Page 38 - Drumul_socialismului_1966_06

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3559

- ........... 1

ŞCOALA PROFESIONALA DE MECANICI AGRICOLI '

PEÎREŞTI, raionul Sebeş

8
anunţâ efl sc primesc înscrieri pentru concursul de admitere în
(Urmare rfln pag f) de temelie s-a pus in urmă cu cî- perioada istorică scurtă rare a tre ­ cialistă. P artidul Comunist Român. xandru Drâghici şi ceilalţi conducă­ anul I pînă la data de 1 Iulie 1966.
tevn luni. va produce anual. în faza cut de la eliberarea ţâ rii — cu ora­ Cuvintele secretarului general al tori de partid şi de stat, se intere­
folosul invăţâtui ii, pentru a nu râ- finală, 550.0(lo micromotoare şi şele şi uzinele noi, cu viaţa tot mai C C. at PC R sint subliniate de m i­ sează de modul cum este organizată Se primesc absolvenţi al şcolii de 8 sau 7 ani, ln vîrstâ pînâ
mînea copiii patriei în proastă stare'1. -ăO 000 motoare industriale, antre- îmbelşugată a oamenilor muncii. Am ile de participanţi la m iting prin calificarea cadrelor. Se dau indicaţii
Ln rinclul său, fratele lui, Dinîcu nînd in munci de înaltă calificare avut şi greutăţi şi lipsuri — a spus ovaţiile care nu contenesc, dînd glas pentru organizarea pe lingă în tre ­ la 18 ani, cu domiciliul stabil ln regiunea Hunedoara.
Golescu, cărturar dc seamă al epo­ circa 3.000 dc m uncitori. vorbitorul — si desigur mai avem sim ţăm intelor lor fie rb in ţi faţă de prindere a unei şcoli profesionale,
cii. care n-a contenit sâ lase pana Noile hale care vor ocupa aproape nnitt de făcut pentru a ajunge la un cel ce-i conduce spre culm ile c iv i­ în vederea pregătirii viitoarelor ca­ Concursul de admitere se va ţine între 4 şi 12 Iulie 1966 şi va
din mînA pentru a tălmăci si scrie 10 ha, clădirile sociale, pavilionul ad­ nivel de viaţă care să satisfacă din lizaţiei şi progresului, faţă de cel ce a dre de m uncitori necesari Uzinei de
cărţi „trebuitoare lu m inării ponoru­ m inistrativ cu opt etaje vor înălţa plin nevoile tuturor oamenilor m un­ dat o nouă strălucire istoriei po­ la Colibaşi şi viitoarei uzine con­ consta din probe scrise ş! orale la limba românâ şi matematică.
lu i". un puternic arc al arhitecturii in ­ cii din România. porului — Partidul Comunist Ro­ structoare de autoturisme.
Oaspeţii trec încet pe sub dustriale rare va slră jtii intrarea in Congresul al IX-lea al partidului mân Aplauzele si ovaţiile se îm ­ V izita continuă spre Cîmpulung- ACTELE NECESARE:
bolta tu rn u lu i de la intrare, Piteşti. a trasat un program minunat de dez­ pletesc cu acordurile unui vechi imn Muscel. prim a reşedinţă dc scaun a
deasupra căreia se înaltă fo i­ ..Bine aţi venit in Piteşti, iubiţi voltare şi înflorire a patriei Am pâ- al naţiunii române — nemuritoarea Ţ ă rii Româneşti. D rum ul străbate
şorul unde şi-a tră it ultim ele zile conducători de partid şi de stat* — şit la realizarea lui. In primele cinci Hora l'n irii. Sint clipe de vibrantă meleaguri pline de farmec, ce a- — certificat de naştere;
de libertate viteazul Tudor din V la- stă sc ris' pe un mare panou aşe­ luni am realizat şi depăşit planul cu emoţie, ce îsi pun pecetea in fie ­ m intesr pînzete lui Grigorescu.
d im iri. Păşim cu emoţie pragul a- zat pe podul de cale ferată. Fa in ­ 102,3 la sută. Este un început bun, care inimă. închise ca într-un am fiteatru u- — certificat de absolvire;
cestuî lăcaş, care a găzduit apoi visul trarea în oraşul Piteşti, glas argintiu tovarăşi. El ne dă încrederea că tot . După acest m iting, vizita conti­ riaş dc în ălţim ile maîestoasc ale Ie­ — buletin de analiza singelul obţinut cu maximum 3 săptă-
generos al lu p tă to rilo r de la 1848. de trîm bile vesteşte locuitorilor ora­ ceea ce a trasat Congresul al IX-lea nuă în oraş. Este o vizită dc lucru, zerului. ce se profilează la orizont,
Unu] dintre cei care au poposit aici, şului sosirea conducătorilor de partid se va îndeplini. in cadrul căreia se analizează la faţa vestitele muscele, care au şî dat mini înainte de concurs;
în acele zile furtunoase, ce s-au în­ şi de stat ln numele piteştenilor, li­ $i în regiunea dumneavoastr ă s-au locu'ui o serie de probleme econo- numele acestei părţi de ţară, se în ­
scris cu litere de aur în istoria po­ nul din cei mai bătrîni cetăţeni ai obţinut rezultate bune, oamenii m un­ nnrn-gospoclârcşti. între care am pla­ făţişează în toată frumuseţea lor, cu — rezultatul examenului radiologie pulmonar.
