Page 61 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 61
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA I
Vizita tovarăşului Ciu En-
i în tara noastră
#
începerea convorbirilor între delegaţiile
t e
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P i l SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL
de partid şi guvernamentale română şi chineză
V ineri dimineaţa, la sediul C.C. al Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., vo rb iri au participat Andrei Pă-
ANUL XVIII. NR. 3565 SIMBATA 18 IUNIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI J
P.C.R., au început convorbirile o fi M îhai Dalea, secretar al C.C. al curaru, membru al C C. al P.C.R..
ciale între delegaţiile de partid şi gu P.C.R. şi Aurel Duma, membru su Vasile Vlad, membru supleant al
vernamentale română şi chineză. pleant al C.C. al P.C.R., ambasado C.C. al P.C.R . şefi de secţie la C.C.
■ OvVn* Din delegaţia română fac parte to rul R epublicii Socialiste România la al P.C.R, D um itru Lazăr, membru
La întreţinerea culturii porumbului ! K’e g :ono lâ general al C om itetului Central al Pekin. de secţie la C.C. al P.C.R., George
supleant al C.C. al P.C.R., şef adjunct
Ceauşescu, secretar
varăşii Nicolae
Din delegaţia chineză fac parte to
P artidului Comunist Român, Ion varăşii Ciu En-lai, vicepreşedinte al Macovescu, adjunct al m in istru lu i a-
i H unocT oura-D eV â PAGINA 3 Gheorghe M aurer, membru al Comi C om itetului Central al P artidului facerilor externe.
Cum se poate evită tetului Executiv, al Prezidiului Per Comunist Chinez, prem ierul Consi participat Iu-tzan. d irectonil dire cţi
L ----------------------------- -
Din pai tea chineză la convorbiri a
liu lu i de Stat al Republicii Populare
manent al C.C. al P.C.R., preşedin
Chineze, Ciao I-m in,
membru su
tele C onsiliului de M in iştri al Repu
b lic ii Socialiste România, Em il Bod- pleant al C.C. al P.C. Chinez, Ciao ei U n iun ii Sovietice şi ţâ rilo r din
Europa de Est din M inisterul Aface
Din viata naraş, membru al C om itetului Exe Guan-hua, adjunct al m in istru lui a- rilo r Externe al Republicii PopLilare
pierderea economică C.C. al P.C.R., prim -vicepreşedinte al ambasadorul Republicii la con atmosferă cordială, tovărăşească.
cutiv. al P rezidiului
Permanent al
facerilor externe, şi Tzen hin-ciuan,
Chineze.
Populare
C onvorbirile s-au desfăşurat într-o
C onsiliului de M in iştri, Paul
Chineze la Bucureşti.
Nicu-
partea
Din
lescu-M izil, membru al C om itetului
română
a 1330 tone boabe a regiunii Depunerea unei coroane de flori ia Monumentul Eroilor luptei
Despre o bună organizare a m un nu ar avea rost decît în cazuri de pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism
cii în campania de întreţinere a cu l îm buruienare excesivă a lanurilor. Rotâtia
tu rilo r prăsitoare se poate vorbi şi la Dar. sc ştie că executarea acestei V ineri dimineaţa, tovarăşul Ciu adjunct al m in istru lui afacerilor ex Fanfara a intonat im nurile de stat
Pentru a ne da seama de rit cooperativele agricole din Alba lu- praşile poate dim inua recolta in me En-laî, vicepreşedinte al C om itetului terne, A urel Duma, membru supleant ale R epublicii Socialiste România şi
mul în care se desfăşoară lu lia şi V in ţu l de Jos. La A lba Iulîa, dic cu 200—400 kg porumb boabe la mijloacelor Central al P artidului Comunist C hi al C C. al P.C.R. ambasadorul Repu R epublicii Populare Chineze.
crările de întreţinere a cultu de pildă, Iov. Nicolae Bărbănţan, spe hectar. Făcînd un calcul vom vedea nez, prem ierul C onsiliului de Stat al b lic ii Socialiste România în R epubli După depunerea coroanei de flo ri,
rilo r prăşitoarc, in cooperati cialistul unităţii, spunea că cele 98 că la cele peste 4.470 hectare rămase Republicii Populare Chineze, însoţit ca Populară Chineză întreaga asistenţă a păstrat un mo
vele agricole din raionul Alba hectare cultivate cu porumb sint bine dc prăşit a doua oară se poate înre circulante de m em brii delegaţiei de partid şi Se aflau prezenţi tovarăşii lo sif ment de reculegere.
