Page 34 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 34
PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3558
I
De
Gin isioria străbună a pămintului hunedorean
pretutindeni
Cetăţile dacice din TRAVERSAREA
A T L A N T IC U L U I TE BORDUL
UNEI B ĂR C I CU RAM E.
In fotografie :
amuţii Sebeşului (IV) Lacul de acumu Johnstone şi John Hoarc, care
Cei doi ziarişti englezi, David
lare de la Cineiş.
încearcă să traverseze
Oceanul
Folo V. Onohi
A tla n tic pc bordul unei bărci cu
rame, au fost văzuţi luni de car-
gobotul englez „O rient C ity" la
425 de m ile est-nord-est dc Cape
Coborind de pc „Cetăţuia" Cos- Dr. docent dc incintă, o monumentală cister
1* teştilor — cunoscută din prezenta- O C TAV IAN FLOCA nă din piatră, form ată dintr-o în Ilenr.y (Virginia). Ei au declarat
j rea precedentă — şi treci nd peste căpere pntrulateră, adincâ de 5 m. echipajului cargobotului că se
p triu l Făei ngului, apoi ui cînd pan cu zidurile duble sau întreite şi sim t bine şi nu au nevoie de nici
ta repede, d ificilă , a dealului Făe- rul Orăştiei. tencuite gros, în mai multe stra lin a ju to r Folosind curentul
rag şi, în continuare, pe cea a B li Prevăzută în colţuri cu şase tu r tu ri, cu un m ortar imperm eabil, Golfstream . ei au reuşit să par
darului — un adevărat munte, nuri puternice, cu unele „cazema pentru a nu perm ite scurgerea a- curgă in tr-o singură zi 100 de
înalt de 70.1 m — vom ajunge pe te" (folosite — partea de jos pen pci. Aceeaşi preocupare şi în ce m ile (160 km).
platoul superior al în ă lţim ii, in tru nevoile gospodăreşti, iar cea priveşte pardoseala, care e constru OM CU UN R IN IC H I DE
faţa ruinelor unui a lt obiectiv a r de sus ea platform ă <le luptă) şi ită din tr-un strat gros şi foarte re
heologic : Cetatea dacică Blidaru. cu o intrare amenajată după un zistent de m ortar (un adevărat c i C IM PANZEU
Situată, ca şi sora ei de pe în ă lţi 6istem des practicat în antichitate, ment), alcătuit din amestec de n i T înărul care trăieşte de cinci
mea învecinată, acolo unde apa num it în „şicană", cetatea B lidaru sip. var, cenuşă, cărbune de lemn. S P O R T Kăptămînî cu un rin ic h i de cim
Grâdiştei scapă din slrim toarea apare ca un reduit puternic şi greu Lungimea totală a acestui rezer panzeu a fost operat urgent de
m unţilor, cetatea B lidarii formea de atins în caz de pericol vor, prevăzut sus cu boltă, e de ulcer la stomac. După ce a su
ză cel mai puternic punct fo r tifi In m ijlocul fazei mai vechi a ce 8 m, iar lăţimea de G, puţind cu ♦ La prim ul campionat european L E M E portat bine grefarea rin ic h iu lu i
cat care străjuieşte drum ul pe apa tă ţii se mai văd tem eliile unui turn prinde o rezervă apreciabilă de de volei pentru ju n io ri, programat — a doua operaţie dc acest fel
Grădiştei în sus spre Şarmizegetli — locuinţă (plan TL). a cărui parte apă. Dar această construcţie, pe la Budapesta între 20 iulie şi 1 au 4 * , ^ . j? realizată în lume — starea sănă
sa, cetatea de scaun a regilor daci inferioară, zidită din piatră, era lingă atilea altele, este şi o m inu gust şi-au anunţat participarea 1G tă ţii convalescentului s-a agravat.
de la Burebista la Dccebal. folosită ca depozit de provizii şi nată m ărturie a priceperii şi gra fo rm a ţii: Austria. Belgia, Bulgaria, Specialiştii consideră că aceasta
Din poziţia topografică deosebit arme, iar etajul, din lemn (acum dului de dezvoltare a artei con Danemarca, R.D. Germană, R E. Ger B A se datorează intoleranţei organis
de bine aleasă, ca şi din rolul de dispărut), ca locuinţă şi poziţie dc strucţiei la strămoşii daci. mană, Franţa, Olanda, Italia, Unga m ului la o serie dc medicamente.
