Page 40 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 40
PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3559
/
ŞTIRI INFORMAŢII
Lucrările Congresului Reprezentantul permanent al
6REVA României la O.N.U. şi-a prezentat
P. P. R. Mongol MARINARILOR scrisorile de acreditare
* U LA N BATOR 10. — T rim isu l spe Finlanda, Venezuela, Siria, Tzrael. NEW YO R K 10 (Agerpres). — general al O.N.U., U Thant
Delegaţia P artidului Comunist Ro
cial Agerpres, S ilviu Podină, trans mân, In frunte cu Vasile P atillneţ, DIN ANGLIA La 0 Iunie a.c., Gheorghe Dlaco- La ceremonia înm înfirîl a fost de
mite : In cadrul dezbaterilor pe m ar nescu, ambasador extraordinar şl faţă Pierre de Meulemeester, şeful
ginea documentelor prezentate celui secretar al C.C. al P.CJL, a vizitat la plenipotenţiar, reprezentant perma Protocolului O.N.U.
de-al XV-lea Congres al P artidului 10 iunie fosta reşedinţă a hanilor LO NDRA 10. Corespondentul nent al Republicii Socialiste Româ Cu această ocazie, Gheorghe DLa-
Popular Revoluţionar Mongol, la 10 mongoli, în prezent muzeu. Delega Agerpres, L iv iu Rodescu, trans nia pe lingă O.N.U., şi-a prezentat conescu şi U Thant au avut o con
iunie au luat euvintul Y. Lahgvasu- ţia română a făcut, de asemenea, o m ite: După publicarea rapo rtului scrisorile de acreditare Secretarului vorbire cordială.
ren, m in istru l pentru problemele a- vizită la Şcoala de muzică şi core Comisiei guvernamentale de an
părării. M. Dughersuren, m inistrul grafie din U lan Bator, unde a fost
afacerilor externe, şi a lţi delegaţi. întâmpinată de Ţ. Punţagnorov, vice chetă care sprijină poziţia patro
Congresul a fost salutat de şefii de preşedinte al C onsiliului de M in iştri, nilor. în ultim ele zile au fost In
le gaţiilor partidelor din Liban. Gre tensificate presiunile asupra sin întrevederea dintre miniştrii
cia. Chile, Nepal. Spania, S.U.A., E l şi Lodoidamba, p rim -lo cţiito r al m i dicatului m a rin a rilo r britanici. O
veţia, Austria, India, A frica de sud, nistrului c u ltu rii al R.P. Mongole. poziţie contrară intereselor gre
v iş tilo r a adoptat şi conducerea Jacques Marette şi Mihai Bălănescu
T. U. C. (Congresul sindicatelor
britanice), în frunte cu secretarul PARIS 10. — Corespondentul A- făşurat intr-o atmosferă prieteneas
general al acestuia, George Wood- gerpres, Georges Daseal, transm ite : că.
cock. V in e ri a avut loc o întrevedere In Jacques Marette a o fe rit apoi un R.S.F. IUGOSLAVIA. — In foto: Vedere a localităţii Poeltelj, pito
Situaţia a ajuns In acest fel la tre m in istru l francez al poştelor Şi dejun în cinstea m inistru lui român. resc oraş medieval, aşezat pe malul sttng al rtulul Nertva.
