Page 54 - Drumul_socialismului_1966_06

PAGINA A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.

S E P T I M I U A L B I N

Profesor, publicist şi semnatar al dc tim p — .? ani — Septimiu A lb iu l Septimiu A lb in l a fost ates în 1892
M em orandum ului de la 1802, Sepii- s-a făcut larg cunoscut şi pe această dc către Conferinţa Naţională din Si­
miu A lbirii s-a născut în 9 iunie 1861 calc, mai ales prin studiul său pe­ biu secretar al C om itetului Naţional,
in localitatea Sprint; din raionul dagogic: „Lim ba română in şcoalclc calitate in care a participat la re­
Sebeş. Tatii! său, Vnsile A lb in l, „ v i­ dc fete”, studiu publicat în Anuarul dactarea M em orandum ului din 1892,
ticultor" în comuna Spring şl apoi şcolii civile dc fete n A sociaţiunii Memorandum care a constituit un
în Cut, a devenit în anul 1848 tr i­ pentru anul şcolar 1887-1888. puternic „act de protest îm potriva
bun în legiunea revoluţionarului A- Pe urmă, tot la Sibiu, la invitaţia p o liticii guvernului m aghiar".
xente Sever. scriitorului loan Slavici, Septimiu Condamnat, împreună cu ceilalţi
Cursurile şcolii prim are le-a u r­ m em orandiştj, dc către T rib u na lu l
mat în n ia j, iar cele secundare la din C luj, Septim iu A lb in l „nu se su­
gim naziul din Sebeş şi la Liceul de Tradiţii pune acestei sentinţe" şi la cîteva
stat din Sibiu. După absolvirea stu­ sâplâm îni după pronunţarea ci de
d iilo r secundare, Septimiu Aduni s-a către autorităţile judecătoreşti, a tre ­
înscris la facultatea de filozofic n şi personalităţi cut C arpaţii — travestit în cioban —
U niversităţii din Viena. refugiindu-sc la Huciireştl, de unde
In anul 1886 Septimiu A lb in i a fost ale culturii in 2-4 noiembrie 1894 scria prieteni­
num it profesor de istorie, generaţie lo r rămaşi în Ardeal: „A m In tra t
şi limba germană la Şcoala civilă de hunedorene pinâ acum dc 3 ori in temniţă un­
fete cu internat n Asociaţiunii pen­ gurească, cind mi s-a părut necesar
tru literatura română şi cultura po­ s-o fac şl n-nm Intrat n patra oară
porului român din Sibiu, deschisă în cind şî mai necesar mi s-a părut sâ
15 septembrie 1886. Aici, după nu­ A lb iu l a p rim it funcţin dc redactor nu o fac”.
responsabil al „T rib une i", apoi pe a- La Bucureşti a colaborat Ia mal
mai un an de funcţionare, datorită
ca lită ţilo r sale pedagogice şi ca ur­ ceea dc prim -colaborator şi director multe ziare şi reviste ale tim p ulu i
mare a muncii desfăşurate pe acest al revistei. printre care „V oinţa naţională", pro-
tărîm , a fost num it la conducerea a- Ca publicist la „Tribuna", Septimiu m inţîndu-se deschis pentru unirea
ccslci şcoli, ca director A lb iu i. In fel cu întreaga pleiadă de Transilvaniei cu România. In februa­
intelectuali transilvăneni din acea rie 1919, Septimiu A lb in i s-a reîntors
De menţionat ca deşi a servit în
învâţăm int doar o scurtă perioadă vreme, a m ilita t pentru acordarea în Transilvania, la Cut, raionul
d repturilo r naţionale poporului ro­ Sebeş, unde a m urit In 7 noiembrie
mân, fapt pentru care era persecu­ 1919.
