Page 37 - Drumul_socialismului_1966_06

PROLETARI DIM TOATE TARILE, UNIŢI-VÂ1
VIZITA CONDUCĂTORILOR

DE PARTID Şl DE STAT

IN REGIUNEA ARGEŞ

PLaîurile argeşene au îm brăcat cele imensă terasă, cu podgorii pe m ii de face m un ţii şe s/Ş i dealul colnic a-
mai alese straie de sărbătoare. Ieri, hectare, care împodobesc cale de les, /S â mă u it din sat în sat,/S ă
| ANUL XVIII. NR. 355» SIMBATA ti IUNIE 1944 | 4 PAGINI - 35 BANI 10 iunie, la prim ele ore ale d i­ m u lţi kilom etri satele de la şosea cu văd straiul cel bo g at/P e care-1 îm ­
m ineţii, tovarăşii Nicolae Ceauşeseu, cununi de viţâ. D intre v ii şi livezi, bracă ţara / De-1 m îndrâ ca prim ă­
Chivu Stoica, Alexandru Drâghici, dintre holde, ţî.şnesc turlele sondelor. vara...'1. Este unul dintre noile cîn­
„La noi. holdele se-nfrăţesc cu son­
M axim Bergheanu, Vasile Vîlcu, M a­ dele", spun argeşenii, iar m îndrîa a- tece pc care le-au adus ca omagiu
flăcăii şi fetele din C ringurile, G lîm -
nea Mânescu şi Ilîe Verdeţ au sosit
TOATE FORJELE VIZITA ÎN TARA NOASTRĂ în Argeş pentru a vizita oraşele şi cestor în fă ptu iri, ivite sub soarele bocata, Leordeni, iar cîntecele şi-au
satele acestei frumoase regiuni, pen-
prelungit ecoul pînâ la Topoloveni,
socialism ului, străluceşte pe ch ip u ri­
le m iilo r de oameni, podgoreni, agri­
A TOVARĂŞULUI CIU EN-LAI tn i a discuta cu conducătorii organe­ cultori si sondori, care ii salută unde — la sosirea oaspeţilor — cî­
teva coruri reunite intonează un imn
lor locale de partid şi de stat, cu har­
nicii oameni ai m uncii argeşeni bucuroşi pe oaspeţii lor dragi. de slavă partidului.
LA URGENTAREA P artidului Comunist Român şi a Con­ Populare Chineze, va face în luna hotârîrile Congresului al IX -lea al celaşi nume, coloana de maşini este peste 400 de tin e ri şi tinere, iar ma­
Pe estrada din piaţa centrală au urcat
asupra m odului cum sint înfăptuite
La Gâeşti, centrul raionului cu a-
ru l C onsiliului de Stat al Republicii
La in vita ţia Com itetului Central al
întîm pinatâ de toată populaţia ora­
P C R. şi a stabili obiectivele indus­
ramele fetelor, ca şi nuanţele costu­
siliu lu i de M in iştri al R epublicii So­
blica Socialistă România, în fruntea
cialiste România, Ciu En-lai, vice­ iunie o vizită prietenească în Repu­ triale noi, care vor contribui la dez­ şului. In tr-o fierbinte manifestare de melor, compun un imens tricolor.
actualului
entuziasm care cuprinde toate in i­
voltarea regiunii in anii
preşedinte al C om itetului CentraJ al unei delegaţii de partid şi guverna­ cincinal. De pe crenelurile de granit mile, de toate vîrstele, oraşul răsu­ C ulorile patriei înveşmintează fu n ­
dalul scenei, care acoperă cu m inu­
P artidului Comunist Chinez, premie-
mentale chineze.
PRAŞILEI (Agerpres) ale Făgăraşului, de pe culm ile îm ­ oameni. nate covoare argeşene peretele unei
nă de uralele şi aclam aţiile m iilo r de
brăcate în falnici codri de brazi, de
clădiri. Coloana de maşini se opreş­
pe dealurile domoale, cu livezi şi vii,
Rosteşte cuvinte de bun sosit tov.
din eîm piile încărcate de holde şi Ion Radu, prim ul secretar al com i­ te din nou.