a fost suficient să comparăm întreţinute. Pe întreaga suprafaţă a gistra o pierdere dc circa 1.330 tone guvernamentale chineze, a depus o Banc, Vasile Patilineţ, mem bri ai In rotonda m onum entului, tovară
trei situaţii operative intocm ile fost term inată ieri şi pra.şila a doua boabe. Acest lucru poate fi evitat nu coroană de flo ri la M onum entul E- C.C. al P.C.R., repi ezentanţi ai unor şul Ciu En-lai şi persoanele care îl
la interval de cite două zile. manuală. De aici facem un scurt po mai prin înţelegerea faptului cu tre ro ilo r luptei pentru libertatea po in s titu ţii centrale de stat, Com itetu însoţesc s-au o p rit în fata criptelor
Din ele reţinem faptul că in pas la V inţul de Jos. La întrebarea buie urgentată şi executarea prasilei porului şi a patriei, pentru socia lui orăşenesc de partid şi ai Sfatului lu i Gheorghe Gheorghiu-Dej şi dr.
12 iunie, pra.şila a doua la po noastră : Care este secretul rezulta a doua. Este o cerinţă pe care o re lism. popular al oraşului Bucureşti, gene Petru Groza.
rumb se executase pe 15.5 la telor bune obţinute la întreţinerea clamă şi starea dc îmburuienare ex Împreună cu oaspeţii. Ia monu ra li şi o fiţe ri superiori, numeroşi lo- Solemnitatea a luat sfîrşit prin de
sută din suprafaţa destinată a- cu ltu rii porum bului, tovarăşul ing. cesivă a unor. lanuri de porumb. Am ment au sosit tovarăşii Emil Bodna- cu ito ii ai Capitalei filarea gărzii de onoare.
ccstei culturi, în 14 iunie rea Pom piliu Dicu a făcut precizarea că făcut un scurt popas la tarlaua „Co raş, D um itrii Lazăr. membru supleant In faţa monum entului, garda de o-
lizările au fost dc 21,9 la sută, aceasta are Ia bază cointeresarea coo tei". unde se află 54 hectare cu po al C.C. al P.C.R., George Macovescu, noare a prezentat onorul. . (Agerpres)
iar in ziua dc 1G a acestei luni peratorilor. Aplicarea retribuţiei su rum b ale cooperativei agricole clin
s-a ajuns la 32.4 la sută. plim entare la această cultură stim u Calda. Pare curios faptul că in tim p
— Este necesar să menţio lează munca oamenilor care se stră ce mecanizatorii efectuau cea de a L a u z i n e l e „ 2 3 A u g u s t "
năm acest ritm . ne-a declarai duiesc să facă lucrări de calitate. Ca treia lucrare cu cultivatorul, praşila
tovarăşul ing. AUREL PETKO- urmare, piuă în prezent şi aici s-a a doua mnnuaîă se efectuase pe nu Tovarăşul Ciu En-lai, împreună latează că, p o triv it D irectivelor ce fac în faţa unor agregate din com
V IC I, preşedintele consiliului executat pra.şila a doua pe 190 hte mai citeva rînduri. E păcat, pentru d i tovarăşul Emil Bodnaraş, înso lui de-al IX-lea Congres al partid u ponenţa m o rilor de ciment, care se
agricol raional. Şi ială de ce. ta re din cele 215 hectare destinate că plantele au o stare de vegetaţie ţiţi de persoane oficiale chineze şi lui, uzinele vor căpăta un nou p ro fil exportă de mai m u lţi ani şi în Re
C ondiţiile favorabile din aceas c u ltu rii porum bului. Acestea sint bună. însă ele sînt în' pericol de a li Primirea noului române, au vizitat în cursul dupâ- corespunzător cerinţelor actuale ale publica Populară Chineză. Sînt pre
tă prim ăvară au făcut posibil numai citeva exemple care demon sufocate de buruieni. Acelaşi luciu am iezii de vineri Uzinele P23 A u economiei naţionale. Ca urmare pînă zentate în continuare o diversitate
ca în raionul nostru stadiul dc strează că fruntaşii pe raion din cam se poate spune şi despre unele la ambasador român la gust" din Capitală. în 1970 vor fi construite în cadrul de m aşini-unelte româneşti de înaltă
vegetaţie a porum bului să fie pania de însăm inţări nu-şi dezmint nuri de porumb ale cooperatorilor In drum spre această mare unita acestui adevărat complex metalurgic tehnicitate cu care este înzestrată
