Page 31 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 31
PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3557
Stuf eficiente acfiunile inajate? Circulaţia INTREPRIRDEREA PENTRU CONTRACTAREA
A fost încheiat b ila n ţul m uncii pe Grecului, sectorul Haţeg, nu sc a- chetul Tecuri, cle^dă, funicularul SI INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI SIMERIA
cele cinci lu n i care au trecut din plicau cele mai eficiente metode de să-şi întrerupă avitatea din lipsă pe drumurile publice t
acest an. Pentru colectivul de m un muncă. Oamenii lucrau aşa cum de m aterial, la storul Pui să nu ANGAJEAZA DE URGENŢA :
că al I.F. Haţeg b ilanţul este rodnic. învăţaseră cu ani in urmă. Comu fie folosit din Iii dc mecanic, iar
I ’lr.nul producţiei globale a fost în niştii din brigada lui Pavel Ursu nu cele două insta/i uşoare de ro r- — doi tehnicieni normatori salarii ;
d eplinit in proporţie de 107,02 la au rămas indiferenţi la această si hănit si instalale de încărcat să (Urmare din pag O ţiune lăudabilă. Dar trotuarele, pc
sută. la producţia m arfa s-a reali tuaţie. In frunte cu şeful brigăzii, nu fie folosite» întreaga capaci această porţiune, cînd vor fi amena — un tehnician I transporturi auto.
zat o depăşire de 2,41 la sută, iar ei au desfăşurat o muncă politică tate. Aceste lip/» sînt şi o urm are — De ce nu mergeţi cu faza mică jate ? Pietonii care merg spre Fa
productivitatea m uncii a fost de permanentă de la om la om, le-au a slabei activi# din partea unor la întîlnirea cu cel din faţă? brica .R efractara" sînt obligaţi ca, CONDIŢII: respectarea anexei IV din H.C.M. 1053/1960.
păşită cu 12,G1 la sută. vorbit m uncitorilor despre produc organizaţii de yX In sectorul Re — Tocmai eu, tovarăşi, cu care am în lipsa trotuarelor, să circule pe şo
Aceste rezultate atestă o activi tivitatea ridicată ce se ponte realiza tezat, de exerP», organizaţia de fost şef de autobază la Alba Tulîa să sea. îngreumnd circulaţia. — un sudor autogen şi electric;
tate însufleţită a organizaţiilor de prin folosirea metodei de exploata bază nu acor atenţia cuvenită nu-m i cunosc obligaţiile ? Şî inc-â o problemă : in centrul o-
bază P C .n , a tu tu ro r m uncitorilor re in trunch iuri lungi şi catarge a m uncii p o litie ^ masă. Tn parche Se vede că dacă le cunoaşteţi, nu raşului, lingă poştă, există un depo — un vopsitor auto;
forestieri. In dorinţa de a cunoaşte tele Valea şi Lăpuşnicul M ic vreţi să le aplicaţi in practică, tova zit de desfacere a produselor petro
care este preocuparea com itetului com uniştii n,r*>nt îndrum aţi să răşe Jonn Vulpe. liere, amplasat la întretăiere de — un electrician auto.
de partid în orientarea organizaţi popularizeze letodele avansate de drum uri, pe marginea şoselei naţio
ilo r de bază spre o susţinută m un Pe teme ale muncii lucru. Se aco»» o slabă atenţie u r nale. Cînd aici este aglomeraţie, se Informaţii suplimentare sc pot da la sediul întreprinderii,
că politică în sp rijin u l saicinilor de m ă ririi şi ajării zilnice a g ra fi produc perturbaţii în circulaţie (de
producţie şi care este eficienţa ei, politice de masă celor cu re n te le întrecerii socia Cîteva cuvinte acest lucru ne-am convins şi noi). serviciul personal şi invăţămint, strada Traian nr. 88 Simeria,
ne-am adresat tovarăşului Ladislau liste, iar ur com unişti ca Angus- Găsiţi, tovarăşi gospodari ai oraşu telefon 29.
