Page 33 - Drumul_socialismului_1966_06

Primirea de către
i'ARI DIN TOATE TÂRUE, UNIJI-VA I
PAGINA 4 tovarăşul Nicolae Ceauşescu

a grupului de ziarişti italieni
Lucrările Congresului

Nicolae
Joi dimineaţă, tovarăşul
Partidului P o p u l a r Ceauşescu, îm preună cu tovarăşul tuale ale vieţii internaţionale şi a
răspuns la întrebările ziariştilor
Paul Niculescu-M izil, a p rim it un Prim irea s-a desfăşurat intr-o at­
Revoluţionar Mongol grup de ziarişti italieni alcătuit din mosferă cordială, tovărăşească.
Giusseppe Boffa de la ziarul „ l’U ni-
La prim ire a participat tovarăşul
ta", Franco Bertone de la revista Sion Bujor, şeful Secţiei Presă şi Edi­
„R inascita", Cesare P illon de la re­ tu ri a C.C. al P.C.R.
vista „V ie Nouve” . Augusto L ivi de In tim pul cit s-au aflat in ţara
Sergio
Cuvîntarea la ziarul „Paese Sera" şi ziarului noastră, ziariştii italieni au vizitat o-
corespondentul
Mugnai.
„ l’U nita" la Bucureşti, care a făcut biective industriale şi agricole, şan­
o vizită în ţara noastră. tiere de construcţii, in s titu ţii econo­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a în ­ mice şi culturale centrale, s-au în tîl-
nit cu m uncitori, ţărani, intelectuali,
tovarăşului făţişat activitatea şi preocupările reprezentanţi ai organelor locale de
partid u lu i in legătură cu înfăptuirea
h o tă rîrilo r Congresului al IX-Iea al partid şi de stat, personalităţi ale
P C.R , a vorbit despre probleme ac­ v ie ţii culturale.
S P A R TU R ILE DIN .U ZU N A R U L Vasile Patilineţ Şedinţa plenară a Comitetului orăşenesc

Bucureşti al P.C.R.

berat din funcţia de prim -secretar al
ÎN TR EP R IN D ER II ţa plenară a C om itetului orăşenesc C om itetului orăşenesc Bucureşti al
Joi după-amiază a avut loc şedin­
P.C.R.
Bucureşti al P C.R.
Plenara a ales pe tovarăşul D um i­
Au participat tovarăşi* Alexandru
Drăghici, membru al C om itetului tru Popa. membru al C.C. al P.C.R.,
Executiv, at Prezidiului Permanent, in funcţia de prim -secretar al Comi­
secretar al C.C al P.C.R, Florian tetului orăşenesc Bucureşti al P.C R.
Dânălache, membru supleant al Co­ A luat cuvîntul tovarăşul A lexan­
Cele mai multe nec*‘ au m itetului Executiv, şi V irg il T ro fin , dru Drăghici. care a subliniat sarcini­
ANCHETĂ LA T. R. C. H. născut cînd unii fU n i secretar al C C. al P.C R. le actuale ale C om itetului orăşenesc
Bucureşti al PC.R., în legătură cu
$>-au respectat r itm icel?
In legătură cu trecerea sa în func­
de livrare Din a c ^ 0^ ţia de m inistru al căilor ferate, to­ îndeplinirea hotă rîrilo r Congresului
PRIVIND CHELTUIELILE în tranzite s-au p a©10* varăşul Florian Dânălache a fost e li­ al IX-Iea al P.C.R.
m erări evidente, 1? n~arn
putut face fată der,n am
NEECONOMICE oprit producţia p<a Pro"
in tim pi na intrai e,->aneIor ACTUALITATEA IN REGIUNE
in locaţie.