avansai. In astfel dc îm preju nici acum rernimele de buni gospo din Benir. Conducerile unor coopera Tokio de către te a industriei noastre constructoa o fabiică de frîne pentru locomotive uzina. Se trece apoi în secţia unde
rări. folosirea din plin a tim dari. După cum se vede, ei sint în tive motivează întîrzierea praşilei re de maşini este străbătută o ve ri şi vngoane, două noi hale destinate se produc motoare Diesel între 120-
pului bun dc lucru in cimp a tr-o ascensiune continuă pe linia prin faptul că porumbul e prea'm ic tabilă magistrala industrială şi u r producţiei de locomotive Diesel h i 1.250 C P Oaspeţii examinează un
devenit pentru m ajoritatea creşterii producţiilor agi irole. Dar de şi că mm e in că tim p pentru între împăratul Japoniei banistică în continuă înnoire, dc-a draulice. precum şi fabrici de com- grup m otor de 700 C.P., gata de a
m em brilor cooperatori o preo ce nu se întîm plâ în toate unităţile ţinerea lui. Aceasta este o practică lungul căreia numeroşi locuitori ai presoare şi de u tila j complex. P rin fi expediat industriei petroliere.
cupare esenţială. la fel ? dăunătoare, ducind la dim inuarea
Drum ul oaspeţilor prin uzină este
cipalele piese necesare produselor
producţiei şi ve niturilor cooperati Praga: Semnarea Bucureştiului salută călduros pe fabricate in aceste noi u n ităţi vor marcat pretutindeni de calde salu
oaspeţi. La capătul ei se deschid
Valoarea unei velor şi ale cooperatorilor, lată de ce ospitaliere porţile uzinelor „23 A u fi livrate de uzină. tu ri din partea m uncitorilor. La
considerăm că est? bine ca şi coope
rativele agricole in care praşila a acordului comercial gust" deasupra cărora stă înscrisă Tovarăşul Ciu En-lai se intere plecare, tovarăşul Ciu En-lai fe licită
Ascensiunea praşile în plus doua este in tîr/ia t i. să urmeze exem în lim bile română şi chineză urarea: sează de unele aspecte ale procesu pe constructorii de maşini şi sem
„Bine aţi venit scumpi oaspeţi !".
nează urm ătoarele în cartea de o-
plul u n ită ţilor fruntaşe din
raionul
Alba. romano-cehoslovac In intîinpinarc au sosit m inistrul lui de producţie, de numărul m un noare a uzinei : „Fabrica dv., ne-a
c ito rilo r şi de vîrsta lor medic, pre-
realizărilor Suprafaţa cultivată cu porumb în industriei c o n s tric ţiilo r de maşini. CLim şi de alte probleme privind lăsat o impresie profundă. P rin
cooperativele agricole din raionul I. MANOLESCU M îhai Marinescu, colectivul de con- dezvoltarea în continuare a uzinelor. munca dv. deosebită aduceţi o con
Constatările de pe teren vin să Alba este de 6622 hectare. Procentul duceie al uzinelor, reprezentanţi ai Expunerea directorului genera] trib u ţie im portantă la opera de
completeze cele aflate la consiliul a- de 32.4 la sută reprezintă executarea, com itetului de partid, ai sindicatu este ilustrată apoi cu elemente con- construcţie a socialism ului în Româ
gricol raional. Mai în tii citeva amă pină ieri, a prasilei a doua pe 2.150 lui. numeroşi m uncitori, tehnicieni nia. Dv. sînteţi demni de denum i
nunte despre fruntaşii pe raion la hectare. Au mai ramas deci de în şi ingineri. Tineri şi tinere îi încon cicte în tim pul viz ită rii unor secţii, rea de „23 August*1 care are o glo
care dan o imagine a întregii uzine,
întreţinerea cu ltu rii porum bului. A ici tre ţinut încă peste 4.470 hei tare In joară cu căldură pc oaspeţi, oferin- rioasă şi istorică însemnătate. Noi
se cuvine să facem o precizare : Cu anul trecut, multe unităţi au înregis du-le flori. unde se fAurefic locomotive Diesel vă urăm din inim ă ca să obţineţi
ocazia campaniei de însăm inţări în- tra t pierderi însemnate de recoltă ' S T m In sala de consiliu directorul ge mecanice şi hidraulice, motoare Die succese noi, şi mai m ari în în fă p tu i
t.r-un reportaj in titu la t „B unii gos tocmai pentru că nu au executat la neral al uzinei, ing. Petre Turcu, sel de dife rite tip u ri, fabrici com rea noului plan cincinal".
