Page 41 - Drumul_socialismului_1966_06

PRO LETARI DIN TO A TE ŢĂRILE, UN IŢI-VĂ I
VIZITA CONDUCĂTORILOR

DE PARTID SI DE STAT

IN REGIUNEA ARGEŞ

...In dupâ-amlaza zilei de 10 Iunie, Referindu-se la succesele obţinute H idrocentralei „Gh. Gheorghiu-Dej'’
conducători! de partid şi de stat e-au in anii construcţiei socialiste, vo rb i­ de pe Argeş.
Drum ul şerpuieşte prin tr-u n şir de
ANUL XVIII. NR. J540 DUMINICA II IUNIE I9«« 4 PAGINI - 25 BANI J îndreptat spre Curtea de Argeş. Acla- torul a apus : Ceea ce am în făptuit comune şi pretutindeni locuitorii, de
constituie numai o bază de plecare
m indu-i pe oaspeţi, ţăranii coopera­
to ri din Bascov, Merîşanl şi Vîlcele pentru dezvoltarea în continuare a la mic la mare, au ieşit în întîm pîna-
au ieşit pe marginea şoselei cu flo ri patriei noastre, spre noi culm i ale rea iu b iţilo r oaspeţi. M u lţi dintre lo­
şl steguleţe. civilizaţiei. După cum ştiţi, Congre­ calnicii care-i aclamă pe conducăto­
Investiţiile anului 1966 conducătorii de partid şl de stat stnt sul al IX -lea al P.C.R. a trasat un rii de partid şi de stat au lucrat ta
Argeş,
La intrarea fn Curtea de
program
dezvoltare a
marea construcţie a barajului.
m ăreţ
de
întfm pînaţl de bâtrfnul profesor Ion României socialiste. In cadrul acestui Sus, de pe creasta barajului, unde
RIzescu. care le urează bun venit. program şl regiunea Argeş şi oraşul se opreşte convoiul do maşini. se
Peste 20.000 de oameni din oraş şl Curtea de Argeş vor cunoaşte o dez­ deschide panorama celui mai tînăr
BENEFICIAR Şl CONSTRUCTOR FATA din im prejurim i, înşiruiţi de-a lu n ­ voltare nouă şi puternică. Numai In lac de acumulare al ţă rii, străjuit,
oraşul dv. urmează sâ se mai con­
gul străzilor, primesc cu aclam aţii
undeva departe, de crestele înzăpe­
şi aplauze coloana ce se îndreaptă
întreprinderi, la care vor lucra peste
spre Curtea Domnească. struiască in acest cincinal încă două zite ale Fâgâraşilor Pe întinsul la­
cului. care în această zi a «atins adin-
Sub bolta clopotniţei, In costume 2.000 de m uncitori. Basarab a con­ cimea de 100 m etri, sirena unui va­
de epocă, patru străjeri deschid stru it această mînâstire, care evocă poraş aduce oaspeţilor salutul p rim i­
Pentru anul acesta, la Termocentrala din Paroşeni este plani­ drum oaspeţilor. Corul din Galeşu momente şi străduinţe din istoria lor .m arinari de pe Marea Argeşu­
ficat sâ fie executate o scrie de lucrări de Investiţii foarte im por­ intonează un vechi cîntec popular. fo rm ă rii statului românesc. Noi con­ lui".
tante. D intre ele am intim pe cele prevăzute pentru extinderea gru­ C titorită în secolul X IV , Biserica struim alte cetăţi — ale industriei In întîmpin«area conducătorilor de
pului de 150 Mw, staţia de 220 Kv, cele menite să ducă la m ări­ Domnească constituie un strălucit socialiste, care vor dăinui peste se­ partid şi de stat au venit aici Emil
rea siguranţei de funcţionare a centralei termoelectrice şi trece­ monument de arhitectură, ridicată cole şi vor face ca poporul să înain­ Drăgânescu, m inistrul energici elec­
rea uzinei electrice din Vulcan de la folosirea com bustibilului solid după vestita victorie dobindită de teze victorios pe calea construirii so­ trice. Octavian Groza, m inistru ad­
pe folosirea com bustibilului gazos. oştile Iul Basarab la Posada împo­ cietăţii socialiste şî comuniste. junct, ingineri şi proiectanţi, sute de
Pentru executarea lucră rilor am intite s-a alocat un fond de In­ triva lui Carol Robert. Din fostul palat domnesc au mai constructori.
