Page 39 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 39
DRIJMVL SOCIALISMULUI Nr. 3559 PAOINA A 3-A
rajosewmBwnwi
Un rol de seama în dezvoltarea e- „V ic to ria ' Călan cu 2 300.000 lei, U- încasată, depăşirea preţului de cost, D.R.E.F, lipsa de desfacere a unor punere a documentelor de decontare sume importante drept amenzi şi Zlatna. D.R.E.F,, I.M. Teliuc, Uzina
conomiel ţă rii noastre il are realiza zina m ctalo-chim ică Zlatnn cu nerealizarea planului de producţie la sortimente şi refuzurile de plată din la bancă, a termenelor de acceptare penalizări, locaţii pentru nedescârca- „V ictoria" Călan şi Termocentrala
rea integralii şl la tim p a acum ulări 1 600.000 lei, I.G.O. Hunedoara cu toate sortimentele ş a nvd. partea beneficiarilor pentru calitatea şi recepţie a produselor prim ite, nc- rea la tim p a vagoanelor, dobînzi Paroşeni. Ele s-au form at datorită u-
lor Icneşti. Aşn cum se arata în D i 575.000 lei, I.G.O. Oi aştie cu 233.000 O contribuţie im portanta la nerea necorespunzătoare a produselor au celerînd în felul acesta decontările şl pentru îm prum uturile ncavhilate în nor deficienţe care persistă In a cti
rectivele Congresului al IX-lea ol lei şi multe altele. Ele «înt roadele li za rea acum ulărilor băneşti pi in be contribuit la nerealizarea acestui In deci încasarea producţie! marfă fa termen, lipsuri şi pierderi din dete vitatea acestor u n ităţi pc linia apro
P.C.R. ....fondul de acumulare prevă preocupării colectivelor de m uncitori, neficii a avut-o insă. felul în care dicator. Necorelarea indicatorilor e- bricată. riorarea m aterialelor etc. Mai con vizionării tchnico-m ateriale, dc pro
zut asigura un ritm susţinut in spo ingineri, tehnicieni şi economişti din s-a îndeplinit Indicatorul producţie conomicl cu indicatorii financiari a Vorbind despre îndeplinirea pla cret, C. S. Hunedoara a plătit sume ducţie şi dc desfacere. Dc aceea con
rirea producţiei Industriale, lărgirea unităţile respective pentru aplicarea marfă vindută şi încasntă. Pe total făcut să se Înregistreze m inusuri la nului preţului de cost şi al cheltuie im portante drept dobînzi pentru îm ducerile tchnico-Adm inistralive vor
bazei tehnicc-m aterlale n agricultu celor mai eficiente măsuri tehnico- regiune, pe cele 5 luni, el a fost rea întreprinderea de panificaţie Petro lilo r de circulaţie este pozitiv faptul prum uturi restante, Combinatul car trebui să ia măsuri energice pentru
rii. modernizarea transporturilor şl oneani/.fitorice în vederea îm bunătă lizat In proporţie ele 101.2 la sută. şani, Trustul de panificaţie Hunedoa că un număr im portant de Între p rin bonifer Valea Jiului a p lătit nume respectarea prevederilor H.C.M. p ri
dezvoltarea proporţională a celorlal ţirii continue a a ctivită ţii economi Dar, trebuie menţionat că nu şi-au ra şl I O I I.. Deva. ha T.R.T.h. O- deri din regiunea noastră au în re roase penalizări pentru locaţii la va vind lichidarea şi prevenirea form ă
te ram uri ale economiei". De altfel, gistrat realizări frumoase. Rc întrea goanele C E R . En D.R.E.F. au fost. rii stocurilor supranorm ative fără
realizarea în bune condiţiunî a acu ga regiune, pe 4 luni din acest an. de asemenea, în valori destul de mişcare şi de prisos. In prim ul rînd,
m u lă rilo r băneşti, sub forma im po economiile realizate la preţul de cost mari dobînzile pentru îm prum uturi este necesar să fie îm bunătăţită apro
zitului pe circulaţia m ă rfu rilo r şl au fost de circa 42.000 000 lei. Cele neachitate etc. vizionarea tehnico-m aterială a între
cotelor din beneficii (care au ponde mai marî economii au fost realizate Pentru a lim ita cheltuielile nepro p rin d e rilo r şi secţiilor, să se acorde
rea cea mai mare), reprezintă expre de C.S. Hunedoara, Com binatul car ductive, este necesar să fie luate mă toată atenţia întocm irii p lanurilor de
sia finală a a ctiv ită ţii economice a bonifer Valea Jiului, Trustul m inier suri de elim inare a acestor neajun aprovizionare cu diferite piese de
în tre p rin d erilo r şi organizaţiilor eco Deva, I.lt.E.H. Deva şi altele. suri. In mod deosebit, conducerile în schimb, realizării ritm ice a planului
nomice. Au existat în schimb şi între prin treprinderilor vor trebui să-şi În la toate sortimentele, precum şi des
Ea se poate asîgura prin îm bunătă deri care au depăşit costurile plani drepte atenţia spre descărcarea la facerii produselor conform contracte
ţirea m odulul de aprovizionare, evi co-flnanciare. îndeplinit planul producţiei marfă răştie. 1.0 l.L Petroşani si I.1M 1„ ficate dc producţie Dintre acestea tim p a vagoanelor, realizarea con lor încheiate.
