Page 4 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 4
PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3550
v i a t a l i T r m T i n i A i
t
i i i . I .
ŞTIRI
iS s S ' ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII •' ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII * ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII
Deschiderea Congresului P. C. din Cehoslovacia LUCRĂRILE COMITETULUI
PRAGA — Corespondentul Ager- al C C. al P.C.R. conducătorul de P.C. din Cehoslovacia şi a Comisiei SPECIAL A L O. N. U.
pres, A l. Liţâ, transm ite: legaţiei, Manea Mânescu, secretar al Centrale de Revizie şi Control.
M a rti dimineaţa, in Palatul Con C C. al P.C.R., şi Gheorghe Niţescu, Raportul de activitate al C.C. al DAR ES S A L A A M 31 (Agerpres).
greselor din Praga s-au deschis lu ambasadorul Republicii Socialiste P.C. din Cehoslovacia a fost prezen La Dar Es Salaam au continuat lu El a cerut C om itetului celor 34 să '
crările celui de-al X lII-le a Congres România la Praga tat de A ntonin Novotny, prim-secre- crările C om itetului Special al O.N.U. excludă Anglia din rîndul m em brilor
al P artidului Comunist din Cehoslo C uvintul de deschidere a fost rostit tar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia. pentru supravegherea aplică rii De săi pentru faptul de a fi principalul
vacia. La Congres participă peste de Antonîn Novotny, prim-seeretar In şedinţa de după-amiază, Pavel claraţiei cu p riv ire la acordarea in vinovat de situaţia care s-a creat in
1,500 de delegaţi, reprezentmd circa al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, Hron, a prezentat raportul Comisiei dependenţei ţâ rilo r şi popoarelor co Rhodesia Passpanodya a cerut
1.700.000 de m em bri ai P C. din Ce care a salutat delegaţii şi pe oas Centrale de Revizie şl Control. Au loniale (Comitetul celor 24). O.N.U. să adopte sancţiuni îm potriva
hoslovacia. Sînt prezenţi de aseme peţii străini. început apoi dezbaterile pe m argi regim ului lui Sm ilh, care să fie o b li
nea, delegaţi ai 75 de partide comu După alegerea prezidiului şi a co nea rapoartelor. In cadrul şedinţei a luat cuvîntul gatorii pentru to ţi m em brii orga
niste şi m uncitoreşti, şi ai unor m isiilor de lucru, congresul a adop Tot în cursul şedinţei de dupâ-a- şi reprezentantul P a rtid ului U n iu nizaţiei.
partide democratice. Delegaţia P arti tat in unanim itate următoarea o r nea Naţională A fricană Zim babwe
dului Comunist Român este alcă dine de zi: miază, Congresul a fost salutat de (Z.A.N.U.), (partid interzis de auto
tuită din tovarăşii Alexandru B îr- Raportul de activitate al C.C. al Leonid Brejnev, secretar general al rită ţile de la Salisbury), E. M. Pas-
lădeanu, membru al Com itetului E- P.C. din Cehoslovacia şi sarcinile v i C.C. al P.C.U.S., conducătorul dele spanodya, care a spus că „tocm ai
xecutiv şi al P rezidiului Permanent itoare ale partidului. gaţiei. El a dat apoi citire mesa A nglia a fa c ilita t apariţia c o n d iţiilo r
Raportul Comisiei Centrale de economice şi politice care au co n tri
Revizie si Control. ju lu i de salut al C.C. al P.C.U.S. buit la declararea unilaterală a in
Dean Rusk Alegerea Com itetului Central al Lucrările Congresului continuă. dependenţei Rhodesiei". El a subli
niat că politica economică a lu i Ian
Sm ith duce la înrăutăţirea situaţiei Republica Dominicană:
a plecat spre Europa populaţiei africane. M inoritatea albă,
a spus el, ocupă cele mai bune tere
W ASH IN G TO N .11 (Agerpres). — Comunicat cu privire la vizita nuri agricole supunlndu-i pe negri la Alegeri într-o
Secretarul de stat al S.U.A., Dean foamete şi mizerie.
