Page 57 - Drumul_socialismului_1966_06

PROLETARI D IN TOATE ŢĂRILE, U N IJI-V A I
Capitala a făcut o caldă

primire tovarăşului Diu En-lai

Bucureştiul a făcut ieri o caldă diplom atice şl persoanele oficiale vernului Republicii Populare Chineze
p rim ire tovarăşului Ciu Fn-lai. v i­ române şi al poporului chinez, exprim P a rti­
cepreşedinte al C om itetului Central Tovarăşul ION GHEORGHE dului Comunist Român, guvernului
al P artidului Comunist Chinez, pre­ M AU RER rosteşte cuvintul de hun R epublicii Socialiste România şi po­
m ierul C onsiliului de Stat al Repu­ sosit. porului român m u lţu m iri cordiale şi
b lic ii Populare Chineze, care în vă transm it un salut călduros.
fruntea unei delegaţii de partid si S TIM A TE TO VARĂŞE C it) E N -LA I. H arnicul şi talentatul popor român,
guvernamentale chineze, face o v i­ D R A G I OASPEŢI, sub conducerea P artidului Comunist
ANUL XVIII. NR. 3564 VINERI 17 IUNIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI zită prietenească în ţara noastră, lin i revine plăcuta misiune de a Român şî a guvernului român, per­
la in vitaţia C om itetului Central al vă adresa salutul tovărăşesc al Co­ severând în orientarea independentă
P artid u lui Comunist Român şi a m ite tului Central al P artidului Co­ şi dc sînc stătătoare, a obţinut rea­
lizări strălucite în construirea so­
C onsiliului de M in iş tri al Republicii m unist Român şi al C onsiliului de cialism ului. Poporul român, care arc
ÎNCHEI» L» E. M. WICINI fBVHD Socialiste România. M in iş tri, urarea dc bun venit pc glorioase tra d iţii revoluţionare, a
României
Socialiste. Ex-
păm inlul
Un mare număr de cetăţeni ai
Capitalei se află pe platoul aerogării, prim înd sentimentele sale de luptat întotdeauna şi luptă îm potriva
în aşteptarea oaspeţilor, purtînd ste- stimă şi consideraţie faţă dc eroicul p o liticii de agresiune Şi d? război a
im perialism ului, a s p rijin it şi spri­
guleţe româneşti si chineze, buchete popor chinez, bucuria pentru vizita jină lupta dc eliberare a popoarelnr
CALITATEA CĂRBUNELUI de flo ri proaspete. poporul român vă primeşte cu căl­ asuprite şi a naţiunilor asuprite şi a
noastră,
pc caic o faceţi în ţara
Pe aeroportul înveşm inlat sărbă­
depus efo rtu ri neobosite pentru' men­
dură şi ospitalitate.
toreşte, flu tu ră drapelele celor două
ţări. Pe frontispiciul clă d irii se află Această vizită va constitui un nou ţinerea păcii mondiale. Poporul ro­
mân. care işi iubeşte cu ardoare pa­
portretele tovarăşilor Mao Tzc-dun p rile j de manifestare a prieteniei şi tria. sc opune controlului şi ameste­
In cinci luni şi jum ătate cărbune dintr-un pachet de două se execute operaţiile de tăiere, eva­ Este adevărat că condiţiile de ză- şi Nicolac Ceauşescu, Ciu En-lai şi colaborării tovărăşeşti dintre p a rti­ cului din afară, apără independenţa
Ton Gheorghe Maurer.