tarea form ă rii de stocuri peste nece Deşi planul la cotele din beneficii vindută şi încasată 11 unităţi repu Sebeş principala cauză o constituie fac parte întreprinderile de industrie tractelor economice cu beneficiarii în Dezvoltarea in ritm susţinut a eco
sar. asigurarea ritm ic ită ţii producţi a fost îndeplinit şi depăşit, realizările blicane: Termocentrala Paroşeni, în neritm icitatea producţiei. Neinclepli- locală ale Sfatului popular regional, cantităţile şi la termenele prevăzute nomiei naţionale Impune o creştere
ei şl a desfacerii, accelerarea înca- nu sint pe măsura posibilităţilor. K- treprinderea materiale de construcţii nirea planului de producţie a tras in cu o depăşire ele 1 300.000 lei, şi lichidarea cauzelor caic generează mai accentuată a acum ulărilor în
eării produselor livrate. îm bunătăţi xistă destul de multe întreprinderi Bîivca. cele 7 întreprinderi forestiere urmă realizările cooperativelor meş U.R.C.C. cu 822 000 lei. D.R.E.F. cu Îm prum uturi restante. fiecare unitate economică. Iar noi
rea calităţii produselor, reducerea care prezintă răm îneri In urmă fr-tţă ale D.R.E.F., Întreprinderea de pani teşugăreşti sa.m.d. 000 000 lei, M U C cu 214 000 lei, A- Intr-o situaţie cu totul nesntisfăcă- trebuie să facem totul pentru a o
preţului de cost şi a cheltuielilor de de sarcinile ce le-au fost prevăzute. ficaţie Petroşani şi Trustul de panifi teliei cle R.M.R. Simeria şi altele. Re toare sînt, în ce pi iveşte îm prum utu realiza. Şi, în acest sens, trebuie să
circulaţie, elim inarea cheltuielilor ne- P rintre acestea menţionam Termo caţie Hunedoara: 4 unităţi de in După cit se vede. în cca mai marc zultatele nesatislăcăloarc obţinute de rile restante, C.S. Hunedoara, Uzinn Aplicăm cele mai eficiente măsuri
economicoase ş a m d. centrala Paroşeni. Fabric a „Căprioa dustrie locală: 1.0 f.L. Deva. LO.LL. parte, factorii care* au determinat re aceste întreprinderi s-au datorat în mctalo-chimică Zlatna şi D.R.E.F, pentru ridicarea gradului de organi
Dar, iată cum se prezintă lucrurile, ra" Sebeş. J.O.I.L. Deva. i.C.O. Pe OrAştie, I O I L. Petroşani şi IU T I. zultate sul) nivelul posibilităţilor la deosebi faptului ca mi depăşit con Creşterea şi menţinerea îm prum u zare a producţiei şl a m uncii, buna
pe perioadR care s-a scurs din acest troşani. 1 R I L Alba lulia. LO.LL. Sebeş si 4 cooperative meşteşugă producţia marfă vindută şi încasata sumurile dc matern ş) materiale, au tu rilo r restante la un volum destul gospodărire a m ijloacelor materiale
an, la unităţile economice din re Petroşani, O C .I. Alim entara Hune reşti: „M ureşul" Alba lulia. ..Moţul" sînt de natură subiectivă De arepa. efectuat cheltuieli suplimentare pen de ridicat se clatoreşte îndeosebi 1- şl băneşti, întărirea disciplinei de
giunea noastră. Pe 5 luni planul de doara şi altele, cu m inusuri destul Brad. „V iaţă nouă" Oi ăştie şi „D e pe viitor, conducerile întreprinderi tru întreţinerea şi funcţionarea u ti m obilizărilor in stocuri supranorma- plan şi financiare, mobilizarea tu tu
încasări la buget pe întreaga regiune de mari. servirea" 1 niponi. lor pionomice vor trebui s.i ia la la ju lu i şi m ulle cheltuieli neecono- tive, fără mişcare şl de prisos. Pe ror rezervelor Interne ele creştere a
s-a depăşit cu 44 890 000 lei. dintre tim pul oportun toate măsurile in ve mi coase. întreaga regiune valoarea stocurilor p rod u ctivităţii muncii, de reducere a
