Page 56 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 56
V<e9'oT
* * 10 8* *
PĂGJNA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI 3563
VIATA
ŞTIRI INFORMAŢII INFORMAŢII COMENTARII • ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII •
IL
„Surveyor" a transmis Vizita lui J. Kadar In Comitetul O.H.U. pentru decolonizare Sesiunea
Conferinţa generală a O.l.M.
noi fotografii lunare Comisiei Dunării
Intervenţia delegatului roman în R. D. Germană
NEW YORK 15 (Agerpres). — Proiect de rezoluţie prezentat de Irak
Sonda lunară americană .Surve- B ER LIN 15 (Agerpres). — BUDAPESTA 15 — Corespon
yo r-1", care la 1 iunie a,c. a efec GENEVA 15. — Corespondentul A- surselor umane. Referindu-se la ex După cum transm ite agenţia ADN, dentul Agerpres, A. Pop, transm i
tuat o aselenizare lină. a transmis gerpres, Horia l.im an, transm ite: perienţa şi realizările ţâ rii noastre, delegaţia de partid şi guvernamen C AIRO 15 (Agerpres). — litic i şl încetarea acţiunilor repre te t
m arţi o nouă serie de 400 fotografii. In cadrul sesiunii C onferinţei ge vorbitorul a subliniat că dezvolta tală a R P. Ungare, condusă de La Cairo continuă lucrările Com i sive îm potriva populaţiei acestor te M iercuri, la Budapesta au în
Aceasta insă a fost ultim a — Îna nerale a Organizaţiei Internaţionale rea economiei naţionale a asigurat Janos Kadar, prim -secretar al CC. tetului O.N.U. pentru decolonizare. In rito rii şi în special a a cţiunilo r m ili ceput lucrările celei de-a 24-a se
inte de începerea nopţii lunare — a M uncii continuă discuţiile pe m ar folosirea deplină a resurselor umane al P.M.S.U., care se află într-o v i şedinţa de m arţi, m inistrul de exter tare. siuni a Comisiei D unării, la care
din şirul transm isiilor începute din ginea raportului prezentat de direc prin crearea co n d iţiilo r necesare ac zită in R.D. Germană, a vizitat în ne al IrakulO i, Adnan Pachachi, a Totodată, proiectul de rezoluţie participă reprezentanţii ţă rilo r
momentul aselenizării Fotografiile torul general al 0.1 M.. David Morse, cesului maselor largi la cultură. De treprinderi din regiunea Magde- prezentat, in numele unui grup de 10 cere desemnarea unei Comisii spe membre ale Convenţiei D unării
au surprins momentul apusului de cu privire la industrializare şi legatul român a evocat contribuţia burg Cu p rile ju l vizitei, la uzina ţări membre ale C om itetului, un pro ciale, alcătuită din m em bri ai Comi din 1958 de la Belgrad, printre
adusă de România la elaborarea di
soare pe Lună. precum si umbrele munc â. verselor convenţii internaţionale constructoare de maşini grele „Ernst iect de rezoluţie în problema te rito tetului O.N.U. pentru decolonizare, care şi reprezentanţii ţă rii noas
ce se profilau la orizont. Cîteva fo- Delegatul român Ion Tânăsoiu. destinate îm bun ătă ţirii co n d iţiilo r de Thalm an1* a avut loc un m iting. A riilo r din Arabia de sud. Documen care să fie trim isă în Aden pentru a tre. In calitate de observatori,
tograiii luate in ultim ul moment al membru supleant al C om itetului E- trai şi de muncă ale m uncitorilor. El luat cuvîntul W illi Sloph, preşedin tul, cupnnzind 12 puncte, reafirm ă studia la faţa -locului situaţia şi a participă, de asemenea, o delega
apusului de soare au atras in mod xecutiv al l'n iu n ii Generale a Sin şi-a exprim at speranţa c ă sesiunea va tele C onsiliului de M in iştri al R.D. „dreptul inalienabil al poporului din putea face recomandări In vederea ţie a M in iste ru lu i T ransporturilor
