Page 6 - Drumul_socialismului_1966_06

PAGINA A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3551

S ubliniind rolul industriei con­ structoare de maşini, a vorbit des­ ternic avint, realizînd ritm u ri Im ­
structoare de maşini în echiparea pre aportul sindicatelor din între­ portante de creştere a producţiei.
tehnică a economiei naţionale şi în prinderile constructoare de maşini Ea furnizează astăzi d ife rite lo r ra­
extinderea exportului, A lexandru la atragerea maselor la organizarea m uri ale economiei două tre im i din
(Urmare din pag. [) 1970. Constructorii noştri dc cam i­ acestei producţii la nivel corespun­ lor m uncii din industria construc­ Albescu, adjunct al m inistru lui co­ şi conducerea producţiei, la înde­ necesarul de maşini, u tila je şî in ­
oane, m uncitorii din întreprinderile zător. Sint, de asemenea, prevăzute toare de maşini ele vor fi realizate m erţului exter ior-, Petre Turcu, d i­ plinirea şi depăşirea sarcinilor de stalaţii. In anii şesenalului au fost
de înalt nivel tehnic, constructorii care cooperează la această produc­ măsuri in vederea dezvoltării mal în întregime. (Aplauze puternice). rector general al Uzinelor „23 A u­ plan. El a subliniat in această d i­ acoperite aproape integral nevoile
de maşini îşi vor aduce preţioasa lor ţie. oamenii de ştîintă, M inisterul rapide şi îm bunătăţirii calitative a P articipanţii la această consfătuire gust*' — Bucureşti, losif Lisovsehi, recţie însemnătatea întrecerii socia­ unor ram uri ca : transporturi, agri­
contribuţie la sporirea rodniciei pâ- Industriei C onstrucţiilor de Maşini producţiei de televizoare, aparate de au form ulat o serie de c ritic i — după tehnician In Uzina „1 M ai" — P lo­ liste şi necesitatea ca întreprinde­ cultură, u tila j petrolier, economia
m întului şi creşterea producţiei agri­ sînt chemaţi să acţioneze cu hotă- radio, frig id ele şi alte bunuri de con­ părerea mea îndreptăţite — la adre­ ieşti, Jenei Desidcriu, inginer-şef al rile sâ asigure condiţiile organiza­ forestieră.
cole, la ridicarea ag ricu ltu rii patriei rîre nu numai pentru a spori în mă­ sum de folosinţă îndelungată, nece­ sa felu lui în care M inisterul In ­ Uzinei „T ehnofrig“ — C luj, au re­ torice şi tehnico-m atci iule pentru După ce a arătat că unele ram uri,
noastre. sură însemnată producţia, ci şi pen­ sare populaţiei. dustriei C onstrucţiilor dc Maşini se levat succesele dobîndite în asim i­ buna eî desfăşurare. M inisterul este ca industria construcţiilor, m inieră,
In arest cincinal, se vot produce tru a îm bunătăţi continuu calitatea Tată, tovarăşi, rîteva din direcţiile ocupă de asigurarea ritm ic ită ţii pro­ larea de maşini şi utilaje, cu înalte chemat sâ contribuie la stabilirea uşoară, nu nu p rim it în întregim e
locomotive electrice, locomotive Die­ m aşinilor şi indicii lor de utilizare. mai im portante spre care vor trebui ducţiei. de aprovizionarea tehnîco- perform anţe tehnice şi economice. unor c rite rii precise pe baza cărora utilajele necesare din care cauză
sel cu transm isie hidraulică, vagoane Ţinînd seama de cerinţele creseîn- să-şi concentreze atenţia lucrătorii m aterială şi de alte probleme rid i­ V orbito rii au subliniat justeţea in d i­ să se poată aprecia contribuţia fie ­ o parte din ele au trebuit sâ fie pro­
moderne de călători şi marfă, apara- de ale oam enilor muncii, ca rezultat din industria constructoare de ma­ cate de întreprinderi. Este necesar caţiei cuprinse în raportul prezentat cărui lucrător la îm bunătăţirea ca­ curate din im port, vo rbitorul a sub­
taj pentru mecanizarea şi autom ati­ al creşterii continue a nivelului lor şini în urm ătorii ani. După cum ve­ ca m inisterul, conducerea sa să ana­ la consfătuire pr ivind necesitatea ca lită ţii produselor — obiectiv central lin ia t că înfăptuirea sarcinilor tot
zarea proceselor de exploatare în de trai, Com itetul Central a hotârît deţi, sînt sarcini m ari şi m obiliza­ lizeze toate aceste probleme, să în ­ paralel cu asimilarea de produse a! întrecerii socialiste. mai complexe ce revin construcţiei
transportul feroviar, noi tip u ri ca in cursul acestui cincinal să se toare; dai Com itelui Centra] şi gu­ tocmească un plan în cate să fie noi sâ se asigure moder nizarea ne­ In cu vin tul său, mg. T ro fin Sime- de maşini cere din partea colecti­
nave de tonaj sporit. O puternică treacă la producţia de autoturisme. prevăzute măsuri p e n ii îm bunătă­ contenită a produselor aflate în fa ­ drea, prim -vicepieşedinte al C om i­ velor de lucrători din în treprinderi
dezvoltare va cunoaşte producţia (Aplauze). M inisterul are sarcina de vernul consideră că avem toate con­ ţirea m uncii sale. pentru a acorda bricaţie, astfel ca acestea sâ ţină tetului de Stat al P la n ifică rii, a a- si de pe şantiere, din institutele de
m ijloacelor de transport auto, care a trece de pe acum la luarea tuturor d iţiile pentru înfăptuirea lor şî că între p rin d e rilo r un ajutor mai mare pasul cu cele mai noi cuceriri ale rătat că sarcina trasată constructo­ proiectări şi cercetări, din aparatul
va creşte de peste două ori pînâ în m ăsurilor necesare pentru realizarea prin eforturile susţinute ale oameni­ în întreaga lor activitate. ştiinţei şi tehnicii contemporane. In rilo r de maşini de Congresul al central al m inisterului, o m o b ili­
legătură cu aceasta s-a subliniat ne­ IX -lea al pa rtid u lui de a asigura zare mai mare a capacităţilor teh­
cesitatea dezvoltării şi perfecţio­ aproxim ativ două treim i din nice şi de organizare.