dele şi popoarele noastre, bazate pe
din acest an, m inerii de Ia E straturi, 18 şi 17. Stratul 18 are o cuare. răpire şi montarea a rm ă tu ri­ căinint ne creează unele greutăţi în comunitatea ideologici m arxist-le- şi suveranitatea României şi 2 adus
M. U ricani au extras peste grosime de 1,50-2 m etri, iar 17 de lor. Astfel abia reuşeam să extragem realizarea sarcinilor la calitate, dar U rările de salut înscrise pe pan­ niniste. a o rin d u îrilo r sociale din cele o contribuţie u tila la apărarea nor­
plan circa 10.000 tone cărbu­ 0.80-1,20 metri. Intre aceste două un cim p la două schimburi. dacă ar fi existat mai multă preocu­ carte in lim bile română şi chineză două ţâri. pc lupta pentru victoria melor re la ţiilo r dintre ţările frăţeşti
ne şi au realizat un randa­ straturi se găseşte o interralaţ-ie de Pentru a îm bunătăţi calitatea căr­ pare nc-am fi putut încadra <nu — „Trăiască prietenia frăţească d in ­ cauzei socialism ului şi păcii. şi partidele frăţeşti. Poporul chinez
felicită cu căldură poporul frate ro ­
ment de 1,660 tone cărbune pe steril cu o grosime ce varia­ bunelui singura măsură eficace este apropia cel puţin de conţin 1 ’ ad­ tre popoarele român şi chinez" ; Veţi avea posibilitatea să vă în til- mân pentru succesele sale şi sprijină
.B ine aţi venit tovarăşe Ciu En-lai"
post. ză între 0,6-1,8 metri. Cărbunele este alegerea sterilului vizibil în abataj. mis de cenuşă. A fost o i uulă n iti cu oameni ai m uncii în uzine, la cu hotârîre lupta dv. dreaptă
Aceste succese puteau fi în ­ tare. dar interea laţi a este friabila, Or, în prezent, acesteia nu i se dă cînd sterilul se alegra, nu numai — dau expresie p re ţu irii acordate .sate, în in s titu ţii de ştiinţă şr cultură,
Intre eclc două partide, cele două
să mai frumoase dacă exista moale Din această cauză, în tim pul im portanţa cuvenită. In subteran în abataj, ci si la suprafaţă, unde de poporul nostru re la ţiilo r priete­ să cunoaşteţi nem ijlocit preocupările, ţări şi cele două popoare ale Chinei
mai m ultă preocupare pentru puşcării, o cantitate destul de mare sînt incă multe brigăzi care nu aleg era montată o bandă transportoare, neşti statornicite între cele două munca şi eforturile poporului român şi României există strinsc relaţii de
îm bunătăţirea calităţii pro­ de steril se fărîm iţează si nu poate întotdeauna sterilul Ce-i drept. îm ­ iar rezultatele au fost bune Dar ce tari. pentru dezvoltarea economică şi cul­ prietenie şi colaborare. Sintcm bucu­
ducţiei. fi aleasă din cărbune De aceea căr­ potriva lor am luat unele măsuri. folos ? Lingă banda transportoare, In întîm pinarea oaspeţilor au ve­ turală a patriei, pentru înfăptuirea roşi că avem din nou p rile ju l sâ ve­
In legătură cu cauzele aces­ bunele conţine m ult steril. De pildă, la brigăzile unde s-a găsit ş-a stocat o cantitate mare de ste­ n it tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, h o tâ ririlo r celui dc-al IX-tea Con­ nim în ţara dv.. sâ vedem cu pro p riii
tor neajunsuri şi posibilităţile Pentru reducerea sterilului am în ­ steril în vagonete. s-a aplicat o pe­ ril De aceea, s-a renunţat la clau- Gheorghe Apostol. Emil Bodnaras, gres nl partidului. în vederea desă­
de îm bunătăţire a calităţii căr­ cercat să aplicăm puşcarea selecti­ nalizare. Apoi, la stabilirea normei ba j. A lexandru Drăghici, Paul Niculescu- vârşirii construcţiei socialiste. noştri ochi realizările dv. în construc­
ţie. sâ transm item prietenia poporu­
bunelui am cerut părerea mai vă, dar nu am obţinut rezultatele pe brigadă s-a ţinut seama de can­ Gheorghe M isrhic. m iner şef de Miz.il. M ihai Dalea, membri ai CC. De asemenea. în tim pul convorbiri­ lui chinez faţă dc poporul frate ro­
m ultor tovarăşi cu munci de scontate. Steri Iul fiin d moale, s-a titatea de şist ales Totuşi măsurile brigadă : „Brigăzile nu aleg întot­ al PC.R.. ai C onsiliului de Stat. ai lor cu conducerea partidului sista tu ­ mân şi sâ facem un schimb dc pă­
