Page 58 - Drumul_socialismului_1966_06

PAGINA A 2-A ___________________ DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 35§4
■ W ! ■ « M — — P — — — — — — ■ ■ ■ ■ I ■ llll ! !!■ IIII IUIII I ■ W T T im m i— T ^ T

Tradiţii şi personalităţi ale culturii liunedorene

ORĂŞTIA, UN VECHI CENTRU

S ilviu D ragom ir şi a lţii Conferinţe*
C U L T U R A L (III) ţific şi literar. şl reuşita,
le lor au fost pline de mer it ş tiin ­
Cu toată strălucirea
serbările au fost dominate „de un
clntec duioş de vioare; cu surdina
In 1906 a apărut la Orâştie foaia
SERVICIUL D E „Tovărăşia" pentru propagarea ide­ exemplare. In prim u l an a apărut prinde sufletul şl lotuşi te trezeşti
pusă pe corzi, care te mişcă, îţi a-
de două ori pe lună, iar u lterior de
trei ori.
avea
cooperatiste.
Foaia
ilo r
un
tira j de 8.000 de exemplare. Redac­ propagandă culturală in rinclul c iti­ cu lacrim i în ochi lingă dulcea cîn-
In fiecare număr se făcea o bună
tarc. Surdina pusese pc suflete ves­
torul ci a publicat
cîteva broşuri
U RG EN TĂ LA SPITAL „Orâştie — 1907", şi „Puterea tovă­ to rilo r asupra că rţilo r apărute si c- tea grozavă a m orţii Iui Vlaicu". Şi
p rintre care
tovărăşiilor",
„Legea
ce
mai departe continuă articolul
xistente in editura „L ib ră rie i N aţio­
răşiilor". In acestea, autorul făcea nale" din Orăştie. descr ie serbăr ile : „M ăreţ a fost
propagandă pentru tovărăşiile eco­ Intre aceste cărţi puteau fi în tîl- Conductul etnografic, defilarea co­
Nu spunem o noulate a fir- operaţie cezariană, care a sal­ nomice. nite titlu ri ca: Agîrbiceanu — Schi­ m unelor deschisă prin m îndrul ban-
minci ca in viaţa oamenilor de vat şi mama şi copilul. Şi e- In 1910 a apărut în Orăştie revis­ ţe şi povestiri: Al. Ciura - - A m in ­ deriii de călăreţi, urm aţi de fieca­
astazi există multe bucurii. xemple se mai pot da încă. ta „S tudii ştiin ţifice ". Publicaţia a- tiri, Nuvele; V. E ftim iu — Poemele re comună cu câluşerii ci şi cu flă ­
Uneori apar însă si necazuri, — S e rvu iilc de urgenţă sînt pârea în fascicule trilunare, form at singurătăţi». Poezii. M itologia grea­ căii, fetele, bărbaţii si b ă trin ii satu­
mai ales cind cineva din rindul dotate cu cele trebuincioase? căite. Redacţia şi adm inistraţia era că şi romană; Bratescu-Voincsti — lui, dar înduiosetoarc de tot a fost
celor dragi s-a îm bolnăvit. )n — fn prim ul rînd am vrea în Geoagiu. Revista, cu un tira j dc In lumea dreptăţii; Caragiale — Schi­ trecerea comunei B in ţin ţi. salul lu i
momentele acelea, gindul se să arătăm că în regiunea noas­ 500 exemplare, publica studii din ţe noui; J, Todica — Zări din u n i­ Vlaicu, care venea cu steagul înfă­
îndreaptă către medic, ne a- tră funcţionează 98 autosani­ sfera fizicii şi chim iei, economiei f i­ vers, Astronomie. şurat şi încins în fundă neagră, u r-
dresâni staţiei de salvare. Dar tare. aparţinînd celor 21 staţii nanciare şi astronomiei. m indu-l oamenii din sat cu fruntea
cum ? Pentru a afla unele a- de salvare. In anul I9G5, ser-, Redactorul, deşi practica profesia Prezenţa acestei intense preocu­ îo pâmînt. Numai aci, în oraş. a fla ­
m m unle in legătură cu acest viciile de salvare din regiune de contabil, colabora la o serie de pări pentru carte explică faptul că seră zguduitoarea veste, că a ltfel
Iw ru . iim rugat pe tovarăşul an satisfăcut 57.C91 solicitări. ziare şi reviste cu studii ştiinţifice deşi se afla la Bucureşti, ca ziarist. nici nu plecau de acasă" — se în­
Marius D rukcr. medic In ser­ Pentru cazurile firave, rare ne­ printre care Revista economică, Ga­ L iviu Rebreanu şi-a tip ă rit prim ul cheia articolul din revistă.