un punct de încordare extremă, telecom unicaţiilor, Jacques Marette,
R. P. MONGO 1at u n ii comentatori nu exclud şi M ihai Bălănescu, m in istru l poşte
LA. In Clan Bator chiar eventualitatea ca sindicatul lor şi telecom unicaţiilor al R epubli
se construieşte me m arin a rilo r să renunţe la a filie cii Socialiste România, care face
reu, oraşul devine rea la T.U.C. In aceste condiţii, o vizită în Franţa la in vita ţia m i
din ce In ce mai în care, din d iferite direcţii, se n istru lu i francez al poştelor şi tele V I E ’f W A M
frumos. In locul încearcă izolarea greviştilor. Co com unicaţiilor. întrevederea, la care
Iurtelor se Înalţă m itetul executiv al sindicatului a participat ambasadorul României
acum un mere m a rin a rilo r a respins .sfatul" la Paris, dr. V ictor D im itriu, s-a des
centru Industrial T.U.C. şi a trecut peste capul li
modern cu o popu derilor de dreapta ai acestuia a- Convorbiri între liderii budişti de la Saigon şi generalul Ky
laţie de peste dresînd direct apelurile de spri
250.000 locuitori. jin celorlalte sindicate. L iderii Primirea ambasadorului
In foto : Con greviştilor au arătat totodată că SAIGON 10 (Agerpres). — U n ită ţi nici să încheie un compromis care ci. dim potrivă, au provocat o inten
strucţia raselor de nu vor accepta com prom isuri şi ale Frontului Naţional de Eliberare să le ofere o ieşire oarecare din ac sificare a opoziţiei pe care populaţia
locuit in Ulan Ba că vor continua lupta pentru sa roman de către continuă să atace Im portante obiecti tuala criză politică. Joi seara, pre oraşului o manifestă faţă de guver
tor. tisfacerea integrală a revendică ve guvernamentale şi americane. Joi şedintele In stitu tu lu i budist, Tam nul saigonez, precum şl faţă de pre
rilo r. preşedintele Gyula Kallai noaptea, p a trio ţii au aruncat in aer Chau şi adjunctul său, Thich Ho zenţa trupelor americane In V ietna
puternica centrală electrică de ia Lai Giac, au fost p rim iţi, la cererea lor, m ul de sud.
Un rol im portant în sprijinirea Thieu (la 25 km de Saigon), care a li
grevei il va avea puternicul sin BUDAPESTA 10. — Coresponden mentează cu energie electrică două de prim ul m inistru Nguyen Cao Ky.
dicat al m uncitorilor din trans tul Agerpres, A. Pop. transm ite : La provincii sud-vietnameze. Au fost înainte de aceasta, acelaşi Tam Chau
porturi. care numără 1.350.000 de 10 iunie, Gyula K allai, membru al provocate pagube importante, iar a avut o întrevedere cu ambasadorul # WASHINGTON
Statelor U nite în Vietnam ul de sud,
membri. Com itetul executiv al B iroului P olitic al P.M S.U., preşedin centrala a devenit inutilizabilă. De Henry Cabot Lodgc.
Comisia pentru energia atomi
acestui sindicat a anunţat că va tele G uvernului Revoluţionar M un asemenea, tot în cursul zilei de joi Obiectul convo rb irilor n-a fost re că a S.U.A. a anunţat că la poli
acorda în continuare sp rijin gre citoresc Ţărănesc Ungar, l-a p rim it au fost semnalate mai multe „cioc levat, dar, după cum apreciază co gonul din Nevada pentru expe
viştilo r. iar docherii din Londra pe M ihai) Roşianu, ambasadorul Re n iri scurte, dar violente" între trupe respondenţii de presă, în centrul a- rienţe nucleare a avut loc vineri
Comunicatul comun polono-suedez au hotârît să se întrunească luni, publicii Socialiste România la Bu americane şi unită ţi aie forţelor pa tentiei s-a situat .rebeliunea* din o explozie ouclearâ subterană.
în cadrul unui mare m iting de
triotice.
dapesta, cu p rile ju l plecării sale de
masă. la care va lua euvintul, Pe de altă parte, în capitala sud- Hue. A tit guvernul, cît şi lid e rii bu Aceasta este a 24-a explozie dc
dişti de la Saigon par în g rijo ra ţi de
STO CKHO LM 10 (Agerpres). ~ La poporului vietnamez de a-şi hotări p rintre a lţii. Gordon M orris, un fin itiv e din R.P. Ungară. vietnameză continuă contactele intre evoluţia situaţiei din vechea capita acest fel anunţată de autorităţile
Stockholm a fost dat p u b licită ţii co singur soarta. cunoscut activist de stînga din m em brii guvernului şi reprezentanţi lă im perială, deoarece încercările dc americane In cursul anului 1966.