Din m ulţim e se desprinde bâtrînul
sonde au pornit din vreme soli, m ii tetulu i raional de partid. V orbitorul M arin Şt. Bălaşa, oare aduce în dar
de soli, pedeştri şi călări, aşteptîn- informează pe conducătorii de partid oaspeţilor un miel alb. „Vă ofer un
PORUMBULUI! du-i la hotarul regiunii pe oaspeţii şi de stat despre realizările obţinute miel alb. care este simbolul vie ţii şi
dragi. Apropierea oaspeţilor e vesti­
al fe ric irii1'. M îin ile harnicilor topo-
de locuitorii raionului în în tre p rin ­
tă, încă din zare, prin sunete de bu­
cium şi corn. Este salutul acestui pă- deri şi pe ogoare şi exprim ă angaja­ lovence au ţesut măiestre ştergare şi
marame, care le sînt dăruite oaspe­
m entul celor prezenţi de a munci cu
m înt al Basarabilor, leagăn al în­ entuziasm pentru a înfăptui hotărî- ţilo r în semn de cinstire. Aceleaşi
tem eierii Ţ ă rii Româneşti. Un arc de
Nc aflam Ia comitetul .raional de partid cînd se transmitea sl* rile Congresului al IX -lea, politica rrnini se prind apoi într-o imensă
triu m f, s p rijin it în obeliscurile a
tuaţia în tre ţin e rii cu ltu rii porum bului la data de 9 iunie ac. Din înţeleaptă a partidului. horă, în care intră şi oaspeţii.
două sonde îmbrăcate în ghirlande
operativă deducem că în cooperativele agricole din raionul O- Zeci de pionieri oferă oaspeţilor Tovarăşul Nicolae Ceauşeseu m ul­
de flo ri, exprim ă simbolic noile bo­
răştle. prim a praşilâ manuală la porumb a fost aplicată pe 77,2 cravate roşii şi flori. ţumeşte pentru călduroasele urări
la sută din suprafa(a ocupată cu această c u ltu ri. P rintre uni­ găţii ale regiunii. Pe frontispiciu sînt M ulţum ind în cadrul unui m iting făcute de gazde in sp iritu l străve­
înscrise cuvinte de bun sosit la a-
tăţile care se situează în fruntea acţiunii de întreţinere a prăsi­ spontan, pentru această caldă p rim i­ chilor datini populare, pentru fru ­
dresa conducătorilor de partid şi de
toarelor sînt cooperativele agricole din Bobilna, Bâeâinţi. Pricaz, stat, cuvinte de glorie la adresa re, tovarăşul Nicolae Ceauşeseu spu­ moasele daruri prim ite.
Balom ir. Blandiana şl altele. La Băcâinţi, dc exemplu, prim a pră­ ne : aceasta constituie o expresie a ...Bucuria, entuziasmul, sărbătoa­
şită a fost term inată incă de să ptăroina trecută, iar acum se lu ­ partid ulu i iubit. încrederii în partidul comunist a oa­ rea populară capătă aici, în m ijlo ­
crează la cea de-a doua. Au venit în înlîm pinare la hotar m enilor m uncii de a înfăptui hotă- cul m iilo r de săteni, aspectul tra ­
tovarăşii Petre Duminecă, prim-se- rîrile Congresului al IX-lea. V orbito­ diţional al horei, după cea mai fru ­
cretar al Com itetului regional PC.R. ru l a transmis lo cu ito rilo r oraşului moasă datină străbună a acestui
ale necesare am enajării trotuarelor. Argeş, Constantin Sandu, preşedin­ şi. raionului Găeşti salutul Comite­ pămînt.
