Page 59 - Drumul_socialismului_1966_06

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI tir. 356

DIN ACTIVITATEA COMITETELOR
UZINA MECANICA CUGIR

o r g a n i z e a z ă
SI COMISIILOR DE FEMEI concurs pentru ocuparea următoarelor posturi :

— un post maistru principal prelucrări prin aşchiere ;

La locurile de muncă din în tre p rin ­ la unele cooperative agricole cu sec­ serile literare, conferinţele şi alte — un post maistru principal montaj lâcâtuşerie;
derile industriale, in unităţile agri­ to r legumicol dezvoltat. La M ih a lţ şi asemenea a ctivităţi.
cole socialiste, co şi în cele cu ltu ra l- Teiuş, cooperatoarele din satele în ­ Un mare num ăr de femei elin regi­ — un post maistru reparaţii şi întreţinere ;
educative şi sanitare, fem eile îşi aduc vecinate au luat cunoştinţă despre unea noastră au participat la sim ­
o preţioasă contribuţie la înfăptuirea pozioanele pe temele „45 de ani de — două posturi maiştri prelucrări mecanice prin aşchiere ;
modul de organizare a m uncii în
sarcinilor de plan. Ele sînt prezente luptă ai P a rtid u lu i Com unist Ro­
şi la acţiunile obşteşti, iau parte ac­ brigăzile legumicole, despre experi­ m ân1’, „G rija pa rtid u lu i şi guvernu­ — două posturi maiştri tîmplârie mecanică ;
tivă la gospodărirea şi înfrum useţa­ enţa acumulată şi ve n itu rile obţinute. lu i pentru ocrotirea mamei şi copi­
rea oraşelor şi satelor. Puncte de a- Deosebit de instructive au fost şi lu lu i44, „Femeia — factor activ în — un post maistru montaj lâcâtuşerie ;
tracţîe constituie şi m anifestările cul­ cele 12 vizite făcute de unele coope­ viaţa economică, politică şi social- — un post maistru S.D.V.
turale şi educative. culturală a ţâ r ii4' etc. O participare
Din munca şi activitatea tovarăşe­ ratoare în unită ţile din satele vecine mare au cunoscut şa serile literare
lo r noastre redăm cîteva aspecte. unde au acum ulat o experienţă bună care au avut ca temă „Omagiu p a rti­ Pot participa Ia concurs tovarăşii care îndeplinesc condiţi­
în legum icultura şi zootehnie. L u ­ d u lu i' şi „Te cîntăm, partid iu b it'4, ile prevăzute în Hotărîrea 106V/1963.
c ru ri interesante au aflat femeile în unde au fost citite şi prezentate o-
Acţiuni gospodăreşti vizitele făcute la sectorul legumicol pere literare ale s criito rilo r noştri. Cererile de înscriere şl actele prevăzute în regulamentul
Cu m u lt interes urmăresc femeile
al C.A.P. Vinerea, la cel zootehnic de organizare a concursului se vor depune la serviciul perso­
şi conferinţele pe teme politice, e-
de la M ihalţ, la cel avicol de la To- conomice şi educative. P rintre cele nal şi formarea cadrelor al Uzinei mecanice Cugir, pînâ cel
Perioada de prim ăvară şi vară este teşti etc. care au atras un num ăr mare de tîrziu n 25 iunie 1966.
cea mai propice pentru organizarea auditoare am intim : „Să educăm
unor acţiuni de gospodărire şi în fru ­ copiii in sp iritu l dragostei neţărm u­
museţare a oraşelor şi satelor. Fe­ rite faţă de partid şl guvern'4, „Să
meile şi-au adus la efectuarea unor Excursii în fără Un colţ din oraşul nou Cugir.
asemenea lu cră ri o contribuţie im ­ clădim viaţa de fam ilie pe o teme­
portantă. Astfel, de la începutul anu­ lie m orală sănătoasă" şi altele. Foto : I. TERCK
T
I
lui, fem eile au co n trib u it la amena­ Organizarea dc excursii pentru v i­
jarea a 119 ha. spaţii şi zone verzi, zitarea unor muzee, locuri istorice IMPORTA ! V
la plantarea a 45.000 pomi şi arbuşti şi monumente ale natu rii a stat per­ CALITATEA CĂRBUNELUI
ornam entali, c it şi la întreţinerea manent în preocuparea com isiilor şi
lu c ră rilo r respective. com itetelor de femei. Numai în u lti­ calitatea cărbunelui. Elim inarea lo r Plantele medicinale constituie principalul mijloc de fabricare a medicamentelor necesare
O contribuţie la acţiunile de gos­ m ul tim p, peste 221 de femei au par­ (Urmare din pag. O menţinerii şl apărării sănătăţii omului. Peste 70 Ia sută din medicamentele produse în ţara noas-
podărire a oraşelor au adus-o femeile ticipat la 5 excursii cu caracter in­ şi luarea unor măsuri eficiente tre­
buie să stea în centrul atenţiei con­
din Hunedoara şi Sebeş. La amena­ structiv şi recreativ organizate în . Aprovizionarea însă se poate îm­ tră se fabrică din plante medicinale.