veghe şi apărare pe care îl avea, luptă pentru apărători. M ai e de m enţionat că cetatea ria. Polonia, România, Cehoslovacia,
rezultă caracterul prim ordial m i de pe platoul superior al dealului Turcia, Iugoslavia şi U.R.S.S. EROARE F IL A T E L IC Ă
la care participă sportivi din mai Aprovionarea cu apă
lita r al acestei aşezări. De fapt, E de menţionat că, pe lingă alte B lidaru, prezentată mai sus, nu ♦ La Riga au început întrecerile
fo rtifica ţia de pe culmea B lidarului obiective mărunte de inventai, in concursului internaţional de atletism, T im p de 35 de ani, poşta fra n
unul din tu rn u rile incintei au fost este singurul punct fo rtific a t de
se compune din două cetăţi legate ceză a infuzat să repare o eroa
dezgropate o serie de nouă vase u- pe această înălţim e şi a îm p re ju ri re gravă comisă de desenatorul
organic una de alta, dar construite m ilo r sale imediate. Căci, pe lin multe ţări europene. Proba de 1.500
la date dife rite (vezi planul). riaşe din lut ars („chiupuri" înalte m a fost ciştigatu de sovieticul M ark unei scrii de mărci caic înfăţişau
pină la doi m etri), adevărate ham gă diferitele elemente componente M ai m ulţi c itito ri fiu — Da Acum spre oraş e d irija tă pe o femeie semânind (M arianne
Incinta cetăţii, de forma unui |X)- bare, destinate păstrării p ro vizii ale cetăţii propriu-zisc şi vitejia V ilt cu tim pul de 3’45” 4/10, urm at de tru, locuitori ai oraşul\Tl r , apă de suprafaţă, din Zăvoiul Vechi.
ligon neregulat, cu ziduri groase lor. apărătorilor, acest puternic obiec polonezul lan lakubovski cu 345" adresat redacţiei cu , ^ După terminarea lucrării, ponderea — sim bolul republicii). In tim p
de piatră. închide un teritoriu de tiv strategic m ilita r era protejat G/10 şi Constantin Bloţiu (România) — Cinci *e vo 1 ce orice semănător seamănă in
In scopul aprovizionării cu apă o va avea apa subterană (din izvorul direcţia vîn tu lui, părul despletit
aproape şase m ii de metri pătraţi. şi de o serie de bastioane plasate cu 3‘4G” . Cursa de 100 m a fost cîşti- nientarca tu opă1(,a a ^ de la Zăvoiul Nou) care se vn a-
Structura zidurilor, ca şi m ateria — o problemă im portantă pentru în puncte favorabile pazei, sem gată de Julian Kaşceev cu rezultatul raşului nostru? mesteca cu cea de suprafaţă, după cc al M ai'iannei — asa cum era ea
lu l din care sînt făcute, sint in gene cetăţile dacice situate pe înălţim i nalizării sau a controlului drum u de 10"4/10. In întrecerea fem inină a Această întrebare nn^$at Q ^ în prealabil ea va fi trecută prin pre- înfăţişată pc marcă — arată clar
ral, cele in tîln ite şi In restul fo rti — s-a construit pe coasta dealu lui spre cetatea de pe culme Unc aceleiaşi probe, prim ul loc a fost o- noi zilele trecute tovar^ jvtarin flitre şi filtre lente Acest lucru va că aceasta seamănă in contra
fic a ţiilo r dacice din m unţii din ju - lui, la o mică distanţă nord-vest ie din aceste lucrări de fo rtific a cupat de YViIhelminn Rudzich (R.D. Becherescu. vicepreşedin Qoirn-_ însemna o îm bunătăţire substanţială vîntului.
