Page 53 - Drumul_socialismului_1966_06

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA t

„PELIC AN U L A L B “

DIN NOU LA M A M A IA

M A M A IA (de la trim isul „Ager- După o zi cu soare fierbinte, care în prim a seară... şi festivalul a în­
pres“ — Alexandru Brad). — a dat festivaliştilor, mai ales celor ceput, Em oţiile debutului şi le-au
„Pelicanul A lb" a apărut m ier­ direct interesaţi, speranţa că. dacă îm p ă rţit realizatorii a două scurt
curi seara, în preajma solstiţiului nu ju riu l, cel puţin vremea pe li­ metraje : „N avigatorii care dispar"
de vară, pentru a treia oară pe e- toral va fi de partea lor. a avut — o anchetă in rîndul plutaşilor
cranul Teatrului de vară din Ma­ loc deschiderea oficială a festi­ de pe B istriţa, care. trebuind să pă­
maia, vestind începerea „paradei" valului. răsească această meserie străve­
de 7 zile a film u lu i românesc. T radiţionalul salut al gazdelor che. urmează şcoli de calificare in
„Perla Manii Negre" cunoaşte din a fost rostit de Detre Nicolae. pre­ dife rite alte ram uri (scenariul şi
nou atmosfera febrilă a competi­ şedintele Sfatului popular al o- regia Ion Moscu), si „ 6.000 de ani*'
ţiei cinem atografiei naţionale, care raşului Constanţa. Apoi prof. dr. semnat de Adrian Petringenaru.
ANUL XVIII. NR. 3563 JOI 16 IUNIE 1966 | 4 PAGINI - 25 BANI | se va prelungi cu o redutabilă con­ Mihnea Gheorghiu. vicepreşedinte Această din urmă peliculă este
fruntare a creatorilor din domeniul al C om itetului de Stat pentru C ul­ inspirată de arta lu tu lu i ars prin
film u lu i de animaţie de pe toate tură şi Artă, a salutat pe oaspeţii interm ediul căreia a ajuns pină
meridianele. de peste hotare şi pe toţi cei pre­ la noi tulburătorul mesaj al pro­
Fiind una din noile şi trainicele zenţi la festival, am intind că. în fundelor straturi ale civilizaţiei
tra d iţii ale artei şi c u ltu rii româ­ cadrul acestei m anifestări, vor fi noastre milenare. In continuare a
prezentate 7 film e artistice şi 22
Investiţiile anului 1966 neşti. Festivalul film u lu i naţional de scurt m etraje selecţionate din fost prezentat film u l artistic -Răs­
coala" al regizorului Mircea M ure-
se bucură şi în acest an de o nu­
meroasă asistenţă. Aproape 100 de producţia realizată de studiourile şan, adaptare după romanul cu a-
oaspeţi din 28 de ţări, un mare „Bucureşti" şi „A lexandru Sahia" celaşi nume al lui L iviu Rebreanu.
num ăr de cineaşti români şi... pu­ în perioada dintre cele două festi­ realizat de Petre Sălcudeanu. F il­
la
valuri.
mul a fost distins anul acesta
Cflcicnfâ ccaitomicâ $afl$iace? ce mai bune. tori ai film e lo r intrate în concurs Cannes cu „P rem iul pentru prim a
blicu l, acel public care aşteaptă de
Au fost prezentaţi apoi realiza­
la cineaştii noştri film e din ce în
operă im portantă a unui regizor".
Uniunea regională a coojf'ettt^vflor meşteşugăreşti se numără
printre unităţile căreia i s-ai| alo cub fonduri însemnate de inves­
tiţii eu scopul de a-şi asigura o bază tchnico-economieâ corespun­ ACTUALITATEA IN REGIUNE
zătoare de a-şi lărgi şi moderniza reţeaua de deservire a populaţiei.
Intre anii 1960-1965 in cşdrul regiunii noastre s-au construit 9
complexe de deservire, pdtru ateliere de producţie şi s-au rearne-
najat o parte din unităţile existente, dotindu-se cu aparatură în Alba lu lia a recoltat cu undiţa LSI
valoare de aproape 8.100.000 lei. bucăţi peşti de diferite m ărim i.