Rusk, a plecat m arţi pe calea aeru Problema Rhodesiei, a accentuat
lu i spre Europa, unde va efectua o Passpanodya, a devenit un pericol
vizită oficială in capitalele Finlandei lui Marko Nikezici în U.R.S.S. pentru pace. atmosferă
şi Norvegiei, după care va sosi la
Bruxelles, unde va participa la se MOSCOVA 31 (Agerpres). — coincid sau sint apropiate. Uniunea
siunea C onsiliului M inisterial al La Moscova a fost dat p u blicită ţii Sovietică şi R.S F. Iugoslavia con S.U.A. — Pe tot cuprinsul Convorbiri consacrate problemei de încordare
N.A T.O. Rusk intenţionează .să ex comunicatul cu p rivire la vizita o fi damnă cu holârire agresiunea S.U.A. Statelor Unite, studenţii ame
plice la H elsinki şi Oslo poziţia ame cială făcută de Marko Nikezici, se în Vietnam şl îşi exprim ă solidarita ricani au organizat mişcări de
ricană în diferite probleme interna cretarul de stat pentru afacerile ex tea cu eroicul popor vietnamez, care protest îm potriva textelor care
ţionale şi in special politica S.U.A. luptă pentru independenţă Proble yemenite SANTO D O M ING O 31 (Ager
terne al RS F. Iugoslavia in U.R.S.S. vor decide trim iterea lor pe pres). —
în Vietnam ". între 24 şi 31 mai In tim pul convor ma vietnameză trebuie să fie solu frontul din Vietnam.
Un alt obiectiv al vizitei lui Rusk b irilo r, se arată in comunicat, m i ţionată pe baza acordurilor de la Ge In foto: Marş de protest al K U W E IT 31 (Agerpres). — menite cu m in istru l afacerilor exter O mare demonstraţie a avut
este acela de a ralia ţările nordice nistrul afacerilor externe al U.R.S.S., neva din 1954 şi a respectării drep studenţilor U niversităţii din Reprezentantul personal al preşe ne al K u w e itulu i, Sabah Al-Ahm ed loc luni pe străzile capitalei do
la punctul de vedere american p ri Andrei Giom îko, şi M arko Nikezici tu lu i poporului vietnamez de a-şi Chicago. dintelui Gamal Abdel Nasser, Has- Al-Jaber. m inicane în favoarea lui Juan
vind o reorganizare a N A T O . in au constatat cu satisfacţie evoluţia hotărî singur soarta. san Sabri Al-Kholyt şi-a început con Din surse inform ate s-a aflat că Bosch, candidat din partea P a rti
lum ina retragerii Franţei din siste favorabilă a re la ţiilo r dintre cele Uniunea Sovietică şi Iugoslavia se vo rbirile consacrate problemei ye- reprezentantul personal al preşedin d u lu i revoluţionar dominican la
m ul integrat al A lianţei atlantice. două ţări, exprim îndu-şi dorinţa de declară îm potriva accesului Germa telui R.A.U. a adus la aceste nego alegerile prezidenţiale care vor
De altfe l, in tr-o declaraţie făcută a extinde şi pe viito r colaborarea niei occidentale la arma nucleară sub cieri puncte de vedere noi in proble avea loc (astăzi) m iercuri. De
înainte de plecare, Rusk a spus că sovieto-iugoslavâ în interesul po orice formă. Ele se pronunţă, de a- ma în d e p lin irii acordului de ia Jed- m onstranţii purtau pancarte pe
.acţiunea Franţei a provocat un anu poarelor celor două ţâri, a lm e n ţin e - semenea, pentru reglementarea paş dah. care era scris „Să dăm votul
In comunicat se exprim ă sp rijin u l Declaraţia generalului Pistarini
m it proces in cadrul alianţei care va rii păcii in lumea întreagă. In co nică a problemei germane. La rîndul său, m inistru l de externe nostru lui Juan Bosch", „nu can
continua şi după sesiunea de la B ru municat se subliniază faptul că in kuw eitian va explica poziţia Arabiei didatului tru j il ist — Joaquin Ba-
xelles a C onsiliului M inisterial al celor două ţâri pentru eforturile de laguer". Ei cereau, de asemenea,