Eroarea a fost comisă in anul
ţii auxiliare, cercetate arheologic, Germană) cu 12"7/10. telului executiv al S f a t L ^ ^ a ca lită ţii apei potabile. 1903, şi reparată abia în 1938.
ca tu rn u l de pază situat la nord- ♦ Echipa naţională de fotbal a orăşenesc Oiâştie. — Cc termene sint prevăzute
est de cetate in „Poiana P erţii". Braziliei va sosi la 19 iunie la Ma — Anul acesta ne-n ^ p artî- pentru executarea îm bunătăţi C O IN C ID EN TĂ
pot fi vizitate Prezenţa acestor tu r drid, unde-şi va începe pregătirile zată la capitolul in v e s tiila jp rilo r de care ne-aţi vorbit?
nuri demonstrează şi aici. ca şi la In Europa, in vederea turneului fi 712.000 lei pentru îm bunai 6U|._ — Lucrările au început in luna A ctriţa britanică de film M ar-
Costesti sau Piatra Roşie, existen nal al cam pionatului mondial din sei actuale dc apă, din c^q qqq m artie şi sint prevăzute să se te rm i tita H unt, în virstâ dc 66 de ani,
Anglia. La 21 iunie pe stadionul San
ta in jurul fiecărei cetăţi a unui tiago Bernabeau. fotbaliştii brazilieni lei pentru consirucţii-m on ne in trim estrul al iV-lea al anului care a jucat în ecranizarea după
complex mai mare de lucrări m i vor în tîIiii intr-un meci de antrena — Cum v-aţi Rînd\foj0_ 1966. Sperăm însă ca treaba să mear cunoscutul roman al lui Charles
litare cu rost defensiv ridicate de ment echipa Atletico M adrid, întărită siţi aceşti hani? gă mai repede Dilcens, „M arile speranţe", a fost
băştinaşii daci acum două m ii de cu ciţiva jucători de la alte cluburi. — Pe baza unui proier * -mit Pină in prezent s-au cheltuit circa recent transportată de urgenţă la
ani (sec. I i.e.n — sec. I e.n.). de specialişti se va extinde \,cla 300 000 lei din suma investită. In va spital pentru arsuri grave, după
In ultim u l lor meci de verificare
Cetatea dc pe Blidaru. constru cam pionii m ondiali au în tî In i t echipa de apă de la Zăvoiul V e cliy^. loarea respectivă intră săparea şan cc patul în oare sc culcase a luat
ită pe m alul sting al Apei Grădi?»- Sao Bento pe care au întrecut-o cu voiul Nou (in ambele locuĂ-^ ţu lu i prin care va trece conducta foc. Coincidenţă stranie : se ştie
tei. im portantă calc spre in te rio rii «corul de 7-1 (2-0) in prezent sursă dc apă), ia fjcj de legătură intre Zăvoiul Vechi, Ză că in film u l am intit, ea a jucat
m unţilor, forma — prin elementefe apa vn fi impinsă la un baz.t0_ voiul Nou şi bazinul oraşului, pi'e- rolul lui Mîss Havisham, care-şi
sale componente, prin poziţia £i Lupte libere nat cu o capacitate de 300 cum şi săpăturile de la bazinul cu o gâseste moartea, după ce roehia-i
capacitate de 300 m c. Urmează a-
strategică şi, desigur, prin vitejia in construcţie. cum betonarea bazinului şi extinde de mireasă in foc.
garnizoanei — un puternic obsta O parte din suma repartiz™ VTITORUL CENTRU O LIM P IC
col în faţa oricărui duşman ce La Hunedoara s-a disputat du m i va investi în scopul extinderii rea casei pompelor Sperăm ca îna
inte de sfîrşitul anului, locuitorii O-
s-ar fi apropiat de aceste locuri. nică întilnirea de lupte libere din lei case a pompelor, de undt. DE LA M UNCHEN
Dacă in tim pul celor două războaie cadrul etapei a treia a cam pionatu meste apă acum şi fabrica ch\ răştiei să primească apă de bună ca •După cum se ştie, ediţia din
lui republican categoria A, grupa a
— Practic, după Icrm iij
purtate de Traian. în p rim ii ani ai V l-a. dintre Constructorul din loca lucrării, sc va îm bunâlâL litate. 1972 a Jocurilor O lim pice de vară
secolului al 17-lea al erei noastre, litate şi C.S.M. C lu j lată rezultate lllalra apei? Interviu realizat de se va desfăşura la Munchen
îm potriva dacilor, ea a căzut to le înregistrate : Categoria 52 kg, Flo- A. DAVID (R K G.) snu, mai bine zis, în a-
tuşi pradă cuceritorilor, fără îndo rea Petrişor (C) ciştigă prin tuş la fara oraşului, în ca rtie ru l O ber-
ială că supunerea ei a cerut mari wicsenfeld, la 3,8 km de centru.