porului nostru, a fost însuşi Nico- oraşului, prolesorul Constantin Albu, cii argeşeni, adurîndu-şi contribuţia sarea unor noi fabric i şi uzine Stră­ turme de oi, cu şiru ri de cosaşi pe
lae Bălcescu. El dădea o înaltă pre­ în vîrstâ de peste 83 de ani, iese in la tet ceea ce se înfăptuieşte in pa­ zile oraşului sînt pline de oameni costişe, dar mai ales cu jocul de Pe toată durata de şcolarizare elevii beneflclazâ de întreţinere
ţuire fra ţilo r Goleşti, lui A răpilă ca în lim pi na re cu pîine şi sare. cu plos­ tria noastră. care flutură steguleţe şi flo ri, ln lin ii al zecilor de m ii de pomi fruc­
şi lui A lexandru Golcscu-Albu. ce! ca încrustată. Referindu-se Ia sarcinile cincina­ faţa m aşinilor este aşternut un a- tife ri gratuită care constă din: hrană, îmbrăcăminte, rechizite şcolare şl
care îi împărtăşea în întregim e ide­ Intr-o scurtă convorbire cu condu­ lu lu i, vorbitorul a spus : în urm ăto­ devărat covor de flori. Fa intrarea în raionul Muscel, transportul în vacanţă dus $1 întors.
ile politice. cătorii de partid şi de stat. profe­ rii ani în oraşul Piteşti, ca şi în alte Prim ul popas este făcut la Uzina mii de locuitori salulâ pe în a lţii oas­
Intr-una din sălile muzeului e<te sorul Constantin Albu arată că în centre ale regiunii dv.. vor fi con­ chimică Piteşti — a cărei construc­ peţi. Tov. Petru Popovici, prim-se-
evocată clipa p rim irii unei scrisori u ltim ii ani oraşul Piteşti s-a schim­ struite noi unităţi industriale. Nu ţie se apropie de sfîrşit. Constructo­ cretar al com itetului raional de
din exil — patetic mesaj testamentar bat foarte m ult, înfăţişarea sa înnoi­ departe va fi construit un puternic rii fac oaspeţilor o călduroasă p ri­ partid urează „bun sosit' în raionul
— pe care Golcscu-Albu îl trim ite tă fiin d o mindihe a locuitorilor. centru pelro-chim ic, o rafinărie mo­ mire. Muscel conducătorilor de partid şl
fratelui său Ştefan, tocmai din Hru- Pînâ in 1970 se va schimba şi mai dernă şi alte întreprinderi. Probabil, In ju ru l fa bricii de negru de fum de stat. Cim pulungul — scaun voie­
sa. ecrindu-i să jertfească totul pen­ m ult — subliniază tovarăşul Nicolae cînd ne vom în tîln i în 1970, vom — m lâdiţâ viguroasă a industriei vodal al p rim ilo r Basarabi. Reînvie Grupurile şcolare din cadrul
tru revoluţie, pentru patrie. Reîm- Ceauşescu. Cine va veni peste cinci veni aici cu un autom obil construit chimice — vor răsări nu peste m ultă în .inim i balada descălecatului m un­
brăcînd costumul din portret, un tî- ani la Piteşti, nu-l va mai recunoaş­ la Piteşti Deci, ca întreaga (ară, şi vreme semeţele turle argin tii ale tean şi am intirea acelui legendar
năr de aceeaşi vîrstâ cu autorul scri­ te. Oraşul se va sistematiza, vor fi regiunea dumneavoastră va cunoaşte unui combinat petrochim ic şi ale li­ Negru Vodă.
sorii. reciteşte pentru urmaşii de azi, construite noi şi puternice în tre p rin ­ în urm ătorii cinci ani o puternică nei mari şi moderne ra fin ă rii; pei­ Pe acest plai. in oraşul care păs­ Ministerului Construcţiilor
pentru oaspeţi tulburătorul docu­ deri industriale. dezvoltare industrială Se va dezvol­ sajul industrial va fi completat ru trează vie faima acestui trecut glo­
ment : Calea Bucureştilor este flancată de ta şi agricultura. Ceea re ne revine o uzină de articole tehnice din cau­ rios, intră oaspeţii salutaţi tu en­
. .Dacă prin inim ă aparţinem fa­ zeci dc blocuri noi. Pe centrul bu­ si vă revine si dumneavoastră, orga­ ciuc. îndreptăţind întrutotul numele tuziasm de m ulţim ea locuitorilor. primesc candidaţi la examenul de admitere în şcolile profesionale
m ilie i şi mai ales bunei si iubitoarei levardului, o alee dc trandafiri, iar n iza ţiilo r de partid, tuturor oameni­ pe care argeşenii l-au şi dat aces­ Străzile au devenit neîncăpătonre. în anul şcolar 1966/1967, pentru următoarele meserii :
noastre mame, tot prin inimă apar­ în m linile m iilor de oameni aflaţi pe lor m uncii, este de a munci cu toate tor cîm puri de la marginea oraşului coloana de maşini e nevoită sâ stră­
ţinem patriei noastre. României. a- trotuare, la ferestre şi balcoanele forţele pentru a realiza in termenele — platform a petrochimica. Aici va bată la pas traseul de cîţiva Icilome- 1. LĂCĂTUŞ MECANIC (întreţinere şi reparaţii) UTILAJ