aceştia peste 40.000.000 lei provenind Principalele cauze care au conclus Cauzele caic au condus la nereali- derea asigurării unei producţii r it C heltuielile neproductive efectuate supranorm ative necrechtatc, existen preţului de cost şl ch e ltuielilor de
din depăşirea planului la beneficii la nerealizarea planului de vărsăm iii- zavea acestui indicator sint nume mice şi de rea mai bună calitate, de către unele întreprinderi in acest te la întreprinderile deservite de circulaţie.
Cele mal bune rezultate au fost ob te la buget sub forma lotelor din be roase. f.a Termocentrala Paroşeni a spre a evita reclamat iile din partea an se ridică la citeva milioane lei. Banca Naţionala, la data de 30 a p ri
ţinute de către colectivele C.S, H u neficii de către întreprinderile de in influenţat, în prim ul nud. norealiza- benefic ini ilor şî rămînerea în stoc a Cele mai mari sume s-au înregistrat lie ac. se ridicau la peste 100 m ili !L IE CAŞOTA
nedoara, care şi-au depăşit planul de teres republican şi interes local men rca planului de producţia ca urmare produselor fabricate. De asemenea la C. S. Hunedoara. C.C.V.J. Petro oane Ici. Cel mai mare volum se directorul sucursalei regionale
vărsăminte cu peste 11.000 000 lei, ţionate mai sus sfnt: ncreali/area a defecţiunilor tehnic? nrodusr la este necesar să manii este toată grija şani şi D.R.E.F.-Deva. F,le se dato- află şi acum la C.S Hunedoara. Dcvn a Băncii Naţionale
I R.E.H. Deva cu 2.800.000 lei, Uzina planului producţiei marfă vindută şi grupurile 1, 2 si 4. In unităţile pentru scurtarea termenelor de de resc în special faptului că s-au plătit U.M. Cugir, Uzina melalo-chimică a Republicii Socialiste România
Despre modul cum comi In dezbatere In cadrul unei giner şef-acljunct şi Tiheriu mai multe dereglări O co le la depozitul mecanizat cate prezentau relaşuri în melc patru luni car? au tre producţiei, cit şi asimilarea veşte sarcina de reducere a
tetul de partid al Uzinei adunări lărgite cu activul Nagv. contabil şef la Uzina misie m ixtă formată din re dc cocs şi calcar, care va fusul superior. Acest lucru cut au fost lichidate com unor sortimente ele fontă dc preţului de cost nu s-a a-
„V ictoria* Călan a acţionat de partid şi colectivul de „V id c rin " Călan. prezentanţi ai m inisterului mări frontul de descărcare s-n observat numai dună plet cheltuielile neeconomi- marcă superioară. Uzina a tina indicele planificat. Şl
în direcţie în d e p lin irii unu conducere tehnico-nclininis- Dacă în general colectivul tutelar, C F R. şi uzină, a cu cea 25 la sută. Este in prelucrarea lor la benefi uonse provocate de amenzi livra t la export m ari canti aceasta mal ales clin cauza
ia din Indicatorii economi- tra tiv măsurile ce trebuie uzinei a reuşit să-şi reali slndiat posibilităţile îm bu curs de organizare un de ciar. Acum. pe lingă măsu şi penalizări datorate avari tăţi dc fontă cu siliciu de rebutului ridicat lo c ilin
co-financlarl im portanţi ai luate de conducerea uzinei zeze de fieiarc daî.i sarci n ătăţirii ritm u lu i de apro pozit dc calcar ceea ce va rile de îm bunătăţire a tu r ilor la vagoane şi locaţiilor. calitate superioară. In ace dri. Acum însă atenţia este