viciul de anestezie, reanimare cesită tratam ent in clim cile u- zeta Transilvaniei etc. Pe acoperi­ său volum de nuvele „F râ m în tări", M ai aflăm, legat de această ser­
şi transl'u/JÎ de la S pitalul u- niversitare, sau transporturi de şul casei din Geoagiu putea fi vă­ aci, în Orâstîe, în anul 1912. U lte­ bare culturală, despre Expoziţia me­
n ilira t Deva şi pe dr. Tiberiu extremă urgenţă de sînge şi zut pînă nu dem ult un observator rior, dator ită unor re la ţii de priete­ seriaşilor. a Reuniunii fem eilor ro­
Dragotâ, directorul staţiei re­ medicamente, stau la dispozi­ astronomic, construit de el. nie, L iviu Rebreanu a vizita t în mâne din C om itatul Hunedoarei si
gionale de salvare, să ne răs­ ţie G avioane cu care este dota­ In fasciculul al IT- 1ea al revistei cîteva i-induri oraşul nostru. despre Concertul Reuniunii de cin -
pundă la cîteva întrebări : tă staţia Aviasan regională. „S tudii ştiin ţifice " puteau fi citite Editarea. în aceşti ani. în tipogra­ târi. Au concertat la pian Cella De-
— Ce ne puteţi spune in le­ Serviciul la staţiile de salva­ articole de felul acestora: „Iuţeala fiile din Orăştie. a cîtoi va cărţi, d f* lavranrea. fiica scriitorului şi Y ctu-
gătură cu modul în care sint re este asigurat de cadre me- de propagare a fenomenelor electri­ notă caracterul larg ce-1 îmbrăţişase rîa T ritcanu. dar şi-au dat con­
rezolvate la f)cva cazurile gra­ dico-sanitare instruite in acor­ ce", „Inventiunea matematică", „Apa aici dragostea pentru carte. cursul şi solişti din localitate ca M a-
ve de îm bolnăviri ? darea prim ului ajutor şi a mă­ ozonată". Aceasta dovedeşte că la Avînd in vedere tra d iţiile cultu­ ria I.inerth, care a interpretat cî­
— liste adevărat că în ora­ surilor antişoc, ca şi de per­ Orâstie, alături de problemele pur rale ale acestui oraş, „Asociaţia pen­ teva doine de Rredicennu.
şele şi satele regiunii noastre sonalul adm inistrativ si auto culturale, se abordau şi chestiuni tru cultura si literatura poporului Om de ştiinţă. Vlaicu a înaripat
se ivesc unele cazuri de îm bol­ care îşi desfăşoară activitatea ştiin ţifice care a»i excelat prin in ­ cu zborurile sale viata, cultura şi
n ă viri care necesită un trata­ în ture. fiin d in permanenţa venţia lui Aurel Vlaicu. romăn din Transilvania" şi-a fixa t faima oraşului nostru. Născut la
ment de urgenţă la dom iciliu gata de a răspunde In apel. pentru anul 1913 serbările culturale B in ţin ţi, lingă Orăştie, Aurel Vlaicu
sau în secţiile spitalelor. M em ­ Bolnavii transportat» cu avioa­ In 1911 a apărut la Orăştie „C’o- la Orăştie. Evenim entul este demn este o m îndrie a întregului ţinut.
b rii fa m iliilo r, prietenii celor nele parcurg distanţe mari, dar sînzeana", revistă literară pentru la- de rem arcat fiin d m ult semnalat în Apreciindu-1 ca pe un adevărat
m ilie. cu ilustra ţii. Revista număra
El coincide, în mod
presa vrem ii.
ce se îmbolnăvesc, rudele apro­ ajung cu bine In destinaţie, erou naţional prietenul său, poetul
piate, tovarăşii de muncă, per­ prin munca competenta si cu printre colaboratori pe M ihail Sado- nefericit, cu moartea lui Aurel V la i­ Octavian Goga îl vedea ca: „p rim u l
veanu,
Ion Agîrbiceanu.