răspundere, şefi de brigăzi şi fă iîm iţa t. In plus, continuarea ei ar aplicate nu s-au dovedit suficient de deauna sterilul. Explicaţia ? Uneori guvernului, vicepreşedinţi ai M arii lui vom avea p rile ju l sa ne inform ăm reri cu tovarăşii din conducerea dc
m ineri de la E. M. Uricani. fi creat o serie de dezavantaje în eficace. De aceea. în viito r, nc vom sînt aprovizionate defectuos cu ma­ Adunări Naţionale, conducătorii u- reciproc asupra a ctivită ţii partidelor partid şi dc stat a României asupra
Redăm mai jos relatările re priveşte viteza de avansare, ran­ spoit preocuparea pentru înlăturarea teriale. Lemnul pentru susţinere ne nor in stitu ţii centrale si organizaţii şi popoarelor noastre, sâ facem un problem elor im portante care sînt
lor : damentele în abataje. De ce ? Pen­ lip su rilo r ce mai există în această soseste cîteodată tîr/in . Din această obşteşti, generali şi o fiţe ri superiori, schimb de păreri asupra probleme­ pentru noi de interes comun. Sînt
Ing. Eugen Colibaba. şeful exploa­ tru fiecare strat in parte, cil si pen­ direcţie cauză se întîiv.ie toate operaţiile. reprezentanţi de frunte ai ştiinţei, lor de interes comun. cî( şi ale vie ţii profund convins că această vizită va
tă rii: „M in e rii de la Uricani extrag tru intercalata de steril, trebuiau să Ing M ihai Farcaş, şeful sec toi u­ Nevoiţi să evacuăm cărbunele piuă c u ltu rii si artei noastre. Sînt pre­ internaţionale, ale m işcării comu­
lui I I I : „Din cauza procentului la venirea schim bului, nu avem tim p zenţi ziarişti rom âni, chinezi, co­ contribui cu siguranţă la adincirca
rid ica t de cenuşă exploatarea să alegem sterilul respondenţi permanenţi sî trim işi niste si muncitoreşti. cunoaşterii reciproce dintre noi şi va
noastră a fost penalizată cu c ir­ speciali ai unor agenţii de ore^ă si Nc exprim ăm convingerea că vizi­ în tă ri şi pe mai departe relaţiile
ca 5 000 tone de cărbune. Dacă n-am Anchetă realizată de ziare din străinătate ta dumneavoastră in România \a a- noastre dc prietenie, dc în tra ju to ra ­
fi fost penalizaţi planul de producţie LA ZA R DEMETER Sînt de faţă şefi de m isiuni d i­ ducc o contribuţie de scamă la dez­ re .şi dc colaborare.
ar ti fost depăşit cu circa 15.000 plomatice m em brii Ambasadei ch i­ voltarea re la ţiilo r dintre ţările şi Trăiască prietenia frăţească dc
tone; (Continuare in pag. a .1-a) neze. si aiţi membri si corpului d i­ partidele noastre in toate domeniile nezdruncinat dintre poporul chinez
plomatic. dc n c li\ila lc . la întărirea prieteniei şi poporul român!
dc nezdruncinat româno-chinezo. pe M iile dc oameni aflaţi pc aeroport
La ora 16. nava aeriană cu rare baza respectului şi avantajului reci­
călătoreşte delegaţia chineză, escor­ proc. a internaţionalism ului proletar. au aplaudat puternic şi îndelung ru -
vîn lă rile roşiile.
LA ORDINEA ZILEI tată de la frontieră de avioane cu Aceasta corespunde intereselor ambe­ După defilarea gărzii de onoare, un
reacţiic ale fo rţelo r noastre armate,
lor noastre popoare, cauzei generale
aterizează. Tn aplauzele puternice şi a socialism ului şi păcii. crup dc pionieri aleargă în in tîm p i-
aclam aţiile m u lţim ii, tovarăşul Ciu Dorim sâ vă petrcccţi cit mai plă­ narea oaspeţilor, îi îmbrăţişează si
En-lai este întîm pinat si salutat cut tim pul in patria noastră, să vă le oferă buchete de flori. în­
Şefii celor două guverne se
cordial de tovarăşul Ion Gheorghe
Pregătirea Maurer. s im ţiţi cit mai bine in m ijlocul po­ dreaptă spre ieşire in aclam aţiile în­
porului român
celor prezenţi pe ae­
ale
delungi
Prem ierul chinez prezintă pe mem­
Sâ trăiască şi sâ se întărească prie­
b rii delegaţiei de partid şi guver­ tenia frăţească dintre poporul român roport, iau loc într-o maşină deschisă
escortată dc m otocîclişti. sî. în fru n ­
utilajelor pentru recoltat I-m in. membru supleant al CC. al şi poporul chinez? tea coloanei oficiale, pornesc spre re­
namentale care îl însoţesc : Ciao
şedinţa oaspeţilor
A luat apoi cuvintul tovarăşul CIU
PC. Chinez. Ciao Guan-hua. adj m ul.