ceastă mamă m ilenară a noastră, a blocurilor, şi chiar pe acoperişuri — stabilite sarcinile Congresului al IX - fi Intr-adevăr o impresionantă plat­ tri, pină in piaţa rentralâ a oraşu­
tu tu ro r; ea este m ult mai în sufe­ buchete de trandafiri. Trecerea oas­ lea. formă de „lansare" a unor producţii lui, unde gazdele ies in înlîm pinarea CONSTRUCŢII pentru întreprinderea „Marmura" Simeria şl între­
rin ţă şî m ult mai nenorocită şi cit peţilor prilejuieşte o adevărată Sinlem convinşi că nu veţi precu­ ce vor avea o grea pondere în eco­ conducătorilor de partid şi de stat prinderea materiale de construcţii Bîrcea;
p-acl să fie smulsă dragostei noas­ ploaie de petale, rare se cern in ca­ peţi nici un efort si că alături de în ­ nomia naţională. cu pîine şi sare, marame şi flori. Tov
lea maşinilor, învăluindu-le în cati­
tre. Inim a noastră, prin tot ce ore feaua lor înmiresmată. Tovarăşul Nî- tregul popor vă veţi aduce contri­ Deocamdată viitoarele obiective Constantin Nicolae. prim -sceretar al 2. ELECTRICIAN INSTALAŢII ELECTRICE IN CONSTRUC­
mai duios, iubitor, omenesc, zboa­ buţia la îndeplinirea planului cinci­ pot fi văzute pe machetele si plan­ C om itetului orăşenesc P.C.R., urează ŢII ŞI INSTALAŢII INDUSTRIALE, pentru întreprinderea pre
ră spre Inima mamei noastre... Prin (olae Ceauşescu. Chivu Stoica şi A le­ nal, la făurirea în patria noastră a şele expuse la intrarea in uzină. oaspeţilor un călduros bun sosit în fabricate Deva şl întreprinderea materiale de construcţii Bircca;
xandru Drâghici, aflaţi intr-o maşină
to t ce ea are ideal, şi a-şi spune, deschisă, răspund uratelor si o va ţii­ unei vieţi mai îmbelşugate, mai fe ri­ Ideile care au stat la baza pro­ oraşul Cîmpulung-Muscel.
supraomensc, revine pe drept pa­ lo r ce cresc tumultos. Bulevardul a l­ cite iectelor viitoarelor obiective, carac­ Fuînd cuvîntul, tovarăşul Nicolae 3. LABORANT PENTRU CONSTRUCŢII ŞI INDUSTRIA MA
triei noastre Să nu şovăim I" cătuieşte un uriaş am fiteatru al In continuare, tovarăşul Ceauşescu teristicile lor tehnice care se situea­ Ceauşescu a transmis lo cuitorilor o-
Sînt idei pline de dragoste fie r­ a spus: Desigur, desfâşurind intens ză la nivelul mondial, măsurile lua­ raşului şi raionului adunaţi într-un TERIALELOR DE CONSTRUCŢII, pentru întreprinderea prefa­
binte de ţară şi de popor, care stră­ bucuriei, bolta m alelor, pe sub care munca noastră paşnică nu putem te pentru începerea lu cră rilo r de mare m iting, un salut călduros din bricate Deva.
trec oâspeţii, se inalţa Lot mai sns,
bat si cuvîntul adresat de tovară­ purtind mesajul de entuziasm al lo­ uita că în lume mai există forţele construcţie au p rile ju it o discuţie partea C om itetului Central al P arti­
şul Nicolae Ceauşescu, la sfîrsitul cu ito rilo r din această parte a ţă rii. im perialism ului, foiţele reacţionare, fructuoasă, urm ărită prin interm ediul dului Comunist Român Examenul de admitere se va ţine între 1-12 iulie 1966 la sediul
vizitei, m iilo r de locuitori din Go­ In faţa sediului C om itetului regio­ rare atentează la libertatea popoa­ megafoanelor de m ii de m uncitori, Oraşul dumneavoastră are un tre­ Grupului şcolar de construcţii Deva, unde se fac şi înscrierile, in
leşti şi îm p re jurim i, ce-i aşteptau relor. pun la cale com ploturi, acte ce iau astfel parte la dezbaterea cut glorios, a spus vorbitorul. .Şi el
nal de partid, tovarăşul Nicolae perioada 1-30 iunie a.c.
pe oaspeţi la ieşire sub turnul Iui Ceauşescu şi ceilalţi conducători de de agresiune de tipul celor comise unor im portante probleme economi­ a fost cînd va. cu multe secole în
Tudor : de im perialiştii americani în V ie t­ ce. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu. urmă. capitala Ţ â rii Româneşti
partid şi de stat sint intim p inaţi de Se primesc candidaţi, absolvenţi al şcolilor de 8 (7) ani în
V izitin d regiunea Argeş — a spus m em brii biroului C om itetului regio­ nam şi în alte părţi ale lum ii. De Chivu Stoica. Alex'anclrn Drâchicî si Voievozii care cu secole in urmă au
secretarul general al C C a! P C R . nal P.C.R., ele reprezentanţi ai or­ aceea. întărind economia patinei ceilalţi conducători de partid si de luptat pentru făurirea Ţ ârii Româ­ vîrstă de pînă Ia 18 ani.