tat de către g rofii şi m agnolii din nene, Însufleţiţi de ideile revoluţiei
P rintre fruntaşii c u ltu rii transilvă­
conducerea adm inistraţiei dc stat un­
0 literatură majoră, ancorată MARIN STAN gureşti. Astfel, în 1889 a fost condam­ de la 1848, care au m ilita t pentru
I I
nat ia „o lună dc tem niţă ordinară
obţinerea dc către poporul român a
în C luj şi 8 zile închisoare în Sibiu", drep turilo r sale naţionale, luinedo-
in anul 1890—1891 la „şase luni tem­
rcanul Septimiu A lb in i ocupă un loc
In realităţile contemporane ¥ 1 1 ® E niţă ordinară in Sibiu", în 1893 la dc cinste. IU L IA N ION AŞ
„3 luni închisoare de slnt în Seghc-
d in “.
IL IE M OISF
Ai pătruns în ghidul meu cu căldura ochilor tăi.
încinsă peste mijloc cu
La indicaţia D iroului C om itetu­ fără bâtrîneţe*, „Flăcări nestin­ tumultuoasă a constructorilor H u­ Mi-ai întins brîul de lu­
lui regional de partid, redacţia se", „F lo ri de Foc", „încredere" nedoarei socialiste, omul nou, a- soarele.
ziarului «Drumul socialism ului” , şi altele. titudinea înaintată faţă de muncă Mi-oi întins anii tăi tineri mină
împreună cu Casa regională a Cercurile literare din regiune şi viaţă, sînt şi cazuri cind crea­ şi-am urcat pînă la tine % g p f I ' fi
creaţiei populare, au organizat au obţinut rezultate pozitive atit to rii nu aleg ceea ce este mai sonori ca nişte clopoţei dc
recent o consfătuire cu creatorii pe lînin creaţiei, cit şi a activi­ sem nificativ în bogata realitate ar gini ca să ne revărsăm intr-un
lite ra ri din regiune. La consfătu­ tă ţilo r culturale de masă. A reu­ care îi înconjoară.
ire au participat i'epi'ezentnnţi ai şit să se afirm e un cerc cu bune Adesea se primesc unele lu ­ şi mi-ai aprins dragostea răsărit de soare.
Cercurilor literare din Hunedoa­ rezultate la Hunedoana, îm bună­ n a ri în versuri sau proză care
ra. Petroşani, Alba Tul în. Sebeş, tă ţiri sim ţitoare sesizîndu-se şi ta dovedesc că creatorii lor scapă , ir
•T
Riad, Orâştie şi Deva, creatori celelalte cercuri. din vedere aspectul cel mai im ­ ţ r l» j| A „ f i 4
din alte localităţi ale regiunii, A tît referatele, cit şi participan­ portant al m uncii: pentru ce b I u« Â
activişti ai comitetelor pentru ţii la discuţii au subliniat faptul scriu, cui şi ce servicii aduc prin R S âi Ij! ^
cultură şi artă. ai Casei regionale râ în regiunea Hunedoara există scrisul lor. cu un cuvînt, scopul T • V
a creaţiei populai*, precum şi suficiente forţe pentru a îm bo­ creaţiei literare. Asemenea lucrări
şefi de secţii Şi redactori ai zia­ găţi în conţinut şi forme de m a­ sînt, de obicei, deficitare şi sub Lungimea străzii oamenii, bucuriile...
rului „D rum ul socialism ului'1. Au nifestare creaţia literar-artistică. aspectul realizării artistice. îmbrăţişează blocurile Noaptea, o îndepărtează W £
fost prezenţi tovarăşii lonn Sîrbu, Aceste forţe trebuie să fie mai Indiferent de subiect, de tema iJWtiT SKSj
şeful secţiei de propagandă şi a- aleasă, una dîn condiţiile esen­ şi se odihneşte la umbra parcuri­ turişîndu se sub mingiicrea albă
sitaţie a C om itetului regional de ţiale ale creaţiei este înalta mă­
partid şi Cornel Stoica, vicepre­ iestrie artistică. Nn este suficien­ lor. a stilpilor dc neon.