E N -L A I Locuitori ai Capitalei, form ind un
al m inistrului afacerilor externe,
Tzen Tun-ciuan. ambasadorul e xtra ­ DRAGA TOV ARĂŞE ION GHEOH- adevărat coridor viu do o parte
Paralel cu activitatea ce o desfă­ lata. referitoare la stadiul lu cră rilo r ord ina r si plenipotenţiar al Repu­ si de alta a soselei cc duce
şoară p? ogoare la întreţinerea cul­ de pregătire a u tila je lo r pentru re­ b licii Populare Chineze la Bucu­ G IIE M AURER, spre reşedinţă, salută cu căldu­
tu rilo r, mecanizatorii se preocupă în ­ coltat. se desprinde necesitatea ca în reşti. DRAGI TO V A R Ă Ş I Şl PRIETENE ră. din loatâ inim a. pe solii
deaproape de pregătirea u tilaje lo r următoarele zile conducei ile S.M.T, Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer poporului chinez. Tovarăşii Ciu En-
cu care vor lucra in campania de re­ să acorde toată atenţia te rm in ă rii re­ prezintă apoi pe m em brii conducerii Inccrcînd un sentiment dc bucu­ lai si Ion Gheorghe M aurer răspund
coltare. Datorită unei organizări mai p a ra ţiilor si deplasării m aşinilor la 'de partid sî de stat veniţi in în- rie. noi. delegaţia de partid şî gu­ m anifestării entuziaste a bucureste-
judicioase a muncii în cadrul atelie­ brigăzi. tîm piniire. vernamentală chineză, am venit in iiilor. O vaţiile şî aplauzele^sint repe­
relor S.M.T., se constată că in ac est In ceea ce priveşte pregătirea com­ România frăţească pentru a face o tate de alte si alte şiruri dc oameni
r » • v*- * an reviziile şi reparaţiile la combine, binelor. amintim, ca pozitive exem­ Comandantul gărzii de onoare dă vizită dc prietenie la in vita ţia Co­ care flu tu ră steguleţe si m ulticolore
S A batoze, presele de balotat, auto-ate- plele oferite de S.M.T. Dobra şi M ier­ raportul Apoi fanfara intonează im ­ m itetului Central at P artidului Co­ buchete de flo ri, dînd glas sentimen­
‘ licre etr. s-au desfăşurat in condiţii curea. care au term inat reparaţiile. nurile de stat ale Republicii Populare m unist Român şi a guvernului ro­ telor internaţionaliste ale poporului
J mai bune faţa de alţi ani. totodată De la Miercurea. 80 combine au si Chineze si Republicii Socialiste mân. Dc îndată ce am păşit pe pă- nostru, prieteniei frăţeşti dintre cele
îm bunătăţindu-se si calitatea lucră­ fost deplasate la brigăzi. La S.M.T. România In semn de salut răsună m in tu l frumoasei dv. ţări. nc-am şi două ţări socialiste.
* y ş
rilo r. Trebuie arătat insa că In unele Dobra. Haţeg şi Orăştie s-au pregă­ 2 ) salve de artilerie. bucurat dc o prim ire solemnă din ★
utilaje, îndeosebi la batoze, s-a ră­ tit însă pentru lucru numai cîte 75- Tovarăşii Ciu En-lai si Ton Gheor­ partea dv., ceea ce nc-a impresionat. Prim irea făcută tovarăşului Ciu
mas în urmă cu reparaţiile, fapt ce 90 la sută din num ărul combinelor ghe M aurer trec în revistă garda fie Aceasta constituie o expresie vie a En-lai şi celorlalţi oaspeţi chinezi a
«a*? impune luarea unor măsuri operative planificate. Cu excepţia S.M.T. Alba, onoare. sincerei prietenii a poporului român fost transmisă direct dc posturile
la nici o altă unitate nu s-a term inat faţă dc poporul chinez. In numele noastre de radio si televiziune
în vederea în lă tu ră rii deficienţelor
Schimbul condus de m inerul Toma Velcu din brigada lui M ihai Izloi repararea preselor de balotat. De a- Sînt prezentaţi apoi şefii m isiunilor P artidului Comunist Chinez. 2 l gu­ (Agerpres)
de la E.M. P ctrila după ieşirea din schimb. re se manifestă în această privinţă. semenea, la un nivel necorespunză­
Foto: V. ONOrU Din aspectele pe care le vom re- tor se prezintă situaţia p regătirii ba­
tozelor. La S.M.T. Dobra. de pildă,
■ ■ ■ • ^Bf MBS ^BB B^B MM M B BBOB M M MMi M M B^^B BBBB e b b MMM « s-au reparat numai 10 batoze din 32 VIZITA FĂCUT» DE TOVARĂŞUL CIU EN-LAI
numele tuturor tovarăşilor rare planificate, la Orăştie mai trebuie
pregătite 6. iar la M iercurea 9 ba­
„fac muncă culturală" (e o expre­
Familia sutelor sie curentă la noi) am ocupa, pro­ toze.