— am poposit la Muzeul Golescu, ganelor locale de stat şi ai organi­ noastre, întărim totodată capacitatea stat se interesează de stadiul pro­ neşti şi a celorlalte provincii rom â­ Sint necesare următoarele acte:
care ne înfăţişează rîteva momente za ţiilor de masă. ci de apărare şi de luptă. Călăuziţi iectării. de nivelul tehnic al u tila ­ neşti. oamenii progresişti. înaintaşii — certificat de naştere (copie legalizată);
din lupta poporului nostru şi din După o scurtă convorbire cu con­ de spiritul solidarităţii internaţiona­ jelor, de eficacitatea inve stiţiilor. noştri caic au luptat pentru fă u ri­ — certificat de studii (original);
preocupările oam enilor înaintaţi din ducătorii organelor de partid şi de liste aducem aportul la întărirea Se recomandă folosirea din plin a rea u n irii şi a statului naţional ro­
Tara Românească pentru apărarea stat ai regiunii Argeş, la sediul Co­ forţelor socialism ului din întreaga p o sib ilită ţilo r industriei noastre con­ mân. au adus cu toţii in epoca res­ — adeverinţă de sănătate eliberată de policlinică;
si întărirea patrlH , pentru dezvolta­ m itetului regional de partid, oaspeţii lume, a forţelor păcii, a forţelor an- structoare de maşini In discuţiile cu pectivă o contribuţie la făurirea na­ — buletinul de analiza sîngelul şl rezultatul examenului radio­
rea c u ltu rii româneşti. Pentru cîteva participă la un entuziast m iting al tiim pei ialiste. Nu putem uita că Eu­ conducătorii m inisterelor dc resort ţiu n ii noastre Preocupindu-ne dr logie pulmonar (nu mal vechi de 21 zîle).
zile. a stat aici si revoluţionarul T u ­ locuitorilor oraşului ropa a cunoscut in prima jum ătate •Şi cv proiectanţii-şef» prezenţi se a- i cea ce avem sâ facem pentru a r i­ Examenul de admitere constă din următoarele probe:
dor Vladim irescu, aici s-au fn tîln it Cîteva mii de cetăţeni adunaţi în a secolului nostru două războaie ti ace atenţia asupra necesităţii gr u­ dica ţara pe culm i mai înalte
revolu ţio n a rii de la 1848 şi tot aici ju ru l sediului C om itetului regional pustiitoare. Europa, care e leagănul pării cît mai compacte a construcţi­ ale civiliza ţie i si progresului, sâ iv.i — limba română (scris şl oral);
a fost creată una din primele şcoli salută cu puternice urale si aplauze civilizaţiei moderne, care a dat a til ilor. astfel in cit sâ se folosească rit uităm niciodată că dacă nc putem — matematică (scris şl oral).
în lim ba română. Poporul nostim, cu apariţia la tribună a în a lţilo r oaspeţi. de m ult pentru omenire, arc si as­ mai eficient instalaţiile energetice bucura de această viaţă in tr-o ţară
toate greutăţile pe care a trebuit sâ Tovarăşul Petre Duminecă, prim - tăzi un rol si o datorie de seamă în si auxiliare comune. Se subliniază, puternică, independentă, suverană, o Şcolile dispun de Internate, cantine, ateliere şl laboratoare do­
le învingă a avut în sine forţa ne­ sccretar al Com itetului regional de asigurarea păcii în lume. De aceea, in arclasi tim p. necesitatea de a datorăm si înaintaşilor noştri caro tate cu tot utilajul necesar, tar elevilor 11 se asigură gratuit caza­
cesară pentru a se ridica, pentru a partid Argeş, rosteşte tradiţionalul partidul nostru consideră că trebuie nu se retrage in util suprafeţe din an luptat şi şi-au dat viaţa pentru rea, echipamentul, hrana şl rechizitele şcolare.
crea \tn stat naţional, unitar. „bun sosit". să militeze activ pentru întărirea circuitul agricol. cauza poporului. Economia Cîmpu- După absolvirea şcolii, absolvenţilor 11 se asigură repartizarea
Noi, com uniştii, cinstim figurile „Oamenii muncii din regiunea securităţii în Europa, pentru dezvol­ Tovarăşii Constantin Scarlat. m i­ lungului s-a dezvoltat, nu mai sea­
luminoase de revoluţionari, de pa­ noastră — a spus vorbitorul — au tarea în ritului popoarelor europene nistrul Industriei Chimice, şi Ale­ mănă cu cea care a fost acum H0O in producţie Ia întreprinderea cu care au încheiat contract.
trio ţi şi cărturari, cinstim pe acria deosebita bucurie de a prim i astăzi a unor relaţii de încredere şi colabo­ xandru Boabă, m inistrul petrolului, de ani. nici cu cea de acum 20 dr
care prin munca şi prin lupta lor vizita în a lţilo r oaspeţi, iu b iţii condu­ rare reciprocă, pe baza princip iu lui informează despre preocupările pro­ ani. Tot ce am în fă p tu it noi. tova­
au contribuit la făurirea naţiun ii ro­ cători ai partidului şi statului nos­ respectării independenţei şi suvera­ iectanţilor pentru sporirea eficaci­ răşi. e rodul muncii unite a intie-
mâne. Acesta a fost unul din facto­ tru în frunte cu tovarăşul Nicolae nităţii, a neamestecului în treburile tă ţii in ve stiţiilo r, reducerea cheltu­ gului nostru popor, care înfăptuieşte Şcoala profesională a Uzinei „Victoria" Calau
r ii care au făcut posibil ca astăzi Ceauşescu — secretar general al Co­ interne ale altui stat. a egalităţii de­ ie lilo r dp investiţie. Iu aceste do­ neabătut politica justă m arxist-leni-
sâ putem trece la construirea socia­ m itetului Central al P artidului Co­ pline în drepturi a tutu roi n a ţiu n i­ menii au şi fost obţinute realizări nistâ a par tid ulu i nostru comunist.