aprecierea principalelor probleme ale Saudite, pe baza negocierilor din lu
N.A.T.O.". După cum menţionează a- puse de statele recent eliberate în na aprilie şi a schim bului de mesaje să se pună capăt intervenţiei
gentiile de presă, este vorba de un situaţiei internaţionale actuale punc vederea consolidării independenţei BUENOS AIRES 31 (Agerpres). — Se subliniază astfel că declaraţia diplom atice cu regele Feisal. străine în Republica Dominicană
proces pe care autorităţile america tele de vedere ale celor două părţi lor economice şi politice. Comandantul şef al armatei argen- intervine intr-un moment in care — După cum se ştie, în august 1965, şi să fie retrase trupele intera-
ne încearcă să-l prezinte de „reorga tiniene, generalul Pascual Pistarini, in pofida e fo rtu rilo r guvernului — regele Feisal al Arabiei Saudite mericane din ţară. Tot luni, In
nizare0, pentru a evita cuvîntul „de a făcut o declaraţie in care şi-a ex au loc numeroase acţiuni revendica şi preşedintele R.A.U., Gamal tr-u n u i din cele m ai m ari par
zintegrare*. prim at nem ulţum irea faţă de „ezită Abdel Nasser, au semnat la Jed- curi din Santo Domingo s-au
rile în adoptarea unor hotăriri*. A- tive de amploare ale d ife rite lo r pă produs incidente între p a rtici
ceastâ declaraţie, scrie agenţia Fran tu ri ale populaţiei. Pe de altă parte, dah, un acord cu p rivire la pa n ţii la o adunare electorală a
Yemen, urm ărind încetarea războiu
Mari greve ale muncitorilor italieni ce Presse, „este interpretată in nu declaraţia lui P istarini constituie o lu i c iv il declanşat in această ţară în m işcării „14 iunie* şi elementele
meroase cercuri din capitala Argen
Sesiunea specială a tinei şi îndeosebi de influentul ziar expresie a nem u lţu m irii faţă de e fi 1962. U lte rio r au apărut insă puncte de dreapta care s-au dedat la
cienţa nesatisfăcătoare a m ăsurilor de vedere diferite in ceea ce priveşte provocări îm potriva celor pre
Congresului filipinez ROMA 31 (Agerpres). — fii din diferite oraşe. In urma acţiu „La Razon" ca o ameninţare nevoa- luate îm potriva peroniştilor, care in interpretarea şi transpunerea în viaţă zenţi la adunare. In tim p u l inci
M arţi, au declarat o grevă de 48 n ilo r de luni din Torino, în acest o- latâ a forţelor armate la adresa gu a acordului, fapt care a îm piedicat dentelor şapte persoane au fost
continuă într-o atmosferă de ore lucrătorii din sectorul de poş raş nu au apărut m arţi ziare. vernului preşedintelui Ulia*. pofida faptului că sint divizaţi au găsirea, pînâ in prezent, a unei so rănite. P o liţia a deschis foc in
o b ţinut anumite succese. A rgentinie lu ţii în a< ea.stâ c hestiune. aer pentru a îm prăştia pe p a rti
tă şi telecomunicaţii din întreaga I- Nu de m ult, atît preşedintele Nas cipanţi. A lte incidente s-au pro
de tensiune talie. G reviştii, in număr de aproxi nii, scrie A.F.P., „nu exclud posibili ser cît şi regele Feisal au acceptat dus la Santiago unul din p rin c i
tatea unei intervenţii a m ilita rilo r"
m ativ 160.000, revendică îm bunătăţi propunerea K u w e itu lu i de a media palele oraşe din provincie, între
M A N IL A 31 (Agerpres). — rea salariilor. Greva este sp rijin ită Un nou apel al lui Ironsi pentru a îm piedica revenirea la pu In eforturile pentru rezolvarea pro adepţii candidatului P a rtid u lui
Cea de-a 30-a sesiune specială a tere a peroniştilor. blemei yemenite. revoluţionar dom inican şi cei ai
Congresului filipinez. continuă intr-o de sindicatele pe ramură, aparţinînd LAGOS 31 (Agerpres). — lucruri, şi, în consecinţă, în calita candidatului P a rtid u lu i reform ist.