‘Josif Fercuţ (C.S.M. C lu j); Catego
eforturi si, desigur, lupte înverşu ria 57 kg. M arin Brînzaru (C) cişti Aci urmează să Se construiască
nate şi de lungă durată. O dată gă la puncte la A tila Moldovan nou aparat ; aerosol
cucerită de romani si aici. ca şi la (C.S.M. Clu j) ; Categoria G3 kg, An- tra d iţio n a lu l sat olim pic, un sta
Costesti. sau în alte aşezări din draş Kuţnlaş (C) face meci nul cu dion cu o capacitate de 100 000
m unţii din ju ru l Orăştiei. viaţa Nicolae Nemeş (C.S.M. Clu j) ; Cate in L 0l f ttiV r V , . en,.'’al ,<le este 5i fa p tu l că poate fi folosit atit locuri, un bazin acoperit pentru
societăţii dacice libere este curm a P.. 3| tttm istei ului Sănătăţii |a dom iciliu l bolnavului, cit si am-
goria 70 kg, Ion Fluieraş (C) ciştigă •pVObele ^ e nataţie, o sală a spor
tă de noua stăpînire romană, care la puncte la D um itru Sondor (C.S.M. im a n iv i ? 1 Sociale a acceptat per bulatoriu : bolnavul îl poate purta
deschide drum unei noi perioade C luj) ; Categoria 78 kg. Gheorghe , T r " r n de acr<iasupra sa pentru n-l utiliza In nevoie tu rilo r cu o capacitate de 12.000
istorice • f / , a t , df 51' - Pe 'T M ă rd ă ră ^ tim pul unei crize. locuri, un velodrom, o clădire
Bădoi (C), pierde la puncte In Nico nirt v i r 101 a U a<lu^ 1 d,n ^im - Noul produs se poate folosi în toa-
lae Lasz.lo (C.S.M. C luj) ; Categoria i ea, a pai atu) este caracteri-- hniîi? in fla m a to rii acute sau sub- turn destinată centrului organi
87 l(g, Teodor M arian (C) pierde pl in zatoric si de presă dotat cu c *
tuş la Grigore Cerişan (C.S M. C luj);
Categoria 97 kg, Nicolae Negream» mai moderne instalaţii necesare
transm iterii dc ştiri 6crişe, radio
in c o n c o rd a n fă (C), ciştigă la puncte la Dionîsie difuzate şi televizate. In tre clă-
Borşo (C.S M C lu j); Categoria peste
97 dc kg, F'lorea Cristc face meci nul
cu G avrilă Bonvai (C.S.M. Cluj). d iri v o r fi amenajate terenuri
Rezultat final lfl'/2— 13»/z pentru pentru antrenament.
Constructorul Hunedoara
c u c e rin fe le o p in ie i p u b lic e N IC O LA F V lR Z O A ItÂ
corespondent
Tjăeindu-se ecoul opiniei pubii- asupra a ctivită ţii acestui personal. S-a întocm it, de asemenea, un reper De la Universitatea serală
ce, ziarul nostru a publicat in Opinia publică primeşte cu satis toriu al orchestrei, care a fost tr i
num ărul său 3518 din 29 mai, a rti facţie aceste măsuri concrete şi o- mis spre aprobare com itetului pen de marxism-leninism,Deva
colul de atitudine in titu la t „Un om perative luate de Direcţia comerc ia tru cultură şi artă. Pentru abaterile
a fost lo vit". Cercetînd faptele grave lă regională. Ele sînt în concordan săvirşite dc la program şi de la com PROGRAM UL Z IL E I DE LU N I 13 IU N IE A.C.
semnalate de ziar, întîm platc la ho ţă cu cerinţele sale. Toţi cetăţenii portare. m em brii form aţiei in frunte
telul „Dacia" din Deva, Direcţia co Îşi exprim ă convingerea că şi in v ii cu Ludovic T ru ţiu , au fost sancţio — Secţia economie, anul I, orele 17, consultaţie, sălile de curs ale
mercială regională Ic-a găsit absolut tor. faţă de astfel de abateri, precum naţi cil „m ustrare scrisă" şi pierde scolii generale „Dr. Petru Groza".