jarea zonelor verzi dintre blocurile ţară. Astfel, au fost vizitate Muzeul bunătăţi. Cred că ar fl bine ca m ai­ ducerii exploatării şi a sectoarelor. Datorită proprietăţilor active pe care le prezintă, ele sint solicitate intr-o gamă şi cantitate
nou date în folosinţă la Hunedoara, de istorie a P a rtidului Comunist, a ştrii din schimbul I să-i asigure pe La E.M. U ricani trebuie să se acorde tot mai mare şi la export. Din aceste motive, plantele medicinale constituie o principală sursă de
cît şi la parcul „ A r in i' din Sebeş au m işcării revoluţionare şi democratice m inerii din schim bul II, cu mate- mai m ultă preocupare alegerii steri­ venituri atit pentru economia naţională, cît şi pentru veniturile proprii ale cetăţenilor.
fost prezente numeroase femei. din România, Muzeul Doftana, oraşul rcalcle necesare, m aiştrii din schim ­ lu lu i v iz ib il a tit în abataje cît şi
însă.
aceasta
la suprafaţă. Pentru
Sibiu, numeroase localităţi şi locuri bul II, pe m inerii din schim bul I I I se impune ca tovarăşii din condu­ Pentru valorificarea lor, statul a creat întreprinderi specializate care se ocupă cu achiziţio­
ş.a.ni.d. Jn acest fel am avea mate­ narea, prelucrarea şi livrarea. Aceste întreprinderi achiziţionează Ia preţuri destul de corespunză­
turistice. riale şi nu am pierde tim p". cerea exploatării să ia măsuri de toare de Ia populaţie, şcoli, C.A.P.-uri, plante medicinale achitind prin achizitori pe loc valoa­
In vizită la vecini M erită subliniată preocuparea în Spiridon Tim oftc, m iner şef de punere în funcţiune a benzii de rea lor.
această direcţie manifestată de Co­ brigadă : „N i se im pută de m ulte claubaj de la suprafaţă, să studieze întreprinderea de plante medicinale Orăştie care are misiunea de valorificare a plantelor în
m odalitatea de aplicare a unei fo r­
m itetul orăşenesc al fem eilor Deva ori că nu alegem sterilul din cărbu­ me de cointeresare m aterială a b ri­
Femeile cooperatoare sînt în d ru ­ ne. Dar, de cele mai m ulte ori, cei regiunea Hunedoara, aduce la cunoştinţă că achiziţionează prin achizitorii din satele şi comunele
şi cel raional Orăştie. găzilor care aleg sterilul. De ase­
mate să asimileze tot m ai bogate cu­ care ne acuză nu au dreptate. In u- menea, sînt necesare măsuri pen­ regiunii, următoarele sortimente de plante medicinale:
nele abataje, sterilul nu poate fi
noştinţe agrotehnice pentru ca astfel tru îm bunătăţirea ilu m in a tu lu i în
ales pentru eă ilum ina tul este neco­ abataje, asigurarea brigăzilor cu Preţ de achiziţie lei/kg
să-şi poată aduce o contribuţie sub­
stanţială la sporirea recoltelor, a ve­ Manifestări respunzător. M in e rii nu văd bine la m ateriale şi organizarea mai ju d i­ Sortim entul verde uscat Perioada de recoltare Condiţii de calitate
lum ina lăm pii de benzină, sau VVolf.
n itu rilo r cooperativelor agricole, ale să aleagă sterilul. Tocmai de cioasă a transportului. Verde cu receptacolul cit mal
O rganelor de partid, sindicale şi
tu tu ro r cooperatorilor. cultural-artistice aceea ar fî bine să se monteze în a- U.T.C. le revine sarcina să ducă o Flori de soc 0.80 4 mai—iunie scurt. Uscat, să-şi păstreze culoa­
bataje
eicctro-pneumatice,
lăm pi
In acest scop, comitetele raionale care să asigure o lum ină corespun­ muncă politică susţinută pentru mo­ rea naturală prin uscare la umbră.