nării a c tiv ită ţii sectoarelor de con­ maşinile. instalaţiile şi u tila ­ In continuare, ocupîndu-se de asi­
cepţie din uzine. jele necesare înzestrării ram u­ gurarea unei eficienţe m axim e a
a? In condiţiile evoluţiei extrem de rilo r economiei naţionale în pe­ in ve stiţiilor, vorbitorul a arătat că
rapide a progresului tehnic, scurta­ rioada 19GC-1970 va fi realizată la lu crările de in vestiţii trebuie a-
rea ciclului de asim ilare a produse­ în mare parte pe baza in ve stiţiilo r vute in vedere folosirea optim ă a
lor, precum şi modernizarea produ­ de peste două ori mai m ari decît suprafeţelor şi u tila je lo r existente,
selor aflate în fabricaţie constituie cele din cei cinci ani anteriori. modernizarea lor continuă. Se im ­
7
factori de prim ă însemnătate în a- Cheltuirea unui volum de investi­ pune alegerea so lu ţiilo r constructive
sigurarea com pe titivită ţii pe piaţa ţii atît de însemnat solicită din par­ celor mai adecvate scopului pentru
Internaţională. Sint necesare o mai tea m inisterului şi a fiecărei între­ clă d iţi. De asemenea, este necesar
mare elasticitate şi operativitate in prinderi gospodărirea cu cea mai ca achiziţionarea m aşinilor sâ se
alinierea producţiei la cerinţele mare răspundere a fo n d u rilo r alo­ facă după specificul uzinelor şi mă­
pieţelor externe prin diversificarea cate. folosirea lor în prim ul rînd rimea seriei de produse, u tilizîn d
t o v a r ă ş i, ganizarea cît mai raţională a flu x u ­ cipale ale desfăşurării ritm ice a pro­ maşini, introducerea toi mai largă pe tipodim ensiuni la o scr ie ele ma­ pentru creşterea capacităţilor de m aşinile fabricate în ţară, sau care
lui tehnologic. Este necesar ca la ducţiei şi a realizării de produse de a proceselor perfecţionate de pro­ şini şi u tilaje şi. in acelaşi tim p, producţie la produsele cu desfacere se pot fabrica şî apelînd la im por­
îndeplinirea in cele mai bune con- definitivarea lu cră rilo r de investi­ înalt nivel tehnic. ducţie, a mecanizării şi autom atizării continuarea. în cazuri justificate, asigurată, pentru ridicarea ca lită ţii tu ri num ai după o temeinică analiză.
d itiu n i a acestor m ari sarcini cere ţii sâ fie m obilizaţi cei mai buni Este necesară combaterea tendin­ solicită m uncitori şi specialişti cu a producţiei pentru export de acestora, lărgirea p ro filu lu i de fa ­ In ce priveşte dezvoltarea capaci­
îm bunătăţirea substanţială a activi­ specialişti din uzină, din institutele ţelor nejuste de im obilizare a m ij­ o înaltă calificare profesională şi maşini unicate sau de mică seric. bricaţie şi diversificarea sortim en­ tă ţilo r de producţie din secţii şi a-
tă ţii de cercetare ştiin ţifică şi de pro­ de proiectări, din ministere. Heali- loacelor materiale şi a fondurilor tehnică, cu un orizont tot mai larg P articipanţii la discuţii au reliefat telor, punerea în funcţiune a ca­ teliere, între p rin d e rile trebuie să se
iectare, in vederea creării de noi t i­ zînd o eficientă cît mni înaltă a financiare, sporirea preocupării pen­ de cuiturâ. capabili să stapîneascâ totodată posibilităţile de perfecţio­ p acităţilor de producţie în term e­ orienteze într-o măsură m ult mai
puri de maşini şi u tilaje de mare in ve stiţiilo r vom dovedi că ştim să tru economisirea m aterialelor, re­ m ijloacele moderne dc producţie. nare a colaborării dintre în tre p rin ­ nele stabilite si la param etrii pro­ mare in direcţia a u to -u tilâ rii, a
productivitate, rid ic ă rii caracteristi­ ne îndeplinim datoria, că sîntein ducerea continuă a cheltuielilor dc Conducerile întreprinderilor, M i­ derile producătoare şi organele co­ iectaţi. Sînt necesare în prim ul rînd construirii de maşini şl dispozitive
cilo r lor tehnice şi economice, perfec­ buni gospodari, demni de încrede­ producţie, scăderea preţului de cost. nisterul Industriei C onstrucţiilor de m erţului exterior- pentru în d e p lin i­ intensificarea pregătirii documenta­ speciale în ateliere p roprii.