In ce măsură noile obiective construite, fondurile de in ve stiţii In drumeţie
cheltuite, îşi dovedesc eficienţa economică scontată ? Din totalul Schimb de experienţă
celor 9 complexe de deservire construite, numai la cele din H u­ Recent, tim p de două zile. peste 600
nedoara şi Petroşani au fost atinşi param etrii tehnico-economicl. de oameni ai m uncii din regiunea
Ce a generat o astfel de situaţie ? noastră au plecat în drum eţie prin La Staţiunea experim entală din
interm ediul O ficiu lui Naţional de T u ­ Geoagiu a avut loc un schimb de ex­
rism. Cu acest p rile j, o parte din perienţă pe tema îm bu n ă tă ţirii pajiş­
cu cele două friz e rii apropiate. Ase­ tilo r şi fineţelor naturale. La acest
Rădăcinile menea exemple n-au un caracter excursionişti au vizitat frumoasele schimb de experienţă, organizat de
izolat; ele se pot în tîln i şi la Pe­ ' l i T p laiu ri sucevene, a lţii şi-au îndrep­ In s titu tu l central de cercetări agrico­
de
tat paşii spre renum ita Stînă
deficienfelor troşani, Simeria, Cugir, Lupeni şi Vale, iar unii au făcut o plim bare pe le, au participat specialişti din ţară
Haţeg. Se impune ca acestea să fie
şi cercetători de la staţiunile expe­
restrînse şi comasate în cel mai insula Ada-Kaleh. De asemenea, a lţi rim entale.
100 de excursionişti au fost oaspeţii
scurt tim p, tocmai pentru a da po­ • * * - # * , -;r
Rădăcinile cele mai adîncî ale re­ * 4 Capitalei, unde au vizita t Muzeul de
zultatelor ' sub nivelul cerinţelor ob­ sibilitatea organizării m uncii în două ■ S L - ■< istorie a P artidului Comunist Român,
schim buri şi u tiliz ă rii
raţionale
a
ţinute pe lin ia atingerii param etrilor spaţiului de producţie, de care la a m işcării revoluţionare şi democra­ Proces cinematografic
proiectaţi trebuie căutate şi găsite ora actuală se face m ultă risipă t u l i m ' tice din România.
şi în deficienţele de ordin organiza­
toric în munca conducerilor coope­ (în medie, în noile complexe, revin In .sa la „S iderurgîstul" din Hune­
ra tive lo r care beneficiază de apor­ actualmente unui singur m uncitor 7,9 P rintre obiectivele industriale Micii mînuitori doara a avut loc dum inică un proces
tul noilor u n ită ţi construite. După m p. suprafaţă de lucru, faţă de 2 LA ORDINEA Z ILE I care au fost construite in u ltim ii cinem atografic pe marginea film u lu i
darea în exploatare a celor nouă m.p. sta biliţi prin proiecte). ani in regiunea noastră sc află ai bambusului „A tenţiune, părin ţi !". La proces au
complexe de deservire s-a consta­ şi flotaţia din Deva Aici. cu a ju ­ participat peste 800 de cetăţeni ai
ta t că a ctivităţile create (în special torul utila je lo r şi instala ţiilo r oraşului Hunedoara înstanţa proce­
croitorie şi reparaţii radio şi tele­ Strîngerea moderne, dc înaltă tehnicitate, Zilele trecute s-a desfăşurat sului a fost constituită din mem bri
vizoare) se prezintă cu realizări sla­ Anonimatul se prepară zilnic o mare canti­ faza raională de pescuit sta­ ai Asociaţiei ju riş tilo r din localitate.
be, fiindcă nu dispun de aportul u- tate dc m inereuri neferoase. ţionar rezervată tin e rilo r între 9— In tim pul discuţiilor din cadrul pro­
nor m aiştri bine pregătiţi profesio­ In fo to g ra fie : vedere parţială 16 ani. La start s-au prezentat a- cesului s-au prezentat 12 secvenţe
nal. Slaba calificare a acestora a şi consecinţele lui a Uzinei de preparare a mine­ proape 100 de amatori ai acestui sport din film . după care film u l a ru la t
dus la crearea unei popularităţi ne- şi conservarea furajelor re u rilo r din Deva. recreativ din toate raioanele regiunii. în întregime. Această form ă educa­
.corespunzătoare în rîndul cetăţeni­ Foto : V. ONOIU Din rezultatele p re lim in a rii reiese că tivă a fost m ult apreciată de către
lor, dim inuind num ărul comenzilor Făcînd o analiză a structurii de tînărul Traian Cîmpeanu din oraşul participanţi.