m unicatul comun polono-suedez cu In legătură cu situaţia din Europa slndioatul m arinarilor. R eferin- ai a rip ii moderate a budiştilor, dor 0 DACCA
p riv ire la vizita oficială făcută in a fost examinată problema convocă du-se la starea de sp irit a doche reglementare a crizei nu au slăbit. De două zile un puternic ciclon
Suedia între 5 şi 10 iunie de Adam rii unei conferinţe internaţionale rilo r. „Evening Standard” scrie c i Marşul început face ravagii In regiunile de nord-
Rapacki, m inistrul afacerilor exter pentru securitate şi colaborare eco .m u lţi dintre ei sint în favoarea est ale Pakistanului. După cum
ne al R.P. Polone. nomică în Europa acordării unui s p rijin to ta l” m a ri Scrisoarea lui Russel adresată a-a anunţat vineri la Dacca, din
In tim p u l vizitei, Adam Rapacki a narilor. A lăturarea docherilor la de Meredith
In comunicai se subliniază im por
fost p rim it de regele Gustav al V I- tanţa pe care o prezintă dezvoltarea acţiunea grevistă ar avea efecte cauza ciclonului cinci persoane
şl-au pierdut viaţa Iar alte 22 au
lea şi de p rim u l m inistru Tage Er- re la ţiilo r economice şi culturale din directe în operaţiunile de manevra populafiei sud-vietnameze fost grav rănite.
landeer şi a dus tratative cu Torsten tre statele europene, indiferent de re şi de descărcare a vaselor, a- continuă
Nilson, m in istru l afacerilor externe. H AN O I 10 (Agerpres). — Cunos soarea sa. Russell arată că trebuie
sistemul lor social-economic. tît a celor britanice, cit şi a ce # WASHINGTON
In cursul tratativelor, cei doi m i lor străine. Docherii, care lucrea NEW YORK 10 (Agerpres). — cutul filozof britanic Bertrand Rus condamnaţi toţi cei răspunzători pen Raportul trimestrial al trezo
n iştri de externe şi-au exprim at ne P ărţile şi-au exprim at satisfacţia ză pe remorchere şi şlepuri, a l M arşul, spre capitala statului sel a adresat populaţiei sud-vietna tru folosirea de gaze, substanţe to x i reriei americane, relatează agen
liniştea Id legătură cu situaţia din faţă de dezvoltarea re la ţiilo r polono- cătuind o organizaţie sindicală de M ississippi. Jackson, continuă. meze o scrisoare, In care îşi exprim a ce şi năpalm îm potriva populaţiei ţia France Presse, arată că în
Vietnam şi au subliniat că conflictul suedeze şî au subliniat că este nece 4000 de mem bri, au şi făcut cu Conduşi de1 M artin Luther K ing, s p rijin u l faţă de lupta eroică pe care sud-vietnameze, ceî care torturează primele trei luni ale acestui an
vietnamez trebuie să fie soluţionat sar să se ia măsuri menite să ducă la noscut că acordă sp rijin u l lor laureat al prem iului Nobcl pen acesta o duce. sub conducerea Fron şi mutilează pe locuitorii aceste! ţâri, Franţa a cumpărat din S.U.A. aur
pe baza acordurilor de la Geneva întărirea continuă a colaborării în m arinarilor. tru pace. participanţii la marş tului Naţional de Eliberare, îm po precum şi cei răspunzători pentru in valoare de 102,8 milioane do
din 1954 cu p riv ire la Vietnam şi domeniul economic, cultural, ş tiin desăvîrşesc. după cum se ştie, ac triva agresorilor americani. „C urajul bombardamentele din Vietnam. In lari, continutnd să ocupe primul
a p rin cip iu lu i respectării dreptului ţific şi tehnic. ţiunea începută dum inică de tî- şi hotârîrea cu care luptă poporul încheierea scrisorii, filozoful englez loc pe lista ţărilor care au achi
nărul de culoare James M eredith sud-vietnamez îm potriva ocupanţilor ziţionat aur tn Statele Unite.