şi orăşeneşti de femei au organizat zătoare". bilizarea m in e rilo r la luptă pentru
De o largă popularitate în rîndul îm bunătăţirea ca lităţii. Ele trebuie
schim buri de experienţă şi vizite re­ ★ să combată cu tărie tendinţa de jus­ 10 mal—august Verde neperforată. Uscată Ia
fem eilor se bucură şi m anifestările Frunză de mătrăgună 4,30
ciproce ale cooperatoarelor. Peste 200 cultural-ai*tistice organizate de co­ Interlocutorii noştri au arătat, deci, tifica re a procentului rid icat de ste­ umbră, să albă culoarea naturală.
de cooperatoare au participat la m itetele şi com isiile de femei P rin­ că la mina U ricani există o serie de ril din cărbune prin cond iţiile aşa- Verde fără peţlolul principal.
schim burile de experienţă organizate tre acestea am intim simpozioanele. deficienţe care influenţează negativ zis specifice de zăcâmînt. Frunză de nuc 0,20 1 iunie—august Uscată la umbră, să aibă culoa­
rea naturală.
Verde recoltată în timpul înflo­
Sunătoare (planta
Simpozion pe întreagă) 0,70 3 iunie—septembrie ririi de 25—30 cm. Uscată la um­
bră.
) > * • * * '* I n p r o d u c ţ i e „ Verde recoltat pe timp uscăT,
teme N.T.S. Fanfiu (Saschiu) 1,50—2 8 Ianuarie—decembrie fără rădăcină. Uscat Ia umbră
De curînd, în centrul m inier Gura- NOSTRU Verde, spălat curat, despicat in
barza, raionul Brad, s-au desfăşurat ş i s o c i e t a t e Stînjenel rădăcină 0,60 3 aprilie—octombrie patru. Uscat pe cale naturală.
lu cră rile sim pozionului cu tema: Cluboţica cucuiul Verde, spălată bine, fără impu­
„N outăţi tehnice şi probleme de pro­ 10
tecţia m uncii în m in e ritu l m etalifer Cu cinci ani In urma cinci I s-a (rădăcină) 2 aprilie—Iunie rităţi, Uscată pe cale naturală.
neferos'. propus să lucreze in sectorul 7.00- „TOCMAI PE MINE Verde, bine spălată, fără impu­
Sim ppzionul, organizat de Direcţia tchnic ca îngrijitor de animale. Lo- 9 aprilie—noiembrie
generală m inereuri neferoase,’ COnsi- ghin Ursa a răspuns alunei cam-,In- Păpădie rădăcină 1,70 rităţi şi părţi aeriene. Uscată pc
liul«N aţional al In ginerilo r, ş i‘T e h n i­ — Tocmai pe mine m-aţi găsit. M-ATI ALES ?“ cale naturală.
cienilor şi întreprinderea m inieră Proaspete, de culoare cfirfimlzle
Barza, a în tru n it delegaţi din partea Aşa de neisprăvit arăt. să nu tiu Măcieşe fructe 1 — august—noiembrie
T ru stului m inier Baia Mare, T rustu­ bun numai la muls vacile? Din — Tovarăşe Manea, mă lnvoie.se nu a veni aici n-am auzit de raţii roşu aprins, fără impurităţi.
lui m inier C luj, S.C.S.M. Petroşani, răspunsul dat, se puica lesne înţe­ să trec la grald. Chiar de mline. Să lurajere, igienă, selecţie, de masa­ Ienupăr (Jneapăn) Fructe ajunse la gradul de ma­
T ru stu lu i m inier Deva, în tre p rin d e ­ lege cit de pul in cunoştea Loghin lin iertat dacă la început nu mă p ri­ ju l ugerului şl de multe alte „secre­ fructe 2,30 4 septemb.—decemb. turitate.
rii m iniere Hunedoara, D irecţiei teh­ cerinţele după care Ircbuie cres­ cep prea bine. Cu tim pul voi in- te" ale meseriei. Apoi, trebuie sâ-tl
nice din M in iste ru l M inelor, tehni­ cute, îngrijite si hrănite animalele. vă (a. placă animalele. Altfel... Mălai mărunt
cieni şi ingineri din sectoarele şi sec­ U nii au rămas nedumeriţi. De ce S-au scurs de atunci zile si luni. Inlr-adevăr, Loghin Ursa nu vrea (Păducel) Proaspete, de culoare roşu a-
ţiile în tre p rin d e rii m iniere Barza. s-o tl îm potrivind allla Loghin Zorifl de treburi, oamenii au uitat să se laude cu rezultatele obţinute Mălaiul cucuiul, fructe 1,20 septemb.—octomb. prins, fără impurităţi.