Unde este linia Oare prăşitu 1 porum bului nu trebuie tele S fatului popular regional, nu­ tu lu i Central al partidului. In anii Ne apropiem de Goleşti Pe pâ-
să constituie o sarcină şi pentru Sfa­ meroşi reprezentanţi ai organelor lo­ actualului cincinal — a precizat se­ m întul pe care l-a stăpînit cu cinci
de demarcaţie a ploilor ? tu l popular al comunei Vinerea ? cale de partid şi de stat, ai organi­ cretarul general al C C al P.C.R. — veacuri în urm ă Baidovin , Pîrcăla-
zaţiilor obşteşti P o trivit tradiţiei, p li­
nea şi sarea, ploştile înflorate, sînt ofe­ la Gâeşti vor fi construite două noi bul, m îirule. de aur ale meşterului
Cînd mecanizatorul rite oaspeţilor de către bâtrînul M arin întreprinderi, în care vor lucra circa Stoica şi alor săi âu înălţat conacul
Cooperativele agricole din Târtăria 4.000 de m u n cito ri.' Aceasta va crea G oleştilor în 1640, sa u .cum . spune
şi Săliştea stnt vecine, dispunînd de Vasilescu din Ludeşti, însoţit de a lţi condiţii pentru continua ridicare a inscripţia săpată pe piatră — in lea­
aceleaşi condiţii de clim ă şi sol. Cu pleacă în excursie podgoreni de o vîrstă cu el. Gustînd oraşului, a raionului, a nivelului de tu l 7 148.. Z idire bătrină, a în fru n ta t
toate acestea, la T ărtâria prim a pra­ din ploscă, tovarăşul Ceauşeseu răs­ trai şi de cultură al locuitorilor. Noi bârbăteşte vitre g iile şi tim pul, fiin d
punde u ră rilo r prin cuvinte de da­
vilă manuală la porumb pe cele 100 In cadrul raidului am făcut un tină : „La m u lţi ani şi bine v-am vă dorim tovarăşi, a spus vorbito­ leagănul unor însemnate acte ale
de hectare este aproape term inată. scurt popas şi la tarlaua „G hîlaie" găsit, prieteni !". Cîteva sute de ti­ rul, să vă apucaţi de lucru, să daţi istoriei şi ..culturii naţionale.
Aici munca a fost tem einic organi­ aparţinînd cooperativei agricole din nere fete, îmbrăcate în mîndre cos­ în funcţiune la tim p întreprinderile Poposind , aici, dăm parcă ascul­
zată. Fiecare brigadă, echipă şi co­ şi sâ obţineţi producţie bună. Dum­ tare îndem nului d ă ltu it în piaţra fîn -
Foit. A ici ne-a atras atenţia starea In foto : Sera Parcului dendrologic din Simeria. Foto : V. ONOIU tume argeşene, îi înconjoară pe con­
operator îşi cunosc cu precizie sar­ de îm buruienare a celor 9 hectare ducătorii de partid şi de stat, dâruin- neavoastră aveţi, totodată, o agricul­ tînei, urm at de pandurii lui Tudor,
cinile zilnice şi contribuie cu entu­ cu porumb. Inginerul Constantin du-Ie marame de borangie şi flori. tură bine dezvoltată, cu agricultori ce şi-au făcut tabără ,1a Goleşti...
ziasm la înfăptuirea prevederilor Coricîuc şi-a m anifestat nem ulţum i­ Şi-au dat întîlnire. prin frumoasele harnici şi pricepuţi. Vă dorim sâ ob­ „O bîrşia-m i se află in nourii de sus,/
planului de producţie. rea faţă de felul cum unii mecani­ straie populare. Vîlcea şi Muscelul, ţineţi recolte mereu mai bune, să Dar faim a lui Golescu aici m-au
La unitatea vecină, Săliştea, s-au zatori de la S.M.T. Orăştie înţeleg începînd de azi, o nouă pagină specială: Argeşul şi Slatina, muntele si cîm- sporiţi venitul tu tu ro r cooperativelor fost adu s,/U n om cu mare faim ă
prăşit pînâ acum num ai 38 de hec­ să sprijine cooperatorii în campania pia, cu variante de culori şi motive agricole de producţie, spre bunăsta­ sdsind aflat-am jo s ,/U n iubjtor de
tare din cele peste 200 hectare o- de întreţinere a cultu rilor. care se schimbă dc la sat la sat, al­ rea ţă ranilor cooperatori. ţâră, de oaspeţi bucuros. / Frumos
cupate cu porumb. Din data de 27 — Noi am fi term inat cu multe cătuind la poarta regiunii o vie şi Sîntem convinşi, tovarăşi, că prin lăcaş îmi dete, cu unde de. cle şta r/
mai pinâ la 10 Iunie nu s-a lucrat zile în urmă praşila porum bului — „Din viaţa economică a regiunii" originală expoziţie — sinteză a mă­ munca şi realizările dv. veţi aduce Sâ dea la toţi drum eţii curatul ei
de loc la întreţinerea c u ltu rii po­ spunea specialistul unităţii. Dar nu iestriei, bogăţiei şi varietăţii artei o contribuţie tot mai activă La în­ nectar1'.