şi întrerupt cu brutalitate luni americani, scrie Russell. vor rămîne urează succes poporului sud-vietna
înscrise în istoria om enirii". In scri
mez în obţinerea victoriei finale.
Conferinţa de presă a lui Erhard prin atentatul comis de un rasist # BRUXELLES
alb. Joi. In a treia zi de la relua
Senatul belgian a adoptat o
rea m arşului, în apropierea loca moţiune prin care Invită guvernul
lită ţii Como. unul din p artici să nu comunice celorlalţi parte
BONN 10 (Agerpres). — Cancela se ştie, de Danemarca, declarînd că „pe o scară largă" cu ţările Europei panţi. extenuat de căldură a su Stare de urgenta la Âlbertville neri din N.A.T.O. hotărfrea sa
ru l R.F.G., Erhard, a ţin u t vineri o este .foarte sceptic* în legătură cu răsăritene. fe rit o criză cardiacă şi a m urit. definitivă In legătură cu transfe
conferinţă de presă în care s-a refe utilitatea ei. Erhard a exprim at unele rezerve Aslâzi, sîmbătâ, cei aproape 400 KIN SH A SA 10 (Agerpres). — nem ulţum ită de unele măsuri ale rarea !n Belgia a comandamen
r it la diversele aspecte ale p o liticii Răspunzând unei întrebări cu p ri faţă de proiectatul schimb de oratori de participanţi vor pătrunde în- In oraşul  lb e rtville din Ka- actualului regim. P o triv it oficia telor militare ale N.A.T.O., fără
externe a ţă rii sale. El a făcut cunos vire la rela ţiile diplom atice dintre între P.S.U.G. şi P.S D G . tr-o zonă a statului Mississippi tanga de nord (Congo) a fost de lită ţilo r din E lisabethville, ne să informeze !□ prealabil parla
cut că a adresat un mesaj personal R F.G. şi ţă rile socialiste din Europa, Deşi a aprobat politica americană considerat drept .bastion al Ku cretată starea de urgenţă. După m ulţum irea acestui trib a fost mentul.
generalului de Gaulle, în care îşi ex cancelarul Erhard a declarat că nu în Vietnam , cancelarul vest-german K lu x K la n u lu i”. Există temeri, cum transm ite corespondentul din
pune părerile asupra problemei sta a venit încă tim pul pentru aceasta. a precizat că ţara sa nu-şi va asuma scriu agenţiile de presă, că şo Elisabethville al agenţiei Asso provocată mai ales de executarea
ţio n ă rii tru p e lor franceze pe te rito .Cred, a spus el, că după o nouă dez in Vietnam ul de sud .n ici un anga seaua naţională 51 ce duce spre ciated Press, situaţia în această şefului lor, Evariste Kim ba, care 0 PHENIAN
riu l vest-german. Cancelarul a decla voltare a re la ţiilo r economice, cul jam ent m ilita r sau pseudom ilitar*. Jackson va deveni scena unor in provincie este foarte încordată : a participat Ia com plotul îm p o tri La Phenian a fost semnat pla
ra t că tratativele franco-vest-germa- turale şi umane, lu cru rile se vor ma In conferinţa sa de presă, Erhard cidente. Populaţia trib u lu i Baluba este va generalului Mobutu. nul de lucru pe anul 1966 fn ve
ne vor trebui duse paralel — .in sen a mai abordat o serie de probleme, derea aplicării acordului de co
turiza in tr-u n mod pozitiv*. Şeful
sul matematic al cuvîn tu lu i" — cu p rintre care aspectele financiare ale laborare culturală Intre Republi
cele care se vor desfăşura între Fran guvernului vest-german s-a pronun staţionării trupelor americane şi b ri ca Populară Democrată Coreea
ţa şl N.A.T.O. p riv in d ro lu l atlantic ţat pentru convorbiri bilaterale şi tanice în R.F.G. nă şl Republica Democrată Viet
al acestor trupe şi a subliniat că do Răspunsul opiniei publice — nam.