de execuţie şi cîştigurile m uncitori­ producţie a noilor complexe se poa­ La indicaţia biroului C om itetului în cooperativele agricole, pe raioa­
lor. Conducerile cooperativelor nu te constata cu uşurinţă că aici s-au regional de partid, ieri a avut loc ne, s-a executat astfel :
s-au preocupat nici de asigurarea introdus, în marea m ajoritate a ca­ la Deva o şedinţă de analiză a rea­
unor cadre bine pregătite, continu- zurilor, numai meserii „clasice" liză rilo r obţinute dc cooperativele 1. Brad 9a%
înd să păstreze în posturi im portan­ (croitorie, reparaţii încălţăm inte, fo ­ agricole in sectorul zootehnic pe pe­ I D eran j la cotai 1168
te oameni care nu întotdeauna do­ tografie, comandă încălţăm inte etc.) rioada care a trecut de la începutul 2. Alba 78.3%
vedesc suficientă competenţă pro­ care, prin realizările lor destul de anului pînă la jumătatea lunii iunie. 3. Ilia 74.2%
fesională. Aceasta a atras după sine modeste, nu pot conduce la recu­ Informarea prezentată cu acest p ri­ 4. Deva 82.7% T uristul care colindă m unţii —
lim ite în organizarea m uncii, în a- perarea optimă a in ve stiţiilo r con­ lej de către tovarăşul ing. Aurel 5. Sebeş destul tim p să ne în vîrtîm în ju ­ tu l deplasată,; lipsită de cel mai
plicarea unor metode avansate de sumate. O atare situaţie ilustrează Nîstor, preşedintele C onsiliului a- om îndrăgostit de natură şi obiş­ ru l cabanei. Si „îm p re ju ru l" nu elementar bun simţ. Cu alte cu­
lucru. în asemenea situaţii se gă­ convingător lipsa de orientare a grîcol regional, ca şi participanţii 6. Hunedoara 52.1% n uit cu greutăţile şi capriciile tim ­ ne-a plăcut. Locul cabanei este vinte „nu mă mai bateţi la cap,
sesc unită ţile de croitorie şi repara­ conducerilor cooperativelor, care au la discuţii au scos în evidenţă fap­ 7. Orâştie 42,3% pului — este, în genere, un om bine ales. construcţia clă d irii tra i­ lăsaţi-m â în pace, că n-am chef
ţii radio şi televizoare din comple­ lăsat în anonimat, in unităţi disper­ tul că, spre deosebire dc lunile an­ 8 Haţeg 38.5% modest. Obosit de urcuşurile şi-co- nică şi intr-un stil arhitectonic acum să mă port politicos".
xele construite la Gurabarza, Z lat- sate şi greu de sesizat, activităţi terioare, se constată o îm bunătăţire borîşurile potecilor montane. el modern. Peisajele, pînă departe, Am pus şi alte întrebări, la care
na. Simeria, Lupeni şi Cugir. foarte solicitate ca cele de reparaţii a a ctivită ţii în sectorul creşterii a- caută, pentru- noapte, adăpost -Ia îneîntâtoare. Nu ne-au plăcut însă am p rim it răspunsuri evazive :
Dacă nici astăzi, In noile comple­ televizoare, ceasornicărie, bijuterie, nim alelor. S-a desprins totuşi, con­ După cum şe vede, cu toate că ne cabanele turistice. Cum este p ri­ întreţinerea şi gospodărirea. Pe­ — De ce „pling" pereţii cabanei ?
cluzia că realizările înregistrate nu
reţii cabanei, Ia intrare şi la bal­
xe meşteşugăreşti, nu se atinge n i­ tricotaje, la care se realizează un sint la nivelul posibilităţilor, sem- aflăm spre sfîrşitul perioadei o pti­ m it, ce-i oferă acestea ? Căci, tu­ coane. poarta urmele ploii care — Ce să fac, aşa i-a reparat
velul de producţie preconizat, aceas­ considerabil volum de producţie. nalîndu-se încă uncie deficienţe în me de recoltare, coasa l este m ult ristul nu este altul decît omul m u i­ s-a scurs. Undeva. în spate, nişte I.L.L. Petroşani, încă de anul tre ­
ta se datorează şi unor deficiente Deficienţe ca cele relatate şi-au întîrziată in cooperativele agricole cii, care îşi petrece concediul de paturi de fie r ruginesc în stive cu cut.