lism ului în România. Fără lupta si m unist Român. lor. Aceasta constituie o cale sigură substanţiale. Congr esul al IX-lea al partidului a
munca înaintaşilor nu am fi puiuţ P crm itcţi-m i ca. în numele rom n- pentru înfăptuirea unei adevarate Conducătorii de partid şi dc stat trasat sarcini m ari privind dezvolta­ anunţa ca pentru anul şcolar 1966-1967 primeşte ucenici pen­
asista astăzi Ia m arile realizări o bţi­ nişlilor. al tuturor locuitorilor regiu­ securităţi pentru dezvoltarea cola­ vizitează apoi şantierul uzinei ch i­ rea în v iito r a ţâ rii. O părticică din
nute de poporul nostru în dezvolta­ nii Argeş, sâ exprim sentimentele borării intre toate popoarele clin Eu­ mice. sc interesează cler stadiul fie­ munca pentru îndeplinirea acestor tru şcolarizare în următoarele meserii :
rea României spre culm ile înalte ale de stimă şi ndîncă dragoste, de în­ ropa. independent de orînduirea lor cărei instalaţii, de calităţile sale teh­ sarcini revin, şi raionului şi oraşu­ — Turnători formari
civiliza ţie i socialiste. De aceea, n i­ credere nestrămutată în politica socială. nice si eficacitatea economică. lui dumneavoastră. Vn trebui sâ nc
ciodată să nu uităm acele fapte partidului, în conducerea sa încercată Desigur, mi putem să nu ţinem De aici. dp pp platform a vpsticâ a înzecim eforturile pentru a îndeplini — Modelorî
din trecutul de luptă şi muncă al si sâ vă adresez., dragi tovarăşi, un seama că in Europa se găsesc trupe oraşului, unclp a fost „semnat" ac­ m depăşi sarcinile puse de Congre­ — Lăcătuşi mecanici (întreţinere şi reparaţii)
poporului nostru, care m erită a fi călduros bun venit. Vă dorim din americane, ca im perialiştii am eri­ tul de naştere al unor noi obiective sul al IX-lea pentru a ne aduce fie­
cinstite din toată inima. Aducînd toată inima sâ vă sim ţiţi cit mai bine cani sprijină cercurile cele mai de mare im portanţă pentru econo­ care contribuţia la dezvoltarea pa­ — Strungari
prinosul nostru de recunoştinţă me­ in tim pul pe care-1 veţi petrece pe reacţionare din Germania occiden­ mia naţională, coloana dc maşini trie i Sintem siguri că locuitorii ora­ Se primesc candidaţi pentru examen între 14-18 ani.
m oriei înaintaşilor, noi cinstim frumoasele meleaguri argeşene*. tală şi din alte ţâri ale Europei. De porneşte spre Uzina de piese de şului Cîmpulung se vor afla in p ri­
prezentul şi, în acelaşi tim p. asigu­ Intîm pinat cu aplauze puternice, acrea lupta pentru securitatea in schimb auto. de la Colibasi Drumul mele rin d u ri ale luptei pentru înde­ La înscriere candidaţii trebuie sâ prezinte următoarele
răm v iito ru l poporului nostru. în flo ­ îndelungi, ia cuvîntul tovarăşul N i­ Europa trebuie dusă concomitent cu urcă pc Valea Rîului Dcamnei. p rin ­ plinirea cincinalului, pentru în flo ri­ acte :
rirea României socialiste colae Ceauşescu. lupta pentru retragerea trupelor tre coline învesmântate în flo ri S tra­ rea patriei noastre socialiste
Vă urez dv„ cetăţenilor din aceas­ Dimineaţa am vizitat cîteva locali­ străine din Europa, pentru retrage­ iele s-au schimbat, au alte culori Vă urăm din toată inim a tovarăşi, — Certificat de naştere (copie legalizată de şcoală)
tă comună, să obţineţi în muncă tăţi din legiunea Argeş. Prim irea rea tutu ro r trupelor străine de pe şi alesâluri. dar bucuria e aceeaşi, succese lot mai mari în activitatea — Certificatul de studii (8 clase în original)
si viaţă tot ceea ce d oriţi. Sâ caldă a tuturor locuitorilor, ca şi p ri­ te rito riu l altor state, pentru lic h i­ adunind satele dc pe parcurs inlr-o dumneavoastră Sâ se îndeplinească — Certificat de sănătate, in care să fie specificate a n a ­
faceţi sâ crească bunăstarea fiecă­ mirea caldă pe care dv. ne-aţi fâ- darea bazelor străine, îm potriva a- singură sărbătoare. Popas la m ar­ toate dorinţele dumneavoastră de
ruia, veniturile cooperativei agrico­ cut-o in Piteşti, este o manifestare a m eninţârii atomice. In aceasta sint ginea unei păduri de stejari: un mai bine. M ultă fericire la toţi I Sâ liza sîngelul şi radioscopia pulmonoră.
le, sâ înflorească comuna. In felul încrederii şi dragostei poporului interesate toate popoarele europene; vast platou de unde se deschide o tră iţi tovarăşi ! Examenul de admitere va consta din următoarele probe î
acesta vă aduceţi din plin contribu­ faţa de Partidul Comunist Român, noî sîntem hotârîţi să nc aducem impunătoare persppi livă a dealuri­ Cuvintele secretarului general al
ţia la dezvoltarea patriei noastre so­ faţă de conducerea sa. contribuţia activă la înfăptuirea a- lor musrelenr. Acest platou figurea­ p a rtidului, urările de succese, indică — Limba română — scris şî oral.