vestiţii de circa 32 milioane lei. Din această sumă, la grupa de Oaspeţii se îndreaptă apoi spre rămas puţine rămăşiţe. Noi dorim
lucrări privind mărirea siguranţei de funcţionare a termocentralei ruinele Palatului Domnesc. In deco­ să construim pentru poporul român Inginerul Nicolae Pâunescu, direc­
s-au destinat 13.000.000 Ici, iar la grupul de 150 M w 9.700.000 lei. ru l fostului Palat răsună citeva re­ o civilizaţie socialistă care sâ dure­ torul grupului de şantiere, inform ea­
Cum au fost folosite aceste fonduri ? Care este stadiul lucră­ plici din piesa „Vlaicu Vodă' de AI. ze peste veacuri. La aceasta vă chea­ ză despre stadiul lucrărilor. O dată
rilo r planificate a se executa ? Răspunsul Ia cele două întrebări D avilla, interpretate de artişti aî Ten- mă P artidul Comunist Român I cu instalarea celui de-al 4-lea şi u l­
I am p rim it de la inginerul ZENO POŞIAR, şeful serviciului in ­ ti"uluî dc stat din Piteşti. R idicind continuu patria noastră, tim u lu i agregat energetic, hidrocen­
trala de pe Argeş va intra în probe
vestiţii dc la Termocentrala Paroşeni şi dc la Inginerul M IH A I După ce vizitează Curtea Domneas­ — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu tehnice, furnizind primele cantităţi
TUDOR, conducătorul lucrărilor de construcţii. că, conducătorii de partid şl de stat — dezvoltînd industria, agricultura,
urcă Ia tribuna de lîngă zidurile mo­ ştiinţa, noi ne aducem în acelaşi tim p de energie electrică.
— După cinci luni — ne-a spus re mai mare decît cel de la Paro­ num entului. contribuţia la întărirea întregului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi cei­
Inginerul Zeno Poşiar, situaţia rea­ şeni. M ajoritatea m uncitorilor care Tov. Vasile Mohanu. prim-secretar sistem mondial socialist, la victoria la lţi conducători dc partid şi de stat
liz ă rii planului de investiţii este ne­ au lucrat la Paroşeni au fost trans­ al C om itetului raional al P.C.R., sa­ socialism ului in întreaga lume, la au cuvinte de apreciere pentru m un­
corespunzătoare. Constructorul — feraţi pe alte şantiere. In momen­ lută cu bucurie vizita oaspeţilor şi crearea unei societăţi omeneşti în ca constructorilor. Secretarul general
şantierele energo-montaj şi energo tul de faţă efectivul este descom­ asigură conducerea de partid şi de care fiecare popor, liber şi indepen­ al C.C. al P.C.R. recomandă, organe­
construcţii — au restanţe m ari la pletat. multe brigăzi nu sînt acope­ stat că oamenii m uncii din raionul dent, să-şi aibă locul corespunzător lor locale de partid şi de stat să ia
toate lucrările. Depozitul de zgură rite cu necesarul de m uncitori. şi oraşul Curtea de Argeş muncesc m uncii şi a p titu d in ilo r sale. Iar po­ măsuri pentru ca aceste locuri să
şi cenuşă de la grupul de 150 Mw, Şantierul duce lipsă de m uncitori cu însufleţire pentru a-.şi aduce în ­ porul nostru a dovedit că este un devină şi o im portantă zonă de a-
deşi trebuia sâ fie term inat acum 4 calificaţi, de m aiştri şi ingineri, care treaga lor contribuţie la ridicarea popor vrednic, m uncitor şi merită tracţie turistică.