deosebit interesul oamenilor de şti dicatelor din România, a arătat că găsi mijloace de intensificare a con Germane, care, după ce a subliniat Aden şî te rito riile din A rabia de sud, adoptării unor măsuri concrete pen din R F. Germană, delegaţi ai
inţă americani de la Genlrul de cer obiectivul principal al dezvoltării in trib u ţie i O.I.M. la eforturile ţâ rilo r dezvoltarea favorabilă a re la ţiilo r la libertate şi independenţă, în con tru înfăptuirea rezoluţiei O.N.U. în D irecţiei transporturi a Comisiei
cetări spaţiale din Pasadena (Cali dustriale este favorizarea progresu în curs de dezvoltare pe planul in frăţeşti dintre cele două ţâri, a spus: form itate cu rezoluţia A dunării Ge problema acordării independenţei A- Economice Europene de pe lîngâ
fornia) care presupun, pe baza ana lui social El a insistat asupra in d ustrializării şi al progresului social „O contribuţie la destinderea şi nor nerale a O.N.U.", adoptată în de denului. Această comisie urmează să O N U ., ai U n iun ii Internaţionale
lizei de laborator a acestora, exis terdependenţei între politica econo malizarea re la ţiilo r dintre R D Ger cembrie 1965. Intre altele, proiectul de telecom unicaţii şi ai Organi
mică şi valorificarea raţională a re şi economic facă, de asemenea, propuneri p rivin d
tenţa unei atmosfere lunare extrem mană şi Germania occidentală ar de rezoluţie critică crearea în aceas participarea N a ţiu n ilo r Unite la pre zaţiei mondiale de meteorologie.
de rarefiate După această serie de constitui-o renunţarea guvernului tă regiune a unui regim care nu re gătirea şi supravegherea desfăşură Sesiunea va dezbate probleme
fotografii, transm isiile încetează. Râ- vest-german la pretenţia de a fi prezintă aspiraţiile populaţiei şi cere rii alegerilor generale. în conform i legate de îm bunătăţirea naviga
aparatele de pe „Surveyor" vor re Recepţie în cinstea lui A. N. Kosîghin german". Pronunţîndu-se pentru co M a rii B rita n ii încetarea stării excep tate cu hotărîrile O N.U. ţiei pe Dunăre, precum şî proble
mîne sub semnul întrebării dacă
singurul reprezentant al poporului
ţionale din Aden.
anularea legilor
Proiectul de rezoluţie urmează să
me organizatorice şî financiare.
zista la variaţia de temperatură de laborarea şi înţelegerea între oa care îngrădesc libertăţile individua fie supus aprobării tuturor m em bri La propunerea delegaţiei \x>-
H E LS IN K I 15 (Agerpres). — R. Paasio, prim ul m inistru şi alte
plus 120 grade Celsius cit s-a înre menii munciiî din cele două state le, eliberarea tuturor d e ţinuţilo r po lor C om itetului. mâne, pe ordinea de zi a celei
Cu p rile ju l vizitei oficiale a pre persoane oficiale, membri ai corpu
gistrat în tim pul zilei lunare la m i şedintelui C onsiliului de M in iştri al lui diplom atic, reprezentanţi ai v i germane, W illi Stoph a declarat că de-a 24-a sesiuni a Comisiei Du
nus 140 grade Celsius în tim pul U R S S., A. N. Kosîghin, în F inlan eţii publice şi economice din F in .dacă există dorinţa sinceră de a se nării a fost înscrisă problema îm
căuta o cale spre înţelegere, în ciuda
bu n ă tă ţirii organizării secretari
nopţii lunare. Problema se va lăm u da, ambasadorul U.R.SS. la H elsin landa. unor păreri diferite în problemele atului şi a aparatului de lucru al
politice, se poate duce o discuţie R. Dominicană: D eclaraţiile
In cursul zilei de 15 iunie, preşe
ri însă după noaptea lunară de 14 ki a o fe rit o recepţie la care au dintele C onsiliului de M in iştri al Comisiei. Propunerea română a
zile, cînd aparatele de pe „Surve- participat, de asemenea, Urho Kek- U R.S.S a vizita t o uzîhâ de cabluri practică". fost acceptată în unanim itate.
