Page 36 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 36
PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3558 1
j sş- | m
m m
INFORMAŢI! COMENTARII * ŞTIRI INFORMAŢI! COMENTARII
-
Lucrările Congresului Partidului Şedinţa Consiliului Conferinţa Generală a O.I.M,
de miniştri al Franţei Intervenţia
*
Popular Revoluţionar Mongol loc la Paris o şedinţă a C onsiliului reprezentantului roman
PARIS 9 (Agerpres). — Joi a avut
de M in iştri francez, în cursul căreia
m in istru l de externe Couve de M ur- GENEVA 9. — Corespondentul R.F. Germane, Pakistanului, Indiei,
v ille a prezentat un raport asupra Agerpres, H oria Lim an, transm ite : Bulgariei, Franţei, Iugoslaviei, Zam-
U LA N BATO R 9. — T rim isu l spe R.P. Mongole, T. Dembrel, m inistru l Credincioasă prin cip iu lu i că fieca ninîste ale independenţei, egalităţii, sesiunii C onsiliului M inisterial al In cadrul Comisiei cooperativelor a biei şi Danemarcei au aprobat te xtu l
cial Agerpres, S. Podină, transm ite : gospodăririi apelor, şi a lţii. re popor tiebuie să fie liber să-şi ho neamestecului în tie b u rile interne, N.A.T.O. de la Bruxelles. Secretarul C onferinţei generale a O rganizaţiei propus, sub form a unei recomandări.
La 9 iunie, delegaţii la Congresul al Tovarăşul Vasile P atilineţ, secretar tărască singur soarta, p o triv it voin respectului reciproc, internaţionalis de stat pentru in fo rm a ţii, Yvon Internaţionale a M uncii (O.I M.) s-a
XV-lea al P a rtidului Popular Revo al C C. al P.C.R., a transmis Congre ţei şi a spiraţiilor sale, Republica So m ului socialist P artidul Comunist Bougres, a declarat că guvernul fra n luat în discuţie recomandarea, redac Delegatul român, Tache Tăbăcaru,
luţionar Mongol au continuat dezba sului salutul P artidului Comunist cialistă România condamnă politica Român îşi va aduce şi în v iito r con cez apreciază că partenerii Franţei tată anul trecut de B iroul Inte rn a analizînd experienţa ţă rii noastre, a
terile pe marginea documentelor pre Român. de agresiune dusă de cercui'ile im T trib u ţia la întărirea u n ită ţii ţă rilo r in cadrul A lianţei atlantice trebuie ţional al M uncii, asupra ro lu lu i coo subliniat că dezvoltarea şi m oderni
zarea industriei, promovarea şi în
zentate. Congresul a fost, de asemenea, sa perialiste, de amestec în treburile socialiste, a m işcării comuniste şt să se „adapteze h o tă rîrilo r franceze" perativelor în dezvoltarea economică curajarea cooperaţiei, creează condi
fiin d
internaţionale,
m uncitoreşti
Au luat cuvîntul C. Purevjav, prim - lutat de delegaţii partidelor frăţeşti interne, de reprim are a luptei popoa convins că mai presus şi mai puter în trei d o m e n ii: staţionarea trupe şi socială a ţă rilo r in curs de dez ţii favorabile fo lo sirii cu ce ririlo r
secretaral C.C al U n iu nii T ineretului din Cehoslovacia, Iugoslavia, Franţa, relor pentru scuturarea jugului do lor străine pe te rito riu l francez, sta voltare. încă la sesiunea trecută, do ştiin ţe i şi tehnicii în economie, în
Italia, Belgia, Canada şi Ceylon. m inaţiei străine şi dreptul la o exis nice decît orice divergenţe sint inte
Revoluţionar Mongol, Ţ. Gotov, se resele şi ţelurile comune care unesc ţionarea trupelor franceze în Germa cumentul elaborat a făcut obiectul găduie valorificarea superioară a re
cretarul P rezidiului M arelui H ural ★ tenţă de sinestătătoare. nia occidentală şi participarea Fran unor dezbateri, urm înd ca anul a- surselor naturale ale fiecărei ţări.