Zahnrin
sonalul m edico-sanitar din c ir­ spiritul de sacrificiu al perso­ cu. care voia să treacă în zbor Car- sol al unui vis m ilenar, în tliu l sol­
cum scripţiile respective solici­ nalului navigant. Bîrsan, Lîviu Rebrennu, Alex Citiră paţii, să vină in acele zile la Orăş- dat căzut pe un cîmp de bătaie. Mo­
tă în aceste cazuri serviciul de In cursul nopţii, cînd servi­ etc. A lă tu ri de ei, semnau şi poeţi tie. vila lui Vlaicu e în tiiu l popas al
salvare prin telefonul 1313 (la ciile policlinicii Deva nu func­ Din peisajul oraşului Vulcan locali. Revista era frumos ilustrată La serbări au participat persona­ unei idei in drum ul ei dc triu m f".
Deva), sau p lin telefoanele spi- ţionează, s-a organizat asisten­ Foto : V IR G IL ONOIU şi se edita într-un tira j de 2.000 de lită ţi de seamă ca; Andrei Bîrseanu, Prof. B A C IU PETRU
tatelor orăşeneşti şi raionale. ţa medicală la dom iciliu si de B. Ştefăneseu Delavrancea, istoricul Liceul „A urel V laicu" Orăştie
Ei cer trim iterea de urgenţa a nenumărate ori medicii înso­
nutosalvărilor pentru acordarea ţesc autoturismele pentru con­
p rim u lu i a .iu Lor şi transporta­ sultaţii şi tratam ent !a dom i­
rea pacientului la spital. Apoi. ciliu. t u t e l a r a r t i ş t i
cadrele de specialitate iau mă­ — Aveţi şi fircutăţi in a- in Editura Tehnică a apărut*
suri de tratare pinâ la vinde­ ccastâ muncă nobilă şi perm a­
carea completă. nentă ?
recile, propunerile, soluţiile, să par­ Sînt şi activită ţi cultural-rduca- colorante, a m etalelor grele din a-
— A ţi putea să nc daţi cile- — Uneori G reutăţile ne vin ticipăm la repetiţii, să dăm o mină tive care au un efect direct asupra B SF.GAL, R. SEGAL ;
va exemple ? din partea celor care solicită de ajutor. producţiei. Brigăzile artistice de a- Metode rapide de analiză în in­ lim ente, a eonservanţilor alim entari,
— Desigur. La secţia pedia­ salvarea doar pentru a ne pune Al doilea spectacol a fost al m i­ citaţie sînt un exemplu in acest dustria alim entară. a a cid ită ţii etc.
trie a spitalului din Deva a pe drum uri Aş da doar două nerilor din sectorul III, orizontu­ sens. Astfel, cea de la sectorul IV, Lucrarea prezintă o serie de me­ Metodele descrise prezintă avan­
fost adus recent cu salvarea. exemple. In z.iua de 13 iunie rile 111- 1V. Programul bogat (m u­ orizonturile IIl- lV . a dozbăhit pro­ tode utile, rapide, privind analiza taje nete faţă de metodele clasice
In stare foarte gravă, copilul a c., cetâţeana KNsabela Şerban (U rinare din pag I) zică populară, recitări, monolocuri, blema ca lită ţii m inereului şi. spre produselor In industria alim entară. fn ceea ce priveşte rapiditatea şi
Ştefan Nagy din C iistur, în de la I It.EM. solicita telefonic dansuri, brigadă artistică de agita­ m ulţum irea noastră, calitatea s-a Ea pune la dispo2iţ'îa laboratoa­ volum ul de muncă necesar şi ţin
vîrstâ de 3 luni. Era incon­ salvarea pentru bolnavul Ga- şit — intervine tovarăşul Ghcorghc ţie) a fost răsplătit cu numeroase îm bunătăţit m ult. La sectorul I scama de ultim ele recomandări ale
ştient Avea o febră de 41.5° vrilă Augustin din Deva. stra­ Grisîea — e şi datorită prezenţei aplauze. Ponte că nu e lipsit dc „Valea Caselor" se înregistrau relor posibilitatea efectuării contro­ lite ra tu rii de specialitate.