yor" vor fi solicitate să reia seria de konen, preşedintele Finlandei, I V i- şî o fabrică de zahăr din apropierea In cuvîntul său. Gyula Kallaî, G o d o y şi B o sch
fotografii transmise de pe I.ună, rolainen, preşedintele Parlam entului, capitalei Finlandei. preşedintele guvernului revoluţionar
muncitoresc ţărănesc ungar, a spus
că R P. Ungară salută in iţia tiva SANTO DOMINGO 15 (Agerpres). fraudelor înregistrate la diverse cen Comunicat comun
PS U G. în vederea unui schimb de
LUCRĂRILE PARLAMENTULUI BRITANIC clin Germania V orbitorul şt-a e xp ri dominican, I-Ieetor G arda Godoy, a Comisia ad-hoc a O S A. aflată la
tre de votare. M otivul invocat
Preşedintele guvernului provizoriu
de
păreri cu Partidul Social-Democrat
mat părerea că „securitatea şi pacea declarat m arţi că îşi va considera Santo Domingo pentru amînarea con R.Â.U.—Siria
mandatul de preşedinte îndeplinit In
vocării unei astfel de reuniuni pro
din Europa şî din lumea întreagă
LONDRA 15 (Agerpres). — securităţii europene, respectiv ale ză. El a declarat că guvernul b rita 1 iulie, cinci urmează să-şi transfere puse de Godoy nu mai este acum C AIRO 15 (Agerpres). —
Parlam entul britanic şi-a conti creării de zone denuclearizate în nic nu va sp rijin i Statele Unite dacă ar fi întărite p rintr-o apropiere in îm puternicirile preşedintelui nou a- vaiabil întru cît liderul P artidului re După vizita întreprinsă tim o
nuat lucrările Luînd cuvintul, Europa. Râspunzînd interpelării, acestea vor hotărî să bombardeze tre cele două state germane, pe baza les, Joaquin Balaguer, numai dacă voluţionar dominican, fostul preşe de 4 zile ta Cairo de m inistrv ’
m inistrul afacerilor externe. Michae! Michae! Stewart a promis că pro m arile localităţi urbane din Repu respectării deplinei egalităţi în trupele intcram ericane aflate pe te dinte Juan Bosch a declarat luni că
Stewart, a inform at pe deputaţi a- punerile respective vor fi studiate, blica Democrată Vietnam. Totodată, drepturi, a suveranităţii şî avanta rito riu l dominican vor părăsi ţara recunoaşte alegerea lui Balaguer în de externe sirian, Makhos, m arţi
supra problem elor discutate ia re adăugind că .va avea p rile ju l să prim ul m inistru a reînnoit angaja pînă la această dată, încă in tim pul a fost dat p u b licită ţii comunica
tu l comun R.A.U.-Siria
C alif i -
centa sesiune m inisterială a N.A.T.O. examineze în continuare aceste pro mentul luat anterior de a nu tr i ju lu i reciproc. Noi, a spus el. do campaniei electorale, Godoy a cerut funcţia de preşedinte şi că partidul cînd contactele dintre cele două
Cu acest prile j el a declarat ca gu puneri cinci va vizita România mai m ite trupe britanice în Vietnam. rim ca blocurile m ilitare să fie în convocarea unei reuniuni a m in iş tri său va trece in opoziţie de unde va părţi drept „extrem de priete
vernul M ani B rita n ii consideră ne tirzin . anul acesta1'. Referindu-se la Pe de altă parte, Wilson a respins locuite printr-un sistem al securi lor de externe ai ţă rilo r membre ale continua să lupte pentru instaurarea
cesară menţinerea acestei organi o altă interpelare a fostului m inistru c ritic i le aduse de un număr de de tăţii colective, astfel îneît popoarele O.S A. la care să se hotărască retra unei adevărate dem ocraţii în Repu neşti". comunicatul menţionează
zaţii m ilitare şri o sprijină. conservator. Duncan Sandys, Ste putaţi laburişti politicii oficiale „la să nu mai fie nevoite să trăiască în gerea trupelor interam cricane înain că atît delegaţia R.A.U cît şî
cea a S iriei au căzut de acord
Intr-o interpelare adresată minis- w art a arătat că „Marea B ritanie est de Suez“ şi a reafirm at hotârî- te de instaurarea noului guvern A- blica Dominicană. G am a Godoy a in p rivin ţa necesităţii schim bu