întreprinderii — beneficiul In vederea organizării mai nile la producţia globală şi vizionare si a celui de de permite lărgirea spaţiului nării s-mi montat In uzină S-nu lichidat complet îm laşi tim p şi restul sortim en îndreptată spre lichidarea
— am cerut părerea în ca bune a producţiei şi creş inarîa. nc-au relatat interio- pozitare. Ca urmare s-a o r pentru cocs — material cu trei strunguri, cu rare se prum uturile restante, iar telor au înregistrat un pro stărilor de fapt care au ge
drul unei discuţii colective terii eficientei economice. ctitorii, totuşi în ce priveş ganizat mai bine frontul de un cost m ult mai ridicat şi prelucrează c ilin d rii. stocuri le supranorm ative cent dc declasate cu m ult neral rebutul la acest sor
cîtorva tovarăşi din colecti Discuţiile au vizat îndeo te aspritul economic-fiimn- snb nivelul indicilor admişi, timent. De altfel, după cal
vul de conducere. sebi probleme legate de o r i iar au existat unele d o ii- ha fontă, de pildă, s-a rea culele operative, în luna
— La Uzina „V icto ria ' ganizarea ştiinţifică a pro cienţe care s-au lash int ne lizat un indice de 0.86 la mai s-a recuperat mare par
din Călan, comitetul de ducţiei. dc îm bunătăţirea gativ asupra planului de e- sută faţă de 1.45 la sută ad te dm volum ul pierderilor
partid a acţionat în direc CRlităţii produselor şi re ionom ii şi benei icii. In a- mis. ta cilin d ri 9,4.1 la sută înregistrate şi sînt toate
ţia rezolvării unor aspecte ducerea consum urilor spe nnI trecui, ele pilda, s-au faţa de 12 la sută. P rin premisele ca semestrul I
de muncă ce Influenţau ne cifice. înregistrat locaţii in valoa cipala cale a fost ridicarea să se încheie cu rezultate
gativ nivelul Indicatorilor O dată stabilite jaloanele re de cca. 5 milioane (parte calificării colectivii lui, mun pozitive.
de plAn, ne a spus tov. A n direcţiei de arţiunc, tre din pir nu sînt clin vina în ca tot mai plină de răspun Discuţia a scos în eviden
ton Tim iş, secretarul comi buia trecut la fapte, la în treprinderii). Consiclcnnd descărcare, iar materialele care necesită o gospodărire Unele neajunsuri a pro s-au lichidat aproape în în dere ce caracterizează colec ţă munca desfăşurată de
tetului de partid. Pornind deplinirea m ăsurilor preco că în această du et ţie tre o rim ile s-au repartizat pe raţională. De asemenea, în vocat şî lipsa fontei vechi tre g im e . Datorită unei pre tivul uzinei. com itetul de partid In orien
de la ceea ce a arătat b i nizate. Pentru aceasta con buie acţionat cu toată hot.i- ele in raport eu necesităţile. colaborare cu IPROMET s-n comerciale la secţia turnă ocupări mai susţinute s-a Ac 1 î vitatea desfăşurată, tarea întregii activită ţi a co
lanţul de la sfîrşltul anului ducerea uzinei a întreprins nivn"*s-n trei nt la o apro U tilajele de asemenea, au întocm it un studiu (.are pre torie, rare a fost înlocuită reuşit ca volum ul dchilori- măsurile înfăptuite au con lectivului uzinei spre re ali
trecut, ne-am orientat spre o serie de acţiuni tehnice, vizionare mai judicioasă, la fost mai bine întreţinute, vede rezolvarea depozitării cn fontă din producţia de Inr să ajungă de la cîtevn trib u it la depăşirea planu zarea unor Indicatori eco-
lichidarea neajunsurilor, de organizare a procesului reorganizarea sectorului de ceea re a permis utilizarea m aterialelor de masă in u- la furnal, cu un preţ dc cost milioane in anul trecut, la lui dc benei iu i pe primele nom ico-finnnclari ridicaţi.