Joi după-amiază, delegaţia P.C.R. Poporul român cere cu hotârîre să partidele comuniste sub steagul mar- ţei în cadrul alianţei. Bourges a ară
Popular, Z. G anjurjav, m inistrul co se pună capăt agresiunii S U .A. in xism -leninism ului. cesta să se hotărască dacă urmează Delegatul român a scos în eviden
a făcut o vizită la C om binatul din tat că in prezent au loc convorbiri să fie adoptat ca recomandare sau
m erţului şi achiziţiilor, B. Şlrendib, Ulan Bator pentru prelucrarea piei Vietnam , să înceteze bombardamen Dragi tovarăşi, între reprezentanţii Statelor U nite şi convenţie. Delegatul M auritaniei s-a ţă im portanţa colaborării internaţio
preşedintele Academiei de Ştiinţe a lor. tele îm potriva R epublicii Democrate Deşi ţărîle noastre sint situate la ai Franţei cu p rivire la staţionarea pronunţat în favoarea convenţiei. El nale dintre state şi a propus ca
m ari depărtări, între Republica So
Vietnam , să fie retrase toate trupele trupelor americane in Franţa. De ase a pledat pentru acordarea de ajutor O.I.M. să organizeze o serie de semi-
intervenţioniste din V ietnam ul de cialistă România şi Republica Popu menea, el a am in tit că staţionarea financiar ţâ rilo r in curs de dezvol na rii regionale sau mondiale, avînd
lară Mongolă, între P artidul Comu
Cuvîntarea tovarăşului sud şi respectate acordurile de la Ge nist Român şi P artidul Popular Re trupelor franceze în Germania occi tare, dar a „unui a juto r care să nu ca temă funcţionarea d ife rite lo r ti
p u ri de cooperative. El a
s p rijin it,
neva. Republica Socialistă România
cele
dentală va fi discutată între
este pe deplin solidară cu lupta e- voluţionar Mongol s-au statornicit două guverne. constituie, prin condiţiile sale, o frî- de asemenea, textul propus de B i
roicâ a poporului vietnamez pentru re la ţii de prietenie şi colaborare fră In altă ordine de idei, Bourges a nă în calea dezvoltării". roul Internaţional al M uncii, suge-
Vasile Patilineţ libertate şi independenţă şi sprijină ne ale construirii socialismului, pe făcut cunoscut că m in istru l francez are un caracter voluntar, delegaţii rînd adoptarea lu i sub form a de re
ţească, întemeiate pe ţelu rile comu
A rătînd că mişcarea
cooperatistă
comandare.
în întregime poziţia guvernului Repu
p rin cip iile m arxism -leninism ului şi de externe, Couve de M u rville, a ac
b lic ii Democrate Vietnam şi a Fron internaţionalism ului socialist. Se dez ceptat invita ţia secretarului de stat
tu lu i Naţional de Eliberare — unicul american Dean Rusk de a face o v i
Dragi tovarăşi, tră rii ei tehnico-m ateriale şi îm bu reprezentant legitim al poporului din voltă legăturile pe linie de stat, co zită la Washington in tim pul sesiu
P erm iteţi-m i ca în numele Comi n ă tă ţirii conducerii acestei ram uri Vietnam ul de sud.’ laborarea economică şi tehnico-ştiin- nii A dunării Generale a O.N.U.
tetului Central al P artidului Comu im portante a economiei noastre na ţifică. schim burile de delegaţii pen Secretarul de stat pe lingă prim ul Declaraţia P. C. din Germania
nist Român, al com uniştilor şi tu tu ţionale Prin constituirea, în prim ă In prezent, cind forţe uriaşe se r i tru studierea experienţei in munca m inistru pentru inform aţii a m enţio
ror oamenilor muncii din Republica vara acestui an, a U n iu n ilo r coope dică îm potriva po liticii agresive a de partid, a organizaţiilor de masă nat că Couve de M u rv ille s-a ocu DUSSELDORF 9 (Agerpres). — B i gretul şi dezaprobarea faţă de faptul
So ialistă România, să vă transm it rativelor agricole de producţie se a- cercurilor im perialiste, pentru apăi'a- şi în alte domenii de activitate. Sîn- pat şi de re laţiile Franţei cu ţările roul P olitic al C om itetului Central că la congres nu a fost dezbătută
dumneavoastră, delegaţi la cel de-al sigură o participare mai activă a ţă rea cauzei păcii şi securităţii popoa tem convinşi că re laţiile dintre p a rti din Europa răsăriteană, subliniind al P artidului Comunist din Germa şi condamnată agresiunea m ilita ră a
X V -lea Congres al P artidului Popu rănim ii la conduceiea agriculturii şi, relor, pentru independenţă naţională dele şi ţările noastre se vor dezvolta după cum menţionează AFP, că po nia a dat p u b licită ţii o declaraţie in Statelor U nite îm potriva poporului
lar Revoluţionai* Mongol, com unişti în genei'al la conducerea tre b u rilo r şi .progres social, este imperios ne şi mai departe în interesul ambelor ziţia Franţei în această privin ţă „sus legătură cu Congresul P artidului So- vietnamez.