In anul acesta Trustul noastre care au înregistrat a- Acesta nn est s' n£u-
regional de construcţii a semenea stocuri n-au mai a- ru l motiv. Pe ţ jr Ploaie,
obţinut o scamă dc rea­ , vut surse de finanţare, ceea cc sau condiţii atm e nera' brigada artistică de agitaţie, fo r­
liză ri pe linia îndeptini- s-a reflectat în îm prum uturi vorabile, în trar ,10astre 0 importantă maţia de dansuri şi un grup de so­
rii planului valoric, creş­ luate cu garanţia fo tu lu i tute­ activitatea încete30 se ,l>- lişti vocali şi instrum entişti
terii p ro ductivităţii m un­ lar. Îm prum uturile au atras crează greoi din Cil n*am V ÎR T E I SIM IO N
cii şi reducerii preţului după ele dobînzi penalizatoare. reuşit încă să c,im u»cle achiziţie monetară corespondent
de cost. . In tr-o astfel de situaţie s-a gă­ magazii dc cini< var- care
Totuşi. in vederea sit în special întreprinderea dc ne sînt strict n r ■ La cau_ De curînd a intra t în colecţiile
îm bunătăţirii a ctivită ţii producţie industrială şi presta­ za enunţată an,m a‘ Poate Muzeului raional din Sebeş un mare Cititori pasionaţi
e c o n o m ic o - f i n a n ­ ţii. In u ltim u l tim p s-au luat ti adăugat si f uneori tezaur monetar- compus din monede
c ia r e , n-au fost folosi­ 1 insă m ăsuri: stocurile norm ati­ şefii dc şantier ^ a^ea de argint şî cupru, în număr de
te pe deplin rezervele e- ve au fost redistribuite, iar lui nu m anifepreocuParc 1825 piese emise între anii 1386- Locuitorii comunei Unirea din
xistente. O confirm are supranorm ativele s-au oferit pentru organî: ^ te m a tic ă 1437. Tezaurul se compune din mo­ raionul Haţeg sînt pasionaţi citito ri.
ne-o dă faptul că în p ri­ spre vînzare. a muncii la în pe­ nedă măruntă : denari şi oboli, care Pină acum. peste 630 de ţarani co­
rioadele mai oînd sosesc
mele patru luni, din „b u ­ Plata unor dobînzi s-a efec­ au circulat in acea vreme în T ra n ­ operatori şi a lţi cetăţeni din sat au
zunarul" trustului s-au tuat şi datorită faptului că vagoane m ulam * cazuri silvania îm prum utat de la bibliotecă cărţi de
cheltuit neproductiv a- s-au atacat lucrări care n-au frecvente c ir c*'v,tatea in Avînd în vedere că ultim ele mo­ literatură, de specialitate sau ş tiin ­
proxim ativ 89-1.000 lei. avut finanţarea deschisă. N u­ tranzite estedonaîa (dacă nede din tezaur se opresc la anul ţifice. „A v u tu l obştesc în coopera­
Despre cauzele aces­ mai în Valea Jiu lu i volum ul a- se poate n um e|l numai de 1437, e de presupus câ ele au fost tiva agricolă de producţie1’, „Creşte­
tor cheltuieli neccono- cestor lucrări se ridică la circa gestionarii d,0/ite sai> aUi ascunse în pămînt în tim pul răs­ rea tineretului bovin” , „Pomi şi ar­
mice am p u r t a i dis­ 5 milioane lei. sumă pentru factori in s tif de în tre p rin ­ coalei de la Bobîlna. tim p nesigur buşti fru c tife ri" sînt doar cîteva
cuţii cu mai m ulţi tova­ care plătim anual băncii o do- zători în as de îm preju­ pentru păstrarea in alt mod a aces­ din titlu rile în tiln ite în fişele m u l­
răşi cu munci dc răspun­ bîndă dc 12 la sută. Firesc rări". tei valori. tor c itito ri ca Ton Barboni, Aurel
T R A IA N 'A N . şeful ser­
dere din cadrul trustu­ n-ar fi trebuit să atacăm a- viciu lu i piaterinle: „Eu Ca şr. alte asemenea descoperiri, Florinoaş, Aurel Dumbravă ş.a.