spre găsirea unor soluţii productiv şi de folosire mai transporthri. Cit privpşie a- lor mal deplină. zina. m ult mai ridicat, cit şi e- aproxim ativ 43.000 lei în patru luni ale anului cu
tehnice şl economice care economicoasă n fondurilor. provizionarea. au fost stabi fpi pentru viito r sînt pre Neajunsuri în ce priveşte xistenţa unui mare volum prezent. peste ‘2.4 milioane lei. Dar Ele sînt doar Ie început. Co
să se dovedească eficace. In Despre aceste acţiuni şi lite cu furnizorii grafice ca- conizate unele lucrări p ri activitatea economico-finan de debitori. La îm bunătăţirea a ctivi acest volum nu reflectă în- m itetul de partid este ho-
luna martie, de pildă, com i rezultatele imediate şi de lendm istîc e de livrare, i:i- vind mai buna depozitare a ciară, relatau interlocutorii, Cunosc nul cauzele care an tăţii economico-financiare trutolul posibilităţile colec tă rlt să intervină cu măsuri
au provenit şi din cauza re generat deficienţele a m in ti
tetul de partid, pe baza u- perspectivă ne-au vorbii to sislîrulu-sc mai ales la a- materialelor. Nu peste nuiit butului ridicat la c ilin d ri te s-a acţionat pentru evi din acest an a contribuit a- tivu lu i uzinei, ne relatau care să albă o şl mal mare
nul studiu anterior, a pus varăşii Doinei Frenţoni, in ceia care au provocat cele tim p se vor termina lu cră ri pentru lagăre tip Morgoil tarea lor în acest an. In prl- tît îm bunătăţirea calită ţii tovarăşii am intiţi. In ce p ri eficacitate.
pentru folosirea raţională şi u rm ă ri
rea consum urilor dc materiale A st
fel s-au putut înregistra economii la
consumurile specifice de lemn foios ECONOM II
de mină, fitil, capse, cherestea, bile
de otel. căptuşeli la m orile pentru
măcinarea m inereului si la m ajorita LA PREŢUL DE COST
tea reactivilor. In total, economiile la
materialele directe au contribuit la
reducerea preţului de cost al m ine p r o v i n :
reului cu 80.1)00 lei.
Reducerea preţului de cost are un tivai'? tehnică, pentru (nalt* r.xploa- rabil piocesui de prelucrare. C onţi Datorită u tiliză rii intensive a ca PUI tMMMĂTĂŢKUL CALITĂŢII .
rol deosebit in realizarea de benefi laril»*. S-a extins gradul ele ine: ani- nutul ridicat al m inereului original, pacităţilor de măcinare la Uzina de
cii şl, In general, în îm bunătăţirea zare a lucrărilor şi metodele pro omogenizarea acestuia şi urm ărirea preparare Deva, aplicării unor mă
a ctivităţi! economice a unei între ductive dc» exploatare. A fost reniia- permanentă a flu xu lu i tehnologie Ia suri de reducere a consumului în n- 0 MINEREULUI BRUT Şl CREŞTERE*!
prinderi. In directivele Congresului li'/nt numărul salariaţilor de la sec* uzinele de preparare, nu dus în final bataje. la energic electrică şi aer
al IX-Ica al PC.R. se arată ră pre loarele dc deservire, iar disponibilul ia obţinerea unor randamente de com prim at s-au înregistrat economii
ţul de cost al producţie! pe ansam a fost trrent la muiu i productive. extracţie superioare celor planificate. c’p 300.000 lei. 1 R&HPAMENTULUI SE EXTRACŢIE
blul industriei republicane urmează S a introdus sistemul u rm ă ririi z il Preocuparea pentru obţinerea unui Depăşirea planului de metal Intr-o
să fie redus în perioada 1966-1970 cu nice a situaţiei efectivelor dc m un volum cit mai mare de produse cu proporţie mai mare decit a planului
circa 10 la sută. Aceasta, prin reali citori la nivelul exploatărilor şi. de- cheltuieli minune a dus la găsirea de minereu, cr urmare a îm bunătă
zarea de economii la materiale. îm radnl, la nivelul trustului ş a nul. In unor rezerve im portante si In uzinele ţir ii calităţii m inereului extras si DIN REDUCEREA C H ELT U IELILO R
bunătăţirea ca lită ţii produselor, creş felul acesta, s-a reuşit ca întreaga de preparare. Uzina de preparai? creşterii randamentelor dc extracţie,
terea prod uctivităţii muncii şi evita depăşire a planului dc producţie să Dcvn. de pildă, avind capacitate dis a avut ca rezultat înregistrarea unor PE TONA DE MINEREU Şl A CELOR
rea cheltuielilor neproductive De n- fie obţinută exclusiv pe .se-ama creş ponibilă la notaţia '/.am. a prelucrat economii la preţul ele cost la întcca-
reen, obţinerea unor rezultate cil mai terii productivităţii muncii. deşeuri rezultate din încercările fă ga producţie marfă, în valoare de % DE DESFACERE
bune la acest Indicator a constituit In vederea obţinerii unor ra u lilă ţi cute în perioadele anterioare cu alte 6 819.000 lei.