şedinte al C om itetului executiv al Pe marginea consfătuirii tă numai orientarea spre aborda­ îşi scaldă bordurile in rondouri aştcptînd dimineaţa p y ®
Sfatului popular regional. rea unor «aspecte interesante ale
Consfătuirea a dezbătut unele cu creatorii literari din re a lită ţii, interpretarea ideologi­ cu Hori şi o dată cu ea, pe noi.
aspecte ale a ctivită ţii cercurilor că justă a acestora, ci este nece­ k « n t f a M B # î, L - l 1
literare din regiune şi prezenţa regiunea Hunedoara sară şi o stă pini re perfectă a şi poartă pe palme sâ-i călcăm inima.
creaţiei literare în paginile zia­ m ijloacelor artistice, concretizată
ru lu i „D iurnul socialism ului”. în lucrările literare. w 1 .Ty.‘rr*V “ ;i ' ‘j r. 'A*', ;'v i I
Pentru aceasta însă, se cere o
O mai bună bine îndrumate, să fie folosite muncă perseverentă, continuă, în ,
mai judicios.
care creatorul trebuie să mode­
Comitetele pentru cultură şi ar­ leze fiecare frază «an propozi­
folosire a forfetar tă. casele raionale şi orăşeneşti de ţie, in «şa fel îneît fiecare cuvînt V E R S U R I P E N T R U
cultură, cluburile
spus să fie atît de organic inte­
manifeste
să
mai m ult interes şi grijă faţă de grat in text. in cit să nu poată
P articipanţii la consfătuire au creatorii literari, să se ocupe în ­ lipsi. Ideile trebuie să se afirm e de Ion Marinescu
I! apreciat că în regiiunea Hunedoa­ deaproape de activitate,! cercuri­ cvi claritate, intr-o formă u nita­
ra m iş c a ta lite rală a obţinut re­
ră, condensată, iar purtătorii a-
zultate bune, că există forţe su­ lor, cărora să le «sigure o îndru­ ccstora să fie personaje vii, bine
mare permanentă $î competentă.
ficiente pentru ea ea să cucereas­ In activitatea cercurilor să fie n- conturate, aşa cum viaţa însăşi ni ' v j j i i i , •' ;s * v 4i ~î f ’4 t
că noi ti*p te , să se ridice la ni- tra.şi mai m ulţi profesori de lim ­ le oferă. CE (Ml PLACE-ANUME PISOIUL
v vclul cerinţelor actuale. Din cele ba şi literatura română, care pot Apreciind necesitatea diversită­
două referate — „Prezenţa crea­ acorda un ajutor m ultilateral •S
ţiei literare în ziarul .D rum ul so­ creatorilor lite ra li. ţii dc genuri şi stilu ri, participan­ Fulgi pufoşi văzînd câ zboară, u f
cialism ului", susţinut de tovarăşul Rezerve im portante în dome­ ţ i i la consfătuire nu arătat că a- Ce îmi place-anume
Din culori pe lume ?
rensta nu trebuie confundată cu
Nicolae Andronache, redactorul niul creaţiei există în nudul tine­ im itaţia modernistă, cu creaţii A ieşit tip til afară
sef al ziarului şi „Unele aspecte retului şcolar, unde, asa cum s-a sterile, sărace în conţinut. D im ­ Mie m ult îmi place S-a gîndit câ n-ar strica
Semnul alb de pace.
ale a ctiv ită ţii cercurilor literare subliniat în consfătuire, se găsesc potrivă, diversitatea de stilu ri o- De i-ar prinde şi inînca -'d r -
din regiunea Hunedoara", pre­ numeroase talente care râmîn ne­ feră posibilitatea unei ample an­ Roşul care arde Dar cum delc de zăpadă
zentat de tov. Petru Ardeu, direc­ îndrumate. necultivate. Canaliza­ corări în realităţile vrem ii, a u- Falnic pe stindarde, ■ H Q _ , i v f f l - -
Purpura-n cravate
torul Casei regionale a creaţiei rea şi orientarea lor înspre pro­ nei reflectări realiste a proceselor De copii purtate. A zbughit-o din ogradă
populare, s-a tras concluzia că e- blemele majore ale creaţiei tre ­ ce au loc în societatea contempo­ Insă cel mal m ult iubesc Drept in casă lingă foc
xistâ o preocupare susţinută pen­ buie să constituie o preocupare rană. a creării unor opere valo­ Tricolorul românesc. Ud pe bot şl pe cojoc.