lui. Principalele lor re­ ceste obiective. Dar. pentru că tezaurul intrat in posesia Muzeului Pentru a populariza cele mai inte­
latări Ie consemnăm in ele au fost cuprinse în planul mă voi r la cheltuielile raional din Sebeş aruncă lum ină a- resante cărţi, la bibliotecă se orga­
neproelueti' *n valoare de supra circulaţiei monetare de la
rîndurile ce urmează. de stat, cu termene de punere 221.000 lej-onsemnate prin nizează numeroase acţiuni Recent,
în funcţiune, noi ne-am apro­ iniegîstrai<n,,i volum spo­ sfirşitu l secolului al X lV -le a şî p ri­ a avut loc recenzia cârti'! „D rum uri
'ALEXAN D R U ANESCU, şe­ vizionat la începutul anului cu rit de ca.*‘ declasări do ma jum ătate a secolului al XV-lea. europene", de D um itru Popescu şi
ful serviciului financiar: .D în materiale, am recrutat oameni. m ateriale a că,'ţii „Un călător m ilenar", de
totalul ch eltuielilor neproduc­ Deci, acesta este principalul Casare;tc?riaIelor s-a da­ Horea Matei. De o bună apreciere
tive, 228.000 lei reprezintă m otiv care ne-a determinat să torat in «ă* unor schimbări Amatorii pe scenă s-a bucunat şi seara literară „Figura
plata unor dobînzi bancare. începem lucrul pe punga noas­ dc soluţ>usc in Proiectele com unistului oglindită în lite ra tu ră ”
Suma a fost generată de unele tră. Sperăm însă că benefi­ iniţiale, P' *n rămînerca u- A rtiş tii amatori ai căm inului cu l­ şi altele. La buna reuşită a a cţiuni­
im obilizări în stocuri dc m ij­ cia rii — secţiunea de in vestiţii nor can1 dc materiale în tural din comuna Criş, raionul Brad, lor iniţiate cu cartea o contribuţie
loace circulante proprii (obiec­ a Sfatului popular regional. stocuri. caU7a ncîndcplini- au fost recent oaspeţii locuitorilor preţioasă şi-o aduc învăţătorii Ve­
te de inventar, echipament dc Trustul regional Gostat, I C.Î L. rii ritm 3 P a nu lui dc pro­ din satul Plai. comuna Blăjeni. A ici, nera Ghiţescu, Vasile Condoiu şi
protecţie, piese de schimb şi Simerîa etc. — vor rezolva o ducţie n ii precedenţi. Să a rtiştii din Criş au prezentat un profesorul Toan Damian.
produse), supranorm ative dc dată aceste probleme". mă exp-a P'oicctul de exe­ spectacol deosebit de plăcut, la rea­ M IN E R V A M ARTINESCU
materiale, debitori şi produc­ TEODOR ŞERBU, director cuţie abatorul din Ha­ F oto: N. M O LDO VEANU lizarea căruia şi-au dat concursul bibliotecară
ţie nedecontabilă. Incercînd să adjunct al trustului: „C heltu­ ţeg s-a ,JS m odificări de u l­ DIN PEISAJUL V Ă II JIU L U I.
stabilim prin cip alul vinovat ieli neproductive s-au efectuat tim ă CN°>. fiindcă n-am
pentru această stare de fapte, pînă acuma şi ca urmare a u- cunosdcest l^cru la vreme, a treia mecanică s-a aplicat pe o
trebuie să ne privim mai în tîi nor plăţi penalizatoare pentru am la comenzi de m ateria­ suprafaţă însemnată şi la gospodăria
pe noi înşine. A tît stocurile cu locaţii C.F.R. Suma este destul le pe'-a proiectului iniţial. de stat din Câlan.
