Page 39 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 39

DRIJMVL       SOCIALISMULUI            Nr.  3559                                                                                                                                                                      PAOINA       A  3-A
                                                                                                                                                                                                                rajosewmBwnwi




























           Un  rol  de  seama  în  dezvoltarea  e-   „V ic to ria '  Călan  cu  2 300.000  lei,  U-   încasată,  depăşirea  preţului  de  cost,   D.R.E.F,  lipsa  de  desfacere  a  unor   punere  a  documentelor  de  decontare   sume  importante  drept   amenzi  şi   Zlatna.  D.R.E.F,,  I.M.  Teliuc,  Uzina
         conomiel  ţă rii  noastre  il  are  realiza­  zina   m ctalo-chim ică   Zlatnn   cu   nerealizarea  planului  de  producţie  la   sortimente  şi  refuzurile  de  plată  din   la  bancă,  a  termenelor  de  acceptare   penalizări,  locaţii  pentru  nedescârca-   „V ictoria"   Călan  şi  Termocentrala
         rea  integralii  şl  la  tim p  a  acum ulări­  1  600.000  lei,  I.G.O.   Hunedoara   cu  toate  sortimentele  ş a  nvd.  partea  beneficiarilor  pentru  calitatea   şi  recepţie  a  produselor  prim ite,  nc-   rea  la  tim p  a  vagoanelor,   dobînzi   Paroşeni.  Ele  s-au  form at  datorită  u-
         lor  Icneşti.  Aşn  cum  se  arata  în  D i­  575.000  lei,  I.G.O.  Oi aştie  cu  233.000   O  contribuţie  im portanta  la  nerea­  necorespunzătoare  a  produselor   au   celerînd  în  felul  acesta  decontările  şl   pentru  îm prum uturile  ncavhilate  în   nor  deficienţe  care  persistă  In  a cti­
         rectivele   Congresului  al  IX-lea   ol   lei  şi  multe  altele.  Ele  «înt  roadele   li za rea  acum ulărilor  băneşti  pi in  be­  contribuit  la  nerealizarea  acestui  In­  deci  încasarea  producţie!  marfă  fa­  termen,  lipsuri  şi  pierderi  din  dete­  vitatea  acestor  u n ităţi  pc  linia  apro­
         P.C.R.  ....fondul  de  acumulare  prevă­  preocupării  colectivelor  de  m uncitori,   neficii  a  avut-o  insă.  felul  în  care   dicator.  Necorelarea  indicatorilor  e-   bricată.  riorarea  m aterialelor  etc.  Mai  con­  vizionării  tchnico-m ateriale,  dc  pro­
         zut  asigura  un  ritm   susţinut  in  spo­  ingineri,  tehnicieni  şi  economişti  din   s-a  îndeplinit  Indicatorul  producţie   conomicl  cu  indicatorii  financiari  a   Vorbind  despre  îndeplinirea   pla­  cret,  C.  S.  Hunedoara  a  plătit  sume   ducţie  şi  dc  desfacere.  Dc  aceea  con­
         rirea  producţiei  Industriale,  lărgirea   unităţile  respective  pentru  aplicarea   marfă  vindută  şi  încasntă.  Pe  total   făcut  să  se  Înregistreze  m inusuri  la   nului  preţului  de  cost  şi  al  cheltuie­  im portante  drept  dobînzi  pentru  îm ­  ducerile  tchnico-Adm inistralive   vor
         bazei  tehnicc-m aterlale  n  agricultu­  celor  mai  eficiente  măsuri  tehnico-   regiune,  pe  cele  5  luni,  el  a  fost  rea­  întreprinderea  de  panificaţie  Petro­  lilo r  de  circulaţie  este  pozitiv  faptul   prum uturi  restante,  Combinatul  car­  trebui  să  ia  măsuri  energice  pentru
         rii.  modernizarea  transporturilor  şl   oneani/.fitorice  în  vederea  îm bunătă­  lizat  In  proporţie  ele  101.2  la  sută.   şani,  Trustul  de  panificaţie  Hunedoa­  că  un  număr  im portant  de  Între p rin ­  bonifer  Valea  Jiului  a  p lătit  nume­  respectarea  prevederilor  H.C.M.  p ri­
         dezvoltarea  proporţională  a  celorlal­  ţirii  continue  a  a ctivită ţii  economi­  Dar,  trebuie  menţionat  că  nu  şi-au  ra  şl  I O  I  I..  Deva.  ha  T.R.T.h.  O-  deri  din  regiunea  noastră  au  în re ­  roase  penalizări  pentru  locaţii  la  va­  vind  lichidarea  şi  prevenirea  form ă­
         te  ram uri  ale  economiei".  De  altfel,                                                                                              gistrat  realizări  frumoase.  Rc  întrea­  goanele  C E R .  En  D.R.E.F.  au  fost.   rii  stocurilor   supranorm ative  fără
         realizarea  în  bune  condiţiunî  a  acu­                                                                                               ga  regiune,  pe  4  luni  din  acest  an.   de  asemenea,  în  valori   destul   de   mişcare  şi  de  prisos.  In  prim ul  rînd,
         m u lă rilo r  băneşti,  sub  forma  im po­                                                                                             economiile  realizate  la  preţul  de  cost   mari  dobînzile  pentru  îm prum uturi   este  necesar  să  fie  îm bunătăţită  apro­
         zitului  pe  circulaţia   m ă rfu rilo r   şl                                                                                           au  fost  de  circa  42.000 000  lei.  Cele   neachitate  etc.      vizionarea  tehnico-m aterială  a  între­
         cotelor  din  beneficii  (care  au  ponde­                                                                                              mai  marî  economii  au  fost  realizate   Pentru  a  lim ita  cheltuielile  nepro­  p rin d e rilo r  şi  secţiilor,  să  se  acorde
         rea  cea  mai  mare),  reprezintă  expre­                                                                                               de  C.S.  Hunedoara,  Com binatul  car­  ductive,  este  necesar  să  fie  luate  mă­  toată  atenţia  întocm irii  p lanurilor  de
         sia  finală  a  a ctiv ită ţii  economice  a                                                                                            bonifer  Valea  Jiului,  Trustul  m inier   suri  de  elim inare  a  acestor  neajun­  aprovizionare  cu  diferite   piese   de
         în tre p rin d erilo r  şi  organizaţiilor  eco­                                                                                        Deva,  I.lt.E.H.  Deva  şi  altele.  suri.  In  mod  deosebit,  conducerile  în­  schimb,  realizării  ritm ice  a  planului
         nomice.                                                                                                                                   Au  existat  în  schimb  şi  între prin ­  treprinderilor  vor  trebui  să-şi  În ­  la  toate  sortimentele,  precum  şi  des­
           Ea  se  poate  asîgura  prin  îm bunătă­                                                                                              deri  care  au  depăşit  costurile  plani­  drepte  atenţia  spre  descărcarea  la   facerii  produselor  conform  contracte­
         ţirea  m odulul  de  aprovizionare,  evi­  co-flnanciare.           îndeplinit   planul   producţiei  marfă   răştie.  1.0 l.L   Petroşani  si  I.1M  1„   ficate  dc  producţie  Dintre  acestea   tim p  a  vagoanelor,  realizarea   con­  lor  încheiate.