podari pot învinge capriciile tim p u vreme şi prăsi la a doua. *- • f u ' ■ prezintă pe scurt istoricul în tre p rin plete de ciment, utilaje moderne Luîndu-şi rămas bun de Ia oaspeţi,
lu i", publicat în ziarul nostru, se fă Se vede treaba însă că din arest derii care ilustrează in mod grăitor pentru industria chim iră şi siderur- numeroşi m uncitori îi salută cordial.
cea menţiunea : „Fruntaşi pe raion lucru nu s-au tras maximum de în înfăptuirea p o liticii de in d u stria li nii'ă. Tovarăşul Ciu En-lai se opreşte In drum spre reşedinţă coloana
la însăm inţatul porum bului sint coo văţăminte. Numai aşa se explică de zare a ţă rii promovată cu consec deseori în faţa unor m ari agivgate, m aşinilor oficiale străbate cîteva
peratorii din Galtiu, care, in ce p ri ce în unele cooperative agricole pra- venţă şi ferm itate de Partidul Co urmărpşte modul lor de funcţionale, cartiere no» ale Capitalei care oglin
veşte realizările, s-au detaşat cu m ult şila a doua manuală nici nu a înce m unist Român Gazda subliniază că stringe cu căldură mina a numeroşi desc procesul de transform are con
faţă de celelalte unităţi...*'. Şi iată că put, iar în altele se desfăşoară încă producţia a crescut de cinci oi i faţă m uncitori. tinuă a Bucureştiului. De-a lungul
nici în campania de întreţinere, coo anevoios. In acest sens am intim coo de 1950 Marca uzinei este cunoscu In secţia unde se prelucrează pie întregului traseu, de pe trotuare ca
peratorii din G altiu nu dezmint în perativele agricole din Căpud şi Be- tă şi apreciată în tară prin varieta se pentru utilaje complexe de înal şi din balcoanele noilor blocuri, bu-
crederea de buni gospodari, fiin d p ri nic, unde nu s-a trecut la efectua tea produselor de u tila j greu pe « are tă tehiiic itate oaspeţii privesc u ri cureştenii aclamă cu căldură pe oas
m ii care au term inat praşila a doua rea celei de a doua praşile De ase le livrează dife rite lo r ram uri ale e- aşul Carusel ce poate prelucra piese peţi, exprim înd sentimentele priete
manuală pe toate cele 277 hectare menea, la Ighiu, Ciugud. Cricău. M i- ronom iei naţionale cît şi în alte dc dim ensiuni pînă la 6 m. una din neşti ale poporului român faţă de
cultivate cu porumb. Inginerul Moi- ceşti şi în alte părţi s-au prăşit nu ţări. In legătură cu perspectivele de creaţiile tehnice îndrăzneţe ale co poporul chinez.
se Bogdan ne spunea că „nici de mai cite 20—50 hectare deşi supra dezvoltare ale întreprinderii se re lectivului uzinei. A lte popasuri se (Agerpres)'.
data aceasta nu-î vorba de vreun se feţele ocupate cu porumb sînt cu
cret. Totul constă in felul cum ştii prinse între 140—330 hectare Aceas
să-ţi organizezi munca. La noi acest ta se explică prin faptul că Linele Dejun oferit de C. C. a! P.C.R. şi Consiliul de Miniştri
lucru stă în atenţia consiliului de consilii de conducere se împacă cu
conducere, iar rezultatele nu au în- ideea că dacă au făcut praşila întîi V ineri la amiază, Comitetul Cen La dejun au participat tovarăşii Au luat parte m em brii delegaţiei
tîrziat să se arate". ca lucrare de bază, praşila a doua tral al P artidului Comunist Român Nicolae Ceauşescu. Chivu Stoica, de partid şi guvernamentale chine
şi Consiliul de M in iştri al Republi Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe ze, precum şi persoanele oficiale
Să urgentăm praşila a doua la porumb cii Socialiste România au oferit un Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, chineze şi române care însoţesc pe
Alexandru
Bîrlădeanu,
Apostol,
dejun oficial in onoarea tovarăşului
înaltul oaspete în vizita în ţara
T im pul prielnic din ultim a vreme Iată cum se prezintă situaţia exe Ciu En-lai. vicepiesedinte al Comi P ctie Borilă, Constantin Drăgan, noastră.