mijloace circulante proprii, cit de mare — 210 000 lei — şi re­ M ateile Şi utilajele tehno­ Lucrările de întreţinere a culturilor
şi supranorm ativele de mate­ vine aproape exclusiv şantie­ log i e r - s o s i t tocmai în
riale au o cauză comună, care relor din Valea Jiului. mom'l *n care proiectanţii Toate forţele
ne aparţine: aprovizionare ma­ Principala cauză rezidă din aduc unele m odificări A-
sivă. făcută în unele perioade capacitatea insuficientă de des­ /\. O A KG A
fără o temeinică corelare cu cărcare şi depozitare a mate­ în cîmp
necesităţile reale. U nităţile rialelor în Iranzitelc noastre. ontinuarc în pag. a 3-a)
In această perioadă, pe agenda lu cră rilo r agricole la ordinea Ţ ăranii cooperatori din Ohaba, ra­
PraşiSa porumbului zilei se înscriu o seric dc acţiuni menite să contribuie la sporirea ionul Sebeş, s-au convins din expe­
rienţa a nilor trecuţi de însemnăta­
producţiei la hectar. E fortu rile ţăranilor cooperatori, lucrătorilor
din gospodăriile agricole de stat şi ale m ecanizatorilor sint mo­ tea pe care o prezintă aplicarea la
bilizate la întreţinerea c u ltu rilo r prăsitoare, plantarea şi în g riji­ tim p şi de calitate a lucrărilo r de
trebuie urgentată ! rea legumelor, executarea lu c ră rilo r în pom icultură şi v itic u ltu ­ în g rijire la c u ltu rile prăşitoare. Cu-
ră etc. In u n ităţile agricole in ca re munca este bine organizată, noscînd faptul că de modul cum
este organizată munca la prăşit de­
forţele şi m ijloacele sc folosesc cu randament sporit, asigurîn-
Ameliorarea vrem ii in cooperativele agricole, pinde in măsură hotărîtoare soarta
ultim ele zile a permis ca pe raioane, sc prezenta du-sc astfel menţinerea la n u rilo r in stare curată, ceea ce fa vo ri­ recoltei, com itetul de partid se pre­
ritm u l de executate a lu ­ astfel : zează o bună dezvoltare a c u ltu rilo r Iată cîteva aspecte privind ocupă îndeaproape de îndrumarea şi
stadiul executării lu cră rilo r de în g rijire la cu ltu rile prăsitoare.
P Ţ Ş F crărilor de întreţinere la Sebeş 97,1% sprijin ire a consiliului de conducere
culturile prăsitoare să se al cooperativei în vederea m o bili­
intensifice Ca urmare, Alba 96% zării tuturor forţelor şi m ijloacelor
pînă în seara zilei de 9 la lucru.
iunie, prima praşilă ma­ Deva 81.7% manuală Pentru menţinerea tere­ Hotărîrea adoptată de adunarea
nu nuală la cultura porum ­ llia R0 %- n gospodăriile nului in stare curată de buruieni şi generală a ţăranilor cooperatori de
afinat, pe 2.125 hectare, ceea ce re­
bului in cooperativele a- a se aplica p rin cip iu l cointeresării
prezintă aproape 7(1 la sută dîn su­
gricole s-a aplicat pe mai Orâştic 77,2% prafaţa planificată cultivată cu po­ materiale, prin acordarea re trib uţie i
m ult de 90 ia sută din
P f e ; a ■ suprafaţa planificată Haţeg 64.5% agricole de stat rum b s-a executat prasila a doua suplim entare pentru depăşirea pro­
ducţiei planificate, constituie
un
Trebuie arătat insă ca Hunedoara 50.3% mecanică. Această lucrare s-a exe­ stim ulent puternic în activitatea co­
prima prasilâ manua'â Brad 49,2% cutat şi manual pe mai m ult de operatorilor. fată de ce, inţelegînd
P ’ m nu se desfăşoară încă la Pentru a grăbi term i­ Conducerile gospodăriilor agricole 300 hectare. Cele mai bune rezul­ faptul că întîrzierea praşilelor duce
tate în această privin ţă le-au obţ':-
nivelul p osibilităţilor Cu narea prim ei prăşite ma­ de stat. sub îndrumarea organizaţi­ la dim inuarea producţiei cu sute
toate câ ritm u l s-a îm ­ nuale la porumb şi a ce­ ilor de partid din aceste unităţi, se nut lucrătorii de la gospodăriile de sau chiar m ii de kg. la hectar, z il­
bunătăţit, se constată câ lei de a doua la cartofi, preocupă cu g rijă de asigurarea stat din Oarda şi Galda, oare au nic participă la în grijire a c u ltu ri­
această lucrare continua este necesar ca organiza­ co n d iţiilo r necesare o b ţinerii unor term inat prasila a doua mecanică lor peste 400 cooperatori. Drept u r­
să fie rămasă în urmă în ţiile de partid să s p riji­ producţii sporite la cu lturile prăsi­ pe cele 519 .şi respectiv 300 hectare mare, pe cele 570 hectare cultivate