atmosferă de tensiune. A fost supus celor trei centrale — Confederaţia tea sa de şef al statului va fi con- Şi aici poliţia a intervenit. Patru
dezbaterii proiectul de lege privind Generală a M uncii din Italia, Confe Generalul Ironsi, şeful statului strîns să aplice legea m arţială. Po persoane au fost rănite. Observa
trim iterea de noi trupe în Vietna deraţia Sindicatelor Oamenilor M un nigerian, a adresat populaţiei un C om unicat com un to rii po litici din capitala dom in i
m ul de sud. Opoziţia a calificat acest nou apel la calm pentru a facilita triv it unui decret de lege existent, cană nu exclud posibilitatea re
pune capăt dezordînelor prin in a lg e ro
proiect ca „un angajament privind cii din Italia şi Uniunea Italiană a eforturile guvernului de la Lagos guvernul poate interveni pentru a siria n lu ă rii incidentelor ca urm are a
participarea F iiipin e lo r la războiul M uncii. în vederea resta b ilirii situaţiei din provocărilor cercurilor de dreap
din Vietnam " şi a cerut ca el să fie Pe de altă parte, un m ilion de provincia de nord a ţării. Aşa cum stituirea unor curţi m ilitare în lo ta. Se relevă, pe de altă parte,
supus dezbaterilor, urm înd să fie a- m uncitori constructori au declarat s-a anunţat, în ulUmele zile, în cul tribunalelor civile în măsură să ALGER 31 (Agerpres). — dat p u b licită ţii un comunicat Făcînd că şeful guvernului provizoriu
doptat numai dacă va întruni două regiunea locuită de trib u rile de După vizita în tre p rin s! în Algeria apel la întărirea u n ită ţii tu turo r fo r dominican, Iie c to r Garcia Godoy,
treim i din num ărul vo tu rilo r în am grevă cerind înnoirea contractelor lim bă haussa au avut loc o serie pronunţe sentinţe severe, inclusiv de m inistrul afacerilor externe al Si ţelor progresiste din lumea arabă, co a p rim it luni grupul de obser
bele Camere. Intenţia guvernului fi colective şi introducerea de reforme de incidente provocate de elemen pedeapsa cu moartea. riei, Ibrahim Makhos, la 31 mai a fost m unicatul exprim ă profunda în g rijo vatori electorali O.S.A. pentru a
lipinez a provocat indignarea opiniei în sistemul de angajare. In ultim ele tele tribale ce se opun intenţiei gu rare pentru înrăutăţirea continuă a discuta „a trib u ţiu n ile acestui
publice din întreaga ţară. „Votarea săptămîni au avut loc în întreaga I- vernului central de a desfiinţa sis situaţiei internaţionale creată de in grup în tim pu l alegerilor". In
acestui proiect de lege ar însemna tem ul federal. Referindu-se la tu l tervenţia forţelor im perialiste şi colo preajm a alegerilor continuă pro
va Sentinţa tribunalului militar din Congo
vînzarea vie ţilo r soldaţilor filipinezl talie nenumărate greve perlate ale burările din nordul ţâ rii, generalul nialiste în problemele interne ale al nosticurile în legătură cu şan
în schimbul d o la rii01' americani", constructorilor. In ultim ele zile au Ironsi a făcut cunoscut că nu tor state. In comunicat se cere „în sele unuia sau altuia dintre can
scrie ziarul „M anila C hronicle”. declarat, de asemenea, grevă tipogra perm ite prelungirea acestei stări de cetarea im ediată a bombardam entelor didaţi. In tr-u n sondaj făcut de un
K IN SH A SA 31 (Agerpres). — Postul de radio Kinshasa a anun asupra R epublicii Democrate V ie t post de radio dom inican se arată
„După deliberări, care au durat ţat m arţi că guvernul congolez a nam". Referindu-se la actuala situa că Joaquin Balaguer, candidatul
remis ambasadei belgiene o notă
cinci minute, tribunalul m ilita r spe in care se arată că A lain Rens, se ţie din A frica, comunicatul recoman fo rţe lo r de dreapta şi fa vo ritu l
cial din Congo a pronunţat m arţi
ar
nord-americane,
EVOLUŢIA SITUAŢIEI DIN VIETNAM sentinţa de condamnare la moarte cretar al ambasadei, a fost declarat dă cooperarea tu tu ro r forţelor progre. avea cele mai multe şanse. Nu
cercurilor
lui Evariste
în procesul intentat
persona non-grata, punîndu-i-se în
siste de pe continent şi asigură că
meroşi comentatori po litici sint
Kim ba, Jerome Anany. Emmanuel
însă de părere că lupta va
Bamba şi Alexandre Mahamba", în vedere să părăsească te rito riu l Con- cele două ţâ ri — Algeria şi Siria — foarte strînsă. fi
goului în decurs de 24 de ore. Po
v in u iţi de tentativă de lovitură de triv it aceluiaşi post, A lain Rens ar vor continua sa susţină lupta popoa
dimineaţa de Institutul budist şi sem participanţii la dem onstraţiile a n ti stat, anunţă agenţia France Presse. fi în tre ţin ut legături cu cei patru relor din Angola, Mozambic şi Guy-
„0 LINIŞTE nat de un comitet creat ad-hoc şi guvernamentale. Numeroşi lideri bu subliniază că grupul celor patru a- acuzaţi. neea Portugheză.