rum bului. De ce oare această situ­ a fost creat fron t de lucru pentru populare de pe aceste meleaguri. Cu­ florirea patriei noastre socialiste. Tot aici, la conacul Goleştilor,
aţie ? In prim a variantă, tovarăşii executarea praşilei manuale. Şi iată In cadrul acestei pagini, cu apariţie săptâmînalâ, vor fi lo rilo r şi flo rilo r li se adaugă coşu­ Cuvintele tovarăşului Nicolae p a trio ţii paşoptişti au ţin u t unele
din consiliul de conducere m otivea­ de ce. U n ită ţii noastre i s-a repar­ rile de fructe, culese chiar în aceas­ Ceauşeseu au fost subliniate în re­ din în tru n irile în care au pregătit
ză că întîrzierea lu c ră rilo r se dato- tizat un cultivator, care atunci cînd tratate probleme ca: beneficiul in întreprinderile industriale, tă dim ineaţă din grădinile argeşene, petate rînduri de aplauzele şi ura­ revoluţia.
reşte fa p tulu i că plantele ar fi prea tim pul permitea lucrul în cîmp. a rotaţia mijloacelor circulante, îndeplinirea planului de muncă şi care sînt oferite oaspeţilor dragi lele entuziaste ale celor prezenţi Astăzi, conacul.. boierilor Goleşti,
m ici. Situaţia din teren in firm ă insă fost luat de către conducera S.M.T. şi salarii, eficienţa economică a investiţiilor, asigurarea unor ca semn al rodniciei acestui pămînt. ...Urale care sint reluate apoi pe p a trio ţi şi bărbaţi de seamă ai vre­
acest lucru. In tr-o altă variantă sc Orăştie şi deplasat la cooperativa proporţii echilibrate între fondul de acumulare şi fondul de Coloana de maşini sc angajează întreg parcursul, pe toată Valea A r­ m u rilo r trecute, a fost transform at
dă vina pe ploi. Este curios faptul agricolă din Dineu Mare. L-am p ri­ consum în cooperativele agricole ş.a.m.d. Ea va fi realizată cu apoi pe şoseaua spre Piteşti. M ărgi­ geşului, devenită in această zi o în muzeu. Viaţa Goleştilor s-a îm ­
că în aceeaşi perioadă cooperatorii m it abia atunci cînd ploile erau în nită de falnici plopi seculari, care vale a flo rilo r şi bucuriei obşteşti. pletit cu istoria, cu cele mai nobi­
din Tărtăria, care au tarlale vecine toi şi cînd în mod practic nu-l pu­ concursul cadrelor de specialişti, economişti, ingineri, activişti înalţă arcuri succesive de verdeaţă Sutele se ţin lanţ, cu salbele lor de le aspiraţii ale poporului nos­
cu ale celor din Săliştea, au prăşit de partid, sindicat şi U.T.C., conducători de întreprinderi şi case m indre, adevărate podoabe ale tru. Ei ne întîm pină din por­
team folosi. Au venit insă şi zilele în fră ţite cu drapele roşii şi tricolore
aproape întreaga suprafaţă de po­ frumoase, dar s-au iv it alte greu­ instituţii, gospodării agricole de stat şi cooperative agricole de — acest străvechi drum naţional a rhitecturii populare argeşene. In- trete — de la străbuni Ia nepoţi :
rumb. tăţi. Amintesc, de pildă, faptul că producţie din unităţile industriale şi agricole ale regiunii. freamătă astăzi de glasul plin de ir-un lanţ neîntrerupt se înşiră şi m i­ Banul Radu Golescu, vechi boer
Oare hotarul dintre cele două u- mecanizatorul Petru Evi nu respec­ Solicităm din partea acestora, precum şi a tuturor cititorilor dragoste şi entuziasm a m ii şi m ii ile de oameni — tineri şi vîrstnici „apreţu ito r al în vă ţă tu rii1', cum îl
n ită ţi constituie o lin ie de demarca­ tă indicaţiile consiliului de condu­ de oameni. In stînga se deschide va­ — care înfloresc şoseaua cu costu­ numea Heliade Rădulescu pe cel ce