lun*i, nu s-a dat nici pînâ în prezent să conducă şi să coordoneze lucră­ continuă, economică, culturală şi so­ să-şi clădească o viaţă fericită. Vă La încheierea vizitei are loc un
în exploatare. Tot la grupul de 150 rile. Conducerea lotului Paroşeni a cială a României socialiste. transm it dv., celor din Curtea de A r­ scurt m iting. In numele constructo­
M w nu s-a atacat digul de protec­ ccm t să se rezolve această situaţie, In aclam aţiile m ulţim ii, ia cuvîn- geş şi din raionul Curtea de Argeş, rilor barajului, secretarul com itetu­
ţie 1 contra eventualelor inundaţii a dar lucrurile se tergiversează de că­ tul tovarăşul Nicolae Ccauşcseu. un salut călduros din partea Comi­ lui de partid al grupului de şantiere,
Krancise Anton, transmite un salut
centralei termoelectrice, deşi în tr i­ tre Direcţia generală de construcţii V izitînd Curtea de Argeş, capitala tetului Central al partidului şi urări călduros conducătorilor de partid şi
mestrul III este planificat sâ fie şi montaj din cadrul M inisterului de acum cîteva secole a Ţ ă rii Româ­ de noi succese în munca dv. închi­ de stat.
pus în funcţiune. energici electrice. neşti — a spus secretarul general al nată bunăstării întregului popor, fe­
P rim it cu puternice aplauze, a luat
Restanţe m ari sînt şi la celelalte Lo acestea, mai pot fi adăugate C C. al P C R. — am poposit la fosta ric irii patriei noastre socialiste. cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
Curte Domnească. Am ţin u t sâ adu­
grupe de lucrări. La staţia de 220 şi alte cauze. Aprovizionarea şantie­ cem omagiul nostru acelora care au România ! Nu au trecut decît cinci ani de
K v toate lucrările de săpare a fun­ relor s-o făcut uneori defectuos. Pen­ pus bazele Ţ ării Româneşti indepen­ ...Un scurt popas la vestita M înâs­ cînd a inCeput construcţia acestui
d aţiilo r şi diferite lor canale sînt în- tru trim estrul I nu s-au asigurat dente. Curtea dc Argeş, ca străvechi tire Curtea de Argeş, ctitorită de baraj — a subliniat vorbitorul. Pen­
tirziate. Din această cauză nu s-nu stocuri de siguranţă la m aterialele oraş de unde Basarab, Mircea cel Bă- Neagoe Basarab, unul dintre cele mai tru realizarea sa au fost în aceşti
putut executa bctonăiile şi monta­ de masă; am dus lipsă de material trîn şi atîţia a lţii au ştiut sâ ridice originale şi mai faimoase monumen­ ani învinse multe greutăţi. Datorită
rea insta la ţiilo r şi aparatajclor. lemnos şi material pentru instalaţii. poporul nostru la lupta pentru o via­ te ale ţării. In cartea de onoa­ e fo rtu rilo r susţinute ale ingine­
Dacă totuşi, la grupul de 150 M w O cauză pentru care realizările ţă demnă, pentru a-şi apăra fiin ţa re a m inăstîrii, oaspeţii consem­ rilo r, tehnicienilor şi m uncitorilor,
şi la staţia dc 220 Kv s-au executat noastre nu sînt corespunzătoare naţională, a cunoscut multe episoa­ nează : „A m păşit cu emoţie în acest sîntem acum aproape de term inarea
lucrări in valoare dc peste 4 m ili­ constă şi in aceea că în cursul celor de şi fig u ri măreţe in decursul veacu­ lăcaş care aminteşte de celebra ba­ acestui obiectiv, care va da, în cu-
oane leii şi respectiv (159.450 Ici, la cinci luni, utilajele grele, mai ales rilo r. A aduce omagiul nostru me­ ladă a meşterului Manole, simbolul rînd. patriei noastre lum ină şi ener­
grupa pl ivind mărirea siguranţei de excavatoarele, nu au fost bine în­ moriei acelora care au contribuit la nepieritor al geniului creator popu­ gie electrică. Pînâ la inaugurarea o-
funcţionare situaţia e total nesatis- treţinute, s-au defectat des. D atori­ existenţa României de astăzi este lar. Cinstim memoria celor ce au ficială a acestui obiectiv, fe licit pe
fâcătoare. Lucrările de la turnul de tă acestui fapt, autobasculantele ce pentru noi toţi o datorie de cinste. fă u rit cu talent şi generozitate ase­ constructorii săi. care au reuşit să
răcire nr. 5, care au pondere mare, aparţin de D R T .A . Hunedoara nu Preţuind memoria înaintaşilor noş­ menea monumente, dăruind poporu­ îndeplinească sarcina trasată de
abia au fost atacate, iar la cele p ri­ au fost folosite la întreaga capaci­ tri, noi învăţăm să apreciem prezen­ lui strălucite exemple de artă şi fru ­ partid în term enul stabilit.