o preocupare de seamă n colective c it mai m ari de metale in corn en sorturi de m inereuri obţinînd o can Reducerea preţului de cost a con
lor T rustului m inier Deva. trate v-a acordat o deosebită atenţie titate însemnata de pirită flotată. trib u it în bună măsura la obţinerea,
In vederea depăşirii planului de calităţii m inereului extras. Au lost Pentru asigurarea industriei energe în aceeaşi perioadă, n unor beneficii
producţie la toate sorturile de m ine stabilite scheme de puscare în func tice cu cantităţile dc cupru necesare, peste plan de 4.297.000 lei. tare sâ se continue acţiunea dc or de mină, prin folosirea in lucrările nice si organizatorice la nivelul ex
reu cu cheltuieli minim e au fost ţie» de c ondiţiile tehnice de /.âcumint. iucepînd cu luna aprilie, s-a trecut Înregistrarea unui beneficiu infe ganizare ştiin ţifică n producţiei, ha de pregătire n lem nului de esenţă ploatărilor, vor putea duce la depă
luate o seamă de măsuri tehnico- s-a întărit controlul sortării m inereu la preluarea in Rotaţia '/.am a zgu- rio r economiilor la preţul de cost se E.M Zlatna şi E.M. Boiţa Haţeg mai foioasă, extinderea u tiliză rii înlocui şirea planului de producţie, a pro
organizatorlce chibzuite, menite să lui in abataje şi a fost extinsă pre- reî obţinută din prelucrarea meta justific ă pl in valorificarea, deoc am sînt rezerve în ce priveşte îm bună to rilo r şi In special a m aterialelor d u ctivită ţii muncii şl reducerea pre
ducă la creşterea continuă a produc găliren corespunzătoare a vetrelor in lurgica a rom entratelor de zinc la dată parţială, a unor produse livrate tăţirea calităţii producţiei. A tţt la din posibilităţile locale (La F., M, ţului de cost, iar in ultim ă Instanţă,
tiv ită ţii muncii, îm bunătăţirea calită vederea reducerii pierderilor in ram Copşa Mică. De asemenea s- mu adus u n ită ţilor M inisterului Industriei E.M. Deva cit şi la K. M. Zlatna Ruşchiţa şi E M. Zlatna, de exem la îm bunătăţirea întregii a ctivităţi e-
ţii producţiei şi reducerea consumu bleu. îm bunătăţiri substanţiale la Uzina Chimice. si E. M. Boîţa Haţeg mai poate plu, se foloseşte la armarea rosto- conomico-finaneiAre.
P rin lr-o sortare atentă s-a reuşit dc preparare dm Zlatna, care au per Rpzullatelc obţinute in primele pa goalelor piatră brută) ş a m d.