ti liJui de externe, deputatul laburist nu este ostilă unei conferinţe p ri rea guvernului britanic de a-şi men umbra ameninţătoare a stocurilor ceastă reuniune insă a fost aminata. m enţionat totodată că nu intenţionea rilo r de vizite. Referindu-se la
ţine angajamentele m ilitare în a-
p o triv it com entatorilor
diplom atici,
Ei ic Heffer, unul din semnatarii mo vind securitatea europeană, cu con de arme atomice". ză să intre în noul guvern care va fî unele probleme din lumea arabă,
ţiun ii depuse de grupul celor 11 de diţia i-a Statele Unite să participe ceastâ regiune. Grupul parlam entar M iercuri delegaţia de partid şi folosindu-se drept pretext iaptul că creat de Balaguer şi că îşi va relua comunicatul arată că „unirea tu
a votat în m ajoritate în favoarea
putaţi laburişti în Camera Comune la ea". poziţiei guvernamentale in această guvernamentală ungară a făcut o Juan Bosch şi P artidul revoluţionar postul de vicepreşedinte al unei în turor forţelor progresiste arabe
lor — m oţiune prin care este sa ★ problemă. vizită la Rostock. dominican a contestat rezultatele a- a devenit o necesitate îmediatâ
lutată politica României de stabi In cadrul reuniunii de m iercuri legerilor ca urm are a neregulilor şi treprinderi de tutun clin Santiago. nu numai pentru a contracara
lire a unor noi relaţii intre ţările a grupului parlam entar laburist, planurile reacţionare din această
Europei — a cerut să se dea asigu prim ul m inistru Wjlson a făcut o regiune, dar şi pentru a realiza
ră ri că guvernul britanic va lua in obiectivele pe care şi le-au fix a t
considerare punctele de vedere ale serie de precizări cu p rivire la po La Hue, vechea capitală im perială, ţările arabe" Reafirm înd s p riji
României şi Poloniei în problemele litica Angliei in problema vietname VIETNAMUL DE SUD starea de sp irit a populaţiei este vă 0 BRUXELLES nul lor pentru lupta popoarelor
dit antiamerieană — relatează agen
Delegaţia Seim ului R P Polone,
ţiile de presă La cererea lid e rilo r
rein „pină la lichidarea
dom i
lor, care se pronunţă îm potriva ad condusă de Wvcech Czeslaw, ma din Yemen, Aden, Oman şi Bah-
♦ La Saigon continua demonstraţiile protest ale bu- m inistraţiei generalului Ky, b u ilis lii reşal al Seim ului, care se află în naţiei im perialiste în această re
AFACEREA „DIAMANTULUI diştilor şî ale populaţiei * La Hueslarea de spirit a popu au declarat m iercuri o grevă a foa vizită in Belgia, a fost prim ită de giune", sem natarii condamn^ fu r
regele Baudoum I. cu care a avut
nizarea de arme Izraeluluî.
In
mei in memoria locuitorilor din o-
laţiei este vădit antiamerieană. raşul Hue, care au fost ucişi luna o convorbire. Delegaţia a avut, comunicat se specifică, de ase
trecută în c u r'iil acţiunilor de „pa dc asemenea, convorbiri cu re menea, că S iria îşi exprim ă „pro
BLESTEMAT* 1 SAIGON J5 (Agerpres) — de arme. pentru „a restabili ordinea". cificare" întreprinse de poliţie şi tru prezentanţii Parlam entului Bel funda sa consideraţie pentru e-
M iercuri au continuat in capitala Pe străzile din apropierea In stitu tu pele saigoneze. giei si cu m inistrul afacerilor ex fo rtu rile şi sacrificiile R.A.U. în
B R A S ILIA 15 (A- rire în valoare de do Takopoulos într-o fer sud-vietnamezâ dem onstraţiile de lui budist au fost ridicate baricade Amploarea dem onstraţiilor din u l terne. Pietre Harmel. vederea apărării cuceririlor re
gerpres). — uă milioane dolari In mă părăsita clin sta protest ale budiştilor şi populaţiei şi m ici altare rare simbolizează ho- timele zile se datoreşte în special re voluţiei yemenite*.