lo r şi întregului popor mongol, un statului. cesară unitatea şi coeziunea tuturor popoare, al în tă ririi u n ită ţii sistemu cită interes şi uneori simpatie în rîn- cial-Dem ocrat din Germania, care a
cordial salut frăţesc. O preocupare permanentă a p a rti ţâ rilo r socialiste, a m işcării comu lui mondial socialist, al cauzei păcii dul partenerilor F r a n ţ e i din avut loc recent la Dortmund. Declaraţia menţionează că a deve
Congresul la care participăm con dului o constituie introducerea pe niste şi m uncitoreşti internaţionale, in lume. N.A.T.O*. In declaraţie sint exprim ate re- n it vizib il, că în sînul P.S.D.G. au loc
stituie un eveniment im portant In scară largă a celor mai noi cuceriri a m işcării de eliberare naţională, a P erm iteţi-m i, in încheiere, să vă im portante deosebiri de păreri în
viaţa partidului dumneavoastră, care ale ştiinţei şî tehnicii în toate ram u forţelor democratice şi iubitoaie de transm it încă o dată sincere urări de problema colaborării social-democra-
a aniversat nu de m ult 45 de ani de rile pioducţiei materiale, dezvolta pace. succes în. desfăşurarea lucrărilor, con ţilo r cu guvernul federal.
tră consacrată cauzei în flo ririi Re Comitetul special al O.N.U.:
luptă plină de abnegaţie, pusă in rea largă a a ctivită ţii ştiinţifice, che P artidul nostru consideră că prin gresului, in activitatea dumneavoas Referindu^se la problema germană,
slujba intereselor vitale şi aspiraţii mată să joace un rol im portant in a- eforturile consecvente, pline de răs declaraţia critică sp rijin ire a de că
lo r poporului mongol. Congresul face sigurarea progresului general al în pundere şi răbdare ale tu tu ro r p a rti publicii Populare Mongole şi fe ric irii tre Congresul P.S.D.G. a pretenţiei
b ilanţul realizărilor însemnate pe tregii societăţi delor pot fi învinse divergenţele e- poporului mongol. guvernului federal de a fi singurul
care poporul mongol le-a dobîndit, Recenta aniversare a 45 de ani de xistente, poate fi salvgardată unita Trăiască prietenia frăţească dintre reprezentant al Germaniei şi subli
p rin muncă neobosită, sub conduce la crearea P artidului Comunist Ro tea m işcării comuniste mondiale. P artidul Comunist Român şi P arti Au fost adoptate două rezoluţii niază că rezolvarea acestei probleme
rea partid ulu i său popular revolu mân a p rile ju it trecerea în revistă Viaţa demonstrează că o condiţie dul Popular Revoluţionai* Mongol, „im pune o înţelegere între clasa
ţionar, în dezvoltarea economiei şi a drum ului său glorios de luptă şi esenţială pentru înfăptuirea acestei dintre poporul român şi poporul A D D IS ABEBA 9 (Agerpres). — dării independenţei acestui teritoriu. m uncitoare şi organizaţiile ei.