lu lu i de serie a! producţiei pe faze
Celsius. El s-a îm bolnăvit in da Dereb.nl 1G. dar el lipsea de la repetiţii a mai m ultor tovarăşi interes un amănunt. Şeful de b ri­ multe absenţe nemotivate. „M otiva­ de fabricaţie. într-un tim p scurt şl Cartea se adresează inginerilor,
in mă cu două săptămini, boala acasă. De asemenea. în ziua de din conducere. Ca director de club gadă M ihai Constantin mî-a zis: te* cu ascuţimea ironici si satirei, prin metode simple. chim işti lor, cercetătorilor, laboran­
agravi/ulu-se progresiv. Cînd 31 mai a c . Stane iu Gheorghc am o experienţă mai veche a re­ „Eu nu ştiu cînta. dar trim it fata. absenţele s-au redus sim ţitor. ţilo r din toate ram urile Industriei
şi-au dat seama, p ă rin ţii copi­ clin Deva a sol'citat marina p e tiţiilo r Să ştiţi cu una e cind ea ştie". Şi a venit, l.a programe Expunerile şi conferinţele, acti­ Astfel, se indică metode de de­ alim entare (industria fructelor, le­
lului au apelat la serviciul de pentru Valea Mirun de pe stra­ numai instructorul de form aţie e începuseră să participe si fa m iliile vitatea lectoratelor tehnice şi a term inare a substanţei uscate, a u- gumelor, cărnii, laptelui, peştelui,
urgentă. Munca competentă a da Aurel Vlaicu 35. bolnavul in m ijlocul oamenilor, şi cu totul m inerilor. bibliotecii tehnice aduc un sprijin m id ila ţii, a substanţelor proteice, a grăsim ilor, ferm entaţivelor, zahăru­
colectivului staţiei de pedia­ negăsindu-se la această adresă. alta cind sint prezenţi tovarăşi din substanţial la rezolvarea unor sar­ aminoaeîzilor, a glucidelor, a gră­ lui, am idonului, glucozei, panifica­
trie : medici, asistente, surori, Din fericire insă, asemenea ca­ conducere, membri ai com itetului — Dc unde s-au găsii instructori cini de plan. sim ilor, a substanţelor tanante şl ţiei etc.).
inferm iere, care au efectuat o zuri sint rare. fie partid si al sindicalului, şefi artistici pentru atjlca form aţii ?
supraveghere şi în g rijire sus­ — Dar pe tim pul nopţii, cum fie sectoare şi brigăzi. Oamenii sim t — Nu a fost nevoie să-i căutăm — As putea să ofer cîteva exem­
ţinută, a făcut ca după 2-3 zile se procedează ? că se acordă atenţie activităţii lor, prea mult. Sint m ulţi m uncitori ple din secţia pe care o conduc —
copilul să-şi revină. Curind el — l.a secţiile mari ale? spi­ pun mai m ult suflet care se pricep foarte bine să instru­ completează tovarăşul ing. Inachhn
va părăsi spitalul, vindecat. In talului există serviciu..de gar­ — N-nr avea rost — continuă iască o form aţie artistică. Corul pe Florîncaş. Satira prin brigada ar­
M,/i7in efe 3 iunie ac., la secţia dă. Tratam entul de specialita­ tovarăşul A lic A. Carol — să des­ două voci al A telierelor de între- . tistică de agitaţie a făcut ca echi­
dr ginecologie-obstetrică a Spi­ te al bolnavilor aduşi eu sal­ criem pregătirile pentru fiecare ţinere, de exemplu, a fost foarte pa lui Belea Constantin să nu „mai
talului unificat Deva a fost a- varea este continuat si desă- spectacol. P rincipalul este că în ­ bine instru it de către un m uncilor „Scape* sterii în miriereu.' rraT el
dusă cu salvarea, ţn urma so­ vîrşit de personalul acestor ceputul a declanşat pasiunea oa­ din atelier Fireşte, un ajutor este şi cu echipa lui Toma Petru. Acum
lic ită rii făcute, gravida T. M a­ servicii. Aşadar, pacienţii p ri­ menilor, dorinţa lor dc n-şi afirm a nece.?ar si il acordăm. Mai ales că ei dau minereu foarte bun. Pro­
na din comuna Păuliş. Aşeza­ mesc asistenţă calificata atît diversele talente. A fost pusă la pe măsură ce spectacolele au cres­ ductivitatea muncii la echipele I2G C IC LO N U L „ A L M A " A ATINS arată documentele istorice, ar fi a-
rea fătului compromiten viaţa ziua. cit şi noaptea, salvîndu- încercare şi inîndria — fiecare sec­ cut. cu s p rijin u l com itetului sj 138 a crescut tot în urma c ri­ COASTELE FLORIDEI. juns la în flo rire acum 2.500 de ani.