reşte să fie găsite „m ijloacele care 0 CIUDAD DE GUATEMALA
să perm ită trupelor franceze să ră-
minâ, chiar fără integrare, pe te ri Constituirea Institutului Potrivit ştirilor din Ciudad de
to riu l vest-german”. V orbitorul a a- prilej de reflexii pentru Johnson Guatemala, detaşamentele de par
tizani din regiunile muntoase ale
va fi realizată p rin tr-u n schimb de italo-latino^am erican Guatemalei au capturat doi a-
nunţât că o reglementare provizorie
scrisori, începînd de la 1 iulie, data W ASH IN G TO N 10 (Agerpres). — iute in fo rm a ţii logistice, susceptibile m aterial pentru re fle xii chiar în genţl al forţelor militare guver
intenţionează
.Statele Unite
să
retragerii fo rţe lo r franceze de sub ROMA 10. — Corespondentul Ager punct detaliile tehnice, ajungîndu-se să furnizeze ind ica ţii preţioase ina mom entul cînd în mai m ulte state namentale, Sabino Corleto şi Teo-
comandamentul N.A.T.O. Totodată, pres, T. Mărgineanu, transmite : La astfel la semnarea documentului co procedeze la o creştere sim ţitoare a m icului", France Presse arată, din a fost dată lovitura de începere a doro Ambroslc.
el a spus că are intenţia de a se in - sediul M inisterului de Externe al Ita mun. In stitu tu l îşi propune să pro efectivelor din Vietnam ul de sud aceleaşi cercuri, că .a r fi prost ve campaniei electorale: num ai 46 la
tîln i cu preşedintele S.U A., Johnson. liei, reprezentanţii a 20 de ţă ri din moveze re la ţii între cele 21 de ţâri pînâ la sfîrşitul anului" — trans nită ştirea oficială a unei lă rg iri a sută din populaţia S.U.A. aprobă fe # CARACAS
In iulie sau începutul lu i august, la America de Sud au semnat, îm preu semnatare, în domeniul cu ltu rii, ş tiin m ite corespondentul din W ashing co nflictului in momentul cînd se a- lul în care succesorul lu i John F. Studenţii comunişti şl al stin-
W ashington. Cancelarul şi-a m ani nă cu m in istru l de externe al ţă rii ţei, tehnicii, economiei şi al re la ţiilo r ton al agenţiei France Presse, citind trib u ie Casei Albe intenţia de a Kennedy conduce ţara. Această ci gii revoluţionare din Venezuela,
festat dorinţa de a avea întrevederi gazde, actul constitutiv al In stitu tu sociale. Se prevăd, de asemenea, cercuri competente din capitala fe lansa o nouă „ofensivă de pace”, fră era în luna mai de 54 l<a sută. relatează agenţia France Presse,
şi cu conducătorii sovietici. lui italo-latino-am erican, al cărui se schim buri de oameni de litere, de derală americană. P o trivit agenţiei, în tru cît se află la şase luni înaintea In fiecare sâptămînă, spirala des au Ieşit învingători tn alegerile
diu va fi la Roma. încă cu ciţiva ani ştiintâ. economişti şi artişti, precum în următoarele şapte luni, efectivele alegerilor legislative, care vor fi, cendentă se accentuează. pentru desemnarea comitetului de
Referindu-se la sesiunea Consiliu trupelor americane trim ise să lupte fără îndoială, dominate de problema
„A probaţi sau dezaprobaţi p o liti
lu i m inisterial al N.A.T.O. de la B ru în urmă s-a pus problema în fiin ţă rii şi editarea de publicaţii şi documen îm potriva poporului sud-vietnamez vietnameză". ca preşedintelui Johnson In V ie t conducere al Federaţiei centrelor
universitare, care Joacă un rol
te de specialitate, organizarea de con
xelles, Erhard a relevat că tra ta ti unui asemenea institut, dar ideea a grese, expoziţii şi simpozioane. In sti vor spori de la 260.000 m ilita ri la „Dacă va fi luată hotărîrea de a nam ?” — au fost încă o dată în
vele au dus la realizarea unui acord căpătat contururi precise în toamna tutul Îşi propune să pună bazele u- 400.000 şi chiar o jum ătate de m i se trim ite în Vietnam ul de sud în trebaţi, săptâmîna aceasta, cetăţenii important In viaţa politică a ţării.