Un scandal de mari drum spre inter ogato tul Golaş rare aparţi îm potriva actualului regim de la Sai târîrca budiştilor de a lupta imi>o- fuzului generalului Ky de a satisface
proporţii în care sînt riu, Takopoulos insă nea deputatului Bron- gon. Concomitent. în trei cartiere ale triva represiunii. Consiliul d irectori
implicate mai multe a „evadat" după cum zeado El se alia in Saigonulni au avut loc dem onstraţii lor al Institu tu lu i budist din Saigon, cererile budiştilor şi ale populaţiei de
persoane oficiale, a a rajaortat comisarul tr-o stare de totală e- şi m anifestaţii, mii de j>ersoane par- scrie agenţia France Presse, a cerut a preda puterea unui guvern civil. Un interviu al iui C. de Mur viile
izbucnit de cîteva zi Assumpcao. dar in puizare din cauza to r curgind străzile oraşului, cerînd de m iercuri oficial tuturor credincioşi
le în Brazilia în legă realitate el fusese ră tu rilo r la care fusese lor din capitala sud-vietnameză şi MOSCOVA 15 (Agerpres). — bil să se poarte discuţii şi poate
tură cu afacerea „d ia pit de ac esta. Transfe supus astfel incit a misia Generalului Ky si retragerea budiştilor din întreaga ţară sâ in ® LONDRA In tr-u n interviu acordat radaote- chiar sâ se treacă la rezolvarea u-
m antului blestemat". rai dintr-nn loc in al fost internai in spital. trupelor americane din ţară. Poliţia staleze in faţa caselor asemenea a l Agenţia CTK informează că leviziun ii din Moscova. Couve de nor probleme m ari care se află în
Intr-un comunicat dat tul, el a fost supus de In declaraţia dată pu a intervenit fâcînd uz de bastoane tare Circulaţia în capitala vietna m arţi a sosit la Londra O. Cer- M urville, m inistrul afacerilor exter prezent în faţa noastră, ca problema
publicită ţii de gene mai m ulţi poliţişti la b licită ţii, generalul de cauciuc, gaze lacrimogene şi chiar meză a fost complet paralizată. nik, vicepreşedinte al guvernului ne al Franţei, a declarat câ apro germană şi problema securităţii eu
ralul Riograndino to rturi de tot felul Kruel a arătat câ joo- R.S Cehoslovace, preşedintele piata vizită a generalului de Gaulle ropene.
K r u e l , şeful De ])inâ ce a „m ă rtu ri liţia „a găsit instru Comisiei de Stat a P lanificării, în Uniunea Sovietică este o dovnadă Colaborarea generală in Europa, a
partam entului federal sit" că diam antul se mentele de tortură fo care, la in vita ţia guvernului b ri a re la ţiilo r bune existente intre subliniat el, înseamnă realizarea
al siguranţei brazilie află la fam ilia lui din losite de comisarul tanic. face o vizită de o săptă- Franţa şi U.R.SS. şi că ea va con norm alizării re la ţiilo r dintre toate
ne. se arată câ in a- Atena. Comisarul As- Assumpcao si de com mînă in Anglia. Agenţia men trib u i ca relaţiile dintre cele două ţările europene, norm alizare care nu
ccastă afacere sint sumjjcao.. deputatul p licii săi, precum şi ţionează că Cernik va avea con ţări sâ devină si mai bune. trebuie să fie îm piedicată de exis
compromişi printre Bionzeado si un alt documente dovedind vo rb iri cu reprezentjanţid unor Calea norm alizării şn instaurării tenţa unor regim uri politice diferite
a lţii şi deputatul Luis poliţist au plecat i- colaborarea deputatu cercuri economice britanice, re unor relaţii de prietenie intre ţă în Europa. Mă refer, a adăugat el,
Bronzeado. din par mediat la Atena pre- lui Luis Bi onzeado la feritoare la relaţiile comerciale rile din Europa occidentală şi cele la o norm alizare care să se întem e
tea partidului de gu- zentîndu-se ca agenţi această crim ă". din estul Europei a declarat el, este ieze pe prin cip iile respectării inde
dintre cele două ţâri, va vizita
vernăm int, precum şi ai poliţiei internaţio După cum relatează cîteva întreprinderi şi o centrală oalea ra ţiu n ii şi a păcii. Consider, pendenţei tu tu ro r ţă rilo r şi neames
comisarul Egberto As- nale (Interpol). Dar presa braziliană, „d ia V IE T N A M U L a spus m inistrul francez, că într-un tecului în afacerile interne ale altor
sumpcao, însărcinat jjo liţia din Brasilia a mantul blestemat" nu DE SUD. — In atomică. asemenea clim at politic ar fi posi ţâri.