cooperaţi vele agric ole ne consiliile de conduce­ toare. Ca urmare a folosirii cu planificate. Şi la G.A S. Sîntămâria cu porum b s-a term inat efectuarea
din raioanele Brad. H a­ chibzuinţă a fo iţe lo r şi m ijloacelor Orlea, pînă ieri, au fost prăşite me­
re ale cooperativelor a- canic a doua oară 300 hectare din prim ei praşile manuale, iar în aceste
ţeg. Orâştie şi oraşul re­ mecanizate de care dispun, lucrăto­
g rito le in mobilizarea In zile se trece la executarea celei de
gional Hunedoara. rii din G.A.S. au reuşit să termine, cele 350 destinate c u ltu rii porum ­
lucru a tuturor forţelor a doua praşile. De asemenea, s-a
In scara zilei de 9 iu ­ şi m ijloacelor existente, pe întreaga suprafaţă planificată, bului. prăşit a doua oară sfecla de zahăr
nie, situaţia executării pc această cale asigu- prim a praşilă mecanica la porumb U rm ărind stadiul de vegetaţie a pe cele 20 hectare planificate, iar
prim ei praşile manuale rindu-se obţineiea de re­ şi cartofi De asemenea, pe mai cu ltu rilo r, pe o parte din suprafeţele la cartofi această lucrare s-a efec­
Cu fiecare zi ce trece, oraşul Sinicria îşi schimbă fâţişarea, devine mai plăcui, mai ta cultura porum bului in colte sporite la hectar. m ult de 2.300 hectare ocupate cu cultivate cu porumb, unde a fost tuat pe toate cele 65 hectare c u lti­
atractiv. In foto : blocuri construite aici in ultim ul op. porumb s-a aplicat cite o praşilă necesar, s-a trecut la efectuarea ce­ vate. După cum ne informează co­
lei de a treia praşile mecanice. Lu­ respondentul nostru Em il Ştef, la
crarea respectivă s-a executat, pînă întreţinerea c u ltu rilo r cele mai bune
ieri. pe 380 hectare, dintre care
rezultate le-au obţinut cooperatorii
207 s-au realizat la gospodăria a- din brigăzile conduse de Alexandru
T nir-una din zilele trecute in• veşti de la e Tu ştii cit H iu­ prelinge pe obrazul prietenului La \ irslo uccasla. Marcela ince- combinat ti-a acordat o marc in- qrîm lă de stat din Oarda. Prasila Moldovan şi Vasile M ihălţan.
* iram in noua clădire a popiei bescl De cindt plecat, om lost a- meu, prohind îndurerat de soarta pe să qinqurească primele ci cu- credere, rccomandindu-le pentru a
din oraşul Hunedoara La intrare proapc săpiutttăl la el. Cind cu. copilaşului său. vinlc. Si spune intr-un lim baj dc urma şcoala dc maiştri Comuniştii
m-am fnlilrut lată in lată cu un cînd sofia. N putem trăi lără el .. Am incercal să-l imbărbuiez. care numai mămica il înţelege si-l le-au prim ii in rîndurile lor. Cum
vechi şi bun prieten, lo$i coleg de N-avem som n-avem linişte... fn convins că specialiştii spitalului tălmăceşte. Si cel mai bine zice ai răspuns acestor încrederi, tova­
liceu, astăzi unul dintre cei mm casă vorbim utnai de Mihuitu. Fe­ Funde ni — al căror renume a tre­ ..iota", dar nu mai are cui să-l a- răşe Dragomir? Prin anturoje si
apreciaţi mecanici de locomotiva tita. care a tminut acum clasa l cui dc mult graniţele la rii — vor dreseze El. „lata" n-o mai ia in cheiuri repetate, absente nemoti-
din combinatul hunedorean In toată 7.il ptitxgc dc doud Iră- salva \ iatu micuţului Mihăifă. te- seamă.. vale de la şcoală şi serviciu, peri­
Amăril, tras la lată, porc imbă- fiorului ei dindu-l lamdiei, spre bucuria si fe­ Ce lei dc mimă bate in pieptul clitarea situaţiei la învăţătură pc
trin it. Bănuiesc ca i s-a intim plat Am mar< încredere in speciali­ ricirea ei. diimdale. tovarăşe Draqomir? Ai trim estrul Uf. şi in ultima vreme,
o nenorocire ştii de la pndem — continuă prie­ Să ai un mă dc piatră şi nu po(i citit mai sus zbuciumul prietenului părăsirea lomihei. inaintind acţiu­
nea dc divorţ? Cine Ui dă dreptul
— Da. trate dragă — începe din- tenul meu— dc aceea mi-am dat să nu împărtăşeşti durerea părin- meu. al adevăratului părinte? El să chetuieşti cu banii pc care sta­
sul. Chior acum citcva clipe am lul nostru ii dă lunar Marcelei, ca
vorbii la le/e/on cu spitalul ru n ­ şi a lilo t mii şi mii de copii din
de ni din Bucureşti. II ştn pe A li­ tară?...