asupra procedurii, .d a r nu asupra anului 1965, cu p rile ju l vizitei făcute nei m ari biblioteci care să cuprindă lion. tă riri de ordinul a zecilor de m ii de americani. Numai 41 la sută dintre In funcţia de preşedinte al aces
tei organizaţii a fost ales studen
fondului*. El a respins ideea unei de preşedintele Ita lie i, Gîuseppe Sa- lucrări şi documente, in s p rijin u l cer S ubliniind că Pentagonul refuză m ilita ri — relatează corespondentul ei au răspuns pozitiv. Luna trecută, tul Juvenclo Pulgar.
conferinţe F>st-Vest în problema secu ragat, in mai multe ţâ ri din A m eri cetărilor problemelor latlno-am eri- să comenteze aceste ştori sub pretex — ea riscă să fie p rim ită cu răcea procentajul era de 47, iar în luna a-
rită ţii în Europa, emisă, după cum ca Latină. E xperţii au pus apoi la cane. tul să .nu divulgăm niciodată dina- lă în Statele Unite, unde opinia pu p rilie de 54. I » ASSUNCION
blică devine din ce în ce mai ne „O nouă .expediere* de m ilita ri Potrivit datelor publicate de
m ulţum ită de politica dusă de pre în Vietnam — conchide France Pre Institutul de statistică de pe lin
şedinte în Asia de sud-est. Consta sse — nu va contribui, fără îndo gă Universitatea naţională a Pa
raguayului, costul vieţii a crescut
tă rile institutelo r de sondaj ale o- ială, la împiedicarea accentuării a- în ţară de la începutul anului cu
CRONICA EVENIMENTELOR INTERNATIONALE furnizează preşedintelui Johnson un» recţia verticală". 18,4 la sută. Preţurile au crescut
piniei publice sînt concludente. Ele
cestei curbe care capătă repede d i
îndeosebi la produsele alimentare
şl articole de îmbrăcăminte.
„Examinarea post-m ortem ” (după Spulberarea iluziei privitoare la sau contra politicii franceze, a pi*o- ritatea europeană”. C hiar dacă a- 0 WASHINGTON
Preşedintele S. U. A., Lyndon
expresia agenţiei americane UP1), posibilitatea refacerii alianţei este vocat fisu ri ireparabile în N.A.T.O. precierile sînt deocamdată reţinute, Johnson, s-a întllnlt Joi seara la
a desfăşurării sesiunii de la B ru însoţită de afirm area tn cadrul După ce s-a văzut că aceste fisuri ele reflectă căutările în care s-au
xelles a C onsiliului M inisterial al N.A.T.O. a tendinţei dc a căuta căi nu pot fi acum acoperite — aşa angajat mai m ulte state vest-euno- Casa Albă cu conducătorii prin
N.A.T.O. s-a concretizat în trata noi. Este adevărat că trim iterea cum se făcea odinioară cînd după pene cărora vechea tutelă din ca cipalelor comisii senatoriale şl
tivele duse de secretarul de stat al propunerii daneze de convocare a fiecare întâlnire m inisterială se li drul N.A.T.O, le apare contrară in cu ministrul apărării, Robert Mc-
S.U.A., Dean Rusk. la Bonn şi la unei conferinţe europene Est-Vest pea o etichetă'cu inscripţia .u n ita tereselor naţionale. Namara. Cu acest prilej, scrie a-
Londra. Dacă la sesiunea de la spre „avizare" C onsiliului repre- te refăcută” — reprezentanţii mai Departe deci de a izbuti să im pu genţla France Presse citind sur
Bruxelles s-ar fi iv it perspectiva nă tuturor sau cel puţin m ajorită se Informate, au fost discutate
ţii partenerilor propria sa orienta
unei reglementări a crizei din probleme legate de sltua(la din
N.A.T.O., diplom aţia americană n-ar re politică, diplom aţia americană Vietnam.