cu conducerea anche descoperit aceasta la a fost găsit nici pină foto : Acest preot
tei. tim p şi a avertizat în prezent. Cei trei budist s-a aşezat
Totul a izbucnit în Interpol-ul din Alena, im plicaţi au fost ares in calea tancurilor
decembrie anul trecut astfel ineît cei trei au taţi. Deputatul Bron- trim ise de junta
cind cetăţeanul grec fost arestaţi în mo zeado a negat însă m ilita riş tilo r de la NATO ŞI TENDINŢELE ÎNNOITOARE
Mij)|)Ocrale Basile Tn- mentul în care se complicitatea sa. a fir- Saigon la Da
koponlos a fost ares pregăteau să pătrun rnînd câ el a plecat Nang.
tat sub acuzaţia că ar dă în locuinţa lui la Atena numai „pen DIN EEROPA OCCIDENTALĂ
fi cumpărat, de la un Takopoulos. I n t r e tru a avea o întîlnire
aventurier, un dia tim p cercetările con prietenească cu fam i
mant de 400 carate, tinuate pe teritoriul lia lui Takojjoulos în Recenta sesiune de Ia Bruxelles
găsit în .junglă, pe brazilian au permis posesia căreia credea O a C onsiliului M inisterial al N.A.T.O. tări viitoare în organismele N.A T.O., alei p o litici prin iniţierea onui di
care l-a jîlă tit cu do descoperirea. sâptă- râ se găseste diaman s-a încheiat, după cum se ştie, fără dar cei care s-au grăbit să o consi alog între Est şl Vest.
uă cecuri fără acope mîna trecută, a lui tul". dere „îngropată" primesc acum dez M a rţi în Camera Comunelor din
rezultate concrete. Această sesiune m in ţiri categorice chiar de la p a rti Marea B ritanie un grup de deputaţi
a demonstrat, de fapt, că în Blocul cipanţii la sesiunea de la B ruxel laburişti dînd expresie aceleiaşi ten
A tlan ticulu i de Nord există o criză les. Astfel, m inistrul de externe bel dinţe, a depus o m oţiune In care
serioasă cauzată nu numai de hotă- gian. Harmel, a ţin u t să facă o ase este salutată politica guvernului ro
rîrea Franţei de a se retrage din
0 NEW YORK Agenţia Taniug precizează câ a- 0 NICOSIA integrat forţelor O N U. din aceas menea precizare lunî seara în co mân p rin c-are se cheamă la aboli
Consiliul de Securitate, rela cesta este al 617-lea înregistrat In scopul îm bunătăţirii situa tă ţară, dacă o hotărî re în acest comandamentele integrate ale aces m entariul său televizat pe marginea rea N.A.T.O. şi T ra ta tu lu i de la V ar
tează agenţia LPJ, citind surse în această localitate de la cutre ţiei din Cipru, preşedintele Ma- sens va fi luată de Organizaţia tui organism m ilita r. Statele Unite, sesiunii C onsiliului m inisterial al şovia şri la retragerea trupelor stră
de la O.N.U., se va întruni joi m urul catastrofal din 26 iulie karios a cerut marţi seara m a N aţiunilor Unite. Republica Federală Germană şi A n N.A.T.O. Harmel a arătat că s-a a- ine ca o bază necesară pentru sta
pentru a lua in dezbatere reco 1963. Nu au fost înregistrate pa gistraţilor aparţinînd comunităţii glia. în principal, au depus eforturi cordat o atenţie deosebită perspec bilirea unor noi re la ţii între ţările
mandarea secretarului general al gube materiale. ciprioţilor turci să se întoarcă la 0 d e t r o it stăruitoare pentru a înjgheba un tivei destinderii Est-Vest, sublini Europei.