In cadrul sim pozionului au fost ăsta? — Işf spuneau ei. Consiliul de promisiunea lăculă de Loghin. pentru că st le că sînt posibilităţi ca
prezentate urm ătoarele lu c ră ri: „Fo­ de conducere, cooperatorii, toţi il Dat Intr-o bună zi. îng rijito ru l de a- producţia de /apte pe cap de vacă Fructe ajunse ia maturitate cu
losirea raţională a m aşinilor de ex­ cunoşteau bine pe Loghin Ursa. A- nimale şl-a exprimat dorinţa să fie furajată să crească şl mal mull. Noi Boabe de soc umbreluţe scurte. Uscate pe cale
tracţie m inieră m ulticablu", „P roble­ predau la el mal ales buna inten­ cel d in ţii insctls la Invăţăm lntul zo­ Insă n-am scăpai din vedere un a- negre, fructe 1 6 septemb.—octomb.
me de protecţia m uncii la m inele de ţie dc a se dărui cu toată puterea otehnic. Si timp dc trei ani. Loghin mănunt destul de semnillcativ. An naturală.
m inereuri, privin d combaterea pra­ lu i dc muncă Interesului obştesc al a losl în acelaşi timp un În g rijito r de an, lotul de vaci pe care le în­ Codiţe alese, nebrunlficate şl
fu lu i şi prevenirea îm b o ln ă virilo r de cooperativei. conştiincios dar şi un bun elev. Stu­ grijeşte el. a dat producţii de lapte Cozi de cireşe 0,80 2,50 mal—iulie fără Impurităţi. Uscate pe cate
silicoză", „S tudiul cercetării îm bol­ Cltcva zile dui>ă ce / s-a făcut diul sistematic şl organizat, com­ tot mai mari, Pină în prezent, Lo­
n ă virilo r profesionale şi a m ijloace­ propunerea, Loghin a losl lăsat In pletat cu munca practică de zl cu ghin Ursa a obţinui de la îlecare naturală.
lo r de prevenire şi combatere a lo r în pace să sc mal gindească. Intre zi, au sădii In mintea şl inima în­ vacă lurajată 742 litri lapte. Este cea
regiunea Maram ureş", „Procedeu de timp. preşedintele cooperativei agri­ g rijito ru lu i Loghin Ursa mulle cu­ mai mare producţie obţinută de în-
epurare (chim ică şi mecanică) a a- cole si-a lacul drum mai des pe la noştinţe şl pasiune penlru această g rljilo rll-m u lg ă lo rl de la C.A.P. Boz. Florile, frunzele şl ierburile se recoltează pe timp uscat. Uscarea se face Ia umbră, în spaţii
pelor reziduale de la m inele şi in ­ el. Discutau Jmpteună de loatc, nu­ meserie. Sentimentul că In noua Iul raionul Via. Pină la realizarea inte­
stalaţiile de preparare a m inereuri­ mai despre propunere nu. Treptat. muncă poate li şt mai mult de folos grală a angajamentului luat de a bine aerisite. Rădăcinile se pot usca şl Ia soare. Fructele se recoltează 80—90 la sută coapte şl se
lo r neferoase şi auroargintîfere". Loghin Ursa a început să .cunoască dezvoltării si în tă ririi cooperativei a- obţine anul acesta 2.800 litri lapte pot usca şi la soare.
In urma discuţiilor purtate, au fo6t perspectiva dezvoltării sectorului zo­ gricole, i-a reîmprospătat tortele, l-a pe cap de vacă furajată, trebuie de­ Pe lingă contribuţia patriotică a fiecărui cetăţean la valorificarea plantelor medicinale în
adoptate o serie de măsuri. otehnic. posibilităţile sl condiţiile de dat puteri not Descoperind cile lu ­ pusă multă muncă. Dar în g rijito ru l• scopul amintit, ele constituie o sursă importantă de venituri pentru culegători.