ţio n ă rii continue a tehnologiilor de rea pe care ne-a acordat-o clasa Fiecare conducător de întreprinde­ Maşini, M inisterul Invăţăm intului rea sarcinilor' de export. ţiilo r pentru investiţii, întocm irea Referindu-se Ia problemele orga­
fabricaţie. Sint necesare eforturile u- muncitoare, poporul, încredinţtn- re, fiecare om al muncii trebuie să trebuie sâ ia toate măsurile pentru Alexandru Aromînesci, inginer şef lo r temeinică şi predarea la tim p nizării ştiin ţifice a producţiei, vo r­
nite ale cercetătorilor şi proiectanţi­ du-ne spre adm inistrare bunurile militeze activ pentru a realiza pro­ pregătirea cadrelor necesare de al Uzinei de strunguri din Arad, de către proiectanţi, scurtarea te r­ bitorul a arătat că aparatul m inis­
lo r din institutele departamentale şi sale (V ii aplauze). ducţia la cel mai înalt nivel tehnic munc itori calificaţi, a num ărului ne­ in ". Teodor Ciorccag. directorul U- menelor de avizare de către Com i­ terului nu s-a preocupat în su fi­
laboratoarele uzinale, din institutele Consider ne justă practica actuală şi calitativ, la un preţ de cost cît cesar de tehnicieni şi ingineri, să zinei de mecanică fină — Bucureşti. tetul de Stat nt P la n ifică rii si alte cientă măsuţă pentru finalizarea a-
Academiei şi învăţământul superior de a se include in fondurile dc in ­ mai redus, pentru ca toate între ­ acorde atenţie sporită perfecţionării Valentin Cosoroabâ. inginer- sef al organe de stat. o mai strînsă cola­ cestei acţiuni. Participarea acestuia
pentru înlăturarea In tim pul cel mai vestiţii cu scopuri productive chel­ prinderile să Iie rentabile, sâ aducă cunoştinţelor lor, in fo rm ă rii şi do­ Uzinei «Tim puri noi" Bucureşti, şi borare între proiectanţi şi benefi­ s-a rezumat la transm iterea de in ­
scurt a râm înerii in urmă in acest tu ieli pentru construirea de locu­ statului beneficii sporite. Numai cum entării tehnico-stîinţifice asupra a lţi vorbitori s-au re ferit la unele ciari. strucţiuni către uzine şî la efectua­
domeniu, la care au contribuit in inţe. alte obiective sorinl-rulturale astfel activitatea de producţie va progreselor rapide pe care le cu­ aspecte alo organizării ştiin ţifice a Pe baza bogatei experienţe acu­ rea unor controale fără, a avea un
mare măsură părerile greşite, după şi efectuarea de lucrări edilitare corespunde deplin cerinţelor progre­ noaşte construcţia de maşini pe producţiei ale dezvoltării şi dive r­ mulate pînă acum. în ţară pot fi program îndeajuns de clar. El a a-
care progresul industriei ar fi de­ în oraşe, deoarece aceasta duce la sului continuu al economiei. ale plan mondial. sificării producţiei de maşini-unelte proiectate şi realizate noi instalaţii rătat că punerea în valoare a re­
pins numai de achiziţionarea de ma­ denaturarea va lorii reale a investi­ creşterii bunăstării întregului nostru In urm ătorii ani se prevede o Ei au relevat experienţa dobînditA şi utilaje de înaltă tehnicitate. Li­ zervelor interne p rivin d perfecţio­
şini, utilaje, procese tehnologice şi ţiilo r. grevează asupra costului pro­ popor. (Aplauze). creştere sim ţitoare a exportului de în organizarea fabricaţiei pe baza nele ministere. însă. printre care narea organizării producţiei şi a
licenţe din străinătate. tehnologiei dc grup şi amplasarea M inisterul Industriei Chimice şi
duselor. Este necesar tu în cel mai Va trebui ra organele economice maşini şi utilaje. Îndeosebi de ma­ m uncii cete examinarea tem einică
V or trebui luate măsuri imediate scurt tim p organele economice cen­ ccntrnlp. Com itelui de Stat al Pla­ şini-unelte. întreprinderile trebuie m aşinilor pe lin ii tehnologice, au M inisterul Industriei C onstrucţiilor şi găsirea de soluţii pentru e lim i­
pentru întărirea centrelor de cerce­ trale să ia măsuri pentru a se re­ n ificării. M inisterul Finanţelor să să depună stăruinţe si eforturi sus- subliniat că trebuie respectate pres­ de Maşini, au propus si au solicitat narea lo cu rilo r înguste, organiza­