întemeiate şi a ordonat măsuri exem şi faţă de altele săvirşite de lucră rea prim ei pe luna mai. — Secţia economic, anii II-H I, orele 17, predare, sala de şedinţe a
plare. In răspunsul pe care l-a tr i to rii din comerţ, se vor lua măsuri Conducerea T .A .P .L Hunedoara ne Sfatului populai- orăşenesc Deva
mis redacţiei. Direcţia comercială re operative şi concrete. informează că iaidul-anchetă am in — Secţia construcţie de partid, anul I, orele 17. consultaţie, sala de
gională arată că în ziua de 1 iunie, tit a fost prelucrat cu m em brii o r şedinţe a C om itetului orăşenesc l'.C H . Deva
articolul a m intit a fost prelucrat cu chestrei de la „M etalul" şi că li s-a PROGRAM UL Z IL E I DE M A R T I 14 IU N IE AC .
toţi salariaţii de la hotelurile „Dacia* atras atenţia asupra a trib u ţiilo r şi — Secţia economie, anul I, orele 17, consultaţie, sălile de curs ale
şi „B ulevard" din Deva si că s-au Pe urmele o b lig a ţiilo r pc care le au faţă de şcolii generale „Dr. Petru Groza".
dat dispoziţii de dezbatere a mate consumatori. Şeful orchestrei n fost — Secţia economic, anul II. orele 17, consultaţie, sala de şedinţe a
ria lu lu i cu toţi salariaţii hotelieri sancţionat eu „m ustrare scrisa*. S-a Sfatului popular orăşenesc Deva.
din regiune materialelor publicate întocm it, de asemenea, un repertoriu ~ Sediu economic, anul III, orele 17, consultaţie, sala dc şedinţe
In ce priveşte pe portarul Ghcor- bogat, iar orchestra a fost obligată a U H C C.
ghe Greu, autorul faptelor grave să respecte programul de repetiţii — Secţia filozofic, anul I, orele 17, consultaţie, sălile de curs ale şco
semnalate de ziar. D irecţia comercia şi de restaurant şi să înveţe cînte- lii generale „D r. Petru Groza".
lă regională ne face cunoscut că a- I nlr-un alt număr al ziarului ce noi. PROGRAM UL Z IL E I DE M IER C UR I 15 IU N IE A.C.
ccsta a fost supus discuţiei consiliu * nostru, apărut în ziua de 25 Este necesar ca şi în v iito r, atît — Secţia economic, anul II, orele 17, consultaţie, sala de şedinţe a
lu i de judecată tovărăşească, care a mal a.e„ s-a publicat raidul-anchctă: conducerile trusturilor am intite, <*ît Sfatului popular orăşenesc Deva.
hotărît destituirea lui din funcţie şi „M elodii pentru o seara plăcută", şi ale celorlalte organizaţii dc a li — Secţia economic, anul III, orele 17, consultaţie, sala de şedinţe a
desfacerea contractului dc muncă. în care se semnalau unele deficienţe mentaţie publică din regiune. să U.R.C.C. S.U.A— in foto: Corporaţia General Tclephonc aiul Electronics a
De asemenea, sintem inform aţi prin privind repertoriul, execuţia, ţinuta manifeste exigenţă faţa de calitatea ★ introdus k>astă „tabla la distanţă" Iransm iţînd nu numai prelegerea, ci şi
acelaşi răspuns, că Direcţia comer şi disciplina unor mem bri ai form a m uzicii, precum şi faţă de deservi In ziua dc 1G iunie, orele 17 va avea loc in sala de şedinţe a notările I\iic dc profesor. Noul sistem dc predare la distanţă sc ba
cială a înaintat un referat Comite ţiilo r orchestrale din restaurantele rea in unităţile din sulmrdino, astfel Sfatului popular regional, consultaţia „P rincipalele probleme cuprinse în zează pc ipsirea la transm iţător — a unui loc electronic şî a unor
tu lu i executiv al Sfatului popular din Deva şi Hunedoara. In răspun ca toţi consumatorii să fie serviţi expunerea tovarăşului Nicolae Ccauşcscu cu p rile ju l aniversării a 45 de ecrane dc «icvizhmc instalate în clase, la receptori. Sistemul acesta, rea
surile pc care ni le-au trim is condu
regional, prin care sc propune sanc cerile tru stu rilo r de alim entaţie pu prompt şi civilizat. ani dc la crearea P.C.IL" Sînt in v ita ţi să participe toţi cursanţii din lizat dc Svanîa Electric Products Inc., perm ite cursanţilor să pună
ţionarea tov. Leontin Mînea, directo blică din cele două localităţi, se a- GH PAVEL Deva ai U niversităţii serale de m arxism -leninism . diferite in tră ri prin acţionarea unui buton indicator aflat in clasă,
t l P Li.