mamei şi copilului, dacă s-ar se astfel multe vieţi omeneşti. tor dorea să den spectacole cel pu­ de partid şi de sindicat din comu­ ticii prin brigada de agitaţie. In deplasarea sa spre nord, ciclo­ Dr. Bodo Pian/., şeful grupului de
fi aşteptat o naştere naturală. ţin la fel de bune ca şi prim ul. nă, am cîsljgat colaborarea p re ţi­ — Efectul pozitiv de care vor­ nul „A lm a". form at în urmă cu cî­ arheologi, a anunţat că pe locul ve­
Gravida a fost operată la o oră Convorbire realizată de De acum, munca noastră era mai oasă a cadrelor didactice si a ce­ beam — continuă tovarăşul Inan teva zile pe coastele Nicaraguei, a cinului oraş a fost descoperită o p i­
după internare, efcctuindu-se V. AM ILI uşoară, trebuia doar să fim aproa­ lo rla lţi intelectuali din localitate. A lbu — nu trebuie văzut numai în atins m iercuri seara coastele F lo ri­ ram idă avînd înălţim ea dc 25 de
pe de oameni, să le ascultăm pă- — Nu a cxislat la un moment cifre. El aduce schimbări în p ri­ dei (S.U.A.). S taţiile meteorologice metri.
dat pericolul sahlom zâiii. al pre­ mul rînd în conştiinţa oamenilor. americane au anunţat că viteza ci­
zentării in fiecare spectacol a a- F.i îsi folosesc tim pul liber mai clonului atinge pînu la 188 km pe C ÎT TRANSPORTA A N U A L
celoraşi puncte ? plăcut, mai frumos. îndrăgesc stu­ oră Primele localităţi dc pc coas­ N AV E LE SOVIETICE DE
diul. artele. Aceasta este esenţial, PASAGERI
— In alte conţi iţii ponte că ar fi pentru că m inerii vin mai bine tele Floridei care au fost afectate Anual, navele sovietice de pasa-
SPORT* gostea oam enilor pentru pregătirea dispuşi la lucru, hotărî Vi m un­ mai m ultor case au fost smulse de gei i transportă peste 30 de milioane
de ciclon sînt Nnples, fortul Myers
existat. Dar, o dată stîrnită. dra­
si Tampa Ba.v unde acoperişurile
de persoane. Din 1959 şi pînă în
cească şi mai bine. La succesele
spectacolelor oferă, pe lingă pasiu­
19G5. volum ul transporturilor
na­
frumoase pe care le-am repurtat
nea intensă, multă in iţia tivă Ate­
fost distruse. A u to rită ţile au eva­
lierul de întreţinere a prezentat o dup.i primele patru luni ale anu­ vînt. Două avioane aflate la sol nu vale de pasageri a sporit în L'.R.SS.
suită de dansuri pădurenesti si un lui, o contribuţie însemnată si-a cuat. in cadrul m asurilor preventi­ cu peste 7() la sulă. iar transportu­
program de estradă Dansurile au adus şî bogata activitate artistică ve. peste 10.000 de persoane din lo­ rile internaţionale de şase ori.
a m uncitorilor noştri.
Au fost date in exploatare 1G7
ca lităţile am intite. Se iau măsuri,
întreceri la tenis înălţim e fele, Victoria Sobol; greu­ în poartă. In min. 11 Simonov a exe­ fost deschise de G copii. — Ca director dc club. ce nc pu­ de asemenea, pentru evacuarea a de lin ii pentru cursele de pasageri.