tare existente, pentru înfiinţarea şi vedea mctod9lţ>gia existentă. în sco­ examineze cu toată g rija problem »'1 4Ulute pentru -lârgip-ca varietăţii ti­ c rip ţiile tehnice stabilite, urgentată im portui unor utilaje şi instalaţii a rea raţională a flu x u rilo r, folosirea
.intrarea.în funcţiune pînă la sfirşitiiT. pul d e lim ită rii in ve stiţiilo r produc­ stocurilor de producţie _penti:u...a şe, p u rilo r de maşini şi u tila je .* rea) i- executarea echipam entelor tehnolo­ căror com plexitate nu depăşeşte re gim u rilor de lucru optime, m oder­
acestui an a noilor institute de cer­ tive de rele" destinate nevoilor so- asigura a tît o distribuţie şi circu­ “ z5îvrâ~‘rbT,',Tâ ‘ iîîVe'tuT produselor si­ gice care să perm ită utilizarea mai p o sibilităţile tehnice de execuţie nizarea u tilajelor, ridicarea produc­
cetare şi proiectare în dom eniile: e- cial-cultui ale. laţie raţională a m ateriilor prim e m ilare din străinătate, pentru ca raţională a noilor maşini in dotare. actuale ale uzinelor noastre. Sint tiv ită ţii m uncii, îm bunătăţirea ca­
lectrotehm cii, electronicii, tehnologi­ O problemă de cea mai marc Im ­ şî m aterialelor in vederea desfăşu­ producţia industriei noastre con­ V orb ito rii şi-au exprim at părerea necesare o mai mare contribuţie a lită ţii producţiei, reducerea preţu­
ei construcţiilor de maşini, echipa­ portanţă pentru progresul industriei ră rii normale a procesului de pro­ strui toate de maşini sâ poată con­ că pe lîneâ asigurarea m ior carac­ cercetării ştiin ţifice, întocmirea ju ­ lui de cost. O latură deosebit de im ­
m entelor energetice, m aşinilor-unel- noastre constructoare de maşini este ducţie. cit şi evitarea form ă rii sto­ cura cu succes şi sâ se impună pe teristici tehnico-funcţionale la n i­ dicioasă a pla n urilo r de asimilare. portantă legată de organizarea şti­
te, autom obilelor şi tractoarelor. piaţa mondială. velul celor mai reuşite realizări pe Se cere, de asemenea, o mai mare in ţific ă a producţiei — a spus vo r­
îm bunătăţirea continuă a ca lită ţii cu rilo r supranormative.
După cum se vede, în faţa oame­ produselor. Realizarea noilor maşini Una din pîrghiile hotârîtoare ale Este necesar, totodată, sâ dezvol­ plan m ondial, eric necesar să fie receptivitate a constructorilor de bitorul — este satisfacerea cu p ri­
n ilo r noştri de ştiinţă, lucră to rilo r şi utilaje la param etrii tehnici şi e- progresului industriei constructoare tăm colaborarea şi cooperarea în extinsă aplicarea tehnologiilor mo­ maşini faţă de exigenţele sporite oritate a o b lig a ţiilo r de colaborare,
din institutele de cercetare si proiec­ conomici cei mai înalţi, perfecţio­ de maşini, ca dc altfel al întregii producţie cu ţările socialiste şi cu derne. care contribuie la reducerea ale beneficiarilor, sincronizarea li­ a respectării disciplinei contractua­
tare se deschid largi posibilităţi de narea permanentă a celor existente noastre economii, este perfecţiona­ întreprinderile din alte ţări, în ve­ c iclu rilo r de fabricaţie, iar diversi­ vră rilo r si a term enelor de dare in le. Analiza sistematică a m odului
afirm are a priceperii, cunoştinţelor trebuie să constituie obiectivul cen­ rea form elor de cointeresare mate­ derea realizării unor instalaţii com­ ficarea noilor produse să se facă pe funcţiune a d ife rite lo r obiective noi. în care se respectă disciplina con­
şi talentului lor. Intelectualitatea tra l al întregii activită ţi a m iniste­ rială a oam enilor muncii, chemaţi plexe de înaltă tehnicitate, a lit pen­ baza unor ample studii tehnico-eco- în continuare, vo rbitorul s-a re­ tractuală va trebui să ne conducă
noastră tehnică, aflată nu o dată în ru lu i, conducerilor întreprinderilor, sâ dea viaţă prevederilor cincina­ tru nevoile interne ale ţă rii noastre nomice comparative prealabile Ei în cel mai scurt tim p Ia îm bunătă­
prim ele rîn d uri ale prom otorilor nou­ inginerilor, tu tu ro r oam enilor m un­ lu lu i. V eniturile m uncitorilor, tehni­ ri ale ţă rilo r cu care vom coopera, au arătat dc asemenea, că, pentru fe rit la necesitatea de a întări răs­ ţirea situaţiei existente. A paratu l