ţie a p lo ilo r? Noi credem că la Să­ cere cu p rivire Ia program ul de lu ­ noştri păreri, propuneri şi sugestii în vederea realizării unei lea Argeşului cu eîm piile ei mănoa­ mele lor pitoreşti, cu buchetele de a în fiin ţa t aici prim a şcoală „înce­
liştea este vorba de prea putină pre­ cru. In ziua de 9 iunie, fără ştirea tematici cit mai bogate in abordarea celor mai interesante se, cu bogate holde gata să dea in tra n d a fir! şi garoafe, cu ram urile pătoare" în lim ba română. II urm ea­
ocupare pentru bunul mers al lu ­ nim ănui, a lăsat tractorul si c u lti­ probleme. pirgă — legănate în vîntul începu­ şi steguletele fluturate spre oaspeţi. ză fiu l său. lordache, care s-a oste­
cră rilo r de întreţinere a cu ltu rilo r. vatorul la sediul brigăzii, plecînd în Astăzi, puteţi citi in pagina a treia despre : ,,Beneficiul in tului de vară, cu grădini înfloritoare. Copiii, flăcăii şi fetele au adus in în- nit, în .calitate de efor al şcolilor,
In această situaţie nu numai consi­ excursie pentru a vizita releul de întreprinderile industriale". In dreapta se ridică la orizont m in- tim pinare crengi cu cireşe şi vişine pentru a face „bună rînduială spre
liu l de conducere, dar şl brigadierii: televiziune I drele dealuri cu v ii şi livezi cu pomi coapte sau coşulete pline cu căp­
Nicolae C h irilu ţ, Ioan Zinca, Nîcolae fru c tife ri. Este de fapt o singură şi şuni. „F loricică de cire ş/D e s-ar (Continuare In pag. a 2-a)
Zinca şi Ioan Macarie trebuie sâ *
ia măsuri pentru a grăbi ritm u l pră-
şitului. Iată riteva din m otivele pentru
care ritm u l prâşitului în cooperati­
vele agricole din raionul Or&ştle nu
Trotuare... în campanie este pe măsura cerinţelor. In dife­ S fîtş it d e a tt şcalax
rite u nităţi sc argumentează că plan­
tele de porumb ar fi m ici, sau că
Este apreciată in iţia tiv a Sfatului plouă prea des. Realitatea este insă
popular comunal din Vinerea cu că unele consilii de conducere nu
p rivire la amenajarea unor trotuare manifestă preocupare suficientă pen­ Cei m ici au încheiat anul şcolar. m întului, despre g rija cu care p a rti­ ţum ire pentru cadrele didactice In
de o parte şi de alta a străzii p rin ­ tru buna organizare a muncii. Sint Au făcut serbări şi au intrat legi­ dul înconjoară azi tinerele vlăstare. prezent cei 48 de absolvenţi ai li­
cipale. Acest lucru nu trebuie făcut cooperative agricole unde pe m oti­ tim în vacanţă. In încheiere, cei mai buni elevi ceului se pregătesc cu asiduitate
însă în detrim entul în tre ţin e rii cul­ vul că suprafeţele cu plante prăşi- Despre felul cum a fost sărbătorit la învăţătură şi comportare şi-au pentru examenul de m aturitate'.
tu rilo r prăşitoare. Spunem aceasta toarc au fost atribuite pc fa m ilii se sfîişitu l anului şcolar în Apoldul de p rim it prem iile şi au m u lţu m it ce­ „E levii Şcolii profesionale din
deoarece sfatul popular a im obilizat face un control asupra cantităţii şl Sus. raiondl Sebeş, ne-a scris tova­ lor care i-au învăţat. O vacanţă plă­ C ugir — consemnează in scrisoarea
aici im portante forţe şi mijloace ca lită ţii lucrărilo r destul dc super­ răşa Elena Ivăncscu, învăţătoare. cută ii aşteaptă pe toţi elevii şcolii sa C. N eluţiu — intîm pinâ încheie­
care norm al trebuiau să fie prezen­ ficial. De asemenea, conducerea „Sala căm inului cultural — notează noastre. Sub îndrum area cadrelor rea anului şcolar cu rezultate bune.