cialiste. Vă urez m ultă sănătate şi Oraşul Piteşti — a spus vorbito­ reslor deziderate, pentru ca Europa ză. într-o primă variantă, ca loc de puternice aplauze ri ovaţii In — Matem atică — scris şi oral.
fericire. ru l — are un trecut vecii» ; cu peste să poată contribui clin plin la pacea construcţie pentru o mare şi moder­ horă se prind fete şi flăcăi veniţi de
Cuvîntarea secretarului general al şase 9ute de ani în urmă, el a fost şi securitatea întregii lum i Noi con­ nă uzină de autoturisme pc toate muncelele, dc la Rucâr şi înscrierile se fac zilnic la secretariatul şcolii, iar exame­
CC. al P.C.R. a fost subliniată în un tim p capitala Ţârii Româneşti — siderăm că popoarele pot ti ăi în Argumentele în favoarea alegerii Dragoslavele, de la Boteni şi Fereşti, nul de admitere va începe în ziua de 1 iulie 1966 cu vizita
repetate rînduri cu puternice şl cal­ Muntenia. Sigur, au trecut m uiţi ani pace în Europa Blocurile m ilitare acestui platou cît şi avantajele aşe­ aducînd in sărbătoare exuberanţa de medicală.
de aplauze de atunci. M eleagurile acestea au constituie o frînâ în calea colaboră­ zării sale in imediata apropiere a culori a costumelor
In cartea de aur a casei de la Go­ fost martore m ultor alte momente rii între popoare, deoarece osie tim ­ Uzinei de la Colibaşi sînt pm /entale In continuare se vizitează în tre ­
leşti, conducătorii de partid .şi de im portante din istoria glorioasă a pul sâ se desfiinţeze pactul agresiv oaspeţilor. în faţa machetelor, de prinderea metalurgică de stat Cim-
stat au scris : poporului român, a fo rm ării naţiu­ N.A.T.O. şi. ca urmare, şi tratatul de tov. M ihai Marinescu. m inistrul in­ pnlung, puternică unitate a indus­ SUS : Un cartof, doi cartofi — ci­
„A m vizitat cu deosebit interes nii române, a luptelor dr clasă, a răs­ la Varşovia, astfel ca între ţările dustriei construcţiilor de maşini şi triei socialiste, unde lucrează aproa­ nematograful „23 August" ; CU-
conacul si muzeul Goleşti, care. prin coalelor ţărăneşti din 1907 De aic i europene sâ se stabilească relaţii pe de proiec tan ţii acestui impoi tant o- pe 4 00(1 de m uncitori. Conducătorii GJR : Rebelul m agnific — cine­
bogăţia m aterialelor istorice şi a do­ s-au ridicat m ulţi luptători pentru baze noi. Aceasta este calea securi­ hieetiv de partid şi de stat studiază aici cea matograful „7 Noiem brie" ; O stea
cum entelor expuse, evocă evenimen­ independenţa patriei, m ilita n ţi re­ tă ţii în Europa. Desigur, noi ştim că P roierianţii au pregătit mai multe de-a doua variantă a amplasării uzi­ cade din cer — cinem atograful
te de înaltă semnificaţie din lupta voluţionari, oameni de ştiinţă şi cul­ aceasta nu se poate realiza dc azi variante pentru amplasarea uzinei nei de autoturisme, iar apoi, însoţiţi „Stadion* ; Domnişoara Barbă A l-
poporului nostru pentru libertate şi tură, care au adus o contribuţie de pem linp. dar numai pe acest drum se de autoturisme, subliniind însă că de specialiştii întreprinderii, vizitea­ hastră — cinem atograful „G rădina
drepturi democratice, pentru pro­ seamă la dezvoltarea naţiunii româ­ poate înfăptui securitatea europeană. cele mai mari avantaje le prezintă ză cileva sec ţii. Tovarăşii Nicolae de v a ră "; ORAŞTJE : Ce s-n in ­
gres social. Aceste locuri unde s-au ne, la înflorirea patriei. Putem spune Desigur, atîta tim p cît blocul agre­ amplasarea uzinpi lingă Colibasi sau Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru C i n e m a tim idat cu Maby Jane — cinema­
scris emoţionanţe pagini nle istorici, insă că marea istorie a României în ­ siv al A tlanticului de nord va conti­ lingă Câmpulung Muscel. Aceste Drâghici, dau preţioase sugestii cu tograful „Flacăra" ; Tom Joncs —
ale cu ltu rii şi civiliza ţie i poporului cepe după ce ponorul m uncitor a de­ nua să existe, tara noastră ca şi ce­ proiecte ţin seama de posibilitatea p iiv irc la calitatea şi finisarea pro­
nostru sînt o înălţătoare scoală n venit stăpin pe avuţiile ţării, şi-a lelalte ţâri ale tratatului de la V a r­ folosirii cit mai eficiente a avanta­ duselor. DEVA : Jn genunchi mă întorc cinem atograful .P a tria ' ; H AŢEG :
educării patriotice a generaţiilor de luat destinul în propriile m îini. şi şovia îşi vor intensifica vigilenta, jelor pp care le oferă pentru coope­ — Aveţi rezultate bune. remarcă la tine — cinem atograful „P atria"; OUI Shatterhaud — cinem atogra­
despărţire
la
tovarăşul Ceauşescu
astăzi, însufleţindu-le în opera mă­ sub conducerea Partidului Comunist vor spori puterea lor de apărare. rare uzinele vecine, forţa de muncă S-a îm bunătăţit şi calitatea m aşini­ îndrăzneţul Pardaillan — cinema­ ful „P o p u la r"; B R A D : La porţile
reaţă ce o înfăptuim — sul) condu- îşi făureşte viaţa independentă şi fe­ P artidul nostru, guvernul nostru, a şî experienţa m uncitorilor din aces­ tograful „A rta " ; Fiul căpitanului pâm intului — cinem atograful
lor pe care le fabricaţi. Se pot face
cera P artidului Comunist Român — ricită Ca în întreaga ţară — a spus spus vorbitorul, concentrindu-şi e- te localităţi însă lucruri şi mai bune In special Mlood — cinem atograful „G rădina „Steaua roşie" ; IUTA : Ucigaşii de
de făurire a o rîn d u irii noi. socialis­ vorbitorul în continuare — şi în re­ fo rtu rilc pentru dezvoltarea econo­ — Prezentaţi cit mai repede am­ de vară* ; SI MERI A : Doi băieţi femei — cinem atograful „Lum ina".