Kcrezsi, secretar al com itetului de tîn Şuran, fl'nel Ivancu nu au fă pentru gospodarii lui, rezolvări potrivite acestor pro
partid. înti'egii mase lemnoase pînă la dru cut toiul jitvu idealizarea planu bleme !
— In activitatea de îndrum are a m ul auto, exploatarea parchetelor lui. Aceste psuri, ca şi altele de
organizaţiilor de bază privind buna pe postate, mergînd paralel cu cu ordin ors»ixatoric, generează în oraşului ★
desfăşurare a m uncii politice de răţarea terenului pentru predare. E- unele locu 0 slabă activitate de Am consemnat numai cîteva din
masă am pornit de la o repartizare ficicnţa m uncii politice s-a consta producţie. <ici planul nu se ideali neajunsurile care îngreunează circu ÎNTREPRINDEREA REGIONALA DE ELECTRICITATE
mai judicioasă a m em brilor de partid tat intr-un tim p scurt. Trecînd la zează în .care lună şi la to ţi in Pentru că tot sintem la capitolul laţia pe drum urile publice, neajun
pe guri de exploatare şi parchete, aplicarea în practică a acestor me dicatorii, im inuînd rezultatele în- .C irculaţia pe drum urile publice", se suri constatate cu p rile ju l unui raid HUNEDOARA—DEVA
în asa fel ca aceştia să cuprindă în tode, brigada realizează în fiecare treprinde- cuvine să adresăm cîteva cuvinte de noapte. Cetăţenii vizaţi în însem
^fera muncii politice întreaga masă lună o depăşire de 20-30 la sută a Stă în/utinţa noastră să e lim i gospodarilor oraşului Alba Iulia. nările de faţă, organizaţiile de partid,
a m uncitorilor noştri Să dau un sarcinilor de plan. năm ace* neajunsuri. Com itetul Pe o porţiune ele circa 100 de me de sindicat şî ale U.T.C., conducerile A N U N Ţ A :
exemplu. Tn sectorul Baru Mare a- In parchetele din sectorul Baru M a de parti<va acorda un ajutor mai tri pe şoseaua naţională, în dreptul între prin derilor şi in s titu ţiilo r ar
proape toţi com uniştii erau concen re, mecanismele şi utilajele sînt folo concret» mai eficient b iro u rilo r parcului din staţia C.F.R., s-au de trebui să acorde o atenţie mai mare In ziua de 14 iunie 1966, Ia sediul întreprinderii regionale de
tra ţi in parchetele Praveţ şi Lola. site judicios A ici com uniştii in te r organizj»lor de bază în desfăşu pozitat citcva zeci de tone de pietriş educării oamenilor m uncii cu pro electricitate Huncdoara-Dcva, strada George Enescu nr. 39, va avea
A ici şi planul era realizat ritm ic. vin întotdeauna cu prom ptitudine rarea >incii politice dc masă în (pe partea carosabilă a drum ului), blemele p rivind circulaţia pe dru
In acelaşi tim p, în alte locuri de cînd văd că un mecanism m i-i fo aşa fel a ea să fie orientată spre care îngreunează circulaţia. m urile publice. loc examenul dc autorizare pentru electricieni Instalatori.
muncă, ca de pildă, gura de exploa losit cum trebuie. Aşa s-a proce îndeplinea tuturor sarcinilor ce Sau alta : din dreptul stadionului, înainte dc a încheia, ţinem să m ul Se pot prezenta la examen ingineri şi tehnicieni în speciali
tare Bărişor, nu cn* nici un membru dat, cu fierăstraiele mecanice. Fiind revin <*ectivului nostru de muncă. spre Teiuş, s-au amenajat pe o dis ţum im lucrătorilor D irecţiei regiona tate, precum şl electricieni absolvenţi ai unei şcoli profesionale dc
de partid, iar sarcinile de plan nu întrebuinţate la secţionarea buşte tanţă apreciabila zone verzi de o le a m iliţie i, care ne-au s p rijin it în specialitate, cu vechime de ccl puţin 2 ani în meseria dc electrician.