existente In organizarea producţiei extins efectele şi în direcţia reali­ ceea ce priveşte sporirea efectivelor din raioanele Haţeg, Orâştie. Sebeş odihnă, adm irînd inegalabilele fru ­ totul neatrăgătoare. Popicăria a Dar rondurile cind vor renaşle ?
de
matcă, îndeplinirea planului
şi utilizarea intensivă a suprafeţe­ zării productivităţii muncii p la n ifi­ şi oraşele regionale Deva şi Hune­ museţi sălbatice ale m unţilor. rămas doar cu numele. Se mai — Deocamdată nu putem. Se lu ­
lor de lucru. La complexe ca cele cate, a re n ta b ilită ţii şi beneficiilor montă şi livrarea produselor ani­ doara. ...Am poposit la cabana Rusu. în crează aici. Nu vedeţi ?
din Zlatna, Gurabarza, Lupeni şi în preconizate. maliere. In fiecare cooperativă agricolă este pragul unei seri nu tocmai plăcu­ Intr-adevăr, ceva se lucrează.
mai mîcă măsură, la Simeria şi Cu­ 4" Un accent deosebit s-a pus pe pro­ necesar să fie luate măsuri opera­ tă. Se făcuse rece, iar norii ame­ Dar nu acolo unde ar trebui să
gir, deşi a trecut m ultă vreme de Una din sarcinile stabilite de blemele pi ivind asigurarea bazei fu­ tive şi eficiente menite să asigure ninţau să-şi verse povara lor de fie rondurile, ci mai departe, în-
la intrarea lo r In exploatare, n-au Congresul al IX -lea al partidului rajere, ca factor esenţial în reali­ stringerea în cel mai scurt tim p a apă. Ne-a întîm pinat o femeie. tr-o altă zonă. Acest „nu putem"
fost luate m ăsuri pentru organiza­ este aceea de a crea toate condiţi­ zarea producţiilor şi venitu rilo r pla­ întregii producţii de trifo i, obţinîn- — Am dori să vorbim cu tova­ vrea să ascundă, de fapt, lipsa de
rea lu crului In două schim buri şi ile pentru ca fondurile de investi­ nificate din sectorul zootehnic. In du-sc astfel cantităţi sporite şi de răşul cabanier... g rijă pentru înfrumuseţarea ca­
pe faze de operaţiuni. Consecânţa e ţii consumate să aibă în scurt tim p legătură cu aceasta se constată că, bună calitate de furaje. Necorespun- — Puteţi vorbi şi cu mine. E a- banei. pus.
Alte întrebări n-am mai
firească: procesul de executare a o eficienţă economică ridicată. Pen­ deşi tim pul este destul de înaintat, zător sc desfăşoară şi acţiunea de celaşi lucru — ne-a răspuns a-
comenzilor decurge greoi, intr-u n tru normalizarea situaţiei la se desfăşoară încă anevoios acţiu­ transportare a furajelor din cîmp. ceasta. Cu un om care se simte deranjat
tim p prea lung, spre nem ulţum irea U.R.C.M. Hunedoara, consider că nea de însilozare a furajelor tim p u ­ In mai toate raioanele fîn u rile sint — Nici dacă insistăm nu-1 putem atunci cind ar trebui, dim potrivă,
populaţiei. Probabil unele condu­ vor trebui aplicate o scamă de mă­ rii. recoltatul, transportul şi depozi­ lăsate să se deprecieze. în tim p ce vedea ? văd urmele unor ronduri şi a u- să se simtă m ăgulit că nişte ex­
ceri de cooperative ar fi tentate să suri In prim ul rînd, pentru asigu­ tarea trifolienelor. Cu excepţia co­ mijloacele de transport stau nefo­ Femeia ne-a p riv it cercetător, a- nor alei. Probabil c-au fost cind- cursionişti au ales tocmai cabana
spună că nu dispun de cadre care rarea num ărului necesar de m unci­ operativelor agricole din raionul losite. poi ne-a răspuns în doi peri : va. Acum le-a năpădit iarba şi pe care el o gospodăreşte, nu te