         tarea  form ă rii  de  stocuri  peste  nece­  Deşi  planul  la  cotele  din  beneficii   vindută  şi  încasată  11  unităţi  repu­  Sebeş  principala   cauză  o  constituie   fac  parte  întreprinderile  de  industrie   tractelor  economice  cu  beneficiarii  în   Dezvoltarea  in  ritm   susţinut  a  eco­
         sar.  asigurarea  ritm ic ită ţii  producţi­  a  fost  îndeplinit  şi  depăşit,  realizările   blicane:  Termocentrala  Paroşeni,  în ­  neritm icitatea  producţiei.  Neinclepli-   locală  ale  Sfatului  popular  regional,   cantităţile  şi  la  termenele  prevăzute   nomiei  naţionale  Impune  o  creştere
         ei  şl  a  desfacerii,  accelerarea  înca-   nu  sint  pe  măsura  posibilităţilor.  K-   treprinderea  materiale  de  construcţii   nirea  planului  de  producţie  a  tras  in   cu   o   depăşire   ele   1  300.000   lei,  şi  lichidarea  cauzelor  caic  generează   mai  accentuată  a  acum ulărilor   în
         eării  produselor  livrate.  îm bunătăţi­  xistă  destul  de  multe  întreprinderi   Bîivca.  cele  7  întreprinderi  forestiere   urmă  realizările  cooperativelor  meş­  U.R.C.C.  cu  822 000  lei.  D.R.E.F.  cu   Îm prum uturi  restante.  fiecare  unitate   economică.  Iar  noi
         rea  calităţii   produselor,  reducerea   care  prezintă  răm îneri  In  urmă  fr-tţă   ale  D.R.E.F.,  Întreprinderea  de  pani­  teşugăreşti  sa.m.d.  000 000  lei,  M U  C   cu  214 000  lei,  A-   Intr-o  situaţie  cu  totul  nesntisfăcă-   trebuie  să  facem  totul  pentru  a  o
         preţului  de  cost  şi  a  cheltuielilor  de   de  sarcinile  ce  le-au  fost  prevăzute.   ficaţie  Petroşani  şi  Trustul  de  panifi­  teliei cle  R.M.R.  Simeria  şi  altele.  Re­  toare  sînt,  în  ce  pi iveşte  îm prum utu­  realiza.  Şi,  în  acest  sens,  trebuie  să
         circulaţie,  elim inarea  cheltuielilor  ne-   P rintre  acestea  menţionam   Termo­  caţie  Hunedoara:  4  unităţi  de   in ­  După  cit  se  vede.  în  cca  mai  marc   zultatele  nesatislăcăloarc  obţinute  de   rile   restante,  C.S.  Hunedoara,  Uzinn   Aplicăm  cele  mai  eficiente   măsuri
         economicoase  ş a m  d.           centrala  Paroşeni.  Fabric a  „Căprioa­  dustrie  locală:  1.0 f.L.  Deva.  LO.LL.   parte,  factorii  care*  au  determinat  re­  aceste  întreprinderi  s-au  datorat  în­  mctalo-chimică  Zlatna  şi  D.R.E.F,  pentru  ridicarea  gradului  de  organi­
           Dar,  iată  cum  se  prezintă  lucrurile,   ra"  Sebeş.  J.O.I.L.  Deva.  i.C.O.   Pe­  OrAştie,  I O I  L.  Petroşani  şi  IU T I.   zultate  sul)  nivelul  posibilităţilor   la   deosebi  faptului  ca  mi  depăşit  con­  Creşterea  şi  menţinerea  îm prum u­  zare  a  producţiei  şl  a  m uncii,  buna
         pe  perioadR  care  s-a  scurs  din  acest   troşani.  1  R I  L  Alba  lulia.  LO.LL.   Sebeş  si  4  cooperative   meşteşugă­  producţia  marfă  vindută  şi  încasata   sumurile  dc  matern  ş)  materiale,  au   tu rilo r  restante  la  un  volum  destul   gospodărire  a  m ijloacelor  materiale
         an,  la  unităţile  economice  din  re­  Petroşani,  O C .I.  Alim entara  Hune­  reşti:  „M ureşul"  Alba  lulia.  ..Moţul"   sînt  de  natură  subiectivă  De  arepa.   efectuat  cheltuieli  suplimentare  pen­  de  ridicat  se  clatoreşte  îndeosebi  1-   şl  băneşti,  întărirea  disciplinei   de
         giunea  noastră.  Pe  5  luni  planul  de   doara  şi  altele,  cu  m inusuri  destul   Brad.  „V iaţă  nouă"  Oi ăştie  şi  „D e­  pe  viitor,  conducerile  întreprinderi­  tru  întreţinerea  şi  funcţionarea  u ti­  m obilizărilor  in  stocuri  supranorma-   plan  şi  financiare,  mobilizarea  tu tu ­
         încasări  la  buget  pe  întreaga  regiune   de  mari.              servirea"  1 niponi.               lor  pionomice  vor  trebui  s.i  ia  la   la ju lu i  şi  m ulle  cheltuieli  neecono-   tive,  fără  mişcare  şl  de  prisos.   Pe   ror  rezervelor  Interne  ele  creştere  a
         s-a  depăşit  cu  44 890 000  lei.  dintre                                                             tim pul  oportun  toate  măsurile  in  ve­  mi coase.              întreaga  regiune  valoarea  stocurilor   p rod u ctivităţii  muncii,  de  reducere  a
         aceştia  peste  40.000.000  lei  provenind   Principalele  cauze  care  au  conclus   Cauzele  caic  au  condus  la  nereali-   derea  asigurării  unei  producţii  r it ­  C heltuielile  neproductive  efectuate   supranorm ative  necrechtatc,  existen­  preţului  de  cost  şl  ch e ltuielilor   de