In unele cazuri reparaţiile sînt în- CONDUCERII DE PARTID SI DE STAT LA C.C. AL P.C.R.
babil, spaţiul destinat
întregului
articol. tîrziate din cauza lipsei de piese
Problema cea mai grea a fost (rulm enţi, axe cotite), rezolvarea a-
cestei probleme trebuind să stea în
de artişti amatori cum să începem la nivelul exploa­ atenţia în tre p rin d e rii nr. 12 din Si- dinte al C om itetului Central al M in iştri, Gheorghe Apostol. Alexan­ rin-in. ambasadorul R P. Chineze la
Tovarăşul Ciu En-lai, vicepreşe­
P.C R.. preşedintele C onsiliului
de
tă rii. al sectoarelor, si de Ia care
Bucureşti.
meria.
sec tor.
P artid u lui Comunist Chinez, pre­
Trebuia sâ venim cu un specta­ Pentru asigurarea folosirii la în­ m ierul C onsiliului de Stal. în fru n ­ dru Bîrlădeanu si Emil Bodnaraş, Au participat Andrei Păcurarii,
mem bri ai Com itetului Executiv, ai
col bun. reuşit din toate punctele treaga capacitate a utilajelor, deose­ tea delegaţiei de partid şî guverna­ P rezidiului Permanent al C.C. a) membru al C.C. al PC. R. Vasile
Vlad. membru supleant al C C al
Masă rotundă la Exploa­ rac Ier relativ. Noi nu o conside­ de vedere care să constituie un e- bit de im portant este ca Ia v e rifi­ mentale chineze, a făcut joi după- P.C R . prim -vieepreşedinţi ai Con­ PC. R, şefi de secţie la CC. al
răm etalon. S-ar putea ca în acest xemplu. să mobilizeze si pe m un­ cările pe care le fac com isiile de re­ amiază o vizită conducerii de partid
tarea minieră Ghelar cu an să crească pînâ la 1000 Avem cito rii din celelalte sectoare. Am cepţie să nu se treacă cu vederea şj de stat. la Comitetul Central al siliu lu i de M iniştri. Alexandru Dră- P C.R . D um itru Lazăr, membru su­
participarea tovarăşilor: impresia că există încă m uile re­ ales sectorul electromecanică Nu nici cea mai mică defecţiune consta­ P artid u lui Comunist Român. ghici. membru al C om itetului Exe­ pleant al C.C al PC.R . adjunct de
cutiv, al P rezidiului Permanent, se­
surse pentru lărgirea în continuare intîm plător. A ici găseam un teren tată. In acelaşi tim p, este necesar ca sef de secţie la C.C. al PC.R.. Geor-
♦ loon Jianu, secretar al com i­ a a ctivită ţii artistice de amatori. mai fertil pentru început. înaltul oaspete a fost p rim it de cretai al C.C al P.C.R., Paul Nîcu- ue Macovescu, adjunct al m inistrului
tetului de partid în unităţile în care nu s-a făcut încă tovarăşii Nicolae Ceausescu secre­ lescu-Miz.il. membru al C om itetului afacerilor externe. Aurel Duma,
Mai edificatoare ar fi participa­ Seară de seară, aproape toţi cei instructajul mecanizatoi ilo r care vor tar general al C om itetului Central Executiv, secretar al CC. al P.C.R.,
^ Ing. loan Albu, director rea noastră la concursul dintre c lu­ de faţa am participat la repetiţii. lucra cu maşinile de recoltat să se al P artidului Comunist Român. Chivu membru supleant al C.C. al P C.R.,
♦ Alic A. Carol, preşedintele Să nu credeţi cumva că nu am a- pună un accent deosebit pe cunoaşte­ M ihai Dalea. Manea Mănescu. se­ ambasadorul Republicii Socialiste
burile oraşului regional Hunedoara. Stoica, membru al C om itetului Exe­ cretari ai C.C. al PC.R Oaspetele România la Pekin.