te. Felicităm colectivul muzeului giunea Argeş se văd roadele p o liti­ miei. pune în centrul po liticii ex­ bele proiecte definitivate şi vom trebuie redus consumul de combus­ ra pîinca caldă — cinem atograful
tib il. Avem convingerea că veţi pu­
pentru grija ce o dovedeşte in păs­ cii m arxist-leniniste a partidului terne dezvoltarea re la ţiilo r de cola- studia comparativ avantajele fiecă­ tea. face si acest lucru, fiindcă aţi a- „M ureşul" : HUNEDOARA : Viaţă
trarea şi prezentarea ştiin ţifică a a- nostru de industrializare socialistă a boi are şî prietenie cu toate ţările ruia — subliniază secretarul gene­ cum ulat o bună experienţă, ln ctirm d d ificilă — cinem atograful „Flacă­
cestor m ă rtu rii ale trecutului". ţă rii — baza progresului întregii e- socialiste, militează pentru unitatea ral al C C al P.C.R Aveţi în vede­ va începe construcţia noii fabrici de ra* : Viscolul — cinematograful
...M iile de cetăţeni prezenţi izbuc­ conomii. a bunăstării întregului po­ ta rilo r socialiste si a m işcării comu­ re. în prim ul rînd. eficacitatea in ­ autoturisme, iar colectivul dv. va fi „Constructorul" ; Laleaua neagră 19,00 Telejurnalul de seară ; 10.20
nesc în entuziaste urale. Sule de bă­ por, garanţia independenţei şi suve­ niste internaţionale — garanţia vic­ vestiţiilor. chemat să-şi aducă contribuţia la fa­ — cinematograful „Stadion" ; Ele­ Seară de balet pentru tineretul şco­
ieţi sî fete se prind intr-o horă la ra n ită ţii patriei noastre. E o mare toriei foi ţelor păcii In întreaga lume. In faţa oaspeţilor şeful de proiect bricarea autoturism ului românesc. na din Troia — cinem atograful lar ; 20.00 Telc-enciclopedia ; 21.40
care invită şi pe iu b iţii lor oaspeţi. plăcere să priveşti dealurile odini­ In continuare, tovarăşul Ceauşescu înfăţişează pe scurt caracteristicile Fa despărţire, grupurile de m unci­ „G rădina de vară" ; TE LIU C : Pauză ; 21,45 M ic concert de
Orchestra intonează „Hora U n irii*, oară pârăginite, acum încărcate de a spus: Ne pronunţăm cu tontă ho- tehnice ale uzinei ln etapa Tinală se tori îi conduc pc oaspeţi cu urale America. America (seriile ! şi IT) muzică uşoară ; 22.15 Film : „S fîn-
iar cei prezenţi reiau refrenul m ult rodul podgoriilor si livezilor, cîmpu- tărîren pentru încetarea agresiunii a- vor produce anual 30.000 de autoturis­ pînâ la poarta uzinei — cinematograful „M ine ru l" ; PE­ tu l" — producţie a stud io u rilo r en­
cunoscut şi il fac să răsune peste a- rile unite ale cooperativelor agricole merirane în Vietnam, pentru retra­ me; 95 la sulă din piesele şi echi­ De la Cîmpulung. conducătorii de TRO ŞANI : Hai. Franţa — cinema­
ceste meleaguri martore ale a lito r c- de producţie A gricultura regiunii gerea trupelor americane din V iet­ pamentele componente vor fi fa b ri­ partid şi de stat se îndreaptă spre tograful „7 Noiem brie" ; Parcarea gleze ; 23,05 Telesport ; 23,15 Tele­
pisoade ale luptei poporului nostru Argeş se dezvoltă continuu la ţel nam Poporul vietnamez, sâ fie lăsat cate în ţară. Autoturism ul românesc Curtea de Argeş interzisă — cinematograful „Re­ ju rn a lu l de noapte ; 23.25 B uletinul
pentru libertate, dreptate, unire. ca agricultura întregii noastre ţari să îsi rezolve problemele interne va fi rodul colaborării a peste 40 Vizita conducătorilor de partid şi publica" ; Taxiul m orţii — cine­ meteorologic ; 23,30 închiderea em i­
De la Goleşti, călătoria continuă care cu toate greutăţile pe care lr-am fără amestec din afară. de întreprinderi din ţară: unele d in ­ de stat în regiunea Argeş continuă matograful „Grădina de vară" ; siunii.
