan a stat a reuşit să obţină nici măcar un
la Baru Mare Locul î în în tre­ nici. Iată : tovarăşul Liviu Co­ tă găsi loc în coloanele ziarului lupta pentru oîştigarea celor două punct în deplasare
cerea artistică l-a ocupat brigada vaci de la serviciul plan ificării nostru. puncte, neglijîndu-se aproape total încheiem aici prezentele noastre
artistică de agitaţie dc la E.M. nl Sfatului popular regional, de­ Aşteptăm cu plăcere intîlnirea latura spectaculară a jocului, lucru m arginalii în speranţa câ după etapa
Boiţa care. în programul in titu ­ contează lunar peste 2.000 Ici. E cu viitoarele relatări ale cores­ ce a nem ulţum it publicul spectator. a 24-a, vom consemna lu cru ri mai
lat „Raportăm p a rtidulu i", a re­ prezent la stand cu cele mai noi pondenţilor noştri. Aceasta a îngreunat si sarcina a rb i­ interesante.
liefat in vers si cînt succesele în titlu ri. Aceleaşi cuvinte si des­ LU C IA LIC IU tru lu i, care totuşi s-a achitat bine GH. JURCA In drum spre Intregalde Folo; v ONOIU
muncă si viaţa nouă a m inerilor. pre tovarăşul Coriolan Gombu-
Spet tncolul-concurs a fost prec e­ sin. şeful serviciului contabilitate
dat de numeroase alte programe din cadrul T rustului m inier De­ LONEA : Lum ina verde — cinema­ tîm plat cu Baby Jane — cinemato­ globului ; 19,00 Seară pentru tine­
pe care a rtiş tii amatori din Boi­ va. Neobosite în această muncă 5> tograful „7 Noiembrie" ; IVinnetou graful „Flacăra" ; Tom Jones — c i­ ret ; 20,00 Kadiogazetn de seară ; certul tra n d a firilo r" ; 19,00 Cio­
ţa le-au prezentat în localităţile frumoasă sînt şi tovarăşele M a­ I I — cinematograful „M in e ru l" ; U- nematograful „Patria* ; HAŢEG : 21,15 Cronica literara de Eugen Si­ bănaşul cel isteţ" de Petre Ispi-
Sarmisegetnza, Unirea, Baru ria Rovenţa de la Statistică şi R IC A N I r Şah la rege — cinemato­ Old Shalerhand — cinem atograful ni ion ; 23,25 M elodiile nopţii. rcscu ; 19,30 Trei tablouri pe sâptâ-
M are si Haţeg. De un suc ces bine­ Livia Repiiischi de Ia C entio- IU N IE 1966 graful „7 Noiem brie" ; PAROŞENI : „Popular" ; BRAD : La porţile pă- mină ; 19,45 Clubul tinereţii ; 20,45
m eritat s-a bucurat şi brigada 1 arm. Spărgătorul — cinematograful „E- m întului — cinematograful „Steaua PRO G RAM UL I I ; 8.30 Cîntcce de Docum entarul artistic „Louîsiana
artistică de agitaţie a I.F Haţeg, Tovarăşul Roman Iiisoiu ne nergia” ; V U LC A N : Parcarea in te r­ roşie" ; G U R ABAR ZA : Pensiunea dragoste si jocuri populare ; 10.13 Story". Premieră pc ţară ; 22,00 In -
cu programul in titu la i : „Codrule, relatează despre succesul pe zisă — cinematograful „M uncito­ Boulanka — cinematograful „M ine­ „Sâ cinte tinereţea" — muzică uşoa­ tîln îre cu balerina Magdalena Popa ;
codruţule", program cu care ar­ rare -1 are cartea in cadrul co­ C i n e m a resc" ; P E TR ILA : Legenda din ru l" ; TLIA : Ucigaşii de femei — ră ; 10.45 Cintă orchestra ansamblu­ 22,30 In v ita ţii noştri : F ra ţii Jan şi
tiştii amatori s-au deplasat in operativei de consum din raionul tren — cinematograful „M uncito­ cinematograful "Lum ina". lui folcloric al Sfatului popular al K jeld — din Danemarca, acompa­
multe puncte forestiere". Sebeş, despre interesul pe rare DEVA : In genunchi mă întorc Ia resc" ; C R IV ID ÎA : Decoraţii pen­ Capitalei ; 11,30 Din ţările socialiste; niaţi de form aiia lor instrum entală ;
Despre acelaşi concurs şi des­ locuitorii satelor Răhău, Cut. tine — cinem atograful „P atria" ; tru copii minune — cinematograful 12.25 Muzică clin operele lui 1‘aisiello 22,50 T elejurnalul dc noapte ; 22,57
pre alte spectacole prezentate de Lancrâm. Petreşti şi din alte sate îndrăzneţul Pardaillan — cinemato­ „M uncitoresc" ; AN IN O ASA : M un­ şi Pergolesi ; 13,08 Jocuri m aram u­ B uletinul meteorologic ; 23,00 în ­
aceste form aţii ne scrie si tova­ îl acordă cărţii. In scrisoare re­ graful „A rta " ; Fiul căpitanului cile Iui Hercule — cinem atograful R a d i o reşene ; 14.30 Concert de prinz ; 16.30
răşul T. Hora. Din ambele scri­ levă munca entuziastă pe care Hlood — cinem atograful „Grădina „M uncitoresc" ; B AR B ATE N f : Cu Emisiune de basme ; 17,20 Piese dis­ chiderea em isiunii.