com itetului sindicatului .. Aveam emoţii mari. Form aţiile vut de lucru D im potrivă ! B riga­ rea reglajelor ce trebuie făcute la cutiv. al P rezidiului Permanent al a fost însoţit de Ciao I-m in. membru Cei prezenţi s-au în treţin u t într-o
♦ Ing. loachim Florincoş, şeful noastre erau tinere, la început de da de agitaţie — text si interpre­ combine în funcţie de starea lanuri­ C.C. al P.C.R., preşedintele Consi­ atmosferă tovărăşească, de caldă
secţiei I minieră drum Prim a întrecere, cu Călanul, tare, — cele două poezii şi două lor, pe modul de folosire si adap­ liu lu i de Stat. Fon Gheorghe Maurer. supleant al C.C. al P.C. Chinez, prietenie.
$ G heorghe Cristea, directorul am ciştigat-o A urm at apoi monologări, corul bărbătesc pe tare a combinelor la recoltatul şi tre ­ m em bru al C om itetului Executiv, al Ciao Guan-hua, adjunct al m in istru ­
I.C.S.H -ul, cunoscut pentru valoa­ voci.(Cine ţine expunerea ? Cum o P rezidiului Permanent al C.C. al lui afacerilor externe. Tzen Tun-
clubului ţine ? Dar prezentarea O m u lţi­ ieratul dife rite lor culturi. (Agerpres).
rea fo rm a ţiilo r sale cu tradiţie bo­
O inform atic sosită la redacţie gată. Am cîştigat si aici. „Finala", me de probleme ceteau o rezol­ O rganizaţiile de partid din S.M.T.
anunţa simplu, firesc, „form aţia cu C S H.-ul, am lerm inat-o la e- vare imediată si, de obicei, nu prea au datoria să urmărească îndeaproa­
noastră artistică e numai una din galitate. uşoară. pe term inarea în cel mai scurt tim p
m ultele form a ţii din Ghelar în rare O mare bucurie colectivă a încu­ Asa s-a început. „Prem iera" a
activează în total peste 700 artişti nunat strădaniile celor 100 de co­ fost bună. a plăcut ghelărenitor J si de calitate a reparaţiilor, să anali­ G rupul de lam inoare Peştiş.
am atori". Acest lucru poate să fie rişti si 88 dansatori, soliştilor vo­ care au invadat pur si simplu sala zeze periodic modul cum se vor fo­ Vedere din avion. Plecarea tovarăşilor Gheorghe
considerat normal în contextul cali şi Instrum entişti, form aţiei de de spectacole. Păşisem cu dreptul losi utilajele şi să sprijine conduce­
largii activităţi artistice ce se des­ dansuri moderne, orchestrelor de — Dacă acest început a fost reu- rile acestor unităţi în înlăturarea de­
făşoară în toate localităţile regiunii muzică populară şi uşoara, recita­ T ISTKATE Rădulescu şi Gheorghe Cioară
noastre. Cu totul deosebit, însă, ni torilor... E un succes care răsplă­ ficienţelor ce se vor ivi eventual în
se pai v atunej cînd raportăm a- teşte o muncă asiduă, plină de pa­ (Continuare In pag. a 2-a) perioada recoltărilor.
ceastă cifră la situaţia existentă la siune şi entuziasm
Ghelar cu mai puţin de doi ani în — In tr-un tim p foarte scurt s-au la Praga
urmă. obţinut realizări deosebite. Am dori
In toamna anului 1964. aici îsi să nc vorb iţi despre felul cum s-a I
desfăşurau o activitate destul do ajuns la ele, prin contribuţia cui ? La invita ţia tovarăşului Otakar Si- că şi tehnico-ştiinţifică româno-ce-
sporadică doar cîteva form aţii a r­ Răspunde tovarăşul A lic A. Ca­ nuinek. vicepreşedinte al C onsiliului hoslovacă.