fiei/(o Ql meu? Din luna lebruaric Stalul nostru socialist, partidul ii
este internat acolo, pentru a i sc va purta de grija Marcelei, chiar
lace o intervenţie chirurgicală pe dacă dumneata o vei părăsi. Să
inimă. . Iii sigur de aceasta Peste ani de
Nu-mi vine o crede. Pe copila­ f a n a ţ i p ă u n ţ i zile. Alarce/a le va uita. Numai din
şul lui. Mihăifă. in virstâ de â ani. spusele Qltora va şti că a avut un
il ştiu toarte bine. Vara trecută ne părinte, care a părăsit-o. şi in lata
intilneam adeseori. o\ ca o tricicle­ acuzaţiilor ei. nu vei avea cum te
ta pe care o „m ina" dc mama lo­ justilica.
cului. nu are somn şi Imişle din grijă Gindeşte-te bine. tovarăşe Dra-
— Ai dreptate Pină la cinci ani. consimăminlul pentru opeiafic ichu îndurerai pentru copilaşul pentru Mî/idi/d si dumneata o pă­ qomir. tncă nu-i lirziu Marcela
n-am şliul câ are ceva Apoi a in- Am vdmt atiteo cazuri de bolnavi, lu i.. răseşti pe micu/a Marcela, cind incă te recunoaşte, şi va sări la
operaţi Pe inimă si vindecaţi. Sini
cepul să slăbcascu. s-a retras de conviis că /M/haifă va veni acasă $ i poale tindurilc acestea nu are cea mai mare nevoie de pă- qit'ul lău ca mai demult. Ţi-au dat
la joacă si ia răstimpuri olta a- le-aş li scris, dacă ta numoi ci- nnlc. Tc-ai qindit bine? Oare ..te­ lacrimile in fata acelor oameni
dinc Mi-am dat seama că ceva sc sunaits. Dar pină alunei îi duc da­ tev a orc după inlHnirea cu priete­ me ia aceea" străini, care ii poar/ă astăzi mai
‘ înseamnă mai mult
intimplâ cu el Cu ajutorul tovară­ tul. .*ld vezi cum am ajuns... A- nul meu. n-as li asistat la alta. Dc pentru dumneata decîl propriul co­ mult de grijă Alarcelci decil dum­
şilor dc la spitalul unitical. am reu­ cum om v orbit la lelclon cu un astă data. oameni străini, să zic pilaş. ăl cărui prim slriqăl de ia ­ neata. Tovarăşii mai au încredere
şit să-l interne/, la rundem. unde mede carc-l inqrijestc. Apoi mi asa. incercQu a-l convmqe pe la­ tă" ic iaci ca nu-l auzi? Cu ce fi-a că nu o vei părăsii tor Marcela, La întreţinerea cu ltu rilo r, lucrare dc care depinde în măsură hotărî­
lucrează cei mai apreciaţi medici l-a dat pe Mihâifâ. Ala cheamă la tul Draqomu Gnqore sd nu-si pă­ qrcşil copilul acesta plăpind şi ne­ dacă ar putea vorbi, li ar spune cu toare soarta recoltei, o contribuţie însemnată şi-o aduc mecanizatorii.
chirurqi pentru mimă. din Iară. el. ..Tăticufu. vino la mine. M/-c răsească cu aşa uşurinţă lamilia — vinovat? siqurantă „ Te-ai qindit bine, Tractoristul Ştefan Comşa, pe care v j-1 prezentăm în fotografia de
M i-am dat consimfaminlul pentru dor lare de tine"... sofia şi o leliţă de un an şi Irei Colectivul sec/iei acr-gaz din lată?!" G. IG N A T faţă, se numără printre cei mai buni mecanizatori de la S.iU.T. M iercu­
a li operat. In Itecarc zt aştept Lacrimi man au început a se luni.
rea. El munceşte cil hărnicie pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor
de plan, fapt pentru care este evidenţiat in întrecerea socialistă.