M IIIA I SUSAN care dispune cooperativa. Cînd se cruri Interesante şl humoase recla­ mulgător Loghin Ursa. ţine cu fot
tehnician aşlepla mal puţin. Loghin Ursa il mă creşterea si îngrijirea animale­ dinadinsul sâ-şl depăşească angaja­ In vederea realizării acestor scopuri, culegeţi cît mai multe plante medicinale pe care sft
spuse preşedintelui: lor. Loghin Ursa a îndrăgit această mentul. Ie predaţi centrelor de achiziţii din satul sau comuna dumneavoastră.
muncă. Şi a dovedit de nenumărate
ori că ii plac animalele. Dâundzl După cum singur spunea, Loghin
chiar ne spunea: nu e vechi In meserie. Pulină expe­
— Nu mă pot lăuda cu nu ştiu ce rienţă a dobfndit totuşi şl o împăr­
realizări grozave la lotul celor 11 tăşeşte cu dragă inimă celorlalţi. Lo­
vaci pe care le am in primire. Din ghin Ursa a învăţat o meserie, s-a
cile fmi dau seama. însă. creşterea calificat In îngrijirea şi hrănfrea va­ COMBINATUL CARBONIFER VALEA JIULUI
sl îngrijirea animalelor esle o me­ cilor.
serie destul de pretenţioasă. Su de M IRO N TIC
mic m-am ocupai de vite. Dar plnă contabil la C.A.P. Boz

L a o b îr ş ia L o tr u lu i PLANUL TEMATIC DE INOVAŢII

Situată în apropierea izvoarelor recreere, constituind un punct tu­
Lotrului, cabana Obîrşia Lotrului îşi ristic de mare atracţie. P E A N U L 1 9 6 6
justifică pe deplin denumirea. De oriunde ai veni — din Sebeş,
Obîrşia o constituie lacul Gîlcescu Petroşani, Lonea, ospitalitatea ce te
din m unţii Parîngului, de unde Lo­ aşteaptă este aceeaşi.
tru l curge o parte singur, pe urmă E şi firesc? Iu b ito rilo r de drum eţii
paralel cu drum ul alpin Novaci- din regiunea noastră le facem reco­ Nr. T e m a Situaţia actuală C ondiţiile tehnico-econo PosibUit. fin. Locul de
Sebeş, pînă la cabană. mandarea ca la sfirş it de săptămî- crt. mice impuse inovaţiei de rezolv. aplicare
Unic p iin frumuseţea lui, acest nâ să viziteze această cabană, o a-
drum străbate m unţii din Oltenia devârată periă turistică a m u n ţild r
pină în Transilvania noştri.
Ascunsă între brazi, cabana Obîrşia L o tru lu i îm bie la odihnă... Ascunsă între brazi, cabana O bîr­ Foto-lext: 1 Combaterea form ării In tim pul ru lă rii, por­ S$ asigure o stropire Fond de Pe trasee
F oto: AU R E L DU LA şia Lotrulu i este un loc m inunat de ing. AUR EL D U LA prafului în circuitele de n irii. U m ponării vago- eficientă a m aterialului inovaţii. principale de
aer proaspăt pe traseele netelor se formează m ul! şl evitareA fo rm ă rii pra­ transport în
principale de transport praf fului. subteran.
Reducerea consumului
2
Soluţionarea podlril a-
In prezent se podesc de material lemnos şi a-
me. Aşteptăm din partea în tre p rin ­
Abataje
N O T E • N O T E derii regionale de panificaţie şi a nu ne vedem capul de lucru. In plus să de sîrmâ. sonalului. Fond inov. cameră.
batajelor cameră tn pla­ în lemn.
sigurarea securităţii per­
am avut şi ceva comenzi urgente. în ­
ţelegeţi... Treceţi peste 20 de zîle că
D irecţiei comerciale regionale rezol­
varea lor cit mai operativă, în con­ precis vor fi gata". ,
form itate cu regulile unui comerţ ci­ Om ul a înţeles. A bătut drum ul 3 Susţinerea su ito rilo r In prezent se armeazâ Reducerea posturilor Fond S uitori din
kilom etri — este de vină, aşa cum vilizat. . de la Haţeg la Petroşani cu speranţa din strate groase cu alte în lemn, necesitfnd o în­ de întreţinere şi a con­ producţie strate groase.
m ateriale decît
lemnul treţinere permanentă.
sum ului de lemn.