vind extinderea staţiei dc expandare tate. tul, ceea ce am înfă p tu it prin munca museţe. Preţuind trecutul, preţuim E adevărat că aici. în regiune
chimică a apei şi tunelul de dezgheţ Restanţele sînt intr-adevăr mari, unită a întregului nostru popor, sub prezentul, v iito ru l patriei noastre — s-a obişnuit din vechime să se con­
al vagoanelor, nu s-a executat nimic. dar la unele lucrări, pot fi recupe­ conducerea P artidului Comunist. Noi
V inovaţi pentru întîrzienile la a- rate. In acest sens, conducerea lo­ învăţăm totodată sâ preţuim v iito ru l România socialistă1'. struiască iscusit. Astăzi am vizitafl
ceastâ grupă de lucrări ne facem şi tu lu i nostru se va preocupa de o r­ pe care trebuie să-l făurim prin m un­ De la M înâstiiea Curtea de Argeş, două m lnăstiri vechi, ctitorite de
noi beneficiarii, oaie nu am asigu­ ganizarea mai judicioasă a muncii, ca noastră, suh conducerea partidu­ vizita conducătorilor de partid şi de
rat la tim p documentaţia necesară dc îm bunătăţirea aprovizionării lui. stat continuă spre marele baraj al (Continuare (□ pag. a 2-a)
şi n-am deschis finanţarea Este a- trhnico-m ateriale şi de buna în tre­
devărat că am în tim pin a t şi unele ţinere a u tila jelor grele. Dar, soli­
greutăţi, dar nu ne am preocupat cităm şi un sp rijin mai substanţial
suficient de întocmirea la tim p a din partea fo ru rilo r tutelare. Este Aspect don .geometria. Indus­
necesar îndeosebi, ca neîntîrziat Primirea la C. C. al P. C. R.
form elor de expropiere, acolo unde tria lă " pe care o oferă construirea
trebuiau făcute. conducerea întreprinderii energo- furnalu lui nr. 8 de Ia Hunedoara.
R itm ul nesntisfâcâtor pe şantier construcţiî să repartizeze pe acest Foto : I. TEREIC PRAŞILA PORUMBULUI
va duce la intîrzierea predării unor şantier mai m ulţi m uncitori, să ne a delegaţiei P. C. din Chile
obiective planificate şi va crea greu­ doteze cu unele maşini şi utilaje
tă ţi în îndeplinirea planului Ia e- care să ducă la uşurarea efortului Sîmbătă dimineaţa, la C.C. al Chile, care, la in vitaţia C om itetului
nergie electrică. De aceea, construc­ fizic si Ia creşterea productivităţii PC.R., tovarăşii Paul Niculescu- Central al P artidului Comunist Ro­
torul va trebui sâ ne sprijine mai muncii. să a m uncii, folosirea sub capacita­ M izil şi M ihai Dalea, împreună cu mân, face o vizită în ţara noastră.