tistice. M obilizarea oam enilor se rol : de M in iş tri al R.S. Cehoslovace, joi
făcea anevoios, programele vedeau dupâ-amîază, tovarăşul Gheorghe M inistru l com erţului exterior,
rar lum inile rampei, m uncitorii nu — De la bun început trebuie fă ­ Rădulescu, vicepreşedinte al Consi­ Gheorghe Cioară, a plecat joi după-
găseau la club activităţile care îi cută precizarea că nu se poate sta­ liu lu i de M in iştri al Republicii Socia­ amiază la Praga pentru a semna A-
interesau. b ili concret apoi tul unei anumite liste România, a părăsit Capitala, cordul comercial şi de plăti dintru
Acum în form aţiile artistice ac­ persoane. C ontribuţia este colecti­ plecînd la Praga, pentru a purta dis­ Republica Socialistă România si R.S.
tivează peste 700 de oameni... E va. a conduceri exploatării, a co­ cuţii în cadrul Comisiei m ixte gu­ Cehoslovacă pe perioada 1966-1970.
un progres evident. m itetului de partid, a com itetului vernamentale de colaborare economi­ (Agerpres)
— C ifra e bună — declară tova­ sindicatului, a conducerii clubului,
răşul loan Jianu — deşi are un ca- a oamenilor. Dacă ar fi să înşirăm
O B B M M MBMM BM^BI ■ n a m m b s b b m b m m a m * B
In legătură cu concursul
M A T U R I T A T E A
de admitere în licee
Astăzi, in toate şcolile din regiu- nos> inie lor lor. zeci de cadre didac­
? .si din lata. sălile golite sdrbdto- tice i-au instruit. îndrumat Si povă­ Concursul de admitere în licee Disciplinele cate trebuiesc cunos­
tv.ţte vor găzdui începutul celui mai ţuit ani ta rind. care începe săptâmîna viitoare, se cute de cei ce vor lua parte la con­
Itnporlanl examen senior — m aluri- Prolesorii au losl in permanentă va desfăşura în condiţii îm bunătă­ curs sînt : limba română, matematic.!
mlea Emoţiile ce vor însoţi liecn- a tăi uri de elevi. Pin ă in ajunul exa­ ţite faţă de anii precedenţi. M inis­ si istoria^ patriei, precum şi lim bile
nr pas ol liceanului înspre obţine- menului, consultat iile Si sfaturile nu terul Invăţâm întului a prevăzut ca matei ne în şcolile cu limbi de pre­
♦;q diplomei sini liresli — exame­ \e m l oricind li se simţea nevoia. lucrările scrise la limba română si
nul încheie o perioadă lungă de ac- Cunoştinţele dobindile la recapitu­ matematică — ale căror semnături dare ale naţionalităţilor conlocu'-
toare.
ltviiale, deschizind in acelaşi timp lări $/ sinteze au fost aprofundate vor fi secrete — sâ fie deschise
morţile spre violă printr-un exigent studiu individual după încheierea examenului oral. La liceele de artă şi liceele cu
Mareo conlrunlure care începe as* ...$/ clipQ a sosil Pentru ci. licee­ C andidaţii vor prim i fise de examen, program special de educaţie fizic*,
tuzi a lost pregătită cu multă vre­ nii. dar si pentru profesori, părinţi, pe care vor fi însemnate notele ob­ probele practice vor avea loc în zi-
me jn urmă. s-or putea spune că rude. Emoţiile aşteaptă să fie trans- ţinute Ia fiecare obiect, paralel cu lele de 19 şi 20 iunie. La aceeaşi dat*
lucd de la primele litere clescilrate formale in bucurii şi certitudini. Pc trecerea lor în catalog Dacă pen­ se voi desfăşura si probele de apti­
din abecedar. Pe parcursul anilor, tot parcursul examenelor vor fi fn- tru u ltim u l loc în nudul celor ad­ tudini muzicale ale elevilor ce vor
anostmtele s-ou îmbogăţii si con- solite de urarea noastră fierbinte : mişi se‘află mai m ulţi candidaţi, vor concura pentru admiterea în lice­
tnlidat. Pentru ca acum absolvenţii fi preferaţi acei elevi cu media ge­ ele pedagogice
Vi-şi poală vcrilica ,.maturitatea" cu- — Succes prom oţiei 1966! nerală cea mai mare obţinută la
promovarea clasei anterioare
(Agerpres).