cu ltu rii, în ridicarea nivelului de trai a dat un nou avînt a c tiv ită ţii crea u nităţi o constituie respectarea nea mongol ! Com itetul special al O.N.U. pentru P.S.U.G., P.S.D G., P.C. din Germa
m aterial şi spiritual, si deschide per toare a întregului nostru popor, care, Trăiască unitatea ţâ rilo r socialiste, examinarea problemei aplicării De Rezoluţia referitoare la Basuto- nia, Uniunea sindicatelor din Ger
spectivele unor noi în fă p tu iri pe ca strins unit în ju ru l p artidului, este bătută în rela ţiile dintre partidele a m işcării comuniste şi muncitoreşti claraţiei cu p rivire la acordarea in land, Bechuanaland, Swaziland cere mania occidentală şi Uniunea sindi
lea construirii societăţii socialiste. ferm hotârit să înfăptuiască progra comuniste a p rin cip iilo r mai-xist-le- internaţionale ! dependenţei ţâ rilo r şi popoarelor co M arii B rita n ii ca independenţa care catelor libere germane". B iro u l Po
Poporul român îşi exprim ă bucu mul stabilit de Congresul al IX -lea i loniale a adoptat la lucrările sale urmează să fie acordată acestor trei litic al C.C. al P.C. din Germania se
ria sinceră pentru realizările pe care al P artidului Comunist Român in ve- de la Addis Abeba două rezoluţii in protectorate să se bazeze pe e xp ri pronunţă pentru „colaborarea comu
le-aţi obţinut în făurirea v ie ţii noi de-ea continuării pe o treaptă supe pi'oblema A fric ii de sud-vest şi îh marea lib e ră . a populaţiei. In re n iştilo r cu social-dem ocraţii şi pen
socialiste, şi vă urează din toată in i rioară a procesului de desăvîrşire a problema protectoratelor britanice zoluţie se cere adoptarea unor mă tru stabilirea u n ită ţii de acţiune a
ma succes deplin în munca pentru construcţiei socialiste. Ita lia intenţionează Basutolând. Be huanaland şi Swa- suri în vedei'ea re s titu irii către clasei muncitoare. N um ai pe această
traducerea în viaţă a hotărîrilor pe Republica Socialistă România va ziland. populaţia din Basutoland, Be cale pot fi determ inate schim bări de
care Congresul le va adopta spre bi- depune toate eforturile pentru dez chuanaland, Swaziland, a terito- mocratice în Republica Federală,
Cteţf^pnbonuui frate mongol şi pro- voltarea economică a ţă rii, convinsă să se re tra s ă din E.L.D.O. Comitetul reafirm ă dreptul inalie r iilo r _ care i-au fost acaparate. schim bări care sint indispensabile
gcesuLpâtriei dumneavoastră. fiin d că succesele fiecărei ţări so nabil al poporului din A fric a ' de P o trivit rezoluţiei,” "urmează să pentru asigurarea păcii, pentru o a-
Stîm aţi' tovarăşi, cialiste contribuie la" întărirea forţei sud-Yeşt la libertate, şi. ind$pep,d.ej)- fi$. constituit un subcomitet însăr propiere între cele două state germa
U rm înd cu încredere şi traducind sistemului mondial socialist, sporesc ROMA 9 (Agerpres). — După ho- va continua să râmînă în această o r ţă, condamnă amestecul Republicii cinat cu studierea m ăsurilor nece ne şi pentru înfăptuirea — p rin crea
neabătut în viaţă politica P artidului influenţa socialismului in lume. târîrea guvernului britanic de a se ganizaţie pînâ la încheierea prim ei Sud-Africane in treburile interne sare in vederea asigurării integrită rea unei confederaţii germane — a
Comunist Român, oamenii m uncii Tovarăşi, retrage din E.L.D.O. (Centrul euro faze din cele treî prevăzute pentru ale acestui teritoriu, pi*ecum şi ac ţii teritoriale şi suveranităţii celor
din Republica Socialistă România au Punînd in centrul po liticii sale ex pean de construire şi lansare de nave cercetările comune. Italia va p arti tivitatea' g ru p urilo r financiare care trei te rito rii. re u n ifică rii ţă rii".