m ult, sâ ia toate m ăsurile pentru ★ te a m aşinilor şi utilajelor. Gheorghe Petrescu şi G hi’/.ela Vass, Din delegaţie fac parte Cesar Go-
urgentarea executării lucrărilor. Din relatările interlocutorilor noş­ Cunoaşterea deficienţelor, dc că­ GRABNIC TERMINATA membri ai C.C. al P.C R „ şefi de doy, membru al C.C. al P.C., depu­
Am solicitat şi părerea constructo­ tri reiese că majoritatea deficiente­ tre cele două unităţi impune luarea sec|ie la C.C. al P.C R., au p rim it tat in Congresul Naţional al Repu­
ru lui. In legătură cu ritm u l neco­ lor care a făcui ca ritm ul lucrărilor unor măsuri pentru schimbarea b lic ii Chile, şl M aria Herrera, învă­
respunzător al lucrărilor, inginerul de investiţii sâ fie necorespunzător mersului lu crărilor înspre bine. De delegaţia P artidului Comunist din ţătoare.
M ihai Tudor ne-a declarat: se cunosc atît de către beneficiar, altfel, fiecare unitate şi-n întocm it Chile, condusă de Victor Dîaz, mem­ întrevederea s-a desfăşurat intr-o
— Faţă de beneficiar nu ne-am cit şi dc către constructor. Vinovaţi planuri dc măsuri pentru redresa­ bru al Secretariatului -P. C. din atmosferă tovărăşească.
făcut datoria. M ajoritatea lucrărilor sc fac şi unul şi altul. Beneficiarul rea situaţiei. Aceste măsuri vor tre­ + LA GEOAGIU SE MUNCEŞTE IN R ITM SUSŢINUT
sînt rămase în urmă. La această pentru că la unele lucrări nu a asi­ bui aplicate in producţie cît mai re­
situaţie au contribuit mai m ulţi fac­ gurat din lim p documentaţia şl nu pede posibil. ♦ E Şl U M ID IT A T E A UN M O TIV ; DAR CUI FOLOSEŞTE?
tori. Şantierul nostru şi-a concentrat a deschis finanţarea, iar construc­
activitatea spre şantierele cu ponde- torul pentru organizarea defcctuoa- L DEM ETER Zilele trecute am fost oaspeţii co­ pînâ în seara zilei de 10 iunie pra­
operatorilor din Geoagiu, unitate şila întîi manuală la porumb in
unde cultura porum bului ocupă o su­ cooperativele agricole din raionul
prafaţă de 375 de hectare. Plantele Brad a fost efectuată pe 71 la sută
cresc şi se dezvoltă bine. Este u r­ din suprafaţă. Aici au mai rămas de
marea faptului că toţi cooper.itorii între ţinut încă 200 de hectare Se a-
înţeleg sâ aplice la tim p şi în bune firm â că râmînerea în urmă se da-
condiţiuni lucrările dc întreţinere. toreşte u m idită ţii excesive din sol.
Acelaşi lucru l-au făcut şi în anul Acest lucru e adevărat numai în
trecut, iar munca lor a fost concre­ parte, deoarece în ultim ele 5 zile au
tizată în cele 2 800 kg boabe o bţi­ Tost şi suprafeţe zvîntate, dar unde
nute ta hectar. nu s-a lucrat. In această direcţie cel
Pe tarlalele „Poiana" şi „CăpîJna" mai bun exemplu n1-l oferă coope­
se aflau sute de cooperatori care rativa agricolă din Vaţa, cea mai
Noi sortimente piese de schimb necesare, la Deva, prăşeau în medie cîte 25 hectare pe mare unitate cultivatoare de porumb
în incinta magazinului .Racheta"
A lătu ri de ei se găsesc mereu
zi
de ciorapi s-a deschis un raion specializat în preşedintele, inginerul şi brigadierii din raion, unde nu s-a prăşit decît
50 la sută din suprafaţa planificată
desfacerea pieselor auto-moto. A ici
se găsesc : motoare, articole de ca­ care îi ajută sâ realizeze lucrări de A ici nu este vorba de um iditate, ci
o calitate corespunzătoare.