Secţia funicular. dispersată pe o
tate fete, Doina Vlăiconi.
cutat o lovitură liberă şi mm cwi a
intrat in plasă cu concursul lui M i- .distanţă de 24 kilom etri, şi-a ales teţi spune despre participarea oa­ numeroase alte persoane din loca­ Flota sovietică de pasageri a fost
S B A LO I ca centru de repetiţii Poieniţa Voi- m enilor la diversele spectacole ? lită ţile aflale în direcţia deplasării înzestrată în tim p de şapte ani cu
de masă S. M C U liăilă. Apoi, în min. 1G, Simonov tra ­ nii. Veneau aici. împreună cu fa­ Tovarăşul Gheorgbe Cristea răs­ ci( Ionului. Pregătiri în vederea pre- vase de la cinci locuri pentru curse
corespondenţi ge in portar, acesta scapă mingea şi punde prom pt : de agrement pînă la mari vapoare
Szilagy înscrie. Celelalte goluri au m iliile lor, m uncitori din Cernişoa- întîm pm ării ciclonului „ Al ma 41 s-au
Consiliul asociaţiei sportive „V oin­ fost marcate de Simonov (min. 50), ra Florese, Vălari. Alun, Bunila. — Programele plac Oamenii îşi făcut si la centrul de lansări spaţiale cu 750 de locuri de tipul transo­
ţa" din Haţeg a organizat faza pe Szilagv (mm. 57 şi 72), Gu.-an (min. Ruda. Vadul Dobrii. In programul petrec. împreună cu fa m iliile lor, dc la Cape ICennedy, desj se apre­ ceanicelor „Ivan Franlco" şi „A. Fuş-
asociaţie la tenis de masă, contînd Duminică sportivă 70) si Boboc (mm. 75). lor. foarte bine pregătit, nu apă­ o seară plăcută după care pleacă ciază că dacă ciclonul îşi va urma Ivin".
pentru Spartachiada de vară. La în­ La ju n io ri : A urul Brad — M ine­ rut elemente noi: corul m ixt. o e- acasă m ulţum iţi. Fiecare ţine la direcţia de deplasare spre nord cen­ V A L N EO BIŞNU IT d e c ă l d u r ă
treceri au luat parte 30 de membri la Mihalj rul Gbelar 12—0 (6—0). chipâ de 9 fluieraşi, un virtuos al m îndria sectorului, la ţinuta spec­ tru l va fi mai puţin afectat. I n O LA N D A
aî asociaţiei, remarcindu-se in spe­ M IH A I SUSAN cim poiului otc. tacolelor prezentate. Sălile sînt a r­
cial jucătorii loan Strâiţaru, Ion Ua- corespondent Secţia Staţia dc sortare a adus hipline O asemenea afluenţă la UN EXEM PLAR D IN „X H 70-A" In ultim ele zile, Olanda a fost cu­
zacu şi Ion Neiconi, care au dovedit Locuitorii comunei M ihalţ an a- pe scenă o „Nuntă pădurenrască*' spectacolele fo rm a ţiilo r de ama­ S-A PR ĂBUŞIT prinsă de un val neobişnuit de căl­
reale calităţi. vut din noii prilejul sa petieacă o AU R U L Z LA T N A — alături de o suită de dansuri olte­ tori nu s-a mai în tîln it de m ult la Un bom bardier cu reacţie de tip dură cu tem peraturi pînă la 31 gra­
zi plăcută Ei au asistat, sau au par­
de, însoţit de fu rtun i şi descărcări
( I M I. SI MERI A 3—0 (0—0)
N S R l'C II EA ticipat la diferite Întreceri sportive neşti O riginal n fost şi corul sec­ noi. „X B 70-A" s-a prăbuşit în tim pul
corespondent Echipa A u ru l Zlalna a ciştigat cu torului I „Valea caselor", îm brăcat ir unui zbor experim ental la opt kilo ­ electrice violente care au provocat
organizate în cadrul Spartachiadrî 3—0 în faţa form aţiei C.F.R. Simeria numeroase pagube. Au fost avaria­
de vară la disciplinele; tir, handbal, datorită jocului bun prestat în re p ri­ in salopete si c»i lăm pile aprinse. Clubul din ‘Ghelar a devenit un m etri de localitatea Barstow din te şi scoase din funcţiune reţele e-