O.N.U., U Thant, p livin d prelun [•rosturile lor, pe care le-au aban „fro nt comun" al celorlalte 14 ţâri ind că .nu există nici un fel de E xplicaţia acestui proces de c la ri
0 PARIS Tendinţa de scădere a num ăru membre ale N.A.T.O — opus Fran contradicţii între problema destin
girea operaţiunilor forţelor O.N L. donat după blocada impusă la lui de automobile vîndute în ficare a opiniei publice vest-euro
în Cipru pe o perioadă de incă Adunarea U niunii Europei oc începutul lunii iunie în sectorul S U A. care a provocat, luna tre ţei si acţiunilor sale de dezangaja derii şi dorinţa de a asigura apă pene, proces care se extinde şi se
sase luni. cidentale. ale cărei lucrări se des cipriot turc. re din acest bloc m ilitar. In inten rarea". accentuează, nu poate fi decît una
făşoară ia Paris, s-a pronunţat cuta. mari reduceri ale cursurilor ţia in iţia to rilo r săi, aceasta ar fi singură i convingerea că blocurile
0 BELGRAD m arţi în favoarea continuării pro 0 BUEXOS AIRES acţiunilor la bursa din New York, trebuit să ilustreze faptul că „soli m ilita re , de tîp ul N.A.T.O., nu slu
La 14 iunie, la Skoplie a fost gram ului Elrio (Centrul european Un comunicat oficial dat pu a continuat şi în prim a decadă daritatea atlantică se menţine, în jesc intereselor securităţii popoare
înregistrat un nou cutrem ur, a- de construire şi lansare a navelor b lic ită ţii la Buenos Aires anun a lum i iunie. Firm a „Chrysler pofida a ceea ce anum iţi comenta lor europene şi operei de destindere
vînd o intensitate de gradul 3-4. spaţiale). ţă câ în cursul reuniunilor de Corporation", una din cele „trei tori occidentali au num it „defecţi în re la ţiile Est-Vest, că asemenea
m ari" societăţi americane con
luni şi m arţi ale m em brilor gu structoare de automobile a anun unea* franceză. Solidaritatea celor bloc m ilita r statorniceşte şi caută
14 nu a acţionat însă decît în li
vernului, consacrate dezbaterii ţat câ între 1 si 10 iunie a vîn- m ite foarte înguste şi de circum să m enţină re la ţii de inegalitate în
aşa-z.iselor „probleme naţionale dot cu aproxim ativ 12.000 de stanţă. D im potrivă au prevalat po U ltim ele evoluţii, extrem de sem tre partenerii de alianţă, constituie
actuale11, s-a hoîărit punerea ad automobile mai puţin decît in a- ziţiile nuanţate, tendinţe realiste nificative, din cadrul N.A.T.O. mai un instrum ent de dom inaţie a S U .A .