Fiecare
de lipsă de organizare a muncii. Con­
La Fabrica de ciorapi din Sebeş roserie, anvelope, camere etc. ştie şi se străduieşte sâ asigure o siliul de conducere — preşedinte, to­
există o permanentă preocupare Asemenea raioane specializate mai densitate optimă, în raport cu gra­ varăşul Tânase Andricău — nu ma­
pentru realizarea de noi sortimente. funcţionează la Hunedoara şi Pe­ dul de fe rtilita te a solului. Din si­ nifestă suficientă preocupare pentru
In ultim a perioadă, magazinele de troşani, iar în v iito r se preconizea­ tuaţiile zilnice aflăm că în fruntea folosirea atelajelor propi ii. O parte
desfacere au p rim it şosete pentru ză sâ se mai deschidă unul la Alba întrecerii se situează brigada lui So- din aceste atelaje sînt destinate altor
bărbaţi şi copii cu modele în relief, lulia. frone Ion Simion, care a şi term inat lucrări, care nu au nim ic comun cu
Ia un colorit închis. Zilnic, în fa ­ prima praşilă manuală pe cele 75 de sarcinile prezente din agricultură.
brică se produc cîte 5 000 perechi
de asemenea şosete. Interesant de vizitat hectare repartizate prin planul de Aşa se petrec lucrurile şi la coope­
Se ştie că în anul trecut unită­ producţie. Reţinem faptul că şi în rativele agricole din R ibiţa şi Mestea­
ţile comerciale au dus lipsă de cio­ celelalte brigăzi se munceşte cu en­ căn, care deşi dispun de suprafeţe
rapi din relon pentru femei Fabri­ In comuna Aurel Vlaicu, raionul tuziasm. De altfel, eforturile comune mici ocupate cu porumb — 47 şl res­
ca .Sebeşul" din Sebeş a produs Orăştie, se află casa memorialâ care depuse aici converg spre obţinerea pectiv 41 de hectare — totuşi au pră­
în perioada am intită doar 200 000 poartă numele pionierului aviaţiei şit numai 50 la sută din acestea.
perechi ciorapi din relon. Ţinînd româneşti Ea cuprinde o serie de unor producţii sporite dc porumb. Este o situaţie cu totul necorcspun-
cont de cerinţele cumpărătoarelor, documente şi corespondenţe ale Iul Este o afirm aţie pe care ţăranii co­ zătoare. Spunem acest lucru deoa­
în acest an colectivul fabricii va Aurel Vlaicu, unelte şi obiecte folo­ operatori din Geoagiu o susţin prin
produce 1 100.000 perechi de ciorapi site de aviator, precum şi alte lu ­ fapte. Pînă ieri, de pildă, praşila ma­ rece mergînd în ritm u l de pînă a-
din sortim entul am intit. De reţinut cum se poate afirm a că prăşîtul ce­
este şi faptul că de la începutul a- cruri interesante. nuală a fost aplicată pe 300 de hec­ lor 200 de hectare pe raion poate
nului şi pînâ în prezent, la Sebeş Cei ce vizitează casa memorială, tare. De menţionat că paralel cu a- dura încă multe zile De aceea este
au In trat în producţie 18 modele noi care este dgschisâ în fiecare zi, p ri­ ceasta s-a executat şi o lucrare de
de ciorapi. necesar ca unităţile agricole din
mesc o serie de explicaţii suplim en­ întreţinere cu cultivatorul pe 340 de
In trim estrul III a.c. se vor rea­ tare de la Aurelia Vlaicu, nepoata hectare. raionul Brad sâ depună mai m ult
liza şosete de 1/4, şosete de 3/2, cio­ interes pentru a executa praşila po­
rapi cu elastic sus, ciorapi merce- cunoscutului aviator, precum şi de D într-o discuţie avută cu tovară­ rum bului la timp.