se realizau. Repartizînd mai bine n ilo r pe rampele de încărcare, ca S. CERBU parte si de alta a şoselei. Este o ac realizarea acestui raid.
com uniştii pe locuri de pit>dueţie, pacitatea lo r de utilizare era re Se aduce la cunoştinţă că orice lucrări de instalaţii electrice
întărind şi mai m ult munca de p ri dusă cu 50 la sută. Prin îm bunătă interioare noi, precum şi reparaţii, nu pot fi executate decît dc
m ire în partid a celor mai buni ţirea muncii politice desfăşurate în P « tarm eBe m a ie r ia B e io r puB iSicaie electricieni autorizaţi. SE IMPUNE DECI CA TOATE ÎNTRE
m uncitori, am reuşit ca în fiecare rin d u l m ecanicilor de fierăstraie şi PRINDERILE, INSTITUŢIILE, GOSPODĂRIILE AGRICOLE DE
brigadă, în fiecare loc de muncă să funicularc si a tractoriştilor, procen
lucreze m em bri de partid. Aceasta tul de utilizare a acestora a _*rescut STAT, UNITĂŢILE COMERCIALE ETC., SA AIBA ELECTRICIENI
a dus la îm bunătăţirea m uncii poli la nivelul sarcinilor planificate. R&zultatele unor măsuri eficiente AUTORIZAŢI PENTRU EXECUTAREA ŞI REPARAREA INSTA
tice, a întregii activităţi. Drept urmare, planul a fost rea li LAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE, FORŢA ŞI LUMINA.
— Vă rugăm să arătaţi în zat şi depăşit în fiecare lună la toa \
cc direcţie a fost orientată şi te sortimentele. înscrierile pentru examen sc fac la sediul întreprinderii regio
cc obiective concrete a vizat — In fiecare sector şi par i ziarul .D rum ul socialism ului" tul de faţă, se realizează zilnic in zilnică a graficului realizărilor fie nale de electricitate pină in ziua examenului, pe baza următoare
munca politică de masă In a- chet se desfăşoară munca po nr/354 apărut In 12 octombrie 1965 medie de la fiecare vacă furajată cărui în g rijito r. Cu p rile ju l şedinţe lor acte:
ccastă perioadă. litică cu aceraşi eficienţă ? a )st publicat m aterialul in titu la t cîte 11,8 litri de lapte. Ca urmare, lo r grupei sindicale, celor mai- m eri
— Principala sarcină este îndepli — Din păcate, nu. Aşa după cum „ t G A S. Bîrcca — bilanţul pro- faţă de 2204 litri lapte marfă, cît s-a tuoşi îng rijito ri-m u lg ă to ri li se a tri — COPIE DUPĂ DIPLOMA DE INGINER SAU TEHNICIAN;
nirea ritm ică a planului, la toţi in* aţi aflat, noi ne-am realizat şi de d/ţici de lapte nu satisface*. In ar- planificat să se livreze zilnic, se pre buie drapele de evidenţiat în în tre — PENTRU MUNCITORI, COPIE DUPĂ DIPLOMA DE AB
dicatorii. Acestui scop »J. acordăm păşit saixinile de plan la principalii tpl se preciza că. datorită existen- dau peste 2800 litri. cerea socialistă SOLVI RE A ŞCOLII PROFESIONALE ŞI ADEVERINŢA CA A
întreaga noastră atenţie Obiectivele Indicatori. Jnsă dispunem de rezer ţi unei serii de deficienţe, nivelul Spre deosebire de anul trecut, a- A cţionind asupra tuturor factorilor
m uncii politice de masă sînt buna ve a căror valorificare pot face jpducţiei de lapte nu era pe mâsu- cum se analizează periodic a ctivita cheie ce pot contribui la sporirea LUCRAT 2 ANI IN MESERIA DE ELECTRICIAN.