lui în ştiinţă şi tehnică, are toate cii din industria constructoare de cienilor. inginerilor-, cercetătorilor ît şi pentru vînzarca acestor pro­ producerea dc m aşini-unelte dc hună punderea şi sp iritul de disciplină a m inisterului trebuie să-şi perfecţio­
condiţiile să-şi aducă contribuţia ac­ maşini. şi proiectanţilor, cit şi ale conduce­ duse pe piaţa mondială. calitate, uzinele care livrează piese, uzinelor în îndeplinirea sarcinilor neze metodele de muncă şi să ve­
tivă la dezvoltarea în tr-un ritm sus­ Industria noastră m etalurgică are rilo r în treprinderilor trebuie să spo­ M inisterul Com erţului Exterior, ■ibansam blc, panouri, de comandă, de cooperare, a utiliza mai bine ca­ gheze ca re p a rtiţiile de m ateriale să
ţin u t a construcţiei de maşini, şi prin datoria să lărgească sortim entele de rească în strînsă legătură cu reali­ în strînsă colaborare cu M inisterul accesorii trebuie să manifeste şi ele fie asigurate din tim p pentru ca u-
aceasta Ia progresul întregii econo­ oţeluri, să realizeze oţeluri aliate zarea planului, a ca lită ţii produse­ Industriei C onstrucţiilor de Maşini, o m axim ă exigenţă faţă de c a li­ pacităţile de producţie existente, a zinele sâ nu-şi mai irosească vre­
m ii naţionale, al întregii noastre so­ de calitate superioară, care, aşa cum lor, a beneficiilor, a producţiei- şi cu întreprinderile constructoare tatea acestora. A fost subliniată ne­ valorifica, prin tr-o mnî echilibrată mea cu deplasări in utile la m inister.
cietăţi socialiste. (Aplauze). s-a subliniat pe bună dreptate şi marfâ. In acelaşi tim p sc impune e- de maşini, a căror răspundere pen­ cesitatea u tiliz ă rii, pc scară mai încărcare a u tila je lo r în toate schim ­ V o rb ito ru l a arătat că industria
In vederea realizării sarcinilor sta­ în această consfătuire, condiţionea­ laborarea de măsuri privind răspun­ tru expor tul de maşini şl u tilaje tre ­ largă a sculelor şi dispozitivelor din burile, însemnatele rezerve existen­ constructoare de maşini are in g i­
b ilite , industria constructoare de ma­ ză în mare măsură perform anţele derea m aterială a celor care aduc buie să crească, au datoria de a lua clemente tipizate, a lim ită rii cerin­ te de creştere a producţiei, a e li­ neri şî tehnicieni de mare valoare,
şini urmează să înfăptuiască un vo­ tehnice ale m aşinilor şi utilajelor. pagube întreprinderilor, economiei m ăsurile necesare atît pentru rea­ ţelor de asim ilare prin refolosirea bine pregătiţi, curajoşi in in iţia tive ,
lum însemnat de investiţii, de peste Organele centrale economice şî socialiste. lizarea sarcinilor de creştere a ex­ într-o mai mare măsură a gamei mina locurile înguste cu in vestiţii gata sâ-si dea contribuţia Ia prom o­
două ori mai mare decit în cei cinci conducerile în tre p rin d e rilo r au da­ In prezent, sancţiunile materiale portului în condiţiile unei exigenţe de subansamble si produse aflate relativ m ici şi eficienţă ridicată, a varea continuă a progresului tehnic
ani anteriori. toria să acorde o atenţie deosebită pentru abateri sau lipsuri care pro­ sporite faţă de calitatea tehnică a în producţia curentă. spori preocuparea pentru preîntîm - şi a su bliniat că în trep rind e rile şi
M u lţi vorbitori, inclusiv tovarăşul organizării ştiin ţifice a producţiei voacă pagube sint suportate dc că­ produselor livrate, cît şi pentru în­ Ion lo.scîide, secretar al C om i­ pinarea foiTnârii stocurilor supra­ m inisterul trebuie sâ ia măsuri
m inistru M ihai Marinescu. au subli­ şi a m uncii, în tă ririi o rd in ii şi disci­ tre întreprinderi, adică tot de către făptuirea m ăsurilor de cooperare în tetului orăşenesc Bucureşti ai P.C.R . normative. pentru o mai bună repartizare şi
niat, pe bună dreptate, deficienţele plinei în producţie — condiţie de stat, deoarece întreprinderea plă­ producţia industrială. In acelaşi Ion Popcscu, secretar al CC. al folosirea lor în p rim ul rînd în m un­
serioase în folosirea spaţiilor noi bază pentru creşterea continuă a teşte din fondurile statului, din ve­ tim p. ele trebuie sâ asigure ca im ­ U.T.C., Ion Ruzac, frezor la A telie­ In încheiere., vorbitorul a arătat ca de concepţie.