a permis m em brilor cooperativelor cutării praşilei a Il-a a porum bului tetului Central al P artidului Comu Paul Niculescu-M izil, Leonte Răutu, In tim pul dejunului, care s-a des
agricole de producţie să treacă cu în cooperativele agricole la dala dc nist Chinez, prem ierul Consiliului Leontin Sălâjan, Ştefan Voitec, făşurat într-o atmosferă tovărăşeas
foi-ţe sporite la intensificarea praşi- 1G iunie a c. de Stat al Republicii Populare C hi m em bri supleanţi ai Com itetului că, de caldă prietenie, tovarăşii
lei a doua a porum bului. Mai in neze. care, în fruntea delegaţiei de Executiv şi secretarii C C al P.C.R.,
tens s-a m uncit la executarea aces partid şi guvernamentale chineze vicepreşedinţi ai C onsiliului de Stat Nicolae Ceauşescu şl Ciu En-lai au
tei lucrări în cooperativele agricole 1. Orăştie 51.<% vizitează ţara noastră. şi ai C onsiliului de M iniştri. rostit toasturi.
din raionul Orăştie, care, de altfel 2. Sebeş .16%
se şi situează în frunte pe regiune. 3. Alba 12.4%
Nesatisfâcător se stă însă cu a- 4. Brad 26.5% Delegafia P. C. din Japonia a părăsit Capitala
ceastâ lucrare în raionul Haţeg 5. Ilia 26.3%
(unde nu s-a term inat încă prim a 6. Oraş Deva 22,?.",, V ineri dimineaţa a părăsit Capi zidiului, secretar al C om itetului Cen tovarăşii A lexandru Drăghici, mem
praşila). precum şi în raioanele 7. Oraş Hunedoara 12.8% tala delegaţia P artidului Comunist tral al P.C. din Japonia, N ajita Shi- bru al Com itetului Executiv, al Pre
Sebeş şi Alba care, deşi au condiţii 8. Haţeg 9% din Japonia care la invitaţia Com i gcho, membru al C om itetului Central zidiului Permanent, secretar al C.C.
asemănătoare cu unităţile agrirole tetului Central al P artidului Comu al P.C. din Japonia. Suwa Shigeru şi al P.C.R., M ihai Dalea şi Va
din raionul Orăştie se situează m ult Aşa stînd lucrurile, se impune ca nist Român, a făcut o vizită în Re N aritara Satoshi, membri supleanţi sile P atilineţ, secretari ai C.C. al
în urma acestora în ceea ce priveşte în zilele următoare să fie mobilizate publica Socialistă România. Din de ai Com itetului Central al P.C. din P.C.R., Ghizela Vass şi Andrei Păcu-
efectuarea praşilei a Jl-a a porum toate forţele existente în cooperati legaţia condusă de tovarăşul Kasuga Japonia, Nishizawa Shuniehi. activist raru, m em bri ai C.C. al P.C.R., Ion
bului. vele agricole astfel incit această lu Shoichi, membru al P rezidiului Co al C om itetului Central al P C. din Ja Fliescu, membru supleant al C.C. al
Rămase în urmă sînt şi coopera crare de care depinde în mare mă m itetului Central al PC. din Japo ponia. P.C.R., Alexandru lonescu şi Ştefan
tivele agricole din oraşele regionale La înlreţincrea cu ltu rii porum bului cu mijloace mecanice pc nia şi deputat în Camera Superioară La plecare, pe aeroportul Băneasa, Andrei, adjuncţi de şefi de secţie a
Deva şi Hunedoara precum şi cele sură soarta viitoarei recolte să fie lalele cooperatorilor din Oiejdea. din Japonia, au făcut parte Nishiza- m em brii delegaţiei P artidului Comu C.C. al P.C.R.