organizare a producţiei si discipli realizările viitoare mai mari. Cind > posibilităţilor. P rintre cauzele tea desfăşurată în sectorul zootehnic ca n tită ţii de lapte realizată de la fie
na. folosirea la înti-eaga capacitate spun aceasta, mă gîndesc la „go /re au generat o asemenea stare de şi, acolo unde sînt semnalate neajun care vacă furajată, consiliul gospo
a mecanismelor şi utilajelor, e xtin lu rile * pe care le mai avem în ce ieruri se amintea şi slaba preocu suri, se iau măsuri operative pentru dăriei de stat din Bircea a reuşit să
derea metodelor avansate de lucru. priveşte folosirea la întreaga capa pare pentru organizarea reproducţi- remedierea lor. Trebuie precizat, a- îmbunătăţească sim ţitor activitatea
Cîteva exemple sînt concludente: citate a mecanismelor şi utilajelor. ;i. Datorită h ră n irii din abundenţă, poi, că a scăzut sim ţitor fluctuaţia din cadrul fermei de vaci. Este un
Intr-un tim p în exploatarea P îrîul Nu o dată s-a întîm plat ca la par facile ţinute în stabulaţie s-au în în g rijito rilo r-m u lg ă to ri în tn ic ît ci început bun care trebuie continuat
grăşat m ult, ceea ce a condus la a- sînt cointeresaţi m aterial în sporirea astfel îneît din sectorul zootehnic să Grupurile şcolare din cadrul
b a iiţia sterilităţii. Pentru a ilustra producţiei dc lapte. se obţină producţii anim aliere spo
afirm aţia făcută sc preciza că pînă rite şi la un preţ de cost scăzut
la 1 octombrie 1965 planul de fâtări Pc lîngă cele arălatc. consiliul gos
se realizase în proporţie de numai podăriei se preocupă dc urm ărirea A D R IA N POTOP Ministerului Construcţiilor
50 la sută. Acest lucru se datora fap
tu lu i că monta şi insâm înţările a rti
ficiale nu erau d irija te destul de bi primesc candidaţi la examenul de admitere in şcolile profesionale
ne, nu sc respecta perioada repausu GRUPUL ŞCOlflB ENERGETIC DEVA
lui mamar etc. în anul şcolar 1966/1967, pentru următoarele meserii:
Ţ inind scama de deficienţele ma
nifestate, s-au făcut unele recoman 1. LĂCĂTUŞ MECANIC (întreţinere şi reparaţii) UTILAJ
dări pe caic conducerea gospodăriei recrutează candidaţi pentru următoarele şcoli : CONSTRUCŢII pentru întreprinderea „Marmura" Simcria şi între
le-a aplicat in practică. In prim ul prinderea materiale dc construcţii Bircea;
rînd s-a trecut la administrarea unor ŞCOALA PROFESIONALA
ra ţii mai echilibrate. Cantitatea mare 2. ELECTRICIAN INSTALAŢII ELECTRICE IN CONSTRUC
de concentrate, de 5-6 leg adm inistra cu specialităţile:
tă zilnic pe cap de anim al, s-a redus — electricieni staţii şi reţele; ŢII ŞI INSTALAŢII INDUSTRIALE, pentru întreprinderea pre
In 3 kg. Pe lîngă concentrate, în pe fabricate Deva şi întreprinderea materiale dc construcţii Bircea;
rioada actuală vacile mai primesc — electricieni centrale şi staţii;
cîte 2 kg dc fin şi .70 kg de lucer- — lăcătuşi mecanici pentru cazane cu aburi; 3. LABORANT PENTRU CONSTRUCŢII ŞI INDUSTRIA MA
nă şi orz masă verde. — lăcătuşi mecanici turbine cu aburi. TERIALELOR DE CONSTRUCŢII, pentru IntreprindereT’ţrefă-
Acum plim batul vac jlo r se face cu brlcate Deva.