obţinut succese im portante in opera terne prietenia strînsă, alianţa şi co- spaţiale, din care fac parte Anglia, cipa şi ea, intr-un fel sau altul, la operează aici. S^a hotăi'ît, de ase
de construire a socialismului. laboi'area fi'ăţească cu toate ţă ri le R.F.G., Franţa, Italia, Belgia, Olan fazele următoare. Sarcina Italiei în
Forţele de producţie ale ţă rii au socialiste. Republica Socialistă Româ da şi Australia), M inisterul italian al cadrul E.L.D.O. este construirea unui menea, crearea unui subcomitet
cunoscut un puternic avînt, s-a dez nia îşi aduce contribuţia activă la u- Cercetărilor Ş tiin ţifice a dat publici satelit al Păm intului. In prezent, lu ad-hoc însărcinat cu studierea con
voltat în ritm impetuos industria so nitatea şi coeziunea sistemului socia tă ţii un comunicat în care se arată crările sînt în curs de desfăşurare. d iţiilo r şi recomandarea date» acor
cialistă, a fost încheiată cu succes list mondial. că şi Italia va putea renunţa la co
cooperativizarea ag riculturii, reali In acelaşi tim p, ţara noastră se laborarea în cadrul acestei organi
zări im portante s-au obţinut în do pronunţă pentru dezvoltai'ea re la ţii zaţii. Se ştie că partenerii A ngliei
m eniul cu ltu rii, ştiinţe», artei şi în- lor de colaborare cu toate ţările, fără sint în g rijo ra ţi în legătură cu urm ă
văţăm intului, in ridicarea nivelului deosebire de orînduirea lor socială, rile pe care le-ar putea avea hotări-
de trai material şi spiritual al ce promovînd consecvent în relaţiile in rea adoptată la Londra. La Paris se R. Dominicană:
lor ce muncesc. ternaţionale principiile suveranităţii apreciază aceasta ca o lovitură puter R. P. MONGO
In centrul p o liticii sale economice, şi independenţei naţionale, egalităţii nică dată speranţelor colaborării teh LA. — A g ricu ltu
p artidul nostru pune şi în viito r con în drepturi, neamestecului în trebu nice a A ngliei cu Europa occidentală ra in Mongolia a
tinuarea neabătută a industrializării rile interne şi avantajului recipi'oc. in general, şi cu Franţa în special. apărut din tim puri
socialiste a ţâ rii, condiţia hotărîtoa- Ea militează pentru încetarea acu In cercurile italiene se apreciază că Balaguer nu este dispus să s tră ve ch i; totuşi
re a dezvoltării întregii economii na m ulării de armament, realizarea de poziţia Italiei faţă de E.L.D.O este suprafeţele însâ-
ţionale, a rid ic ă rii bunăstării celor zarm ării, pentru inter/icereaefolosirii totuşi mai suplă decît cea exprim ată m inţate erau cu
ce muncesc, garanţia asigurării inde arm elor nucleare Şi distnjgerea in de Marea Britanie. Astfel, dacă Lon accepte propunerea lui Bosch totul neînsemnate.
După anul 1959 au
pendenţei şi suveranităţii naţionale. tegrală a stocurilor existente, pen dra va hotărî să se retragă imediat, fost valorificate
In acelaşi tim p, partidul acordă o tru lichidarea blocurilor şi a bazelor
deosebită atenţie dezvoltării intensi m ilitare, retragerea trupelor străine Italia îi va urma exem plul, se spune a Iui Juan Bosch s-ar fi în tîln it cu peste 500.000 ha de
pâm inţ arabil.
ve, m ultilaterale a ag riculturii, înzes de pe te rito riu l altor ţări. la Roma. Dar, dacă Marea B ritanie RIO DE JANEIR O 8. — Corespon
dentul Agerpres,. V. Oros, transm ite : Balaguer pentru a-i propune form a In foto : M unci
M inisterul de Externe brazilian a in rea unui guvern de uniune naţiona to rii gospodăriei
form at că forţa armată interam eri- lă. Pe marginea acestei reuniuni, din de stat Geargalant
canâ ar fi gata să părăsească te rito surse autorizate s-a relevat că Ba au strîns o recoltă
riu l Republicii Dominicane imediat laguer nu ar fi dispus să accepte a- bogată.