In relatările lor, agenţiile de presă
dişti au cerut demisia im ediată a gu
denum it „Mişcarea de luptă pentru
vernului lu i K y şi l-au criticat pe li
salvarea poporului". derul „m oderat0 Chau şi pe adepţii cuzaţi a fost supus anterior unui
Sute de manifeste sim ilare au fost
STRANIE' îm prăştiate de lideri ai Institu tului, săi. urm at o „discuţie* de 15 m inute cu
„interogatoriu sever", după care a
: n
cele mai multe cuprinzînd violente La Hue, transm ite corespondentul generalul Mobutu. 4 VAR ŞO VIA 4 PARIS
luări de poziţie antiamerieane. „A - special al agenţiei France Presse, co
SAIGON 31 (Agerpres). — cesi război produce poporului sud- lonelul Khoa, comandantul-şef al fo r Cei patru acuzaţi au fost traduşi In m unţii Tatra şi in m unţii învecinaţi ninge în Ancheta asupra îm p re ju ră rilo r prăbuşirii in sudul
In Vietnam ul de sud, situaţia este vietnamez numai doliu şi suferinţe", ţelor armate guvernamentale, a re in faţa trib u n a lu lu i m ilita r special continuu din dimineaţa zilei de .29 mai. Luni la Za- Spaniei a celor şise avioane de vînâtoare franceze
mai încordată ca oricind, relata de „Sîntem hotârîţi să refuzăm ajutorul mis com itetului de acţiune al fo iţe sub învinuirea de a li pus la cale kopane s-a înregistrat un ger de —5 grade, iar grosi „M ystere-IV * a fost reluată luni la Sevilla.
la Saigon corespondentul agenţiei corupt al S U .A .", „A m ericanii si su lor antiguvernamentale un ultim atum răsturnarea actualei adm inistraţii mea zăpezii a atins 23 cm. Cei şase p ilo ţi care au reuşit să se salveze au fost
France Presse. puşii lor, m em brii guvernului sud- cerind studenţilor să restituie toate şi înlocuirea ei prln tr-un „consiliu interogaţi de au torităţile franceze şi spaniole asupra
Sinuciderile, considerate ele către vietnamez sini vinovaţi de atacarea armele, să desfiinţeze baricadele şi executiv provizoriu" în frunte cu 4 TOKIO îm p re ju ră rilo r catastrofei şi transportaţi spre Franţa.
budişti drept cea mai înaltă formă pagodelor şi masacrul de la Da să predea a utorităţilor staţia de ra Jerome Anany. In cursul dezbateri Incidente serioase s-au produs la Yokosuka, între 4 M O N TR EA b
de protest, au luat o amploare nemai- Nang". dio cucerită de ei încă de la începu lor, în faţa trib u n a lu lu i au luat cu forţele poliţieneşti şi participanţii la m anifestaţia de
in tîln itâ . atingînd o proporţie a la r tul declanşării luptelor de stradă, cu vin tu l toţi cei patru im plicaţi în protest îm potriva sosirii subm arinului nuclear ame Economia canadiană a început să se resimtă de pe
mantă, de aproxim ativ două pe zi. cii-ca 10 zile în urmă. proces. „N oi am acţionat la in sti rican „Snook", 56 de persoane au fost rănite şi peste urma grevei docherilor din p orturile M ontreal. Que-
M arţi dimineaţa, o budistă, în Convorbiri între După cum apreciază agenţiile de garea m ilita rilo r, care au preluat 20 arestate. bec şi Troîs Rivieres care a in tra t luni în cea de-a
patra sâptăminâ.