te pe ogoarele cooperativei agricole S.M.T. din Orăştie nu dirijează cu autoarea — a fost ornată cu covoa­ didactice ei vor face excursii pe Acum toţi ucenicii lucrează in uzină
din localitate. Iată de ce la V ine­ destulă operativitate cele 40 dc re, flo ri, verdeaţă. Toţi părinţii au traseele Sebeş-Petresti—Alba Iulia ; la probele practice. Aici se co n fir­
rea. pînă în prezent, s-au prăşit me­ cultivatoare existente. în raport cu ţin u t să fie prezenţi la sărbătoarea Apoldul de Sus-Sebeş. Sim eria-Hu- mă buna pregătire teoretică a ele-
canic şi manual doar 160 de hectare cerinţele fiecărei unităţi. Ba mai copiilor. Festivitatea s-a deschis cu nedoara-Teliuc ; A pold-Hidrocentra- vilor*'.
din cele aproape 300 cultivate cu m ult, nu se urmăreşte îndeajuns fo­ cîntecul „Ţara mea*, interpretat de la de pe B is triţa 1*. „L a Liceul din Zlatna, ne relatea­
porumb. Pe unele suprafeţe, din losirea lor eu m axim um de randa­ form aţia corală. Au urm at apoi re­ „U ltim a oră de curs — ne scrie ză tov. V irg il Dobîrtă, recapitula­ ŞCOALA NR. 5 D IN P E T R ILA
cauza gradului rid ica t de um iditate, ment. Este o situaţie care impune cită ri, grupuri vocale, dansuri ro­ Tomuţa Valentin din Cugir — a fost rea finală şi consultaţiile se desfă­
nu se poate lucra cu cultivatorul. mai m ultă grijă din partea coopera­ mâneşti şi germane, scenete. pentru absolvenţii liceului din lo­ şoară conform planului sta b ilit şl
Era normal deci ca aici să fie fo­ to rilo r vi mecanizatorilor pentru cre­ In partea a doua a program ului calitate deosebit de emoţionantă. cu rezultate dintre cele mai bune.
losite cele 30 prăşitori cu tracţiune area celor mai bune condiţii dc dez­ au luat euvintul directorul şcolii, Foştii elevi şi cadrele didactice au Pentru asigurarea însuşirii de către AVANCRONICA FOTBALISTICA
animală. Dar o bună parte din ate­ voltare a cu ltu rii porum bului. reprezentanţi ai organelor de partid intonat cîntece tradiţionale, s-au elevi a întregului volum de cunoş­
laje au fost destinate transportului I. M A N EA şi de stat locale care au vo rb it celor înm înat buchete de flo ri, s-au scris tinţe, cadrele didactice şi-au sporit
de balast, cim ent şi a altor m ateri­ A. POTOPEA prezenţi despre dezvoltarea învăţă- poezii, s-au rostit cuvinte de m ul- exigenţa faţă de munca proprie, pre­
gătind şl organizînd mai bine lec­ In cadrul etapei a 24-a a campio­ Iu i i Pentru noi m eciul va f i greu.
ţiile , folosind din plin m aterialul natului categoriei B la fotbal, seria Dar sîntem hotărîţi să luptăm pînâ
didactic şi In special m ijloacele mo­ a 11 -a, mîlne se dispută la Petroşani la ultim a picătură de energie pen­
deme audio-vizuale*. una din cele mal im portante p a rti­ tru victorie.
...Peste tot, în întreaga regiune, de din actualul campionat. Este Ion Vasile — portar i Dacă fie ­
încheierea anului şcolar este pre­ vorba de meciul dintre form aţiile care jucător va depune toată pute­
PE DRUMURI DE MUNTE cadrele didactice fac totul pentru Jiu l P ctrila şi M inerul Baia Marc, rea sa de luptă şi de voinţă este
gătită cu grijă şi exigenţă. E levii şi
principalele pretendente la ocupa­
im posibil sâ nu cîştigăm.
ca munca depusă Intr-un an de zile
rea prim ului loc în serie şi deci la
M artinovicl — extrem dreapta i
să se concretizeze în rezultate cît promovarea in categoria A. Meciul cu bâlm ărenii este destul de
mai fructuoase. In Valea Jiulu i, ca de altfe l in d ific il pentru noi, dar victoria nu
I C. BRADEANU întreaga regiune, meciul este aştep­ cred că poate sâ ne scape. In ceea
tat cu deosebit interes. Jucătorii e- ce mă priveşte voi da totul pentru
I ---------------------------------------- chipei Jiu l au continuat săptĂmîna obţinerea el.