in
ceastă propunere de a îm părţi
V I E T N A M ce comisia ad-hoc a O.S.A va în vreun fel puterea cu partidul lui
cheia înţelegerile respective cu pre
şedintele guvernului provizoriu do Bosch. întrucît contează pe s p rijin u l
m inican, Garcia Godoy şi cu preşe forţe lo r armate. Se ştie că doar cu
dintele recent ales, Joaquin Bala cîteva zile înainte, Balaguer propu
sese un guvern „de uniune
încercările guvernului de la Saigon de a mezi, continuă greva foamei, decla guer. In tim p ce Godoy susţine ea nală". naţio
soldaţii forţei „interam ericane" (ma
rată pe tim p nelim itat, cerind de
misia actualului guvern şi plecarea joritatea sînt nord-am ericani), să pă
reglementa conflictul sînt departe trupelor americane din Vietnam ul răsească ţara înainte de data de 1
de sud. De asemenea, populaţia ve iulie, cînd ar urma să fie instalat
noul preşedinte, Balaguer e de păre
de rezultatele scontate namez. D irectoratul, alcătuit din 20 chii capitale im periale îşi continuă re că retragerea ar trebui efectuată -4- SOFIA. — Joi, la U niversitatea din Sofia au con vascular. Specialiştii au declarat că, la 31 de zile după
de m em bri, 10 m ilita ri şi 10 civili,
acţiunile organizate în vederea în
a examinat un proiect de lege elec lă tu ră rii de la putere a generalilor. după această dată. P o trivit părerii tinuat lucrările celei de-a V lI-a adunări a organiza operaţie, rin ic h iu l continua să funcţioneze norm al.
SAIGON 9 (Agerpres). — torală, precum şi un alt proiect care Pentru a doua oară in curs de 24 com entatorilor de aici, această pozi ţiilo r membre ale F.M.T.D. In cadi'ul dezbaterilor pe
Neobişnuita amploare a m işcărilor prevede crearea unui nou organism de ore, m ulţim ea masată pe străzi ţie se explică prin aceea că Bala marginea rapoartelor prezentate la adunare a luat + BRUXELLES. — Cu p rile ju l sesiunii C onsiliului
de protest ale populaţiei sud-vietna- guvernamental, alcătuit din 30 de a alcătuit adevărate .bariere v ii", guer se teme să se dispenseze de cuvîntul Petru Enache, prim -secretar al C.C. al U.T.C. M inisterial al N A.T.O., care a avut loc la Bruxelles,
meze a determ inat guvernul de la persoane, num it .C om itetul poporu- im obilizînd astfel carele blindate s p rijin u l său principal înainte de — conducătorul delegaţiei U.T.C. secretarul de stat al S.U.A., Dean Rusk, a adresat
Saigon să reacţioneze urgent, luînd lu i şi al arm atei". trim ise de la Saigon „pentru pacifi a-l putea înlocui cu un dispozitiv m in istru lu i afacerilor externe al Franţei, Couve de
o serie de măsuri menite să resta încercările guvernului de a re carea oraşului". O coloană america „naţional" sim ilar. Ş tiri din Santo + ROMA. — P o trivit unor date statistice italiene, M u rville , o in vita ţie de a face o vizită la W ashington
bilească calmul. glementa conflictul sint însă depar nă de 130 de vehicule blindate a fost Domingo informează că o delegaţie in perioada aprilie 1965 — a prilie 1966 preţurile cu în toamna acestui an, cu p rile ju l p a rticip ă rii sale la
M iercuri seara, in capitală a avut te de a avea rezultate, menţionează silită să se înapoieze la baze, după a P artidului revoluţionar dominican amănuntul au crescut cu 2,7 la sută. In aceeaşi pe sesiunea A dunării Generale a O.N.U.
loc, sub preşedinţia generalului agenţiile de presă. La Hue, Thich ce tim p de două ore a încercat za rioadă costul general al vie ţii a crescut cu 2,4 la sută.
Thieu, şeful statului,, pi'ima reuniu T ri Quang, considerat drept princi darnic să străpungă „zidul viu" al Cele mai însemnate creşteri de preţuri au fost înregis + KIN SH A SA . — P rim u l m inistru al Izraelului,
ne a directoratului lă rg it sud-viet- palul lid e r al budiştilor sud-vietna- budiştilor. C iţiva soldaţi, care se a- trate la produsele alim entare şi la ch irii. Levi Eshkol, şi-a încheiat vizita oficială în Congo
fla u intr-u n tanc im obilizat in a- (Kinshasa), unde a avut convorbiri cu prem ierul con-
propaere, au lansat grenade pentru a + PARIS. — M a rin a rii francezi şi-au exprim at so golez Leonard Mulamba, cu preşedintele M obutu şi
îm prăştia m ulţimea. Patru budişti, Cazul Ben Barka cu alte o fic ia lită ţi congoleze.
grav ră n iţi, au fost ridicaţi şi trans lidaritatea cu colegii lor englezi care se află in grevă
de la 16 mai.
portaţi Ia spital, dar .bariera vie" + W ASHING TO N. — Un grup de senatori am eri
a rămas neclintită şi orice încerca într-o nouă fază cani au cerut guvernului S.U.A. să intervin ă direct
re de a degaja străzile a eşuat. -4» ROMA. — Antonio Farina, tînârul căruia i s-a pentru apărarea d re p tu rilo r electorale ale negrilor
grefat un rin ich i de cimpanzeu, a m u rit m iercuri în
din statele din sudul ţă rii.