Plinea s-ar părea, ci tovarăşii din conduce­ CONSTANTIN BAD U ŢA că la 22 aprilie va ridica pieile de — prin beton are.
la tăbâcârie. Cînd s-a prezentat la
rea fabricii de pîine care livrează
N IC O LA E BArŞAN
produsele după douâ-trei zile de la corespondenţi data stabilită, conducerea cooperati­ 4 Mecanlzaiea manevră­ In prezent se execută Să prezinte siguranţă Fond inov.
vei a invocat un nou m otiv: „Trebuie
fabricare şi gestionarii magazinelor,
proaspătă care „înghit" tot ce li se oferă. să ne scuzaţi şi de data aceasta. Piei­ ri î macazelor pe trasee­ manual. in funcţionare şi să evi­ Tiasee prin­
cipale
de
le principale de
le au fost Introduse in procesul teh­
trans­
te accidentarea persona­
.La Zlatna, în celălalt colţ al re­
nologic de producţie, dar nu
sînt
giunii, în tîln im un alt aspect neplă­ L anful chiar definitivate. Dacă veneaţi cu port. lului. transport.
Fiecare om al m uncii doreşte să cut. A ici, înainte cu cîtva tim p, p îi­ cîteva zile mai tîrziu erau gata". Şi 3 Sistem de frînare a va- Cu sistemul actual se Să asigure o frin a re e-
Nu de m ult însă, din dispoziţia con­ a m â n ă rilo r
>ească în magazinele de desfacere nea se desfăcea prin două magazine. cetăţeanului 1 s-a spus să vină pe gonetelor în circuite, la­ distrug prem atur vago- ficace fără distrugerea Fond Inov. In circuitele
pîinil, produse proaspete şi în sor- ziua de 2 mai. teral pe cutia vagonetu- nrteJe. vagonetelor şl securitatea din rampele
puţurilor.
mente variate Căci, orice s-ar spu- ducerii O.C.L. comerţ m ixt Alba lu- Dar, şi de această dată s-au găsit luj. transportului.
In ziua de 2 februarie a.c. celă- scuze. I s-a fix a t a lt termen, cu
r, pîinea proaspătă şi bine rume- Lia (la propunerea merceologului Pe­ ţeanul Gheorghe Popescu din Petro­ „asigurări ferme". Aşa îneît. 1a 25 6 Susţinerea metalică a
gradului
M ărirea
Se armeazâ
de
în lemn.
ită este mai gustoasă şi consumată tru Gardoş), pîinea se desface numai şani s-a prezentat la cooperativa meş­ mai, cu 5 zîle după data stabilită, îm bin ă rii abatajelor nu asigură gabaritul ne­ securitate a m uncii, asi­ Fond inov. Abataje
ii plăcere. prin magazinul nr. 133. De ce? Lo­ teşugărească „Retezatul* din Haţeg a venit iarăşi cu bonul nr. 490 să r i­ frontale cu preabatajele. cesar. gurarea p ro filu lu i nece­ frontale.
pentru a tăbăci 5 piei. Cum era şi dice pieile. Insă,... tot degeaba.
...Magazinele din P etrila nu pot cu ito rii Zlatnei, care uneori sînt o- firesc, a fost p rim it cu am abilitate. sar.
une însă la dispoziţia cumpârăto- bligaţi să aştepte m ult pînă sînt ser­ 1 s-a răspuns că pe6te două luni piei­ Cetăţeanul a plecat Indignat spre
La
Petroşani. Şi pe bună dreptate.
Metodă de abataj cu
uor produse de panificaţie în con- v iţi, nu pot înţelege o astfel de mă­ le vor fl tăbăcite. M ulţum it, omul a cooperativa „Retezatul" din Haţeg s-a 7 productivitate Se aplică metode cu Creşterea productivită­ Fond Strate
sporită abataj cameră, cu un ţii m uncii, a producţiei, producţie
liţiile menţionate. Acest lucru se da- sură. Poate că direcţiunea O.C.L. co­ plecat acasă şi a revenit în ziua de manifestat faţă de el indolenţă şi o pentru exploatarea stra- consum mare de mate­ securitatea personalului, groase.
T-eşte faptului că pîinea este adusă m erţ m ixt din Alba lu lia deţine se­ 2 aprilie să ridice pieile tăbăcite. Dar, nepăsare crasă. telor groase în zone rial lemnos. reducerea consumului de
la Petroşani. Dar, nu distanta cretul unei inovaţii în materie? spre surprinderea Iul, ele nu erau unde nu se poate aplica m aterial lemnos.
ilntre cele două oraşe — circa trei ...Două aspecte ale aceleiaşi proble­ term inate. „S titi — 1 s-a răspuns — D. LUPASCU abatajul frontal.