După o săptămlnâ de muncă le acestui loc. — După cam se vede, „re ­ ţfcjfS fcpB fiR eN Ţ i s 1 aceasta antrenamentele, s-au pre­ Pop — fundaş central j Jucăm
am hotarlt sd petrecem o du­ — Vd aliaţi în parchetul Va­ colta" e bogata, ne adresăm şe­ gătit cu m ultă seriozitate pentru cea ultim a carte atît noi cît şi ei. Pentru
minica plăcuta. Dar unde ? La lea Alunului, pc Valea cu ace­ fului de brigadă. I mai d ificilă în tiln îre a lor din acest noi meciul de m iine va constitui
casa de cultută. la cinema, la laşi nume. A ici se exploatează — Da. Pinâ In prezent ne-am R o m a n e ş t i sezon, ştiut fiin d faptul că form aţia un examen de m aturitate şi în ace­
teatru, pe stadion, in parc... „aurul verde", cum obişnuim depăşit planul cu regularitate, ' fP E S T E H O T A P E i învingătoare va fi virtu a l cîştigâ- laşi tim p de admitere : în „A ".
Greu să alegi. Oraşul şi împre­ noi să le spunem buştenilor. am expediat beneficiarilor în­ toare a seriei ţinînd seama de me­ La aceeaşi întrebare, aceleaşi răs­
jurim ile ne oferă atiiea frumu­ Procesul tehnologic de exploa­ semnate cantităţi de „aur ver­ ■ 0 La in vita ţia preşedintelui Con- ciu rile pe care fiecare le mai are punsuri le-au dat şi ce ila lţi m em bri
seţi. După un moment de gin- tare nu este prea simplu. Vo­ de". Cu rezultatele, cu munca siliu lu i de stat al a gricu ltu rii din de disputat. Joi după-amiază, echi­ ai echipei : Crăciun, Stocker, Nicoa-
dirc ne-am zis : ..Ce-ar li să po­ dcii. parchetul e împărţit In noastră atît de Irumoasă şi dra­ I R. D. Germană, a plecat m arţi d i­ pa Jiul Petrila a susţinut un meci râ, Sandu, Libardi, Farcaş şi Cazan.
posim la Haţeg, pe Valea A lu ­ postăli. e presărat cu drumuri gă. ne mindnm. De aceea, v-am mineaţa la Leipzig — Markleeberg amical cu Victoria Tg. Jiu pe care Acum o altă întrebare :
nului. in inima muntelui". Si şi căi dc acces- Operaţiile gre­ vorbit cu atlta pasiune despre o delegaţie agricolă condusă de N i­ a întrecut-o cu scorul de 3-2. Dar — Cum p riv iţi adversarul ?
pregătiţi de drum. am pornit in le sint mecanizate ; parchetul „ uzina noastră"... colae Ionescu, vicepreşedinte al Con­ nu rezultatul contează, ci faptul că M ladin : — M inerul Baia Mare
sus pe liru l riului. spre locul nostru este inzeslrat cu fierăs­ ...Admirăm cu nesaţ frumuse­ I siliu lu i Superior al A g ricu ltu rii, pen- antrenam entul a fost deosebit de este o echipă matură, cu jucători
stabilit. Natura ne-a înconjurat traie mecanice, tractoare, aulo- ţile acestor tocuri. Munca stln- tru a participa Ia deschiderea celei u til form aţiei locale, echipa din Tg. bine dotaţi fiziceşte, buni tehnici­
şi ne-a olerit decoruri plăcute: rcmorci. In postata din dreapta jenarilor ne impresionează plă­ de-a 14-& ediţii a Expoziţiei agri­ Jiu fiin d un foarte bun partener dc eni, cu state de serviciu în catego­
păduri cu arbori de specii şi funiculatului, arborii groşi sc cut. Am vrea să mai răminem. I cole a R. D Germane. întrecere. B ăieţii lu i Eugen M ladin ria A. Dar optim ism ul, dorinţa bă­
vîrsle diferite, potene luminoQ- doboară cu fierăstraie le mecani­ dar timpul a fost zqircit de astă- au manifestat m ultă poftă de joc, ie ţilo r mei de a învinge va hotărî
se. grohotişuri, cascade. Toi ea ce.. Cu ani in urmă, această dată cu noi. Le urăm stinienari- s-au mişcat bine în teren, au creat in favoarea noastră soarta m eciului.