tru activitatea de creaţie şi va­ principală a secţiilor- de învăţă- roase.
lorificarea ei, fie prin coloanele m înt, a conducerilor de şcoli si
ziarului «Drumul socialism ului", colectivelor de cadre didactice. In privinţa orientării creaţiei IN V IT A Ţ IE IN ŢARC Desen de V. M IH A ILE S C U
fie pnin culegerile literare regio­ Analizînd aspectele muncii de literare, a conţinutului, form elor
nale. creaţie, participanţii la discuţii si s tilu rilo r pe care creatorii le
Astfel, In paginile ziarului şi-a au făcut valoroase propuneri atît utilizează, partidul nostru a dat
găsit un loc din ce în ce mai în ce priveşte îndrumarea crea­ indicaţii pierise, profunde, baza­ George Bănete R A C O A R E FIERBINŢI hotărire, fetele palide şi
larg ereaţ/ia literar-artistică. Pa­ torilor, stim ularea lor, cît şi va­ te pe o temeinică analiză a fe­ bărboase. Văzui şi ploaia
gini şi rub rici speciale ca „Viaţa lorificarea lucrărilor. nomenului literar-artistic. E su­ măruntă ce (iuin încet şi
culturol-artistică", „C ultură- artă", Cu forţele de cai* dispunem, ficient să am intim în acest sens Poarta sărutului des. Văzui şi lichidul roşu
tovarăşului
Nicolae
„Pagina culturală", .Şantier de cfectuînd o îndrum are perseve­ cuvintele îosbite la întîlnirea $aple zile In şir căzu ler la poale, de sute de Soldatul acela era din ce mi se prelingea din
Ccauşescu
creaţie* au strîns în ju ru l ziaru­ rentă şi atentă a creatorilor, sti- (lin cerul neguros ploaia gloanţe. Fusese observa­ unitatea noastră. Stătea timplâ. casca plină de no­
lu i numeroase talente din cele m ulindu-i prin valorificarea lu ­ conducătorilor de partid şi de stat (din ciclul „Brancuşiene") şi cuzetmtelc se umplură tor In stejarul acela înalt cu tata înfiptă In pămlnt, roi. gamela spartă, ciu­
mai îndepărtate colţuri ale re­ cră rilo r lor, vom reuşi să a fir­ cu oameni de cultură şi artă : cu apă. Acum, In zori, şi stufos. Căzuse Intre spre duşman. ruită...
giunii. măm tot mai puternic prezenta „Oamenii de litere şl arta sînt E oare intrarea într-un sacru brandurile a mu liră de lin ii. încercasem de c ile - Nu mă mişcasem toată Căzui apoi. greu. plin
O mare parte dintre creatorii literară a Hunedoarei socialiste. fiii tim p u rilo r lor, participanţi ambele păi fi ale frontu­ va ori să-l scoatem, să-l noaptea din groapă. Dor- dc gtndurilc lor. ale oa­
altar ?
din regiunea noastră şi-au stabi­ activi la făurirea lu m ii noi, la Sau triu m fu l arcuit bruta! lui şi noi stăteam la pin- îngropăm lingă ai noştri. misetn. Deodată insă că­ menilor...
lit şi statornicit legături perma­ viaţa spirituală a societăţii Arta Din colţuri dc piatră ? dă. înglodaţi pină la brlu. zură lingă mine cîteva o- îmbrăţişai pă mint ut.