să perm ită desfăşurarea m uncii pe tori cu calificare ridicată, rcsoartele Alba, în toate celelalte raioane se Luînd cuvîntul în încheierea şedin­ — Mai tîrziu, acum... Dar ce seamănă mai m ult a loc părăsit. poţi înţelege. Aşa că am renunţat
schim buri. O astfel de idee nu poa­ de invâţâm înt, în colaborare cu ser­ ţei. tovarăşul Georgc llomoştcan, se­ d o riţi ? Platoul pentru dans a început şi la „odihna" şi „ospitalitatea" ofe­
te fi acceptată deoarece, in cadrul viciile de producţie, trebuie să sta­ manifestă o slabă preocupare pentru cretar al C om itetului regional de — Ne trebuie eîte un loc de dor­ el să crape. E nem ăturat de m ult. rite cu atita nepăsare şi lipsă de
U.R.C.M.. există u nităţi dispersate, bilească nevoile de cadre pentru ca­ valorificarea mai bună a resurselor partid, a arătat sarcinile ce revin mit. Dar am vrea să fim cîte doi Aceste constatări ne-au în d irjit politeţe şl am plecat in căutarea
cu randamente discutabile, prin lificare prin şcoli sau Ia locurile de de fura.je prin insilozare. Numai organizaţiilor de partid, consiliilor sau trei intr-o cameră. Avem ne­ şi mai m ult in căutarea cabanieru­ unor gazde adevărate.
concentrarea cărora s-ar obţine rea­ muncă. In această direcţie trebuie aşa se explică de ce, pînă acum, pc agricole şi u niunilor cooperatiste în voie de linişte... lui. Căci, doream explicaţii cum de ...In schimb, peste cîteva zile,
liz ă ri mai bune. Spre exemplu, la acţionat pentru a acoperi a lit ne­ ceea ce priveşte asigurarea rid ică rii Femeia care ne-a in tim p in a t şi o bază turistică atît de valoroasă un redactor al ziarului nostru a
Deva, în complex şi în imediata lu i voile imediate, cit şi cele de pers- întreaga regiune s-a realizat mai ponderii zootehnici în ansamblul care nu era alta decît soţia caba­ este aşa de prost întreţinută şi avut o convorbire cu tovarăşul
apropiere, există două croitorii de puţin de 30 la sută din planul sta­ producţiei şi ve n itu rilo r cooperati­ nierului, s-a consultat cu cineva gospodărită. Şi l-am găsit. La ora Burtcscu, directorul întreprinde­
ALE.YANDRU IO JA rii regionale balneo-clim atcrice.
categoria întiî. care, prin comasa­ şeful serviciului planificare dc la b ilit pentru însilozări. velor agricole. V orbitorul a insis­ din bucătărie, apoi o fală ne-a 19 fix . tovarăşul Grigore Roman — Să ş tiţi că Roman Grigore
re. ar putea spori sim ţito r actualele U.R.C.M. Hunedoara-Deva Nesatisfăcător se prezintă şi situ­ tat îndeosebi asupra m ăsurilor ce însoţit prin cabană. Cu chiu cu şi-a făcut apariţia din inte rio ru l este de puţină vreme cabanier la
trebuie luate pentru strîngerea şi
cabanei. Desigur, nu pentru a ne
volume de producţie considerate se­ aţia recoltării trifo iu lu i. Pînă în conservarea în bune condiţiuni a în­ vai, am ales două camere. Am ro- întîm pina, ci pentru a porni gene­ „Rusu". Această atitudine a sa faţă
borît apoi să-l în tîln im pe caba­
parat. La fel ar trebui procedat şi (Continuare in pag. a 3-a) ziua de 15 iunie a.c. prim a coasă tregii producţii de furaje. nier. Dai, pînă sâ-l găsim am avut ratorul de curent electric. Aceasta de tu rişti este cu totul contrară
am dedus-o şi din convorbirea pe in stru cţiu n ilo r pe care le-am dat.