         din  depăşirea  planului  la  beneficii  la  nerealizarea  planului  de  vărsăm iii-   zavea  acestui   indicator  sint  nume­  mice  şi  de  rea  mai  bună   calitate,   de  către  unele  întreprinderi  in  acest   te  la  întreprinderile   deservite   de   circulaţie.
           Cele  mal  bune  rezultate  au  fost  ob­  te  la  buget  sub  forma  lotelor  din  be­  roase.  f.a  Termocentrala  Paroşeni  a   spre  a  evita  reclamat iile  din  partea   an  se  ridică  la  citeva  milioane  lei.   Banca  Naţionala,  la  data  de  30  a p ri­
         ţinute  de  către  colectivele  C.S,  H u­  neficii  de  către  întreprinderile  de  in ­  influenţat,  în  prim ul  nud.  norealiza-   benefic ini ilor  şî  rămînerea  în  stoc  a   Cele  mai  mari  sume  s-au  înregistrat   lie  ac.  se  ridicau  la  peste  100  m ili­  !L IE   CAŞOTA
         nedoara, care  şi-au depăşit  planul  de   teres  republican  şi  interes  local  men­  rca  planului  de  producţia  ca  urmare   produselor   fabricate.  De  asemenea   la  C.  S.  Hunedoara.  C.C.V.J.  Petro­  oane  Ici.  Cel  mai  mare  volum   se   directorul  sucursalei  regionale
         vărsăminte  cu  peste   11.000 000   lei,   ţionate  mai  sus  sfnt:   ncreali/area   a  defecţiunilor  tehnic?  nrodusr   la   este  necesar  să  manii este  toată  grija   şani  şi  D.R.E.F.-Deva.  F,le  se  dato-   află  şi  acum  la  C.S   Hunedoara.   Dcvn  a  Băncii  Naţionale
         I  R.E.H.  Deva  cu  2.800.000  lei,  Uzina  planului  producţiei  marfă  vindută  şi  grupurile   1,  2  si  4.   In   unităţile  pentru  scurtarea  termenelor  de  de­  resc  în  special  faptului  că  s-au  plătit  U.M.  Cugir,  Uzina   melalo-chimică  a  Republicii  Socialiste  România




           Despre  modul  cum  comi­  In  dezbatere  In  cadrul  unei   giner  şef-acljunct  şi  Tiheriu   mai  multe  dereglări  O  co­  le   la   depozitul  mecanizat   cate  prezentau  relaşuri   în   melc  patru  luni  car?  au  tre­  producţiei,  cit  şi  asimilarea   veşte  sarcina  de  reducere  a
         tetul  de  partid  al   Uzinei   adunări   lărgite  cu  activul   Nagv.  contabil  şef  la  Uzina   misie  m ixtă  formată  din  re­  dc  cocs  şi  calcar,  care   va   fusul  superior.  Acest  lucru   cut  au  fost  lichidate  com­  unor  sortimente  ele  fontă  dc   preţului  de  cost  nu  s-a  a-
         „V ictoria*  Călan  a  acţionat   de  partid  şi  colectivul   de   „V id c rin "  Călan.  prezentanţi  ai  m inisterului   mări  frontul  de  descărcare   s-n  observat   numai  dună   plet  cheltuielile  neeconomi-   marcă  superioară.  Uzina  a   tina  indicele  planificat.   Şl
         în  direcţie  în d e p lin irii  unu­  conducere  tehnico-nclininis-   Dacă  în  general  colectivul   tutelar,  C F   R.  şi  uzină,  a   cu  cea  25  la  sută.  Este  in   prelucrarea  lor  la  benefi­  uonse  provocate  de  amenzi   livra t  la  export  m ari  canti­  aceasta  mal  ales  clin  cauza
         ia  din  Indicatorii  economi-   tra tiv   măsurile  ce  trebuie   uzinei  a  reuşit  să-şi  reali­  slndiat  posibilităţile  îm bu­  curs  de  organizare  un  de­  ciar.  Acum.  pe  lingă  măsu­  şi  penalizări  datorate  avari­  tăţi  dc  fontă  cu  siliciu   de   rebutului   ridicat  lo  c ilin ­
         co-financlarl  im portanţi   ai   luate  de  conducerea  uzinei   zeze  de  fieiarc  daî.i  sarci­  n ătăţirii  ritm u lu i  de  apro­  pozit  dc  calcar  ceea  ce  va   rile  de  îm bunătăţire  a  tu r­  ilor  la  vagoane  şi  locaţiilor.   calitate  superioară.  In  ace­  dri.  Acum  însă  atenţia  este
         întreprinderii  —  beneficiul   In  vederea  organizării  mai   nile  la  producţia  globală  şi   vizionare  si  a  celui  de  de­  permite  lărgirea  spaţiului   nării  s-mi  montat  In  uzină   S-nu  lichidat  complet   îm ­  laşi  tim p  şi  restul  sortim en­  îndreptată   spre  lichidarea
         —  am  cerut  părerea  în  ca­  bune  a  producţiei  şi  creş­  inarîa.  nc-au  relatat  interio-   pozitare.  Ca  urmare s-a  o r­  pentru  cocs  —  material  cu   trei  strunguri,  cu  rare   se   prum uturile   restante,   iar   telor  au  înregistrat  un  pro­  stărilor  de  fapt  care  au  ge­