nente cu ziarul, s-au legat de ac­ Cîteva cerinţe rare exprim ă idealurile poporu­ In gropile mocirloase, as- buze şi pădurea se lum i­ muşcindu-l. inligindu-m i
adine unghiile în el. Si
tivitatea publicistică.' lui este întotdeauna apreciată de M -apropii c-o teamă cultind (UiiU.il molcom nă Incit părea dc argint. pămintul mă răcori fier­
şi-o bucurie ciudată
popor, ca îl ajută să se ridice pe
al ploii ce loşnea pe Imn-
Aceştia, In afara
faptului că
susţin prin m ateriale proprii a- principale noi trepte ale cunoaşterii. O o- de parcă piatra mă cheamă zelc copacilor. Linia ina­ cS('/ti(ă Schijele loviră casca, ri­ binte. limpczindu-mă. ca
s tri­
coşară cu un tiuit
pariţla paginilor culturale, vin cu peră cu un conţinut social sărac în ncmişcarca-i sculptată. micului sc ulla cluar pe dent şi se înfipseră In po­ soarele cerul. Era pâmin-
O privesc puternic, adine
tul meu. al nostru.
propuneri şi sugestii pentru o glin­ Consfătuirea a reafirm at nece­ şi cu un nivel artistic scăzut nu-şi pălrnnzînd prin celule (lunga muntelui şi duşma­ mi nt. Capul îmi sărise dc
direa cit mai largă şi mai cuprin­ sitatea prom ovării unei lite ra turi îndeplineşte menirea pe care tre­ cristAlizHte... nul nu se vedea. Sc alia pe sacul de merinde şi Nu mai ştiu cum. dar
zătoare a fenom enului cultural, majore, puternic ancorate in ac­ buie şi dorim să o aibă creaţia Ş i.. deodată pe panta opusă. N ici cu mă trezii. mă trezisem cu m itralie­
Fără izbîndă insă. intru-
a creaţiei literar-artistice, pentru tualitate, care să reflecte în în ­ literar-artistică. Sîntcm pentru periscoapcle nu-l icdeam cit patrula înaintată a . Atunci, Ii văzui deo­ ra In bra(e. alcrgind şi
strigind In noapte. Şi por­
o grafică cit mai atrăgătoare a treaga com plexitate viaţa şi pre­ n artă reatistă. expresie a socie­ Intr-o furtună de lum ini inlrn cit creasta era Inartc duşmanului deschidea loc dată cu luciditate. In lu ­ nirăm cu tatii, In iureş,
paginilor. ocupările oamenilor, realităţile tă ţii noastre socialiste, pentru o piatra tresare frcm âlind înaltă şi ţevile lor nu pu­ viu asupra noastră. Ina­ mină. li văzui pc ei. oa­ spre creastă.
Lucrări valoroase, aparţinind noi ale Hunedoarei socialiste. A- arta care prin optim ism ul si ro­ şi moale se-nfioară teau li ridicate prea mult. micul il arsese cu arun­ menii. în gropile cu apă.
autorilor clin regiunea noastră, «nu nnlizn care s-a făcut pe marginea busteţea ci să reprezinte tim pu­ în două perechi sărulînd. . Nu vedeam declt pe sol­ .Avenu <7vurile întinse şi S IV A N M .AX IM ILTA N
fost valorificate prin culegerile creaţiilor literare a scos in evi­ rile noastre si în care sa vibreze datul acela ce zăcea mort cătoarele dc llăcări şi a- încordate spre inamic, cu Cercul literar
literare editate sub îngrijirea Ca­ denţă faptul că. deşi m ajoritatea viaţa şi aspiraţiile poporului ro­ OM UL pe creastă, cu mantaua cum. îl lua. care mai de pumnii Incleştafi pc arme „M ilta il Sadovcanu"
sei regionale a creaţiei populare: creatorilor din regiune abordează mân". ciuruită şi arsă. de la gu­ care la (intă, distrlndu-se. Le văzui ochii plini dc Sebeş
,A m crescut cu tine. Hunerioa- o tematică de actualitate, strA- ! CIO nO TA a oprit de-apururî sărutul
ră“, „D nim ul nostru", „Tinereţe duindu-se să surprindă munca T. ISTRATE în nemişcarea sublima a
pietrei.