ne-a imbial sd culegem flori, operai ie dura mult. la dobori! lor succese in muncă şi ne des­ 0 La Budapesta se desfăşoară a- faze dc toată frumuseţea şi au m ar­ L Vasile : e un adversar incomod,
sâ ascultăm simlonia păsărilor. sc lolosea joaqărul si securea... părţim de el, însoţind pas cu dunarea generală a Federaţiei in ter- cat trei goluri, autorii lor fiin d Far- capabil sâ încurce unele socoteli.
să sorbim apă rece de izvor, să Dc fa rampă, după ce se sor­ pas albia zbuciumatului rlu. cu 1 naţionale a presei cinematografice caş, Crăciun (dintr-o lovitură liberă Sper că pe ale noastre nu le va pu­

cintăm. Urcuşul, deşi anevoios, tează. buştenii sint încărcaţi 1 n apă rece şt limpede ca crista­ I şi colocviul redactorilor şefi ai ju r­ de la 16 m.) şi Libardi. Pentru oas­ tea încurca.
nu ni s-a părut greu. autoremorci şi expediaţi la de­ lul. mulţum iţi de popasul pe nalelor de actualităţi, la care p a rti­ peţi au înscris M acri şi Daşcu. Aşadar, în tabăra fotbaliştilor de
...Minutele, orele au trecut pe pozitele finale, de unde îşi con­ care i-am făcut. Invitaţia fores­ cipă delegaţi din 16 ţări. Din ţara După meci am stat de vorbă cu la Jiul domneşte optim ism ul. Jucă­
nesimfite. De după o colină au­ tinuă drumul spre combinatele tierilor ne stă mereu In minte: noastră participă o delegaţie condu­ antrenorul Eugen M ladin şi cu ju ­ to rii manifestă bună dispoziţie, în ­
zim un zgomot. Ne-am oprit şi dc industrializare a lemnului, „Sd mai veniţi pe fa noi. In sus să de A ristide Moldovan, directorul cătorii. Le-am adresat cîteva între­ credere în propriile forţe. Aşteptăm
am ascultat. ,.Ilăuuu... La Va- labricile de mobilă şi celuloză, dc parchet, locurile sint mai I general al Studioului „A lexandru bări la care am p rim it răspunsuri însă ora începerii meciului (17,15)
le e e .", am descifrai cuvintele exploatările miniere, şantierele fascinante. In Inima Retezatului Sahia", şi lo sif Sas, redaclor-şef al prompte. Şi mai ales sfirşitul lui.
din ecoul ce se pierdea undeva de construcţii. Lemnul are atî- sini multe Iezere şi morene, I ju rn a lu lu i de actualităţi. — Ce părere aveţi despre meciul Abia atunci vom şti precis dacă
deparle. Ne-am apropiat de a- tea şi alitea întrebuinţări. lacuri glaciale, peşteri, grohoti­ de dum inică ? fotbaliştii de la Jiul şi-au respectat
cel loc. „O uzină aici. in inima Privim rampa de încărcare şuri. piscuri semefe de nease­ Eugen M ladin — antrenorul echi­ prom isiunile. Dacă va fi aşa, în­
muntelui? I". Treptat, treptat, plină de buşteni groşi şi căru­ muit,..". Le-am promis că vom pei : sînt sigur că vom învinge. Miza seamnă că în seria a doua a campi­
ne-am dumirit. Stinjenarul Pa- ciorul lunicularului care se gă­ mai veni pe aceste drumuri de Aspect din parchetul Nirbeica de pe Valea Sebeşu­ 0 La G aleriile Wiebenga din Lau- este mare. Bâim ârenii vin pentru onatului categoriei B la fotbal, ape-
vel Urdca. care a venit să ne seşte intr-un continuu du-te- munte. 1 lui. In prim plan Ion Bordianu şi Covaci D um itru sor­ sanne s-a deschis joi după-amiazâ victorie dar nu le vom îm p lin i voia. le s-au limpezit.
intimpine. ne-a dezvăluit taine­ vino. L. DEMETER tind lem nul pe rampă. 1 expoziţia de arte plastice a sculpto­ Ivânescu : — maestru al sportu- D. GHEONEA
ru lu i V ictor Roman şi graficianului
* Eugen Mihăescu.