rlz.aţi pentru femei. la loan Vlaicu, fratele marelui in­ şul Gheorghe Toma, secretar al co­
ventator. m itetului raional de partid, aflăm că I M AN EA
Ape termale
Staţiunea balneo-climaterică Câ- pâr inii. grupuri şcolare, pe elevii
lan-Bâl este valoroasă prin eficacita­ Nu dorim să anticipăm şcolilor generale. După mo­
tea apelor termale. Băile de aici S e r b ă r i ş c o l a r e cele ce se vor petrece in mentul lesliv, ansambluri (le
sînt indicate pentru reumatism, boli mate şcolile din regiune. Ar gimnastică se vor întrece
de inim ă, anemie, boli de femei etc. li şi greu. deoarece fiecare intr-un spectacol plin de
In staţiune sînt 6 bazine care con­ încă itn an şcolar a ajuna ani, din generaţii in generalii. de viisin călimării şî a su­ localitate imprimă personali­ grafie şi Iar mec. Nu lipsesc
ţin apă la o temperatură ridicată Iu ultimele Iile ale calenda­ Serbări şcolare — clipe dc gativei. rcfinem momentele tate specifică serbărilor şco­ nici tradiţionalele concursuri
Cea mai ridicată temperatură (26-30 rului. Momentul se va săr­ neuitat, săpate in liuxul legate direct de propria lare. Ne vom releti numai dc atletism. Examene la Institutul de mîne
grade) este în bazinul roman. Cetă­ bători in toată amploarea memoriei cu. litere trainice. noastră trecere prin şcoolă la una. la a cărei pregătire După aceasta, Teatrul de Petroşani. Febra sesiunii se face
ţenii oare vin sâ se trateze aici au lui. O cere importanta eve­ Amintirea păstrează secven­ St chiar ducă uneori nu ob­ am losl martori. vară va găzdui programele
la dispoziţie 20 de paturi pentru ca­ nimentului, l/enezia şi en­ ţe care traversează timpul: servăm, în fiecare prag de Elevii din Deva işi deschid artistice M ontajul literar sim ţită pretutindeni ; în am fitea­
zare. Staţiunea este deschisă intre tuziasmul virsici celor care premiul cu crenguţa (le brad, vară am lost continuaţi de marea lor serbare Intr-un ..Slavă partidului" va li inso­ tre, laboratoare, cămine etc.
15 mai şi 30 septembrie. işi iau acum, pentru perioa­ bucuria tatei, zimbetul Ieri alte zimbete şi Hori. de alte cadru plin de solemnitate lit dc virtuoasele evoluţii In fotografie ; Studentul Kele-
da vacantei, irămas bun dc cit al mamei, rlsul zglobiu al vlrste tinere. Ora 9 dimineaţa ti va găsi ale dansatorilor, soliştilor
Piese de schimb la sălile de clasă, de la ma­ colegilor. Şi, poate, prima Duminica aceasta, a serbă­ pe stadion, Alături de lice­ vocali şi Instrumentişti. men Tosif, din anul IV electro­
% .4 nuale şî caiete, dc la profe­ apari(ic pe scenă In costu­ rilor, va li sărbătoarea enii de la „Decebal" şi ele­ Iată, deci, motive suficien­ mecanică, pregătindu-se pentru
mul popular pentru a da glas
îndrăgiţi.' O cere şi
muncii celor moi tinere vlăs­
sorii
/ r A * auto-moto puternica tradiţie a serbări­ versului sau clntecu/ui. tare, a bucuriei deopotrivă vii şcolii pedagogice, vom te pentru ca serbarea şcolară examenul la maşini electrice.
fn liln i pe ucenicii fn tainele
1906 sd râmmă în ominlirc
lor şcolare/ transmisă peste Cel care nu mai sîntem împărtăşite dc prolcsort şi meseriilor de la cele două T 7STRATE Foto : V ONOIU
Pentru ca posesorii de turisme şi
SILUETE motociclete sâ găsească o serie de