PARIS 9 (Agerpres). — M u lt dis urma unei com plicaţii survenite în sistemul cardio-
Aviaţia americani putatul caz al dispariţiei lide ru lui o- SOFIA. — Agenţia B TA «informează că jo i a
poziţiei din Maroc, Ben Barka, a in părăsit Sofia, indreptîndu-se spre Stockholm, Ivan
a bombardat din nou tra t într-o fază nouă. Curtea de Apel Budinov, m inistrul com erţului exterior al R.P. Bulga
din Paris, anunţă agenţia Reuter, a ria. Ivan Budinov va face o vizită în Suedia la in
hotârit ca generalul Mohammed Ouf-
teritoriul R. 0. Vietnam k ir, m inistrul marocan al afacerilor industriei.
vitaţia lui G unnar Lange,. m in istru l com erţului şi al
interne, să fie judecat in contuma
H A N O I 9 . (Agerpres). — A viaţia cie de un tribunal din Paris, pentru
americană continuă raidurile asupra organizarea ră p irii lui Ben Barka. + CAIRO. — La Cairo a fost semnat un acord p ri
R.D. Vietnam. La 8 iunie, form aţiuni Tot in lipsă vor fi judecate alte şase vind dezvoltarea re la ţiilo r economice dintre R.A.U.
de avioane americane de bombarda persoane bănuite a fi participat la şi Siria. Acordul prevede lărgirea schim burilor co
ment au pătruns în mai m ulte rîn- răpirea lui Ben Barka, şi anume, merciale şi înlesnirea expoi'târii d ife rite lo r produse.
duri în spaţiul aerian al R.D. V iet m aiorul Ahmed D lim i, director ad Se menţionează că a fost, de asemenea, încheiată o
nam, bombardînd şi m itra liin d mai junct al securităţii de stat din Maroc, convenţie prevăzind reducerea ta rife lo r vamale pen
m ulte centre populate şi obiective e- poliţistul M iloud C htouki şi patru tru o serie întreagă de m ă rfu ri ce vor fi schimbate
conomice dintr-o serie de provincii. cetăţeni Râncezi.1 Un alt grup de între cele două ţări.
Avioanele americane au m itra lia t cinci persoane acuzate de a fi jucat
nave de pescuit aparţinînd locuitori un rol în răpirea lui Ben Barka, care -4- NEW YORK. — Cuba şi Bolivia au ra tific a t
lor din provincia Ha Tinh. In acelaşi în prezent sint sub stare de arest la Convenţia internaţională cu p rivire la lichidarea tu
tim p, nave de război americane şi Paris, vor fi judecate la o dată u l turor form elor de discrim inare rasială, care a fost
saigoneze au pătruns in apele te ri terioară. Un al treisprezecelea acu adoptată de cea de-a 20-a sesiune a A dunării Gene
toriale ale R.D. Vietnam în zona pro zat este Marcel Leroy, fost o fiţe r su rale a O.N U. Convenţia subliniază necesitatea ca
R. D. V IE TN A M . — Exerciţiu tactic efectuat de m iliţia populară din- vinciei Thanh Hoa, deschizînd focul perior al serviciului de contraspio JAPO N IA. — Campanie de colectare de semnături toate ţările să adopte măsuri pentru lichidarea dis
tr-o suburbie a Haiphongului ai cărei mem bri aparţin cooperativei asupra unor zone populate de coastă naj, în vin u it de a fi fost Ia curent cu de protest îm potriva p o liticii antipopulare a guvernu crim in ă rii rasiale şi promovarea colaborării între toate
Tien Lap. din districtul T inh Gia. proiectul ră p irii lu i Ben Barka. lui în cartierul Nakano. rasele.
Redacţia şl adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr, 23, telefon 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită îo numerar conform aprobării Direcţiei Generala P,T.T,R. — nr, 263 328 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva,
40.065