         drul  unei  discuţii  colective   terii  eficientei   economice.   ctitorii,  totuşi  în  ce  priveş­  ganizat  mai  bine  frontul  de  un  cost  m ult  mai  ridicat  şi  prelucrează  c ilin d rii.  stocuri le   supranorm ative  cent  dc  declasate  cu  m ult   neral  rebutul  la  acest  sor­
         cîtorva  tovarăşi  din  colecti­  Discuţiile  au  vizat   îndeo­  te  aspritul  economic-fiimn-                                                                                          snb  nivelul  indicilor  admişi,   timent.  De  altfel,  după  cal­
         vul  de  conducere.        sebi  probleme  legate  de  o r­  i iar  au  existat  unele  d o ii-                                                                                          ha  fontă,  de  pildă,  s-a  rea­  culele   operative,  în  luna
           —  La  Uzina   „V icto ria '   ganizarea  ştiinţifică  a  pro­  cienţe  care  s-au  lash int  ne­                                                                                      lizat  un  indice  de  0.86  la   mai  s-a  recuperat  mare  par­
         din  Călan,   comitetul   de   ducţiei.   dc  îm bunătăţirea   gativ  asupra  planului  de  e-                                                                                           sută  faţă  de  1.45  la  sută  ad­  te  dm  volum ul   pierderilor
         partid  a  acţionat  în  direc­  CRlităţii  produselor  şi  re­  ionom ii  şi  benei icii.  In  a-                                                                                       mis.  ta  cilin d ri  9,4.1  la  sută   înregistrate   şi  sînt   toate
         ţia  rezolvării  unor  aspecte   ducerea  consum urilor  spe­  nnI  trecui,  ele  pilda,   s-au                                                                                          faţa  de  12  la  sută.   P rin ­  premisele  ca  semestrul  I
         de  muncă  ce  Influenţau  ne­  cifice.              înregistrat  locaţii  in  valoa­                                                                                                    cipala  cale  a  fost  ridicarea   să  se  încheie  cu  rezultate
         gativ  nivelul   Indicatorilor   O  dată  stabilite  jaloanele   re  de  cca.  5  milioane  (parte                                                                                       calificării  colectivii lui,  mun­  pozitive.
         de  plAn,  ne  a  spus  tov.  A n­  direcţiei  de  arţiunc,   tre ­  din  pir  nu  sînt  clin  vina  în­                                                                                 ca  tot  mai  plină  de  răspun­  Discuţia  a  scos  în  eviden­
         ton  Tim iş,  secretarul  comi­  buia  trecut  la  fapte,  la  în­  treprinderii).   Consiclcnnd   descărcare,  iar  materialele   care  necesită  o  gospodărire   Unele  neajunsuri  a  pro­  s-au  lichidat aproape  în  în­  dere  ce  caracterizează  colec­  ţă  munca  desfăşurată   de
         tetului  de  partid.  Pornind   deplinirea  m ăsurilor  preco­  că  în  această  du et ţie   tre­  o rim ile  s-au  repartizat   pe   raţională.  De  asemenea,  în   vocat  şî  lipsa  fontei  vechi  tre g im e .  Datorită  unei  pre­  tivul  uzinei.  com itetul  de  partid  In  orien­
         de  la  ceea  ce  a  arătat  b i­  nizate.  Pentru  aceasta  con­  buie  acţionat  cu  toată  hot.i-   ele  in  raport  eu  necesităţile.   colaborare  cu  IPROMET  s-n   comerciale  la  secţia  turnă­  ocupări  mai  susţinute   s-a   Ac  1 î vitatea   desfăşurată,   tarea  întregii  activită ţi  a  co­
         lanţul  de  la  sfîrşltul  anului   ducerea  uzinei  a  întreprins   nivn"*s-n  trei  nt  la  o  apro­  U tilajele  de  asemenea,  au   întocm it  un  studiu  (.are  pre­  torie,  rare  a  fost  înlocuită   reuşit  ca  volum ul  dchilori-   măsurile  înfăptuite  au  con­  lectivului  uzinei  spre  re ali­
         trecut,  ne-am  orientat  spre   o  serie  de  acţiuni  tehnice,   vizionare  mai  judicioasă,  la   fost  mai  bine   întreţinute,   vede  rezolvarea  depozitării   cn  fontă  din  producţia  de   Inr  să  ajungă  de  la  cîtevn   trib u it  la  depăşirea  planu­  zarea  unor  Indicatori   eco-
         lichidarea   neajunsurilor,   de  organizare  a  procesului   reorganizarea  sectorului  de   ceea  re  a  permis  utilizarea   m aterialelor  de  masă  in  u-   la  furnal,  cu  un  preţ  dc  cost   milioane  in  anul  trecut,  la   lui  dc  benei iu i  pe  primele   nom ico-finnnclari   ridicaţi.