GHFORGHE POGAN — Ilia. „C înlecul", „culegere de versuri form atorului, loc«!litatca, vîrsta.
„D or" şi „Va fi" înregistrează un populare", cum îl num iţi dumnea­ data culegerii etc.
progres evident în activitatea voastră, ne face impresia câ este,
 dumneavoastră de creaţie. Sînteţi de fapt, o creaţie proprie. Ase­ M IRCEA O C TA V IA N — Orâş-
R E C E N Z I E pc un drum bun. Apreciem, în­ menea versuri prim im frecvent (ie. Poezia „Flăcăul dîn B in ţin ţi".
N6CUI6I deosebi „arderea interioară" care la redacţie. Din ele răzbate dra­ închinată „V u ltu ru lu i Garpaţi-
caracterizează ultim ele poezii, e-
lor*. vibrează de căldură şi sin-
(Rereul de am” fortu l de a vă găsi un druin pro­ gostea pentru vtaţn noastră no­ ceritatc, de optim ism şi încrede­
Fragmente priu, sinceritatea şi căldura ver­ uă, ataşamentul pentru partid şi re în viitor. Ea este, în aceloşi
surilor.
tim p, un elogiu adus bărbăţiei şi
din ciclul „Zidarii" lv, M A R T (NO VICI Im agini frumoase se intîlnesc în patria socialist,!. curajului Iui Aure! Vlaicu, „p il­
Trebuie să vă spunem, însă, câ
Dcscopcrâ-ţi capul Autorul recentului volum apărut blimă, â generat versurile „M îin ile talii din viata Hunedoarei, poezia dă nepieritoare* pentru realiza­
în faţa acestor m ăreţii ! in Edilura pentru literatură, este un maistrului olelar". Poetul descoperă „De sub liziera pădurii" este o fres­ rea celor mal îndrăzneţe şi mai
Linişte ! poet hunerloiean, care observă si a- în actul obişnuit din viata unui om că amplă, nu prin întinderea ei, ci nobile idealuri.
Parcă r.isună, de undeva, din similuază faptele coniempor«neit<\* ritmul prin care acesta pune în ge­ prin capacitatea de a cuprinde cu­
ziduri Iii hunedorene prinlr-o optică poeti­ nunchi torta oarbă a elementelor, lorile esenţiale ale oraşului cu gust Şi tu ai visurile tale
plînsul betonului armat — că cc poartă amprentele focului si spre a îndeplini atîl voinţa omului, de foc. , Ce. poate, singur ti le ştii.
trupul sugrumat temperaturii în diferitele lor ipos­ cit $i dorinţa de a stăpini pe deplin Accsl ciclu huinxlorean reprezintă
al Anei de-alunci... taze. materia incandescentă : o culoare de prim ordin pe paleta u t o u Carpati dc-or răsări in cale
Linişte l Focul in poeziile cuprinse in a- ..cu gesturi simple, lireşti. poetului, de o mare diversitate. De­ Voieşti şi i vei birui!
La temelie cesl volum devine elementul repre­ privea prin ochelarii de cobalt sigur, o categorisire rigidă, o grupa­
colţul ierbii învie. zentativ al unei mărturii lirice e- jocul ităcănlor zvelte, din adine re statistică este nepotrivita aici. Dar
udat dc apa stătută, motionanle : de cuptoare — de-ar fi să căutam coordonatele pe Deocamdată, atit. Aşteptăm noi
de apa sărată „Dintre toate elementele iubesc uneori mina lui se proiecta care se desfăşoară dimensiunile poe­ cea de a doua poezie : veşti.
din ochii lui Monoic locul. pe hoIto halci, ziei lui lv Martinovici, le putem nu tot ce „aduce" a folclor (ca OH CORNESCU - V in ţu l dc
limpezi ca verdele acestor alei. Cu patimă il iubesc In toate aripă imensă de zare. defini astfel : este o 1 iricA intimă, Vin muncitorii câtve şantier. m.nnieră de versificaţie), posedă -los. Reţinem patriotism ul fie r­
Linişte ! ipostazele„ La chemarea aceasta cu puternice reflexii spre toate do­ calităţile unei autentice creaţii binte din „Copil din ţara mea".