spre reşedinţa regiunii — Piteşti. avut in anii seoetosi asigură din plin P artidul nostru cheamă întregul tre ele se află sau se vor construi ★ F l'P E N I : Viaţa începe (a ora
Oraşul începe chiar de la Argeş, a- aprovizionarea populaţiei şi disponi­ popor să-şi înzecească eforturile în regiunea Argeş Vineri dimineaţa numeroşi locui­ 8 scara — cinematograful „C ul­
cum cu apele îm puţinate de lacul ce b ilită ţi pentru export Acesta este pentru a realiza sarcinile stabilite După ce oaspeţii au studiat va­ tori din comunele aşezate între Chi- tu ra l' ; FONEA : Lum ina ver­
creste între m unţi sub ocrotirea u- rodul po liticii m arxist-leniniste a de Congresul al IX-lea. Cu cît vom riantele amplasamentului, s-a trecut tîla si graniţa dintre regiunile Bucu­ de — cinem atograful „7 No­
m erilor de beton ai barajului de la partidului nostru. întări mai m ult patria noastră so­ la vizitarea ritorva secţii ale Uzi­ reşti si Argeş — au salutat cu căldu­ iem brie" : W innctou II — cinema­
V ldraru Dar lîncâ poarta tra d iţio ­ Pe meleagurile Argeşului — a spus cialistă. capacitatea ei economică şi nei Colibaşi Pe aleele um brite de ră pe conducătorii de partid şi de tograful „M in e ru l" ; C R IV ID IA : PENTRU 24 ORE
nală a oraşului a apărut, de cîteva în continuare vorbitorul — au fost de apărare cu atît mai mare va fi arbori au ieşit sute de m uncitori. stat Dc doi bani violete — cinemato­ Vreme călduroasă şi uşor nesta-
luni, o nouă poartă industrială, si­ înfiinţate primele şcoli româneşti. In aportul pe care îl vom aduce la în ­ Calde strîngeri de mînâ. însufleţite Fa ieşirea din regiunea Bucureşti, graful „M uncitoresc" ; A LBA bilâ, cu cerul variabil. Izolat vor
lueta de metal a unei noî uzine anii socialismului cultura ^ şi ştiinţa tărirea com unităţii socialiste, la vic­ cuvinte dc salut, m anifestări de dra­ sute de locuitori au venit în întîm - 1ULIA : Vizita — cinematograful cădea averse de ploaiie însoţite de
Coloana de maşini se opreşte in s-au dezvoltat puternic în patria toria socialismului în întreaga lump. goste. marchează inîilnîrea cu con­ pinare. Tov Gheorghe Necula, prim - „V ictoria" ; Ah, Eva 1 — cinema­
faţa panoului cu planul uzinei, lin ­ noastră. Ceea ce visau cu peste o Doresc, în încheiere, sâ transm it lo­ ducătorii de partid si de stat. în secretar al C om itetului regional tograful „23 August" ; Misterele descărcări electrice V Intul va sufla
slab din sectorul sudic. Temperatura
gă care se află macheta ce înfăţişea­ sută de ani in urmă înaîntasii noş­ cu ito rilo r oraşului Piteşti, tuturor lo­ secţiile uzinei, conducătorii de partid P.C.R. Bucureşti a salutat pe tovară­ Parisului — cinematograful „G ră­
ză p ro filu l ei în viitor. Sînt de faţă tri _ o cultură românească în flo ri­ cuitorilo r din regiunea Argeş, salu­ şi de stat sp întreţin cu m uncitorii şul Nicolae Ceauşescu şî pe ceilalţi dina de vară" ; TE1UŞ : Trageţi — în uşoară creştere — ziua va fi
ing. H oiia Rancu. reprezentind co­ toare — a devenit astăzi, ca urmare tul călduros al Com itetului Central şi tehnicienii, apreciază calitatea conducători de partid şî de stat. urîn- în Stanislas — cinematograful cuprinsă între 25 şi 30 grade, iar
lectivul de proiectanţi, directorul Pe­ a politicii partidului nostru, realita­ al partidului şi urări de noi succese produselor şi gradul de folosire a du-Ie .drum bun* în vizita pe care „V ictoria" ; Z LA T N A : Duminică noaptea între 12 şl 10 grade.
tre Gheorghe, reprezentantul între­ te In stitutu l dumneavoastră de în- în munca dumneavoastră. Vă do­ utilajelor, dau indicaţii cu privire o întreprind în regiunea Argeş Ia New York — cinematograful PENTRU U RM ĂTO AR ELE
p rin d e rii beneficiare, sute de mun­ vâţăm int superior este şi el o expre­ resc, tovarăşi, multă, m ultă fericire la organizarea producţiei. Ţînînd „M u ncito ru l" ; SEBEŞ : Haiducii 3 Z ILE
citori constructori şi montori. Oaspe­ sie a politicii culturale a partidului şi realizarea tuturor dorinţelor dum ­ seama de num ărul mare de tineri PAU L ANG HEb — cinem atograful „Progresul* ;
ţii discută cu constructorii despre nostru. Desigur, tovarăşi, avem m ul­ neavoastră. Sâ facem totul pentru a care lucrează în uzină, tovarăşii N i­ A D R IA N IONESCU Credeţi-mă. oameni — cinem ato­ Vreme călduroasă, cu cerul schim­
stadiul lucrărilor. Fabrica de mo­ te realizări. întregul nostru popor se secvl cu credinţă patria noastră so­ colae Ceauşescu. Chivu Stoica. Ale­ PAUh DIACONE5CU graful „Sebeşul* ; APO LDU L DE bător. Local vor cădea averse da
toare electrice Piteşti, a cărei piatră mîndreşte cu ceea ce am obţinut ln ploaie.