         spre  găsirea   unor  soluţii   productiv  şi  de  folosire  mai   transporthri.  Cit  privpşie  a-   lor  mal  deplină.  zina.     m ult  mai  ridicat,  cit  şi  e-   aproxim ativ  43.000  lei   în   patru  luni  ale  anului   cu
         tehnice  şl  economice   care   economicoasă  n  fondurilor.  provizionarea.  au  fost  stabi­  fpi  pentru  viito r  sînt  pre­  Neajunsuri  în  ce  priveşte   xistenţa  unui  mare   volum   prezent.  peste  ‘2.4  milioane  lei.  Dar   Ele  sînt  doar  Ie  început.  Co­
         să  se  dovedească  eficace.  In   Despre  aceste  acţiuni   şi   lite  cu  furnizorii  grafice  ca-   conizate  unele  lucrări   p ri­  activitatea  economico-finan­  de  debitori.  La  îm bunătăţirea  a ctivi­  acest  volum  nu  reflectă  în-   m itetul  de  partid  este  ho-
         luna  martie,  de  pildă,  com i­  rezultatele  imediate  şi   de   lendm istîc e  de  livrare,  i:i-   vind  mai  buna  depozitare  a   ciară,  relatau  interlocutorii,   Cunosc nul  cauzele  care  an   tăţii   economico-financiare   trutolul  posibilităţile  colec­  tă rlt  să  intervină  cu  măsuri
                                                                                                                   au  provenit  şi  din  cauza  re­  generat  deficienţele  a m in ti­
         tetul  de  partid,  pe  baza  u-   perspectivă  ne-au  vorbii  to­  sislîrulu-sc  mai  ales  la  a-   materialelor.  Nu  peste  nuiit   butului   ridicat  la  c ilin d ri   te  s-a  acţionat  pentru  evi­  din  acest  an  a  contribuit  a-   tivu lu i   uzinei,  ne  relatau   care  să  albă  o şl  mal  mare
         nul  studiu  anterior,  a  pus  varăşii  Doinei  Frenţoni,  in ­  ceia  care  au  provocat  cele  tim p  se  vor  termina  lu cră ri­  pentru   lagăre  tip  Morgoil  tarea  lor în  acest  an.  In  prl-  tît  îm bunătăţirea   calită ţii  tovarăşii  am intiţi.  In  ce  p ri­  eficacitate.



                                                                                                              pentru  folosirea  raţională  şi  u rm ă ri­
                                                                                                              rea  consum urilor  dc  materiale  A st­
                                                                                                              fel  s-au  putut  înregistra  economii  la
                                                                                                              consumurile  specifice  de  lemn  foios                                                         ECONOM II
                                                                                                              de  mină,  fitil,  capse,  cherestea,  bile
                                                                                                              de  otel.  căptuşeli  la  m orile  pentru
                                                                                                              măcinarea  m inereului  si  la  m ajorita­                                                      LA  PREŢUL  DE COST
                                                                                                              tea  reactivilor.  In  total,  economiile  la
                                                                                                              materialele  directe  au  contribuit   la
                                                                                                              reducerea  preţului  de  cost  al  m ine­  p r o v i n :
                                                                                                              reului  cu  80.1)00  lei.
          Reducerea  preţului  de  cost  are  un   tivai'?  tehnică,  pentru  (nalt*  r.xploa-   rabil  piocesui  de  prelucrare.  C onţi­  Datorită  u tiliză rii  intensive  a  ca­     PUI tMMMĂTĂŢKUL CALITĂŢII  .
        rol  deosebit  in  realizarea  de  benefi­  laril»*.  S-a  extins  gradul  ele  ine: ani-   nutul  ridicat  al  m inereului  original,   pacităţilor  de  măcinare  la  Uzina  de
        cii  şl,  In  general,  în  îm bunătăţirea   zare  a  lucrărilor  şi  metodele   pro­  omogenizarea  acestuia  şi  urm ărirea   preparare  Deva,  aplicării  unor  mă­
        a ctivităţi!  economice  a  unei   între ­  ductive  dc»  exploatare.  A  fost  reniia-   permanentă  a  flu xu lu i  tehnologie  Ia   suri  de  reducere  a  consumului  în  n-   0  MINEREULUI BRUT  Şl CREŞTERE*!
        prinderi.  In  directivele  Congresului   li'/nt  numărul  salariaţilor  de  la  sec*   uzinele  de  preparare,  nu  dus  în  final   bataje.  la  energic   electrică  şi  aer
        al  IX-Ica  al  PC.R.  se  arată  ră  pre­  loarele  dc  deservire,  iar  disponibilul   ia  obţinerea  unor  randamente   de   com prim at  s-au  înregistrat  economii
        ţul  de  cost  al  producţie!  pe  ansam­  a  fost  trrent  la  muiu i  productive.   extracţie  superioare  celor  planificate.  c’p  300.000  lei.                         1   R&HPAMENTULUI  SE  EXTRACŢIE
        blul  industriei  republicane  urmează   S  a  introdus  sistemul  u rm ă ririi  z il­  Preocuparea  pentru  obţinerea  unui   Depăşirea  planului  de  metal  Intr-o
        să  fie  redus  în  perioada  1966-1970  cu   nice  a  situaţiei  efectivelor  dc  m un­  volum  cit  mai  mare  de  produse  cu   proporţie  mai  mare  decit  a  planului
        circa  10  la  sută.  Aceasta,  prin  reali­  citori  la  nivelul  exploatărilor  şi.  de-   cheltuieli  minune  a  dus  la  găsirea   de  minereu,  cr  urmare  a  îm bunătă­
        zarea  de  economii  la  materiale.  îm ­  radnl,  la  nivelul  trustului  ş a  nul.  In   unor  rezerve  im portante  si  In  uzinele   ţir ii  calităţii  m inereului   extras   si   DIN REDUCEREA C H ELT U IELILO R
        bunătăţirea  ca lită ţii  produselor,  creş­  felul  acesta,  s-a  reuşit  ca  întreaga   de  preparare.   Uzina  de  preparai?   creşterii  randamentelor  dc  extracţie,
        terea  prod uctivităţii  muncii  şi  evita­  depăşire  a  planului  dc  producţie  să   Dcvn.  de  pildă,  avind  capacitate  dis­  a  avut  ca  rezultat  înregistrarea  unor    PE TONA DE MINEREU Şl A CELOR
        rea  cheltuielilor  neproductive  De  n-   fie  obţinută  exclusiv  pe  .se-ama  creş­  ponibilă  la  notaţia  '/.am.  a  prelucrat   economii  la  preţul  ele  cost  la  întcca-
        reen,  obţinerea  unor  rezultate  cil  mai   terii  productivităţii  muncii.  deşeuri  rezultate  din  încercările  fă­  ga  producţie  marfă,  în  valoare   de            %  DE  DESFACERE
        bune  la  acest  Indicator  a  constituit   In  vederea  obţinerii  unor  ra u lilă ţi   cute  în  perioadele  anterioare  cu  alte   6 819.000  lei.