regularitate. Dc asemenea, consiliul înscrierile la concursul dc admitere se fac pinâ la data de 1
gospodăriei s-a preocupat îndeaproa iulie 1966 la sediul I.R.E.H. Deva, strada Gcorge Encscu nr. 39, Examenul de admitere sc va ţine între 1-12 iulie 1966 la sediul
pe de îm bunătăţirea reproducţiei, ur- serviciul personal şi invăţămint, pe baza unei cereri însoţită de
m ârindu-sc înlăturarea cazurilor de următoarele acte: Grupului şcolar dc construcţii Deva, unde se fac şt înscrierile, in
sterilitate. In «acest sens, alături dc perioada 1-30 iunie a.c.
m ăsurile zootehnice luate, lunar se — certificat de naştere;
face controlul stării fiziologice a a- — certificat de absolvire; Sc primesc candidaţi, absolvenţi ai şcolilor de 8 (7) ani in
nîmalelor. Pe baza ac esteia se preci — certificat medical. virstă dc pină la 18 ani.
zează diagnosticul şi tratamentele
necesare. In şcoala profesională se primesc absolvenţi ai şcolilor de 8 Sint necesare următoarele acte:
Totodată s-a trecut la dirijarea şti sau 7 ani.
in ţifică a montelor şi respectiv a fă- — certificat de naştere (copie legalizată);
tă rilo r, in care scop sînt folosiţi 4 re Concursul de admitere sc va ţine între 4 şi 12 iulie şl va fi — certificat de studii (original);
producători din rasa Roşie daneză. precedat de xizita medicală care se va face in zilele de 1-3 iu — adeverinţă de sănătate eliberată de policlinică;
In consecinţă, pe primele 4 luni ale lie a. c. — buletinul de analiza singelut şi rezultatul examenului radio
acestui an s-au înregistrat 98 de fă-
tă ri faţă de 77 planificate. ŞCOALA TEHNICA DE PERSONAL TEHNIC logie pulmonar (nu mai vechi de 21 zile).
Preocupările consiliului gospodări
La sectorul vagoane al A telierelor IMV1.R. Sim cria, printre irunlaşii ei, ale lucrătorilor din cadrul fermei cu specialităţile: Examenul de admitere constă din următoarele probe:
din 1965 şi evidenţiaţii anului 196G se numără şi lăcătuşul A u ri Săbău. pentru îm bunătăţii ea reproducţiei — limba română (scris şi oral);
Iatâ-1, în fotografic, vcrificînd, la banc, vcntilclc pentru finele au vacilor s-au concretizat şi în sporul — tehnicieni electrocncrgetici;
tomate ale vagoanelor. de producţie înregistrat. In momen — tehnicieni termoencrgcticl; — matematică (scris şl oral).
— tehnicieni automatizări. Şcolile dispun de internate, cantine, ateliere şi laboratoare do
La concursul de admitere se pot prezenta absolvenţi de liceu tate cu tot utilajul necesar, iar elevilor li se asigură gratuit caza
cu sau fără examen de maturitate. rea, echipamentul, hrana şi rechizitele şcolare.
In raionul llia înscrierea se face in baza unei cereri însoţită de următoa
rele acte: După absolvirea şcolii, absolvenţilor li sc asigură repartizarea
în producţie Ia întreprinderea cu care au încheiat contract.