m inistraţiei provinciei Tucuman reeaşi perioadă a anului trecut. care şi-au croit drum cu ani în ilustrează, aşadar, încă un fapt demn asupra statelor din Europa occiden
sub controlul federal. Societate „Ford" a anunţai, Ia urmă, convergînd astăzi, cu inten de reţinut, şi anume câ încercările tală. Ţ ările vest-europene partici
rîndul ei. ră a vîndut mai puţin sităţi diferite, si. desigur. în vizi Statelor Unite de a face „ordine" pante la N A T O . sim t acum cu mai
0 w a s h in g t o n în rîndul a lia ţilo r nu dau rezulta m ultă acuitate că adeziunea la a-
cu 6.000 automobile decît in a- bilă ciocnire cu tendinţele adepţi
M inistrul dc finanţe al SU.A.. recaşi perioadă a anului 1965. tele scontate, ci. dim potrivă, accen cest bloc m ilita r lezează indepen
J-Vraţ.,JWL Henry Fowler. a declarat m arţi lor so lidarităţii de bloc spre abor tuează rezistenţa celor îm potriva că denţa si suveranitatea îor naţiona
în Comisia financiară senatorială darea într-un mod nou a probleme rora se exercită presiuni de natură lă, le îm piedică în mod serios să-şl
lor securităţii europene şi rela ţiilo r
câ intenţia guvernului american ^ PORT AU PRINCE Est-Vest. politică sau economică. Au loc de elaboreze politica externă în confor
de a proceda la o majorare a ta „Masele populare clin Haiti plasări „anti-N A.T.O.", de propor m itate cu interesele şi aspiraţiile
xei de scont pentru Îm prum uturi rin t convinse de necesitatea u- Per Haekkerup, m inistrul de ex ţii si intensitate necunoscute în tre popoarelor lor. lată de ce se poate
j au-—-M \ i le guvernamentale pe termen nor acţiuni de luptă tot mai ho- terne danez, a prezentat la sesiune cut. în rin d u rile opiniei publice afirm a câ procesele care se desfă
lung, care acum se ridică la 4.5 o propunere vizind favorizarea con vest-europene. In d iferite ţări s-a şoară în prezent in N.A.T.O. au un
A flfi / > *■ W m la sută, este încă în actualitate lârîte îm potriva regim ului Du- tactelor intre ţă rile Europei occi ajuns pînă la cereri deschise ca raracter ireversibil. Evident, lucru
valier", scrie ziarul „La Voix du
tene. El s-a pronunţat pentru o con
0 O TTAW A People". Guvernul condus de dentale si cele ale Europei răsări N.A.T.O. să fie părăsit sau chiar se rile nu vor decurge de la sîne, si
neagă orice viito r acestui pact m i
nici în mod lin. Mai sînt de aşteptat
Francois Duvalier, subliniază zi ferinţă Est-Vest consacrată pro
S U .A. — La Long Beach în atelierele Companiei Douglas P rim ul m inistru al Canadei. arul. duce o politică ce urmăreş blemei securităţii europene, „care lita r în ansamblu. Recent. Francois confruntări si dispute între tendin
se montează aripile tuzelajului avionului cu reacţie DC-8, Super Lester Pearson. a declarat m arţi te lichidarea sindicatelor m unci va trebui să fie pregătită cu grijă", M itterrand, şeful aşa-num itului „Ca ţele realiste. înnoitoare, pe de o
62. care va deservi lin iile inter continentale. Avionul, de mare în Camera Comunelor că guver toreşti în loc de a lua măsuri cerînd totodată Occidpntului sâ ma binet de opoziţie" clin Franţa decla parte, şi cei care se cramponează
capac itate, va putea să efectueze un zbor de peste 8.700 mile fără nul său va accepta menţinerea pentru a îm bunătăţi condiţiile nifeste maximum de suplele în a- ra textual : „N A T O aparţine tre de trecut, apărindu-şi poziţiile do
escală şi transporta circa 189 pasageri şi bagaje. contingentului canadian în Cipru, de viaţă cutului". si preconiza abolirea o r minante si p rivile giile obţinute prin
ceastă privinţă Este adevărat că ganizaţiei atlantice şi. ca urmare, şi interm ediul Blocului A tla n ticu lu i de
propunerea daneză nu a fost adopta a T ratatului de Ia Varşovia, precum Nord. pe de altă parte
tă şi va face obiectul unor consul şi elaborarea unei alternative actu
N P O P ESC U
Redai tia si a d jn in is iu lia ziarului sţr. Dr. Petru Groia nr. 25, telefon 12 75, 15 85, 12 11, Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, - nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949, - Tiparul în tre p rin d e ea Poligrafică Hunedoara-Deua.
40.065