sori am reţinut un fapt comun : cadrele didactice, salariaţii co­ de vară" ; S IM E R IA : Doi băieţi ca nuinile pe oraş — cinematograful tractive în execuţia fanfarei Radio­
dragostea cu care a rtiştii ama­ operativei, m em brii consiliilor plinea caldă — cinematograful „M u ­ „C August" ; A LB A IU L IA : Vizita d ifuziunii din Leipzig ; 18.15 Ziare,
tori participă la viaţa culturală săteşti, o desfăşoară pentru d ifu ­ reşul" ; HUNEDOARA : Viaţă d i­ — cinem atograful „V ictoria" ; Ah. PRO GRAM UL I : 6.15 Transrr ziarişti, opinii ; 19.50 Transmisiunea Timpul probabil
din localităţile lor si din cele zarea cărţii. ficilă — cinem atograful „Flacăra" ; Lva ! — cinematograful „23 August"; tem pentru sate ; 0,45 Salut voios «le concertului corului si orchestrei
vecine. n circuitul valorilor s p iri­ r \ ouă scrisori, sosite din Laleaua neagră — cinematograful M isterele Parisului — cinematogra­ pionier ; 8,00 Sumarul presei ; 8, simfonice ale R adioteleviziunii ;
22,30 Moment poetic; 23,07 „rn tîl-
preferată ;
La microfon melodia
T E IU Ş :
fu l „G radina de v a ră ";
/ tuale. cartea oc upă un loc * J Brad, ne vorbesc despre cî- „Stadion" ; Elena din Troia — ci­ Trageţi în Stanislas — cinematogra­ pile valsului ; 12,10 Cintă Cleopatr* nire cu jazz-ul". PENTRU 24 ORE
10.30 Vreau sâ ştiu ; 11,25 Pc ai
„G rădina de vară" ;
nematograful
elevii
bine definit. A cţiunile organiza­ leva spectacole pe care
Buletine de ş tiri şi radiojurnale :
ful „V ictoria" ; Z LA T N A : D um ini­
te eu cartea sini tot maî variate, Şcolii generale din Brad le-au C ALA N : Un şoarece printre băr­ că Ia New York — cinematograful Melidoncanu — arii clin operete; 5.00 : 6,00 : 7,00 ; 10,00 ; 12.00 ; 14.00 ;
iar prietenii ei, tot mai m ulţi. prezentat in localitate şi la Gura- baţi — cinem atograful „11 Iunie" : „M uncitorul" ; SEBEŞ : H aiducii — 13.30 Folclor muzical oltenesc r u 16.00; 18,00; 22.00; 23,52 (progra­ Vreme nestabilâ, cu cer noros. Se
PETROŞANI :
După mine. canalii
Despre acest lucru ne scriu şi barza. Corespondenţa semnată — cinem atograful „7 Noiembrie" ; cinematograful „Progresul" ; Crede- M aria Lătăreţu, Polina Manoîlâ, Du­ m ul I) 7,30; 9.00: 11.0 0 ; 13,00; vor semnala averse de ploaie, în­
2. Lesnic din Hunedoara, Oas- de Liviu Golcca subliniază în Finala buclucaşă — cinem atograful ti-m â, oameni — cinematograful m itru Bâlâşoiu, M arin Chisâr, A u ri­ 15.00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,25 ; 23.00 ; soţite pe alocuri de descărcări elec­
l>ar C'hîş din Deva si Roman mod deosebit succesul de care „Republica" ; Hatari (seriile I şi II) ..Sebeşul"; APO LDU L DE SUS: că Pieuleaţă, orchestra de muzica 0.52 (programul II). trice. V în tn l va sufla din nord si
Ilişoîu clin Sebeş. Iată ce ne spu­ s-au bucurat baletul „Balada u- — cinematograful „G rădina de vară"; Un cartof, doi cartofi — cinemato­ populară a Itadioteleviziunii si o r­ nord-est. Temperatura aerului va fi
ne Z. J.csnic : nui greier", dansul cu eşarfe, jo ­ graful „23 August" ; CUGIR : Colina chestra „Doina O lteniei" din C r*- cuprinsă ziua între 19 şi 25 grade
.Pentru noi, bibliotecarii. nu cul popular moţesc. In cea de-a LUPENI : Viaţa începe la ora 8 — cinematograful „M uncitoresc" ; lova ; 15,20 Coordonate culturale • iar noaptea între 7 şi 12 grade.
poate fi satisfacţie mai marc de- doua scrisoare, tovarăşa Floriea scara — cinematograful „C u ltu ra l"; O stea cade din cer — cinematogra­ Creatori şi creaţii. Culegeri litera­ Televiziune PENTRU U RM ĂTO AR ELE
cit o manifestare reuşită, organi­ Moranciu ni se adresează în nu­ Desene secrete — cinematograful fu l „Stadion" ; Domnişoara Barbă re editate de case regionale ale cre­
zata cu cartea. Putem spune că mele mai m ultor părinţi şi spec­ aţiei populare • Poşta em isiunii - 3 Z IL E
in ultim a vreme am avut dese tatori, spre a m ulţum i pe calea „M uncitoresc" ; LIV E ZE N I : Libelu­ Albastră — cinematograful „G rădi­ 1G,30 Verdi şi operele sa le ; 17,20 18.15 Telejurnalul de seară ; 18,30 Vreme nestabilâ, favorabilă pre-^
asemenea satisfacţii. La Huua- tiparului profesorului Gh. Muscă la — cinematograful „M uncitoresc"/ na de v a ră "; ORASTIE : Ce s-a in - Dinam ica iodustrialâ,; 18,03 In Ju ru l Pentru copii si tineret? „Con­ c îp ita ţiilo r locale.