— certificat de naştere;
Recoltatul trifolienelor trebuie grăbit! ceului;
— diploma de maturitate sau certificatul de absolvire a li
— certificat medical. In zilele dc 22-29 iunie 1966 arc loc la sediul LICEULUI
In perioada actuală, recolta tul n u treţu rilor ctnMiluie una tate vor trebui luate măsuri de Concursul de admitere se va desfăşura la o dată ce va fi AGRICOL DIN MINIŞ, raionul Llpova regiunea Banat, concursul
din preocupările principale ale lucrătorilor din agricultură. Lu antrenare a luluix^r forţelor la lucru, anunţată in presă de Ministerul Invăţămîntului. de admitere pentru anul I.
cerna şi trifo iu l au ajuns in stadiul dezvoltării npime pentru a astfel îneît recoltatul trifo iu lu i să Examenul se va da Ia limba română şi matematică, scris şl
fi cosite, uscate şî apoi conservate. Pentru a cunojştc caro sînt fie grabnic term inat Se impune a- ŞCOALA TEHNICA DE MAIŞTRI
realizările înregistrate la recolta tul trifolienelor ir raionul llia , rest lucru pentru că fiecare zi de oral, din materia claselor a V-a — a VIII-a a şcolilor generale de
am vizitat cîteva cooperative «agricole. Intîrziere a cositului duce la depre cu specialităţile: 8 ani.
cierea calitativă a fin ului. — maiştri centrale, staţii şi reţele; înscrierile sc fac pină la dala de 21 iunie a.c.
La Şoimuş am remarcat o grijă vei nici n-au avut .uiriozitate mă
sporită pentru asigurarea bazei fu car să experimentele uscatul fin u O situaţie ncsalisfăcâloarc în — maiştri termoencrgctici. Examenul sc dă pentru profilul HORTICULTURA şl HIDRO
rajere. Sub îndrumarea organiza lui cu ajutorul curm tilor de aer privinţa recoltării furajelor se în- La concursul dc admitere se pot prezenta muncitori califi AMELIORAŢII.
ţiei de partid, consiliul de condu d irija t. De ce s-a ra i procurat a- tilneşte şi la cooperativa agricolă caţi, absolvenţi ai şcolilor profesionale, sau ai altor şcoli echiva După absolvirea şcolii elevii vor putea urma învăţământul su
cere al cooperativei a organizat tim ri această instalaţie, investindu-se din llia. Aici cositul trifo iu lu i s-a
bine acţiunea de recoltare a nutre sume însemnate dc bani ? făcut pc numai 15 hectare din cele lente, precum şi muncitori calificaţi în întreprinderi, absolvenţi ai perior pentru specialitatea în caic s-au pregătit sau alta înrudită.
ţu rilo r. La această acţiune au pni'ti- La cooperativa agricolă din Bejan 32 de hectare existente, iar repar invăţămîntului mediu dc cultură generală, care sînt încadraţi în ul Se primesc candidaţi din toate regiunile ţării.
cipat majoritatea cooperatorilor. strînsul furajelor a fost organizat tizarea suprafeţelor ocupate cu fi tima sau penultima categorie a reţelei tarifare aplicate în ramura Şcoala este deservită de staţia C.F.R. Ghloroc şi tramvaiul
Drept rezultat, pe cele aproape 60 cu intîrziere. Numai aşa se explică neţe naturale s-a făcut doar pe hîr- in care lucrează. electric cu gara în Miniş.
de hectare ocupate cu lucerna şţ faptul de ce cositul lueernei pe cclc tie. Situaţrii dc acest fc) sînt sem Informaţii sc primesc zilnic la secretariatul şcolii.