rilo r specifice. Au fost formate echi fi redus consumul ele exploziv. fng. IM CUNEA
ca minereu) livra t uzinelor de pre mis uresterra gradului de recuperare tru luni ale anului însă pot fi dez Acestea sînt doar cîtevn rezerve,
pe de specialişti din cadrul trustului parare să aiba o i alitute relativ la pirita flotată. voltate şi îm bunătăţite Pentru ac eas- In plus, în toate exploatările, care valorificate clin plin, şi comple şeful serviciului planificare
care au stabilit norme unice, cu mo constantă, ceea ce a influenţat favo A existat o preocupare susţinută ta este necesar ca la fiecare exploa se poate utiliza mai raţional lemnul tate cn cele mai eficiente măsuri teh al T.tVI. Deva
Colectivele de muncă din milioane lei; uneori ru atins existente la magazie, s-au nare şi serviciului plan-co- ro. a capacităţii ele turnare» lam inat prin flamare Au fost întocmite gr afice de cadrul tnminonrelor. rări de bunuri, risipă şl al
Combinatul siderurgic H u valori de peste 110 m ilioa adus in perioada ieim aric-n- orclonare-reparaţii — grupa a pieselor la turnătorii cu ş.n.m.d. ha toate acestea se lichidare a stocurilor supra Clic 1 tu iei i le nccconnmice tele. Pentru a Ic preveni
nedoara au încheiat prim e ne lei. Ele an fost localiza p rilie încă 14 bucăţi (fără a piese de schimb. De aseme capacitatea de pi elucrare a mai adaugă slaba aprovi normative în mod eşalonat înregistrate de combinat pe şi lichida ne-am propus 9ă
le 5 luni din acest nn cu li te în piese de schimb, pro se consuma în această pe nea. sectorului financiar- Atelierelor mecanice. zionare cu vagoane pentru pînâ la sfirşitn l anului. 4 luni an însumat 2,8 m ili asigurăm pregătirea profe
nele rezultate bune în acti ducţie nelerm inat.i, semifa- rioadă vreo bucală). Preţul rontabil, caic nu a exerci ha produse lin ile stocuri expedierea producţiei pre Ne-am propus sâ analizăm oane Idi. Ele au fost cau sională a tu tu ro r gestionari
vitatea econom icâ-finanria- bric ate şi produse finite unuia este de 63 730 lei. Şi. tat un control preventiv e- le supi anorniative sint lo cum şî încărcarea ei ncco- periodic stocurile fără m iş zate dc dobînzile bancare lor' si m în uito rilor de vAlori
ră. La producţia globAlă Principala cauză a creării asemenea cazuri sînt nume fic ient menit să ducă la pre calizate la lin iile ele lam i respunzătoai e de către sec care şi cu mişcare lentă de plătite pentru im obilizările mater iale şi băneşti prin In
planul valoric s-a depăşit stocurilor supranormative o roase. venirea im obilizărilor de noare .şi ating valorile cele ţia de expediţii. l ?n număr m aterii şi materiale, piese de fonduri in stocuri supra structaj bilunar-, începînd
cu 49 milioane lei, la pro- constituie nrrexpcrtm ca dis Tot In începutul anului an fonduri în stocuri fără m iş mai mari. Cauza lor o con mare de vagoane este reîn de schimb şi producţie ne- norm ative şi refuzuri de cu luna iunie a.c. De ase
ducţia-m arfâ cu 13,4 m ili tors pentru rcfncei pa încăr term inată la atelierele me plată din partea clienţilor, menea vor fi in s tru iţi sa
oane lei, la producţia-m arfS cării un urmare a plusuri canice şi, în acelaşi timp. de penalizări pentru locaţii, la ria ţii care calculează şi a-
vindută şi încasata cu lor şi m inusurilor faţă de sâ îm bunătăţim modul de avarii de vagoane, ncîncăr- coi-da drepturile băneşti cu
741 000 lei ; s-ou obţinut tonajul admis exercitare a controlului CAi ea vagoanelor la c apaci venite angajaţilor, ha ni
10 027.000 Ici economii su Stocurile supranormative preventiv asupra comenzi tate. anulari din planul de velul ser-viciilor de resort,
plim entare la preţul dc cost de mijloace circulante au lor privind aprovizionările încălcare, precum si dc în lunar, in mod organizat,
şi 3 028 000 Iei beneficii pes dus la diminuarea unor in cu m aterii, materiale si pie treruperile provenite din vom analiza stadiul în care
te plan pe 4 luni dicatori de plan ca produc se dc schimb. In plus, sao- defecţiunile mecanice şi e- se află recuperarea pagube
După cît se vede, Intre ţia marfă vindută şi înca tâmîual, se va face analiza lectrice în secţiile de pro- lor materiale, stabilind mă
economiile realizate la pre ciplinei de plan privind a- fost semnalate stocuri im care, cu mişcare lentă şl su- stituie organizarea nccoies- sată. beneficii şi la produ felului in care este respec diu-ţie Pentru prevenirea şi suri in consecinţă.