construite, m arile rezerve existente p roductivită ţii muncii. Aceasta ne­ nitul naţional. Considerăm că acel porturile ce se realizează sâ fie la rele de reparat material rulan t — că Com itetul de Stat al P la nifică rii A rătînd că m inisterul va examina
în această direcţie. In proiectarea şi cesită folosirea mai raţională a tim ­ caic aduce daune producţiei tre ­ nivelul celor mai reuşite tip u ri exis­ laşi, şi a lţi vorbitori, s-au ocu­ se va strădui în continuare, p rin ­ cu toată atenţia observaţiile şi pro­
executarea m ultor întreprinderi s-au pului de lucru, a forţei de muncă. buie sâ suporte personal pagubele. tente pe plan mondial, în termenele pat îndeosebi de problema c a lifi­ tr-o mai strînsă conlucrare cu punerile făcute în consfătuire, în
produs exagerări în supradimensio­ Disciplina socialistă a muncii pre­ In acest fel înţelegem noi cointe­ necesare, p o triv it cerinţelor actuale cării, perfecţionării si folosirii mai vederea transpunerii lo r în viaţă,
narea construcţiilor, dispersarea sec­ supune ca fiecare m uncitor, inginer, resarea materială, care joacă un si de perspectivă ale economiei na­ raţionale a cadrelor, arălînd im por­ M .IC .M . să îmbunătăţească meto­ vorbitorul a spus în încheiere : Ne
ţiilo r, care au condus la cheltuieli tehnician să fie răspunzător de rol foarte mare în etapa actuală a ţionale. tanţa ei deosebită în condiţiile in tro ­ dele de elaborare a planurilor, sâ angajăm în faţa conducerii de partid
m ateriale şi financiare nejustificate munca pe care o are de efectuat, construcţiei socialism ului si intr-o Realizarea sarcinilor de mare răs­ ducerii masive a tehnicii noi, a re­ ţină seama în activitatea viitoare să m uncim cu şi mai m ultă rîvnâ,
de procesul tehnologic şi la scumpi­ folosind in întregim e tim pul de lu ­ îndelungată perioadă viitoare ; ca pundere din industria construcţiilor p ro filă rii unor întreprinderi, asim i­ cu elan şi pasiune pentru a răspun­
rea producţiei. Sînt m ulte în tre p rin ­ cru. In ram ura construcţiilor de dă efecte pozitive cînd cel ce m un­ de maşini impune îm bunătăţirea lă rii de noi produse, dive rsificării de propunerile şi recomandările pre­ de încrederii de care ne bucurăm
deri moderne, ca spre exemplu Fa­ maşini, ca şi în alte ram uri ale e- ceşte bine este răsplătit p o triv it m uncii organelor şi organizaţiilor şi specializării producţiei. Au fost ţioase făcute în cadrul consfătuirii. şi asigurăm că munca noastră îşi va
brica de maşini-unelte şi agregate conomiei, sînt încă destule rezerve m uncii şi rezultatelor obţinute, iar de partid. Comitetele regionale, oră­ apreciate metodele folosite de unele In cuvintul său, M ihai Marinescu, găsi expresie în depăşirea sarcini­
Bucureşti al cărei spaţiu nu este folosit de folosire a tim pului de muncă. cel cc provoacă daune răspunde ma­ şeneşti. raionale şi organizaţiile de întreprinderi în acest scop : sesiuni m inistrul industriei construcţiilor
nici in proporţie de 50 la sută. După M i se par demne de luat în con­ terial de aceasta. Cred că sînteţi de par tid din întreprinderi, institute de tehnice şi conferinţe cu o tematică de maşini, a arătat că industria lor trasate de Congresul al IX -lea
unele calcule aproxim ative, avem sideraţie propunerile făcute de unii acord cu acestea. (Aplauze). cercetări şi proiectări trebuie sâ adecvată planului tehnic, cursuri de al p a rtidului, contribuind astfel Ia
posibilitatea ca, prin folosirea mai vorbitori de a se revedea modul de In etapa actuală în care se află pună în centrul a ctivită ţii lor u n i­ calificare si specializare, schim buri construcţiilor de maşini, datorită opera măreaţă de desăvîrşîre a con­
raţională a spaţiilor existente, prin planificare a fondului de salarii, industria noastră se impune îm bu­ rea tu tu ro r efortur ilo r m uncitorilor, sp rijin u lu i permanent acordat de strucţiei socialism ului în patria
încărcarea mai completă a m aşini­ lăsîndu-se mai m ultă in iţia tiv ă con­ tehnicienilor, inginerilor, oam enilor de experienţă etc. S-au relevat u- partid si guvern, a cunoscut un pu­ noastră.
lor şi ridicarea indicelui de folosire ducerii în trep rinderii în cadrul nătăţirea continuă a muncii de con­ de ştiinţă şi specialiştilor, în vede­ nele forme specifice dc stim ulare a
a schim burilor, să se realizeze o unui anum it fond de salariu, ducere şi control din partea m inis­ rea în fă p tu irii sarcinilor de plan şi interesului tineretului pentru noută­
terului şi a celorlalte organe cen­
producţie cu circa 20 la sută mai cu care să realizeze producţia pla­ trale, lărgirea a trib u ţiilo r conduce­ a rid ic ă rii industriei constructoare ţile tehnice.