trebuie vrînd-nevrînd să se m ulţu
fi acţionat a tit de p rip it in direc PILONI IZOLAŢI mească cu piloni izolaţi. In ce mă • COPENHAGA
ţia celor doi piloni pe care inten F. Hamouz. ministrul comerţu
sură însă poate conta pe aceşti
ţionează să-şi întemeieze în v iito r piloni rămîne de văzut ; acum, se lui exterior al R. S. Cehoslavace.
politica europeană. Cum însă la semnalează o grabă în satisfacerea şl Per Haekkerup, ministrul afa
Bruxelles .dezbaterile s-au trans cererilor prezentate la Bonn şi Lon cerilor externe al Danemarcei, au
form at în discuţii de procedură, in zentanţilor permanenţi s-a făcut m ultor state caută să răspundă la dra secretarului de stat Dean Rusk. semnat Ia Copenhaga un acord
tim p ce fondul a fost trecut sub sub presiunea americană cu scopul întrebările majore cu afirm area u- Dacă la Bonn au fost suficiente, comercial şl de plăţi de lungă du
tăcere” (ziarul „Paris Jour"). diplo de a îngropa respectiva in iţia tivă ; nui punct de vedere propriu. P rin deocamdată, unele prom isiuni, în rată.
maţia americană şi-a reafirm at pe dar de pe acum se conturează un tre fisu rile alianţei răsar elemen schimb la Londra s-a Înregistrat un
dată intenţia de a continua să m i sp rijin atît de larg acordat poziţiei te noi, pozitive, îndreptate spre angajament ferm pentru acoperirea 0 NEW YORK
zeze exclusiv pe a lia ţii dispuşi să-i daneze, incit se poate vorbi de e- strîngerea re la ţiilo r intereuropene. de către S.U.A. a unei părţi din o- De Ia baza aeriană Vandenberg
rămînă fideli şi să-i trateze fără xistenla unei orientări noi chiar In In declaraţia făcută după încheie bligaţiile Angliei faţă de E L.D.O., (statul California) a fost lansat
menajamente pe ceilalţi parteneri. rîndurile N.A.T.O, Divergenţele p ri rea sesiunii de la Bruxelles, m inis ceea ce a avut ca efect un re v iri joi cu ajutorul unui sistem de ra
Prezenţa lui Dean Rusk la Bonn şi vitoare la instalarea comandamen tru l de externe al Italiei, Fanfani, chete de tipul „Atlas-Agena* un
la Londra reprezintă, deopotrivă, o telor m ilitare, la mutarea bazelor a salutat „concluziile unanime* la ment în poziţia A ngliei faţă de co satelit secret. Potrivit relatărilor
laborarea vest-europeană In dome
încercare de a riposta confuziei cu m ilitare de pe te rito riu l francez şi, care au ajuns cei 15 in legătură cu agenţiilor de presă, acest satelit
care s-a soldat sesiunea C onsiliului pregătirea eventualelor propuneri niul cercetării spaţiale. BELG IA. — Anvers (Antwerp), unul din principalele porturi beU se pare că face parte din seria
Z. FLORBA
M inisterial al N.A.T.O. în ultim ă instanţă, la atitudinea pro pentru o conferinţă privind secu giene, este o vastă reţea de canale, docuri, ateliere şi cheiuri unde an sateliţilor „Samos”, folosiţi in
corează nenumărate vase. scopuri de spionaj.
B edactia jl administraţia ziarului str. Dr. Petru Grota nr, 20, telefon 12 78. 18 88, 1711, Taxa plâtltâ In oomarar «onforrn aprobării Direcţia! Generale P.T.T.R. - nr. 263 328 din 8 nolembria 1649. — Tiparul întreprinderea Poligrafica Honedoara-Deva.
40.068