vîrstă de numai 17 ani, şi-a dat presă, se pare că trupele guverna in iţia tiva declanşării unei lo vitu ri
foc la Hue in semn de protest îm po
triva guvernului generalului Kv şi a premierul Ky şi membri mentale concentrate în ju ru l oraşu de stat vizînd nu răsturnarea regi 4 PARIS 4 PARIS
m ului, ci a guvernului*, au. decla
lu i pregătesc o acţiune de anvergură,
M a rţi dim ineaţa a plecat spre Paris m inistrul afa
sp rijin u lu i pe care americanii il a- mai ales după ce în urma convorbi rat, p o trivit agenţiei France Presse, La Toulouse a avut loc o în tru n ire a Asociaţiei na cerilor externe al Indiei, Sardar Swaran Singh, în ve
cordă acestuia După ce flăcările au ai comitetului rilo r cu prem ierul K y, generalul „re Jerome Anany, Evariste Kim ba. Em ţionale a foştilor luptători francezi din Rezistenţă. Par derea unor convorbiri cu o ficia lită ţile franceze.
fost stinse, relatează corespondenţii bel" T hi şi-a m odificat atitudinea manuel Bamba şi Alexandre M a ticip a n ţii la întrunire au adoptat o rezoluţie în care
de presă, în oraş s-a aşternut .o li faţă dc Saigon. hamba. condamnă agresiunea S U .A . in Vietnam, cerind so 4 S AN A A
luţionarea paşnică a con flictului pe baza acordurilor
nişte stranie". Demonstraţia prevă de conducere al dc la Geneva din 1954. O delegaţie a Frontului N aţional dc Eliberare din
zută pentru m arţi a fost anulată. Nici Arabia de sud (Flosy) condusă de secretarul gene
o altă manifestaţie nu a fost organi Institutului budist ral al Organizaţiei. Mackawee a plecat m arţi spre
zată, aşa cum se obişnuia, la vestea 4 NEW YORK capitala R.A.U. P rincipala problemă care va fi discu
unei noi sinucideri. Pentru prima S.U.A.: Noi incidente rasiale De vineri, la ora 18 pinâ luni la ora 24, în cursul tată la Cairo, a declarat Mackawee, va fi proiectul de
dată de la începerea actualei crize din Saigon week-endului p rile ju it de „Ziua m em orialâ", în Sta creare a unui guvern provizoriu al te rito riilo r din
politice, staţia de radio din Hue, con NEW YORK 31 (Agerpres) — puns la b ru ta lită ţile poliţiei, m ani tele Unite accidentele de circulaţie au provocat moar A rabia de Sud.
trolată de studenţi, şi care transm i festanţii au aruncat cu pietre rănind tea a 501 persoane. Această cifră depăşeşte recordul 4 OTTAWA
tea zilnic „apeluri la insurecţie", şi-a SAIGON 31 (Agerpres). — Noi incidente rasiale s-au produs un agent de poliţie. Luînd cuvîntul tris t de anul trecut, cind pe şoselele americane în
încetat emisiunile. In condiţiile unei atmosfere de în luni la Baltim ore (statul M aryland). la un m iting care a urm at m ani aceste trei zile şi-au pierdut viaţa în accidente 474 Secretarul general al Com m onwealthului, A rnold
La chemarea Congi esului pentru ega
N e liniştiţi ele acest calm neobiş cordare ce a atins proporţii în g rijo litate rasială („Core"), populaţia de festaţiei. Herbert Callender, director persoane. Sm ith, a declarat zia riştilo r că problema rhodesiană
nuit. americanii rămaşi în oraş se rătoare, preşedintele Thievi şi pre culoare a manifestat pe străzile ora al organizaţiei populaţiei de culoare poate duce la desmembrarea acestei com unităţi, dacă
tem ca nu cumva studenţii, împreună m ierul Ky au organizat luni seara la şului cerind să se pună capăt prac ti Congresul pentru egalitate rasială, rezolvarea ei nu va ţine seama de aspiraţiile popu
laţiei africane.