care am avut-o Ne-a p riv it ca un Şi-apoi, aproape sâptâmînal ci sînt
om care se simte deranjat şi nu in s tru iţi cum să se poarte, cum să
censcd mai mull in aceaslă direcţie, ca unul care avea menirea să ne gospodărească bazele turistice. Se
vede treaba însă că nu i-am con­
să meargă pînă acolo incit să intre
primească politicos şi să ne ajute
CUM NE ÎNGRIJIM LOCUINŢA în apartament şi să arate practic lo ­ să avem confortul necesar pentru suri ca şi la „Rusu" şi în celelalte
tro la t suficient. Noi vom lua mă­
catarului cum poale să He aranjată
mai bine o mobilă in onsamblul came­ odihnă. cabane, tu riş tii să fie p rim iţi bine
L-am întrebat :
rei. ce lucruri şi obiecle anume ar pu­ — Foc nu se face în cabană 7 şi să li se asigure confortul pen­
tea schimba în Irumos apartamentul tru odihnă într-adevăr, este tim ­
A sunat sirena. Ne îmbrăcăm hai­ în ultim ul timp el a cunoscut din plin cum am visat — intervine solia Tot E cam rece in camere... pul ca aceştia să înţeleagă că
nele de ora$ si plecăm Mai întirziem lor Iota construcţiilor. Dar tot aşa de ea continuă: şi altele. Sint lucruri mărunte fn a- — Nu se mai face. Dar dacă ei sînt la dispoziţia tu riş tilo r şi nu
pufni pe stradă, la magazin. schim­ bine puteam să alegem si Qhe oraşe . — O locuinţă Irumoasă. curată, bine parenţă. dar care ar puica schimba vreţi, eu închid ochii ! Mergeţi şi tu riş tii la cheremul capriciilor lor.
băm o vorbă, două cu un prieten, cu din regiunea noastră. întreţinută cere lucru m ull, grijă, a- aspectul general al locuinţei. răutăţi lemne în pădure, tăiaţi-le Vom face totul în acest scop...
De oriunde venim şi orice virsfă am
un cunoscut pe care nu l-am văzut şadar avind ţelul şi itinerar iul tenţie, dai cind o vezi aşa. ţi-c mai avea ne gindim cu drag si abia apu­ şi faceţi focul. Şi noi am mai adăuga : cu cit
dc mult. apoi ne grăbim paşii spre A precis, ialâ-nc la drum Am a- mare drariul să trăieşti in ca. căm să sosim acasă. De ce? Penlru cri Am rămas stupefiaţi. Cum adică mai repede şi mai concrete aceste
casă. Ieşim din sala unui spectacol. juns la Brad pe un Irumos m ij­ ată un lucru cunoscut nouă. dar „eu închid ochii" ? Doar nu veni- măsuri, cu a tit mai bine pentru
Ulm sau concert exaltaţi de liorul ar­ loc de zi. Cald. cer senin, animaţie pe I care trebuie insă mereu sub­ locul acesta e cel mai plăcut, mai iu­ serăm să cerem de pomană. Ca turişti. O in iţia tivă se impune cu
tei. venim de la dans. dintr-o ex­ liniat. O locuinţă, o cameră, un bit. in ambiant a căruia ne simţim cel orice serviciu, şî acesta ar fi fost prom ptitudine şi fără menaja­
mai bine. mai comod şi mai confor­
m cursie, de ia o nuntă, veseli, animali apartament .se poate intreţine întot­ tabil. onorat. Şi-apoi, o astfel de p rim i­ mente I
re : „căutaţi lemne în pădure, tă­
Si plecăm spre casă. S-au terminat zi­
lele de concediu. Inimoase şi insorile. Reportaj - anchetă deauna cutat, Irumos. numai prin mun­ G ll. JUI1CA iaţi-le şi faceţi focul" este cu to­ GH. l»AVEfc
că. grijă, atenţie şi mai ales dragoste
ne luăm rieamantanul si plecăm. Unde?
a i şi pasiune lală de casa ta.
Tot acasă. De oriunde venim şi orice Cile n-ar putea spune pereţii unei
vfrstă am avea, ne gindim cu draq odăi? $i lotuşi, trebuie să subliniem
Si abia apucăm să ajunqem acasă. De că mai sint urni care îndrăgesc mai
ce? Locul acesta e cel mai plăcui, cel străzi. Trecem mai ini ii pe la slatul puţin casa. locuinţa în care stau. Nu
mai tainic. ambianţa in care ne sim­ popular orăşenesc, de unde primim o o întreţin aşa cum se cuvine.