ru l T rustului alim entaţiei publice rată că deficienţele semnalate sînt
din Deva. „pentru atitudine dc tă adevărate şi că s-au luat măsuri de
răgănare in luarea dc măsuri con îm bunătăţire a calităţii m uzicii in W * * * OM
crete faţă de abaterea gravă a por restaurante, precum şi a com portării
tarului dc la hotelul „Dacia". m em brilor fo rm aţiilor orchestrale ful „M uncitoresc"; CRIVID1A : pentru s a le ; G,45 Salut voios de
In scopul prevenirii în viito r a ,u- De doi bani violete — cinemato pionier ; 8,00 Sumarul pi esei ; 8,30 Teleiziune I LA JINTÂ
nor astfel de fapte, s-a luat măsura Conducerea T.A.P.L. Deva ne in w graful „M uncitoresc" ; AN1NOA- La microfon, melodia preferată ;
de prelucrare din nou a instrucţiu formează că a luat măsuri de Inter SA : M uncile lui llcrcu le — cine 9,35 Pagini clin literatura violon
n ilo r M inisterului C om erţului Inte zicere a consumului de băuturi alcoo UJNIE 1966 matograful „M uncitoresc* ; A LBA celului ; 10,30 Kadioracheta pionie 19,00 Telejurnal! de seară ; 19,10 Ştefan Patachi şi Gheorghe
rio r referitoare la a trib u ţiile şi com lice de către m em brii form aţiei de IU L IA : Vizita — cinematograful rilo r ; 11,15 In ciclul „R adiotelevi- Pentru tineretul ţ>lai : Concertul Sărmăşan dc la secţia cuptoare
portarea personalului hotelier, pre la restaurantul „M ureşul* şi de a „V ictoria" : Ah. Eva ! — cinema ziunea în sp rijinu l şcolii" transm i a b so lven ţilo r; 20p Sâptămina ; industriale a C.S. Hunedoara ş-au
cum şi de intensificare a controlului părăsi estrada in tim pul program ului. tograful „23 August" ; Misterele tem: Teatru radiofonic — „Citadela 21,00 Avanprem ieiv 21,15 Telc- prezentat Ia serviciu în stare de
C i n e m a Parisului — cinematograful „G ră sfârîm ată" de Horia Lovinescu ; glob. Emisiune de Watorii geogra ebrietate. T rim işi acasă de către
dina dc va ră "; T E IliŞ Trageţi 14,08 Două melodii de Dan Spăta- fice ; 21,30 Rapsozi lopulari ; 22,00 maistru, ci au continuat să bea
în Slanislas — cinem atograful ru ; 15,20 Caleidoscop muzical ; D icţionar de personţe ; O nouă e- mai departe.
ucnunciu n „V ictoria* ; ZLA TN A : Duminică 17.04 Auzite clin bătrîm — em isiu misiune care va prrţjui în tiln ire a
la li la New York — cinematograful ne de folclor ; 17.30 In slujba pa cu cele mai popularepersonaje ale
îndrăzneţul Pardaillan — cinema- „M u n c ito ru l"; SEBE$ : Haiducii triei ; 18,03 In ju ru l globului ; 18.30 dram aturgiei româneţi şi univer
tograful „A lta " ; Fiul căpitanului
sale. Ca orice dicţior^r, şi dicţio
Dialog cu ascultătorii ; 20,00 Radio-
„Progresul" ;
— cinem atograful
{ , lllood — cinematograful „Grădina Crcde(i-mă, oameni — cinemato gazeta de sea» ă ; 21,15 Atenţiune, narul nostru începe u litera A :
Antigona — A rlehino’^- Agnes şi
| de v a ră "; S IM E R IA :
Doi băieţi
părinţi ! ; 23,00 M elodii, melodii.