        o  preocupare  de  seamă  n  colective­  c it  mai  m ari  de  metale  in  corn en­  sorturi  de  m inereuri  obţinînd  o  can­  Reducerea  preţului  de  cost  a  con­
         lor  T rustului  m inier  Deva.  trate  v-a  acordat  o  deosebită  atenţie   titate  însemnata  de  pirită   flotată.   trib u it  în  bună  măsura  la  obţinerea,
          In  vederea  depăşirii  planului  de   calităţii  m inereului  extras.  Au  lost   Pentru  asigurarea  industriei  energe­  în  aceeaşi  perioadă,  n  unor  beneficii
        producţie  la  toate  sorturile  de  m ine­  stabilite  scheme  de  puscare  în  func­  tice  cu  cantităţile  dc  cupru  necesare,   peste  plan  de  4.297.000  lei.  tare  sâ  se  continue  acţiunea  dc  or­  de  mină,  prin  folosirea  in  lucrările   nice  si  organizatorice  la  nivelul  ex­
        reu  cu  cheltuieli   minim e  au  fost   ţie»  de  c ondiţiile  tehnice  de  /.âcumint.   iucepînd  cu  luna  aprilie,  s-a  trecut   Înregistrarea  unui  beneficiu  infe­  ganizare  ştiin ţifică   n  producţiei,   ha  de  pregătire  n  lem nului  de  esenţă   ploatărilor,  vor  putea  duce  la  depă­
        luate  o  seamă  de  măsuri  tehnico-   s-a  întărit  controlul  sortării  m inereu­  la  preluarea  in  Rotaţia  '/.am  a  zgu-   rio r  economiilor  la  preţul  de  cost  se   E.M  Zlatna  şi  E.M.  Boiţa  Haţeg  mai   foioasă,  extinderea  u tiliză rii  înlocui­  şirea  planului  de  producţie,  a  pro­
        organizatorlce  chibzuite,  menite  să   lui  in  abataje  şi  a  fost  extinsă  pre-   reî  obţinută  din  prelucrarea  meta­  justific ă  pl in  valorificarea,  deoc am­  sînt  rezerve  în  ce  priveşte  îm bună­  to rilo r  şi  In  special  a  m aterialelor   d u ctivită ţii  muncii  şl  reducerea  pre­
        ducă  la  creşterea  continuă  a  produc­  găliren  corespunzătoare  a  vetrelor  in   lurgica  a  rom entratelor  de  zinc  la   dată  parţială,  a  unor  produse  livrate   tăţirea  calităţii  producţiei.  A tţt  la  din  posibilităţile  locale  (La  F.,  M,   ţului  de  cost,  iar  in  ultim ă  Instanţă,
        tiv ită ţii  muncii,  îm bunătăţirea  calită­  vederea  reducerii  pierderilor  in  ram ­  Copşa  Mică.  De asemenea  s- mu  adus   u n ită ţilor   M inisterului   Industriei   E.M.  Deva  cit  şi  la  K.  M.  Zlatna   Ruşchiţa  şi  E  M.  Zlatna,  de  exem­  la  îm bunătăţirea  întregii  a ctivităţi  e-
        ţii  producţiei  şi  reducerea  consumu­  bleu.                     îm bunătăţiri   substanţiale  la  Uzina   Chimice.                   si  E.  M.  Boîţa  Haţeg   mai   poate   plu,  se  foloseşte  la  armarea  rosto-   conomico-finaneiAre.
                                            P rin lr-o   sortare  atentă  s-a   reuşit   dc  preparare  dm  Zlatna,  care  au  per­  Rpzullatelc  obţinute  in  primele  pa­       goalelor  piatră  brută)  ş a  m d.