mare decit obţinem în momentul de nificată, fără a se fixa in amănunt rilo r Întreprinderilor. Desigur, cu­ de maşini Ir nivelul cer inţelor puse Propunerile făcute se referă la
faţă. Este necesar ca M inisterul In­ de către fo ru rile centrale num ărul noaşteţi — iar unii dintre dv. aţi de dezvoltarea impetuoasă a ş tiin ­
dustriei C onstrucţiilor de M aşini, şi categoriile de salariaţi. Este sar­ fost şi consultaţi — că se elabo­ ţei şi tehnicii contemporane. măsuri p rivind folosirea mai ra ţio ­
conducerile în tre p rin d e rilo r să ia în cina m inisterelor, organelor cen­ rează pe baza in d ica ţiilo r date de Sindicatele şi organizaţiile U n iu ­ nală a ing ine rilo r din sectoarele de
cel mai scurt tim p măsuri pentru trale economice de a studia îndea­ Congresul partidului măsuri pentru nii T ineretului Comunist trebuie să concepţie, pregătirea unui număr
lichidarea acestor neajunsuri şi fo ­ proape aceste probleme si de a le îm bunătăţirea conducerii economiei, joace un rol tot mai activ în râspin-
losirea raţională a tu tu ro r spatiilor găsi soluţiile cuvenite. măsuri în care un rol im portant dirca experienţei înaintate, educa­ mai mare de proiectanţi si dese­
de producţie. Ţinînd seama de de­ arc lărgirea a trib u ţiilo r întreprinde­ rea oam enilor m uncii, ridicarea cu­ natori tehnici, repartizarea şi în ­
ficienţele ce s-au m anifestat în do­ M inisterul Industriei C onstrucţi­ rilor. Fără îndoială, conducerile în­ noştinţelor lor profesionale şi teh­ cadrarea in producţie a absolvenţilor
meniul in ve stiţiilo r, este necesar să ilo r de Maşini va trebui să acţio­ trep rin d erilo r trebuie sâ aibă mai nice şcolilor profesionale, în funcţie de
se ia toate m ăsurile pentru ca fie ­ neze mai hotârît pentru înlăturarea multe posibilităţi de a se mişca dc cunoştinţele lor teoretice şi practi­ M iercuri la amiază, la C onsiliul de Pentru îndelungata activitate în
care obiectiv să fie dat la tim p în lipsurilor- clin organizarea produc­ sine stătător în problemele fin a n ci­ înfăptuirea impor tanlelor îndato­ Stat al Republicii Socialiste Româ­ mişcarea muncitorească şi merite
funcţiune, realizat la param etrii ţiei si a m uncii, pentru rezolvarea are şi economice, deoarece numai riri ce revin lucrătorilo r din indus­ ce, s p rijin u l mai activ pe care sin­ nia a avut loc solemnitatea decernă­ deosebite în construcţia socialismu­
tehnici proiectaţi, să se acorde o pe baze ştiin ţifice a problem elor din astfel vor putea merge mereu îna­ tria constr u c ţiilo r de maşini va con­ dicatele şi organizaţiile U.T.C., sub rii unor ordine conferite de Consi­ lui, tovarăşul Ion Popescu-Puţurl a
atenţie mai mare proiectării, am­ acest domeniu. inte Este bine. tovarăşi, să reflec­ stitui un însemnat pas înainte in îndrumarea organizaţiilor de partid, liu l de Stat. fost distins cu ordinul „Apărarea Pa­
plasării judicioase a investiţiilor, Asa cum au relevat numeroşi vor­ taţi şi dv.. asupra acestor proble­ sînt chemate să-l acorde rid ică rii D istincţiile au fost înm uiate de to­ trie i" clasa I.