înaltul coboară visele. In plusma soaie lui vora, in cămin materia supusă îşi te\ărsa meniile universului înconjurător. De brajul lor luceferii s-aninâ populare. Dragostea pentru glia strămoşeas­
Păm intul urcă arome. Cind zăpezile viscolesc despletite“ . şuvoaiele roşii, Trebuie însă precizat că această Vin. solemni, din ape cu lumină Versuri ca acestea : că, căreia partidul şi poporul i-au
Nu tulburaţi măreţi.!, (FOCUL) iar inima ci ni a. ca la ivirea poezie se clădeşte pe un suport mo­ dat stră lu ciri noi, impresionează
nu tulburaţi înaltul ! ral a cărui trăinicie rivalizează cu Ca să preschimbe noaptea-n juvaer Ciută toate, cîntă-n cor, profund. Realizarea artistică este
Dar imaginaţia poetică nu se m ul­ zorilor” .
Linişte !... veşnicia drogostei (aţă de om. Cintâ viaţa nouă-a lor însă inegală, lingă versuri fru ­
ţumeşte cu reprezentarea generală a M otivul focului, de asemenea Păcat. însă, că ambele poezii
In paturi moi elementului dătător de viată, ci il a- transpus în vrerea omului, revine Desigur, despre volumul „Cercul sînt inegale ca realizare a rtisti­ moase îşi fac loc fraze comune.
de aur” s-ar putea spune multe Am
dorm pruncii goi. duce in primul plan. imediat, al rea­ impunător şi plastic In poezia „Ote- căutat sâ desprindem doar cîteva că. Intîlnim , mai ales în „Va fi" se îndepărtează de folclor nu nu­ „Cîntă m îndră, cîntă", realizată
şi cresc... lităţii hunedorene: larul", in c<!re setea milenară ce a din ideile esenţiale. O reflectare mai versuri convenţionale, neconvin- mai ca concepţie, dar şi ca mod în manieră folclorică, se îndepăr­
„II Iubesc In frunzele grave ale învins rezistentele timpului primeş­ gâtoare. de realizare
şi cresc.. profundă lăsăm în seama cititorului tează de folclorul autentic.
toamnei. te o expresie precisă :
pe visurile noastre cresc. care va recunoaşte în poezii atmos­ Vâ recomandăm mai m ultă per­ In ceea ce priveşte creaţia A veţi reale posibilităţi. M un­
In minerale. In uriaşe cuptoare şi „Gigantică malrice-i cuptorul. fera hunedoreană unde materia, idei­ severenţă, o aplecare mai atentă populară, în acţiunea de culegere
In iubire". de noi rosturi zămislitorul — cind perseverent, le veţî putea
CONSTANTIN GHFORGHE le şi simţămintele ard la cea mai asupra manuscrisului. Mai trim i­ a acesteia trebuie să aveţi în ve­
Cercul literar AceasU surprindere a cotidianu­ Reconstituie aici otelarul înaltă tensiune. teţi. dere anumite c rite rii ştiinţifice, concretiza în realizări.
„I Slavici" — Deva lui bunedorean cu fapte obişnuite, m ilenii turale de timpul — avarul” . TOPA V IO R IC A — Orâştle. bine precizate : consemnarea in ­
care în miezul lor ascund poezia su­ Dacă poeziile sus-amlnttte slnt de- A LE X A N D R U COVACI I MÎNDRU