        rilo r  specifice.  Au  fost  formate  echi­                                                                                            fi   redus   consumul  ele   exploziv.                                           fng.  IM  CUNEA
                                          ca  minereu)  livra t  uzinelor  de  pre­  mis  uresterra  gradului  de  recuperare   tru  luni  ale  anului  însă  pot  fi  dez­          Acestea  sînt  doar  cîtevn  rezerve,
        pe  de  specialişti  din  cadrul  trustului   parare   să  aiba  o  i alitute   relativ   la  pirita  flotată.  voltate  şi  îm bunătăţite  Pentru ac eas-   In   plus,   în  toate   exploatările,   care  valorificate  clin  plin,  şi  comple­  şeful  serviciului  planificare
        care  au  stabilit  norme  unice,  cu  mo­  constantă,  ceea  ce  a  influenţat  favo­  A  existat  o  preocupare  susţinută  ta  este  necesar  ca  la  fiecare  exploa­  se  poate  utiliza  mai  raţional  lemnul  tate  cn  cele  mai  eficiente  măsuri  teh­  al  T.tVI.  Deva



           Colectivele  de  muncă  din   milioane  lei;  uneori  ru  atins   existente  la  magazie,   s-au   nare  şi  serviciului  plan-co-   ro.  a  capacităţii  ele  turnare»   lam inat   prin   flamare   Au  fost  întocmite  gr afice  de   cadrul  tnminonrelor.  rări  de  bunuri,  risipă  şl  al­
         Combinatul  siderurgic  H u­  valori  de  peste  110  m ilioa­  adus  in  perioada  ieim aric-n-   orclonare-reparaţii  —  grupa   a  pieselor  la  turnătorii   cu   ş.n.m.d.  ha  toate  acestea  se   lichidare  a  stocurilor  supra­  Clic 1 tu iei i le   nccconnmice   tele.   Pentru  a  Ic  preveni
         nedoara  au  încheiat  prim e­  ne  lei.  Ele  an  fost  localiza­  p rilie  încă  14  bucăţi  (fără  a   piese  de  schimb.  De  aseme­  capacitatea  de  pi elucrare  a   mai  adaugă   slaba  aprovi­  normative  în  mod  eşalonat   înregistrate  de  combinat  pe   şi  lichida  ne-am  propus  9ă
         le  5  luni  din  acest  nn  cu  li­  te  în  piese  de  schimb,  pro­  se  consuma  în  această  pe­  nea.   sectorului   financiar-   Atelierelor  mecanice.  zionare  cu  vagoane  pentru   pînâ   la   sfirşitn l   anului.   4  luni  an  însumat  2,8  m ili­  asigurăm   pregătirea  profe­
         nele  rezultate  bune  în  acti­  ducţie  nelerm inat.i,  semifa-   rioadă  vreo  bucală).  Preţul   rontabil,  caic  nu  a  exerci­  ha  produse  lin ile   stocuri­  expedierea  producţiei   pre­  Ne-am  propus  sâ  analizăm   oane  Idi.  Ele  au  fost  cau­  sională  a  tu tu ro r  gestionari­
         vitatea  econom icâ-finanria-   bric ate  şi  produse  finite   unuia  este  de  63 730  lei.  Şi.   tat  un  control  preventiv  e-   le  supi anorniative  sint  lo­  cum  şî  încărcarea  ei  ncco-   periodic  stocurile  fără  m iş­  zate  dc  dobînzile   bancare   lor'  si  m în uito rilor  de  vAlori
         ră.  La   producţia   globAlă   Principala  cauză  a  creării   asemenea  cazuri  sînt  nume­  fic ient  menit  să  ducă  la  pre­  calizate  la  lin iile   ele  lam i­  respunzătoai e  de  către  sec­  care  şi  cu  mişcare  lentă  de   plătite  pentru  im obilizările   mater iale  şi  băneşti  prin  In­
         planul  valoric  s-a   depăşit   stocurilor  supranormative  o   roase.         venirea   im obilizărilor   de   noare  .şi  ating  valorile  cele   ţia  de  expediţii.  l ?n  număr   m aterii  şi  materiale,  piese   de  fonduri  in  stocuri  supra­  structaj  bilunar-,   începînd
         cu  49  milioane  lei,  la  pro-   constituie  nrrexpcrtm ca  dis­  Tot  In  începutul  anului  an  fonduri  în  stocuri  fără  m iş­  mai  mari.  Cauza  lor  o  con­  mare  de  vagoane  este  reîn­  de  schimb  şi  producţie  ne-   norm ative   şi  refuzuri   de   cu  luna  iunie  a.c.  De  ase­
         ducţia-m arfâ  cu  13,4  m ili­                                                                                                     tors  pentru  rcfncei pa  încăr­  term inată  la  atelierele  me­  plată  din  partea  clienţilor,   menea  vor  fi  in s tru iţi  sa­
         oane  lei,  la  producţia-m arfS                                                                                                    cării  un  urmare  a  plusuri­  canice  şi,  în  acelaşi  timp.   de  penalizări  pentru  locaţii,   la ria ţii  care  calculează  şi  a-
         vindută   şi   încasata   cu                                                                                                        lor  şi  m inusurilor  faţă  de   sâ  îm bunătăţim   modul  de   avarii  de  vagoane,  ncîncăr-   coi-da  drepturile  băneşti  cu­
         741  000   lei  ;  s-ou   obţinut                                                                                                   tonajul  admis             exercitare   a   controlului   CAi ea  vagoanelor  la  c apaci­  venite  angajaţilor,  ha   ni­
         10 027.000  Ici  economii   su­                                                                                                       Stocurile  supranormative   preventiv  asupra  comenzi­  tate.  anulari  din  planul  de   velul  ser-viciilor  de  resort,
         plim entare  la  preţul  dc  cost                                                                                                   de  mijloace  circulante   au   lor  privind  aprovizionările   încălcare,  precum  si  dc  în ­  lunar,   in  mod   organizat,
         şi  3 028 000  Iei  beneficii  pes­                                                                                                 dus  la  diminuarea  unor  in ­  cu  m aterii,  materiale  si  pie­  treruperile  provenite   din   vom  analiza  stadiul  în  care
         te  plan  pe  4  luni                                                                                                               dicatori  de  plan  ca  produc­  se  dc  schimb.  In  plus,  sao-   defecţiunile  mecanice  şi  e-   se  află  recuperarea  pagube­
           După  cît  se  vede,  Intre                                                                                                       ţia  marfă  vindută  şi  înca­  tâmîual,  se  va  face  analiza   lectrice  în  secţiile  de   pro-   lor  materiale,  stabilind  mă­
         economiile  realizate  la  pre­  ciplinei  de  plan  privind  a-   fost  semnalate  stocuri  im ­  care,  cu  mişcare  lentă  şl  su-   stituie  organizarea  nccoies-   sată.  beneficii  şi  la  produ­  felului  in  care  este  respec­  diu-ţie  Pentru  prevenirea  şi   suri  in  consecinţă.