studierii şi adoptării soluţiilor opti­ bitori, este necesar să se ia măsuri me, si, dacă aveţi propuneri, sâ Ic făurirea unei industrii moderne, va varăşul Chivu Stoica, preşedintele Pentru rezultatele obţinute în ac­
me atît din punct dc vedere tehno­ organizatorice eficiente pentru mai înaintaţi fo ru rilo r superioare, Con­ exercita o puternică influenţă asu­ ca lifică rii si specializării cadrelor. C onsiliului de Stat. tivitatea de organizare a M uzeului
buna organizare a cooperării între pra dezvoltării întregii economii na­ In cuvintul său Ion Chirilescu, Ea solemnitate au participat tova­ de istorie a P a rtidului Comunist, a
logic cit şi din cel al eficienţei eco­ siliu lu i de M in iştri, C om itetului răşii: Ilie Verdeţ, membru supleant
întreprinderi, îndeplinirea la tim p ţionale m işcării revoluţionare şi democratice
nomice. şi cu stricteţe a o blig a ţiilo r Central pentru a găsi soluţiile cele vicepreşedinte al C om itetului de stat al C om itetului Executiv al C.C. al din România, au fost distinşi 12 to ­
In discuţiile pe care le-am avut contractuale, pentru soluţionarea mai corespunzătoare. Bineînţeles, Ne exprim ăm convingerea că pentru îndrum area şi controlul o r­ P.C R., vicepreşedinte al C onsiliului varăşi cu „O rd in u l M uncii" clasa a
la definitivarea planului cincinal cu operativă a tutui-or problem elor trebuie să asigurăm respectarea m uncitorii, inginerii şi tehnicienii, ganelor locale ale adm inistraţiei de de M in iştri. Constanţa Crăciun şi Ii-a , „O rdinul M uncii" clasa a III-a ,
care se ivesc în organizarea şi des­ p rincipiului centralism ului demo­ oamenii de ştiinţă din sectorul con­ stat a propus ca fabricaţia unor pro­ Ilie Murgulescu, vicepreşedinţi ai ordinul „Tudor Vladim irescu" clasa
ministerele, s-a constatat că există C onsiliului de Stat, Grigore Geamâ-
posibilitatea de a se obţine economii făşurarea legăturilor de cooperare cratic, planificarea centrală a eco­ s tru cţiilo r de maşini nu-şi vor pre­ duse mai puţin complexe sâ fie nu, secretar al C onsiliului de Stat, a IV-a. ordinul „Steaua R epublicii
Socialiste România", clasa a V-a, o r­
la investiţii, de a se realiza aceleaşi şi de contractare. Respectarea o b li­ nomiei, îm binînd-o cu lărgirea drep­ cupeţi eforturile pentru înd e p lini­ trecută din industria republi­ Gheorghe Stoica, membru al Consi­ dinul „T udor Vladim irescu" clasa a
obiective cu cheltuieli mai mici. gaţiilo r şi a disciplinei contractuale tu rilo r celor care sînt chemaţi să rea sarcinilor trasate de Congresul cană la întreprinderile industri­ liu lu i de Stat, M ihai Marinescu, m i­ V-a.
Conducerea partid u lui a stabilit ca face parte din sistemul răspunderii realizeze de fapt planul. Tre­ al IX -lea al P artidului Comunist ei locale, folosindu-se în acest nistrul industriei construcţiilor de După înmînarea d istin cţiilo r, tova­
maşini.
economiile pe care ministerele le şi al ordinei în producţie, fără de buie asigurată participarea tot mal Român, adueîndu-şî contribuţia la fel mai raţional capacităţile de pro­ Pentru merite deosebite în a ctivi­ răşul Chivu Stoica, din însărcinarea
C om itetului Central al P artidului Co­
vor realiza la investiţii să fie lă­ care nu este posibilă buna desfă­ largă a oam enilor muncii — stăpîniî întărirea forţei economice a ţâ rii, ducţie şi forţa de muncă din a- tatea desfăşurată în domeniul in ­ m unist Român, a C onsiliului de Stat
sate la dispoziţia lor. Fiecare lucră­ şurare a producţiei. uzinelor, ai tuturor m ijloacelor ma­ la creşterea continuă a bunăstării ceste unităţi. EI a subliniat necesi­ dustriei construcţiei de maşini, 154 şi guvernului, a fe licita t călduros pe
tor, fie că munceşte în m inister sau Com itetul de Stat al P lanificării, teriale din patria noastră — la ela­ întregului popor, la mersul înainte tatea s p rijin irii mai eficiente de că­ de tovarăşi au fost decoraţi cu „O r­ cei decoraţi şi le-a urat sănătate, noi
dinul M uncii" clasa a 11-a, ordinul
şi m ari succese în activitatea lor v i­
în întreprindere, trebuie să m ani­ M inisterul Industriei C onstrucţiilor borarea planurilor economice, a mă­ al patriei pe drum ul desăvîrşirii tre industria republicană a unită­ „Steaua R epublicii Socialiste Româ­ itoare.
feste un înalt sp irit de răspundere de M aşini şi celelalte organe cen­ surilor de înfăptuire a lor, la în ­ construcţiei socialiste, la înflorirea ţilo r industriei locale fn introduce­ nia" clasa a TH-a, ordinul „23 A u­ Din pai tea celor decoraţi a m ul­
gust" clasa a III-a , „O rdinul M un­
în cheltuirea fo n d urilo r pentru in ­ trale vor trebui să ia toate măsurile treaga activitate de construcţie a continuă a Republicii Socialiste rea tehnicii noi. cii" clasa a II l-a, ordinul „Steaua Re­ ţu m it pentru d istincţiile acordate to­
vestiţii, să asigure o folosite ju d ic i­ în vederea asigurării aprovizionării societăţii socialiste. România. (Aplauze puternice. în ­ Nicolae iMoraru, preşedintele U- publicii Socialiste R om ânia' clasa a varăşul V irg il Aotarian, adjunct al
m inistru lu i industriei
construcţiilor
oasă a spaţiilor construite printr-o tehnico-m ateriale prompte a între­ Dezvoltarea şi perfecţionarea in ­ treaga asistenţă, în picioare, aclamă niunii sindicatelor din întreprinde­ ■ iV-a, ordinul „Steaua R epublicii So- de maşini.
mai bună aşezare a m aşinilor şl o r­ prinderilor, una din condiţiile p rin ­ dustriei noastre constructoare de îndelung). rile industriei metalurgice şi con­ I cialiste România" clasa a V-a. (Agerpre6)