ţim cel mai bine. mai comod si mai călăuză penlru a ne însoţi pe teren. lată. Io blocul Bl, scara //. in apar­
conlortabil. De cinci devenim adoles­ . lată şi prima vizită, prim ii noştri tamentele 19 şi 21 locuiesc Ion Ze-
cenţi si ne încearcă chemările vlrstei, interlocutori. Blocul C5. apartamentul gheru si Zaharia Roşea, ambii munci­
visăm la un cămin al nostru, la o II. strada Libertăţii. îm prejur curat, tori mineri la I. M. Barza In aparta­
cosa a noastră. Irumoasă, luminoasă, multă verdeaţă, in balcoane Hori Gaz­ mentul lui Zegheru ţi-e mai mare plă­
curată, unde să ne ducem zilele multe dele — Vasile Patrichi şi soţia —- ne cerea să stai. Aer curat, atmosferă
fiâ si pline de lericire. Casa e cuibul primesc binevoitori, ospitalieri. Le la­
i *51 *i plăcută, curăţenie. Hori. Obiecte şi
nostru unde trăim. 'învăţăm, gindim. cem cunoscut scopul vizitei noastre. lucruri aranjale cu mult gust. Nu gă­
năzuim si visăm Dc aceea, ţinem la Se arată bucuroşi, minări. Bucuria seşti nimic nelalocul lui. In aparta­
M ea ca la flinta noastră. mindria lor e firească Toiul e pus la mentul vecin, pereţii sint zqiriuţi, miz-
punct. Ordinea şi curăţenia se degajă
m cresc sub ochii tăi oraşe Se înalţă din toate ungherele De la prima p ri­ gătiţi cu creionul, alumati. mie mur­
Oriunde umbli prin ţară vezi cum
dare ini inse pe sfori, miros greu de
cu înm iea in soare zeci şi sule de vire di revelaţia bunului gust. Zugră­ mincururi alterate, geamuri sparte
T, blocuri, se semnează zilnic certifica­ velile, tablourile de pe pereţi, etc.
tele de naştere a mii si zeci dc mii scoarţele, covoarele, mobila, ca să Aceeaşi scară, apartamente vecine,
' im £ & de apartamente Cuie le lace si pentru vorbim numai de cileva elemente oameni de aceeaşi prolesie. lucrează
cine? Noi le lacem si tot noi le lo­ ce decorează odăile, dau un aspect împreună la acelaşi loc de muncă, au
cuim, ne bucurăm de căldura lor. Le placul, alcătuiesc laolaltă ceea ce se amindoi cile doi copii şi iată cită
construim spaţioase, luminoase, con­ cheamă un apartament conlortabil. deosebire intre o locuinţă şi alia. ,$/
fortabile, aşa cum dorim, apoi ne mu­ — De cind locuiţi in acest aparta­ cazul fam iliei Zaharia Roşea nu e
. i i y & y ti tăm în ele. Dar cum vor arăta ele ment? singurul In vizitele noastre am mal
în liln il asemenea
peste un an. doi. peste zece? Vom
atmosferă, aseme­
— Din 1959. de cind s-a dat în lo-
S O T M i r ; avea noi grijă de ele să aibă aceeaşi losintă — ne răspunde sofia. nea aspecte neplăcute si la alţi tova­
prospeţime ca la început? Sint doar — Si tot ce se vede aici...? răşi ca Beila Kaloy, Avram Rusu,
locuinţele noastre. Asemenea lucruri — Le-am luat pe agoniseala noastră. Gheorghe Herghelegiu, Gheorghe
vom încerca să abordăm pe scurt In Azi una. miine vita, aşa cum am pu­ Sandu de la blocurile A8, A5 şi Dl,
prezentul reportaj-anchetă. tut. cum ne-a dai mina — vorbeşte precum şi la alţii Ce moliv ar putea
In fotografic : aspect de la con­ Ne-am deplasat la locuinţele oame­ calm soţul invoca aceşlia ? Nimic. Totul depinde
strucţia unui bloc în oraşul V u l­ nilor. Cei care ne-au primit ca oas­ — Am visat Inlo/deauna să avem de om, dc gustul, de simţul său, de
can. peţi au /ost locuitorii oraşului nou- o casd Inimoasă, curată, primitoare, educaţia sa cetăţenească, estetică. Co­ Cabana nu este un ţel final, ci un popas. Dc aici încep adevăratele frum useţi ale m unţilor Parîngulul.
, Foto : V. ONOIU Brad. Am ales oraşul Brad. penlru că să trăim bine şi iată că avem aşa mitetele de blocuri ar trebui să mun* F o to : N. M O LDO VEANU