         ţul  de  cost  şl  beneficii  este   provizionnren,  producţia  şi   portante  cu  piese  de  schimb   pranormntive.  punzâtoare  a  m uncii  în  a-   cerea  unui  volum  însemnat   tată  disciplina  contractuală.   reducerea  lor  la  m inim um    După  cît   se  vede,  în
         o  mare  disproporţie.  Aceas­  desfacerea  produselor  com­  fără  mişcare  dîn  anii  1962-   In  producţia  neterminată   justaje.  In  mod   deosebit   de  cheltuieli  neetonomicoa-   Intr-un  v iito r  apropiat,   la   posibil  ne-am  propus  sâ  i-   combinat  sînt  suficiente  re­
         ta,  pentru  că  în  îndeplini­  binatului  de  către  serviciile   1964  ca:  discuri  pentru  mo­  stocurile   supranorm ative   trebuie  subliniat  că  nici  un   se:  dobînzi  pentru  îm pru­  lin iile   de  laminare,  recep­  niţiem  analize   lunare  la   zerve  şî  posibilităţi  dc  gos­
         rea   indicatorilor   valorici   funcţionale   şi  secţiile   de   tor  exhaustor  pentru  aglo-   sînt   localizate  In  sectorul   şef  de  secţie  nu  se  preocu­  m uturi  restante,  penalizări   ţia  lam inatelor  se  va  face   nivelul   condurerii,  d irecţi­  podărire  raţională  şi  econo­
         sintetici  dc  plan  ou  existat   produc  ţie.  Astfel,  drşî  la  1   meratom)  nr.  2,  lagăre  de   prelucrător  (sef  secţie  ing.   pă  de  asigurarea   fin isă rii   pentru  nerealizarea   disci­  pe   programe  de  laminare,   ei  comerciale  si  direcţiei  de   micoasă  a  m ijloacelor  mate­
         o  serie  de  deficienţe   cum   ianuarie  ac.  erau  in  stoc   tcxto lit  pentru   lam inorul   Sieber  Gotfried).  Ele  sînt   producţiei  în  mod  ritm ic.  E-   plinei  contractuale  şi  pen­  îar  la  lam inorul  dc  profile   transporturi.   Concomitent,   riale  şi  băneşti.
         sînt:  imobilizarea   fonduri­  multe  piese  de  schimb  fără   de  650  mm,  colector  pentru   constituite  din  piese  turna­  fectivcle  de  m uncitori   din   tru  anulările  din  plan  p ri­  uşoare  pe  contracte  şi   ro-   conducerile  secţiilor  şi  per­  Folosirea  deplină  a  aces­
         lor  băneşti  în  stocuri  supi a-   mişcare,  secţiile  de  produc­  un  generator  de  la  lam ino­  te  in  anii  1964,  1965  şi  1966   ajustaje  nu  sînt  la  nivelul   vind   m ijloacele  de  trans­  men7.i.  Ne-am  propus,   de   soanele  vinovate  de  produ­
         norm ative  de  mijloace  c ir­  ţie.  set viciul  plan-ooordona-   rul  de  800  mm  şi  altele  în   şl  neprelurrate  încă.  Crea­  funcţionării  normale  a  ma­  port  etc.  asemenea.  îm bunătăţirea  ac­  cerea  lor-  vor  fi  tra.se   Ia   tor  rezerve  şl  posibilităţi  va
         culante  şi  refuzuri  dc  plată   re-reparaţii  şi  serviciul   a-   valoare  de  citeva  milioane   rea  acestui  stoc.  in  valoare   caralelor  şl  utila jelor  tehno­  Sub  conducerea  organiza­  tiv ită ţii  în  ajustajele  lami-   răspundere  în  mod  operativ  sta  pe  viito r   In   centrul
         din  partea  clienţilor.   provizionării   au  continuat   lei.                 de  peste  9  milioane  lei,  se   logice.  Laminarea  şi  cură­  ţiei  de  partid,   conducerea   noarelor  prin   completarea   CU  priveşte  pagubele  ma­  -•'ocupărilor  noastre.
           Volum ul  stocurilor  supra-   sâ  le  solicite.  In  afara  celor   Răspunderea   pentru   a-   datoreşte  necorelării  de  că­  ţarea  m aterialului   lam inat   com binatului   i   preconizat   efectivelor.  Acest  lucru  se   teriale  băneşti  cauzate  avu­
         norm ative  de  mijloace  c ir­  10  biu-ăţi  râcitoarc  de  fier   ceastă  stare  de  lucruri   re­  tre  serviciul   plan-eoordo-   nu  se  face  pe  lo tu ri  com­  pentru  v iito r  o  serie  de  mă­  va  realiza  prin  re d istribui­  tului  obstesc  în  4  luni,  au   RFMUS  P AŢA N
         culante,  de  pildă,  n-a  coho-   tip  VD  pentru  lam inorul  de   vine  m ecanicilor  şefi  de  sec­  nare-reparaţii   din  cadrul   plete  şi  şarje. Se  aplică  prea   suri  menite  sâ  ducă  la  e li­  rea  din  efectivele  existente   însumat  peste  600  m ii  lei   contabil  şef  lo  C.S.
         rft  în  nJcl  o  lună  sub  73  650  mm.  cu  mişcare  lentă  ţii,  serviciului  de  aprovizio­  Direcţiei   mecano-encrgetl-  puţin  curăţarea  m aterialului  minarea  acestor  neajunsuri.  In  alte  compartimente   din  şi  au  provenit  din  deterio­  Hunedoara
   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44