ca pîinea caldă — cinematograful graful „Sebeşul* ; A rO L D U L DE Programul II : 8,00 Din album ul Arnolphe — Alexandri Andronie ;
SUS : l-n cartof, doi cartofi — c i
| „M ureşul" ; HUNEDOARA : Viaţă nematograful „23 August*' ; CU- muzicii de estradă ; 9,24 Muzică din 22,45 C uvîntul ambasţlorului ex
\ d ificilă — :inem atograful „Flacă GIR : Rebelul m agnific — cine opereta „A nton Pann" dc A lfred traordinar şi plenipoterţiar al M a
rii B ritan ii la
Bucureţti,
Leslie
ra" ; Viscolul — cinematograful matograful „7 Noiembrie" ; O stea Mendelsohn; 10,10 C ă iţi care vă Charles Glass — cu pâlejul ani
„C onstructoriii” :
Laleaua neagră
aşteaptă ; 10,40 Pagini de atlas mu
I — cinematograful „Stadion" ; Ele cade din cer — cinematograful Strauss ; 13,20 Piese instrum entale rii B rita n ii : 22.55 Telejurnalul de *
versării sărbătorii naţiolale a M a
zical ; 11,47 Din valsurile celor trei
„Stadion" : Domnişoara Barbă A l
na din Troia —
cinem atograful
bastră — cinematograful „G rădina
noapte : 23.05 Buletinul ţneteorolo-
de vară" ;
TE LIU C :
„G rădina
I — cinematograful „M in e ru l" ; PE- tograful „Flacăra" ; Tom Jones — de mare popularitate ; 13,30 Lectu gic ; 23.10 închiderea emsîunii. I
de vară* ; ORAŞTIE : Cc s-a in-
America, America (seriile I şi II)
tim p lal c« liabv Jane — cinema
ră dram atizată din povestirea „ F ili-
baş“ de Liviu Rebreanu ; 14,30 Con
I TRO ŞANI : După mine, canalii — cinematogiafu) „P atria" ; HAŢEG: cert de pi inz ; 16,30 Ineluş-Jnvîi- Timpul probabil
tecuş ; 17,20 Pe valurile D unării —
Noiem brie" ;
Old Shattcrhand — cinematogra
„7
cinematograful
program de valsuri ; 18.15 Em isiu
ful „Popular" ; BRAD : La porţile
Finala buclucaşă — cinematogra
PENTRU 24 ORE
cinematograful
ful „Republica" ; lla ta ri (seriile I „Steaua roşie*; I LI A : Ucigaşii de ne literară ; 19,30 Memoria pămîn- Vreme nestabilă, cu cerul noros
păm intului
—
Ştefan,
tului românesc. „Ştefan,
şj 11) — cinematograful „Grădina
I de vară" ; LUPENI : Viaţa începe femei — cinematograful „Lum ina". Domn cel Mare" Documente şi ziua Vor cădea averse de ploaie, *
m ă rtu rii despre viteazul voevod al
local însoţite de descărcări erecţi i-
la ora 8 scara — cinematograful
• „C ultural" ; LONEA : Lumina Moldovei ; 21,15 Seară de operă : ce. V în tu l va sufla moderat din ■ U lW i***
verde — cinematograful „7 No R a d i o „M anon" de Massenet. Interpretea sud si sud-vest. Temperatura sta- I
iem brie" ; W innetou II — cinema ză ansamblul Operei mari din Pa ţionară ; ziua va fi cuprinsă intre — Dacă toi nc-a trimis meşterul
tograful „M in e ru l" ; V U LC A N : ris ; 23,35 Noapte de vis — m uzi 23 şi 28 grade, iar noaptea intre I acasă, să ne vedem mai departe
Copilărie fericită. Parcarea interzisă — cinematogra Programul I : G, 15 Transmitem că uşoară. 9 şi 15 grade. de... treburi.
Folo : I. TEKEK