C alifornia Din acest aparat — lung
De la spectacol la spectacol apărea
Atletism atletism si fotbal. La tir au p a rtic i­ za a doua. In prima parte, deşi s-a ceva deosebit. original şi interesant. adevărat centru cultural Îşi dau de 5G m etri si cu o greutate de 2’2(* lectricc şî numeroase instalaţii ale
jucat confuz, gazdele au ratat unele
pat *13 de concurenţi. Reznltcile lume
căilor ferate, dueînd Ia întreruperea
au obţinut tinerii loan Stroia. Vian oca/.ii favorabile printre care şi o lo­ Clubul a devenit un adev.irat aici in lîln ire form aţii artistice nu­ tone — s-au construit pînă acum temporară a tra ficu lui feroviar. Pro­
Stadionul Jiul din Petroşani a Stro'a. Ion Haina. Cornel Ţăndrău vitură de Ia 11 m prin Cosma, în centru care întruneşte activitatea meroase, care prezintă spectacole doar două exemplare. , gramul radiodifuziunii a fost, de a-
găzduit clapa orăşenească a campio­ şi alţii. mm. 40. culturală a lu lu ro r sectoarelor ex­ bogate, frumoase. La organizarea ORAŞ ANTIC LA semenea. întrerupt pentru scurt
natului republican la atletism, ju ­ La atletism o impresie bună au l.a reluare, gazdele intră hotărîle ploatării miniere. acestor acţiuni concură toţi facto­ T O T IM K IIU A C A W timp, în urma ava rie rii antenei pos­
niori şi seniori. Cei mai buni spor­ lăsat atleţii Mana Decean. Marin să cistigc. In min. *18 N iţn înscrie p ri­ — fu m se reflectă in producţie rii. înccpînd cu conducerea exploa­ Un grup de arheologi vest-ger- tului de emisie. După cum a anun­
tiv i din Valea Jiului au luptat din Sabau. V irgil Slîuca, Simion Decean. mul gol flin lr-o acţiune personală. această bogată activitate culturală? tării miniere, com itetul de partid mani au descoperit la Tolim ehua- ţat serviciul meteorologic din Ha-
răsputeri pentru a cuceri titlu l de K1 vii a Breaz sj alţii. S oi'ul este majorat în min. 53 cind — Pozitiv e puţin spus, dar un şi de sindicat, pînă la organizaţi­ cnn. localitate situată la 100 de k ilo ­ ga, în ultim a săplămină numărul zi­
campion orăşenesc. De remarcat că Prof. V ASILE CONTOR Hălăncnnu execută o lovitură de colţ cuvînt mai p o trivit nu găsesc a- ile din sectoare, orizonturi sau b ri­ m etri est de Ciudad de Mexico, ru i­ lelor de caniculă a fost mai mare de-
junioara Margareta Nemeş a cişti- corespondent si Tomotaş venit din apărare in ­ cinn — intervine tovarăşul ine. găzi Pasiunea, talentul si in iţia ti­ nele unui oraş antic care, aşa cum cît în tot cursul anului 19G5.
va m inerilo r se manifestă larg A-
gat trei probe (100 m. 200 m şi lu n­ secte U ltim ul gol al partidei a fost Inan Albu. Oamenii îsi ridică n i­
gime) iar loan Pop si Vasile Ularu, FOTBAL marcat de Boldan, printr-un şut pu­ velul de cultură, de conştiinţă, îsi reastn pentru că a ctivităţile au fost
cite două probe. ternic. înnobilează caracterele Aceasta in ­ organizate cit mai aproape de via­
Şi lu Haţeg s-a deslaşural faza ra­ NIC'OLAE MAIŞAN fluenţează participarea lor la m un­ ţa oam enilor şi sînt legate nem ij­
ionala a cam pionatului republican corespondent că. disciplina in producţie locit de preocupările lor majore.