trifo i s-a efec tuat prim a coasă. Pen 9 hectare s-a terminat doar zilele nalate şi in alte unităţi din raionul Candidaţii trebuie să aibă un stagiu in producţie, in meseria
tru uscarea in bune condiţiuni, f i trecute, iar al trifoiului pe 21 de llia , fapt pentru care pînă la 7 iu pentru care s-au pregătit, de cel puţin 5 ani şi stagiul militar sa Actele necesare:
nul a fost aşezat din brazde pe prc- hectare abia a îiceput Organizaţia nie ac. din cele aproape 950 de tisfăcut. — certificat de absolvire a 8 clase, în original;
pelcgi. A ici se urmăreşte scăderea de partid de aici nu a s p rijin it în hectare ocupate cu trifo i, lucernă, — certificat de naştere in copie;
gradului de um iditate pînă la 35 la suficientă măsuin consiliul dc con sparcetă şi ghizdei au fost recoltate Meseriile din care sc pot recruta candidaţii sint cele înrudite — certificat de sănătate.
sută, după care urmează transpor ducere pentru organizarea muncii doar 5G9 de hectare. Este necesar ca cu specialităţile pentru caic se pregătesc in şcoala tehnică de
tul şi depozitarea. In acest scop au de strîngere a ,'urajelor. Repartiza această lucrare să fie grăbită in maiştri.
fost puse în stare dc lucru m ijlo a rea fîneţelor nzturale pe fa m ilii de fiecare cooperativă agricolă, astfel
cele de transport cu tracţiune me coopemtori nu s-a făcut la tim p, îneît să se poală obţine fîn urî de Informaţii suplimentare se primesc de la sediul întreprinderii,
canică şi animală. Totodată, în ve ceea ce a influenţat negativ asupra bună calitate şi in cantităţi sporite. serviciul personal şi invăţămint, zilnic intre orele 7—15.
derea înregistrării producţiei, au strinsului nutreţurilor trifollene. lată Ş C O A L A P R O F E S I O N A L Ă
fost revizuite cclc două )>oduri dc ce considerim că la această uni i». h A l g r ă d e a n u
basculă dc la brigăzile din Şoimuş
şi Balata
Deşi recoltatul trifolienelo r la D E M E C A N IC I A G R IC O L I A L B A IU L IA
cooperativa agricolă din Şoimuş a
fost term inat, dacă exista un spri
jin mai substanţial din parte»! a n u n ţ ă :
S.M.T. Dobra, acţiunea respectivă
s-ar fi putut încheia mai devreme.
Ne referim în special la faptul că Concursul de admitere pentru anul şcolar 1966-1967 începe la
recoltarea cu ajutorul cositoarei me data de 1 Iulie şi constă din următoarele probe:
canice trim ise aici s-a făcut numai
pe două hectare, din cauza deselor — limba română — scris şi oral;
defecţiuni tehnice ivite. — matematică — scris şi oral.
In legătură cu conservarea fura înscrierile se primesc pină la 1 iulie pe baza următoare
jelor, trebuie sâ arătăm că în urmă lor acte :
cu cîţiva ani la cooperativa agri — certificat dc naştere (copie legalizată);
colă din Şoimuş a fost procurată o
Instalaţie pentru uscarea fin u lu i, în — certificat de absolvire a 8 sau 7 clase (original);
rare scop s-au cheltuit mai bine dc — buletin dc analiza sîngclui efectuată cu maximum 3 săptă-
13.000 lei. De atunci clectroventila- mini înainte dc concurs;
torul a stat nefolosit intr-u n şopron, — adeverinţă de sănătate.
ia r prelatele s-au u tiliza t in alte
scopuri. C onsiliul de conducere in Sc primesc candidaţi în virstă pină la 18 ani împliniţi între
vocă m otivul că ar fi fost necesare 1 Ianuarie şi 31 decembrie 1966, precum şl din cei cu stagiul mili
noi in vestiţii pentru confecţionarea tar satisfăcut pină la virstă de 23 ani.
grătarelor din şipci de cherestea şi Informaţii suplimentare se pot primi dc Ia secretariatul şcolii
dc aceea sistemul s-a părăsit. Dar din Alba Iulia, telefon 39.
situaţia actuală confirm ă faptul că
tovarăşii din conducerea cooperati G.A.S. Oarda dc Jo s: Aspect dc la depozitarea lueernei.