cu întreaga populaţie a vechii capi palatul prezidenţial Gia Long. din cilo r discrim inatorii în localurile pu a protestat îm potriva practicilor ra
tale imperiale, să nu dea curs aver Saigon. o convorbire cu şase im por blice. In tim pul manifestaţiei un siale şi' a cerut totodată luarea - de 4 DAMASO
tism entelor lansate si să se pregă tanţi membri ai com itetului de con grup de membri ai organizaţiei te măsuri îm potriva a ctivită ţii teroriste Postul de radio Damasc a comunicat că guvernul
tească pentru a ataca imobilele şi ve ducere al Institu tulu i budist din Sai a m em brilor Ku K lux K lanului. S-a S irie i a aprobat un proiect de lege prin care se in sti
hiculele americane, precum şi perso gon, ii v e ri îm i să găsească o soluţie roriste Ku K lu x Klan s-a dedat la adoptat un manifest care cheamă tuie boicotul economic îm potriva regim ului rasist de
nalul american. Situaţia est? de asa de compromis a actualei crize. Nu a provocări Poliţia a intervenit fâcind populaţia de culoare să-şi intensifice la Salisbury. P o trivit acestei hotărîri, de acum înainte
natură, menţionează corespondenţii fost dat pu blicităţii pir»'» m arţi seara uz de bastoane ele cauciuc pentru a acţiunile în vederea aplicării legii Siria întrerupe orice fel de re la ţii comerciale cu Rho
de presă, inc îl se aşteaptă evenimen nici un comunicat oficial, dar. din- îm prăştia pe demonstranţi. Ca răs dre p tu rilo r civile. desia.
te hotăritoare. tr-o sursă oficiala sud-vietnamezâ, 4 JOHANNESBURG
s-a aflat că nu s-a ajuns la nici un
La Saigon. ultim ele doua sinuci compromis şi că ar putea urma alte La Soweto, una din suburbiile africane ale Johan-
deri de luni seara au provocat vio negocieri. Şeful Institu tulu i budist, nesburguluî, s-a înregistrat luni seara un accident fe
lente reacţii antiguvernamentale şi Thich Tam Chau. a cerut credincio Anchetă in legătură cu greva marinarilor roviar soldat cu moartea a 12 negri şi rănirea alto r
în mod special, antiamcricane. Pen şilor ,.o pauză în acţiunile antiguver 107. Accidentul s-a datorat ciocnirii a două trenuri
tru prim a data de la declanşarea ac namentale", dar sub presiunea m ajo care transportau m uncitori africani ce se înapoiau
tualei crize politice, saigonezii an a- rită ţii lid e rilo r budişti, şi-a m enţinut LONDRA 31 (Agerpres). — narilor (N.U.S.) şi cei ai arm atorilor In rezervaţiile lor din această suburbie.
cuzat direct guvernul american că cererea cu privire la instaurarea la La 31 mai şi-a început activitatea voi- preciza poziţiile lor si se vâ ho
si-a trim is trupe în Vietnam pentru putere a unui guvern civil Comisia de anchetă instituită de tărî dacă audier ile vor- fi publice sau 4 LONDRA
propiile lui interese „Cine sint cei guvernul britanic pentru sta b ili nu. N.U.S s-a pronunţat in favoarea In publicaţia oficială „Economic Trends" se arată
care trag foloase de pe urma acestui M arţi seara, în centrul Saigonului rea cauzelor grevei m arinarilor şi unor audieri publice. Pe de altă par că datoriile externe ale M arii B ritan ii faţă de stră i
război care duc c la exterminarea sud- şi în raioanele din apropierea Insti găsirea unei form ule de rezolvare a te, s-a anunţat că reprezentanţii nătate au crescut în pr im ul trim estru al acestui an
vietnamezilor? Numai Johnson, tutului budist magazinele continuau conflictului. La Londra se apreciază N.U.S. vor respinge cererea ca în tim cu 136 m ilioane lire sterline, ajungînd la 4.684 m i
Rusk, McNamara. I.odge" şi toate să fie închise Comercianţii se aflau că investigaţiile comisiei vor dura pul audierilor comisiei m arinarii să A N G LIA . — In foto: Aspect de Ia o manifestaţie a lioane lire sterline De asemenea, datoriile faţă de
celelalte o ficia lită ţi americane, se 12-14 zile. In prima şedinţă, repre m a rin arilor britanici, a căror grevă continuă să se des Fondul Monetar Internaţional au crescut cu 163 m i
spune într-un manifest difuzat m arii în grevă, în semn de solidaritate cu zentanţii U niunii sindicatelor m ari reia lucrul. făşoare cu intensitate. lioane, ajungind la 1.654 m ilioane lire sterline.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Gtoca nr, 25, telefon 12 75, 13 85, 12 11. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R - nr. 263 328 din d noiembrie 1949, - T iparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva.
40.065