de atlclism , juniori si junioare. Meciuri restante
lată câştigătorii probelor: lungime
băieţi. M inut Bnrboni; înălţim e bă­ AU R U L URAI) — M IN ER U L
ieţi, Emil Teica; greutate băieţi, Li- G IIE LA R H—-0 (3 -0 ) — cinem atograful „7 N oiem brie” ;
viu Moise; 200 m plat băieţi, Em i- Formaţia A urul Brad a învins ru tu Depăşirea — cinematogi aful „M in e ­
lian f ’u icla r; G0 m plat fete. Clara scorul de 8—0 după o dominare ca­ ru l" ; V U LC A N : Dansul etern — < i- Televiziune
Păcăletc; 100 m plat fete. Clarn Bă- tegorică. In min. 5 Roman a desihis nematograful „M uncitoresc"; C H IV I-
culele; lungime fele, Victoria Sobol; pe Sclillet care a intrat cu mingea IUNIE 1966 D IA : Gaudcamus ic il u r — cinema­ 19.00 T elejurnalul de seară ; 19,15
tograful „M uncitoresc"; A N IN O A S a : Copii povestind copiilor ; 19,30 Pen­
Brăţara de granalc — cinematogra­ ii u tinerelul şcolar : Euterpe şi Ter-
C in em a fu l „M uncitoresc" : A LB A IU I.IA : psihora. Prezintă : H ildn Jerea; 20,00
A fost cindva hoţ — cinematograful
Săplâmîna ;
Avanprem ieră ;
21,00
«Victoria" ; S trict secret — cinema­ 21,15 Teleglob ; Emisiune de călăto­
tograful „23 August" ; TEIUŞ : Ce s-a rii geografice : Kaiahari ; 21,40 Film :
DEVA : Serbările galante — cine­ înlim pla t ru Haby Jane ? — cinema­ F urtul de necrezut al unor b iju te rii;
matograful „Patria'' ; Trei paşi pe pă- tograful „V ictoria" ; X LA TN A : Ka- 22,05 A rii celebre din operete ;
mint — cinematograful „A rta 4' ; S I­ rambol — rinematogi aful „M uncito­ 22,45 T elejurnalul de noapte ; 22,55
M ER IA : Păcat dc benzină — cine­ ru l" ; SEBEŞ: Barcagiul — c inema- Buletinul meteorologic ; 23,00 închi­
matograful „M ureşul" ; Hamlet — ci­ tograful „Progresul" ; Runda 6 — derea emisiunii
nematograful „Grădina de vară; H U ­ cinematograful „Sebeşul" ; O stea
NEDOARA : îndrăzneţul Pardaillan cade din cer — cinematograful „G ră­
— cinematograful „Flacăra" ; De-aş dina Progresul" ; APO I.DU L DE Timpul probabil
fi Harap Alb — cinematograful „Con­ S U S : Colina — cinematograful „23
structorul" ; Regina cînlccclor — ci­ August" ; CUGIR : W innclou (seria
nematograful „G rădina de vară Sta­ I) — cinematograful „7 Noiem brie"; PENTRU 24 ORE
dion" ; In lîln ire la Ischia — cinema­ Soţie pentru un australian — cine­ Vremea se menţine călduroasă şi
tograful „G rădina de vară centru" ; m atograful „Stadion" ; ORAŞTIE : uşor instabilă, e»i cerul mai noros in
T ELIU C : Dincolo de bariera — cine­ C hitind în ploaie — cinematograful cursul zilei. Vor cădea ploi locale
matograful „M in e ru l" ; PETROŞANI: sub formă de averse, însoţite de ma­
Desene secrete — cinem atograful „7 „Flacăra" ; Judex — cinem atograful nifestări electrice. V înt slab din sud.
Noiem brie" ; Viscolul — cinemato­ „P atria" ; HAŢEG : Femeia în halat Temperatura va fi cuprinsă ziua în­
graful „Republica" ; Einl căpitanului — cinematograful „Popular"; BRAD: tre 24 şi 30 grade, iar noaptea între
Blood — cinematograful „G rădina dc Winnetou (seria a li-a ) — cinemato­ 10 şi 15 grade.
PENTRU URM ĂTO AR ELE
vară Stadion"; LU PE N I: H aiducii — graful „Steaua roşie" ; IL IA : F ifî
Libardi u contrai iu careu. Casandra a reluat cu eaput si.. 1—0 p« > 3 Z ILE
tru Jiul ! (Fază din meciul Jiul — M inerul Maia Mare). cinem atograful „C ultural" ; LONEA: înaripatul — cinematograful „L u ­ Vreme nestabilâ, favorabilă ploilor ITALIA. — In foto: Catedrala din Milano — o capodoperă
Foto : AUREL DIJLA Neamul Soim ărcslilor (seriile I si II) mina" locale. Temperatura staţionară. a a rhitecturii mondiale. V îrfu rile el ating o înălţime de 100 m.