ţul de cost şl beneficii este provizionnren, producţia şi portante cu piese de schimb pranormntive. punzâtoare a m uncii în a- cerea unui volum însemnat tată disciplina contractuală. reducerea lor la m inim um După cît se vede, în
o mare disproporţie. Aceas desfacerea produselor com fără mişcare dîn anii 1962- In producţia neterminată justaje. In mod deosebit de cheltuieli neetonomicoa- Intr-un v iito r apropiat, la posibil ne-am propus sâ i- combinat sînt suficiente re
ta, pentru că în îndeplini binatului de către serviciile 1964 ca: discuri pentru mo stocurile supranorm ative trebuie subliniat că nici un se: dobînzi pentru îm pru lin iile de laminare, recep niţiem analize lunare la zerve şî posibilităţi dc gos
rea indicatorilor valorici funcţionale şi secţiile de tor exhaustor pentru aglo- sînt localizate In sectorul şef de secţie nu se preocu m uturi restante, penalizări ţia lam inatelor se va face nivelul condurerii, d irecţi podărire raţională şi econo
sintetici dc plan ou existat produc ţie. Astfel, drşî la 1 meratom) nr. 2, lagăre de prelucrător (sef secţie ing. pă de asigurarea fin isă rii pentru nerealizarea disci pe programe de laminare, ei comerciale si direcţiei de micoasă a m ijloacelor mate
o serie de deficienţe cum ianuarie ac. erau in stoc tcxto lit pentru lam inorul Sieber Gotfried). Ele sînt producţiei în mod ritm ic. E- plinei contractuale şi pen îar la lam inorul dc profile transporturi. Concomitent, riale şi băneşti.
sînt: imobilizarea fonduri multe piese de schimb fără de 650 mm, colector pentru constituite din piese turna fectivcle de m uncitori din tru anulările din plan p ri uşoare pe contracte şi ro- conducerile secţiilor şi per Folosirea deplină a aces
lor băneşti în stocuri supi a- mişcare, secţiile de produc un generator de la lam ino te in anii 1964, 1965 şi 1966 ajustaje nu sînt la nivelul vind m ijloacele de trans men7.i. Ne-am propus, de soanele vinovate de produ
norm ative de mijloace c ir ţie. set viciul plan-ooordona- rul de 800 mm şi altele în şl neprelurrate încă. Crea funcţionării normale a ma port etc. asemenea. îm bunătăţirea ac cerea lor- vor fi tra.se Ia tor rezerve şl posibilităţi va
culante şi refuzuri dc plată re-reparaţii şi serviciul a- valoare de citeva milioane rea acestui stoc. in valoare caralelor şl utila jelor tehno Sub conducerea organiza tiv ită ţii în ajustajele lami- răspundere în mod operativ sta pe viito r In centrul
din partea clienţilor. provizionării au continuat lei. de peste 9 milioane lei, se logice. Laminarea şi cură ţiei de partid, conducerea noarelor prin completarea CU priveşte pagubele ma -•'ocupărilor noastre.
Volum ul stocurilor supra- sâ le solicite. In afara celor Răspunderea pentru a- datoreşte necorelării de că ţarea m aterialului lam inat com binatului i preconizat efectivelor. Acest lucru se teriale băneşti cauzate avu
norm ative de mijloace c ir 10 biu-ăţi râcitoarc de fier ceastă stare de lucruri re tre serviciul plan-eoordo- nu se face pe lo tu ri com pentru v iito r o serie de mă va realiza prin re d istribui tului obstesc în 4 luni, au RFMUS P AŢA N
culante, de pildă, n-a coho- tip VD pentru lam inorul de vine m ecanicilor şefi de sec nare-reparaţii din cadrul plete şi şarje. Se aplică prea suri menite sâ ducă la e li rea din efectivele existente însumat peste 600 m ii lei contabil şef lo C.S.
rft în nJcl o lună sub 73 650 mm. cu mişcare lentă ţii, serviciului de aprovizio Direcţiei mecano-encrgetl- puţin curăţarea m aterialului minarea acestor neajunsuri. In alte compartimente din şi au provenit din deterio Hunedoara