din raionul Ilia. grabnic terminată. Foto: V. ONOI wa Tomio, membru supleant al Pre nist din Japonia au fost salutaţi de (Agerpres)
Plenara Consiliului Uniunii Naţionale
I
A r fi necesar, de asemenea, ca I
I.R.B.C. să studieze posibilitatea a- a Cooperativelor Agricole de Producţie
i Absenfe nem otivate In coperirii a cel puţin două bazine,
astfel îneît să se poată beneficia de I
efectul curativ al apei pe tim p ră
In zilele de 16 si 17 iunie a avut
coros. Şi pentru că a venit vorba I lor plenara C onsiliului U niunii Na agricolă de prim ăvară şi măsurile ce operativelor agricole.
trebuie luate pentru organizarea şi
Plenara a hotărît să se oiganizeze
de efectul curativ, n-ar fi rău ca ţionale a Cooperativelor Agricole de deslaşmarea cam paniilor agricole din in fiecare cooperativă dezbaterea cu
sta)iunile balneo-clim aterice organele în drept să programeze I b rii si m em brii supleanţi ai Consi vara si toamna acestui an. nilor de dezvoltare a producţiei a-
masa largă a cooperatorilor a sarci
Producţie la (are au participat mem
deplasarea periodica a unui medic
La dezbateri au luat cuvîutul nu
pentru a da indicaţiile necesare şi
liu lu i U niunii, ai C om itetului Casei
pentru a trata unele cazuri nepre de pensii şi ai Comisiei de revizie. meroşi participanţi la plenară. gricole in anii 1966-1970 şi să fie su
văzute. Aceasta, cu atît mai m ult, I In urma dezbaterilor, plenara a puse spre aprobare adunării gene-
cu cît în staţiune nu e nici măcar La lucrările plenaiei au luat parte stabilit o seamă de măsuri care tre iale. Dezbaterile in adunările gene
In regiunea noastră există mai marginea şoselei naţionale Simeria mic. neluat în seamă. Să ne e xp li tovarăşii losif Banc. membru su buie luate de uniunile coopei-ativelor rale vor trebui să scoată in evidenţă
multe sta(iuni balneo-climaterice —Caransebeş, ci de la tov. M iron căm Am inc?pe cu lipsa unui o trusă sanitarii. I pleant al C om itetului Executiv al agricole de producţie pentru aplica rezervele de creştere a producţiei, să
unde oamenilor m uncii din întrea Suciu, adm inistratorul băilor, lată, chioşc pentru difuzarea presei, a Am sosit la Calan-Băi în primele C.C al P.C.R., vicepreşedinte al Con rea in viaţa a h o târîrilor adoptate stabilească cele mai p otrivite si efica
ga ţară li sc oferă posibilităţi m ul deci, prim ul absent nemotivat : in că rţilo r poştale, ilustratelor şj tim ore al° dim ineţii. Voiam să servim siliu lu i de M in iştri, şi V irg il Trofin. de Consiliul de M in iştri privind a- ce măsuri tehnîco-oi*ganizatorice pen
tiple dc odihnă şi tratament. Vin form aţia largă şi permanentă. brelor, a unui chioşc pentru i■ ăco o gustare. N-am reuşit însă deoa secretai- al C.C. al P.C.R. Au p a rtici provizionarca tehnu o-m atrrială a co tru îndeplinirea şi depăşirea preve
aici anual oameni dc diferite virste Vizităm cele 6 bazine cu apă ter ntoare. rece uşile restaurantului de aici pat. ca in vita ţi, m iniştri, conducători operativelor agricole, repararea u ti derilor planului, să ducă. în acelaşi
şi profesii, dornici să-şi petreacă lin mală. Ne impresionează plăcut or- In Incinta staţiunii a fost ame erau zăvorit?. De fapt. situaţia n-a si reprezentanţi ai unor in s titu ţii cen lajelor şi m aşinilor, proprietatea co tim p. la mobilizarea tu tu ro r coope
concediu plăcut, recreativ. In ce najată cindva o platform ă de dans fost incidentală. Gestionarul loca trale de stat. operativelor agricole dc producţie, or ra to rilo r la o participare activă în
măsură reuşesc conducerile acestor cu estradă pentru muzică, cu boxe lului obişnuieşte să deschidă şi să Plenara a dezbătut raportul pre ganizarea Departam entului pentru munca pentru realizarea obiectivelor
staţiuni să se achite de sarcinile cc ingenioase, unde n i ani în m-mâ se închidă cîricl vrea (un orar de func I zentat de tovarăşul Vasile Vîlcu, pre valorificarea legumelor şi fructelor, stabilite.
le revin, mai ales acum, în sezonul amplasau mese. Acest loc dc atrac ţionare lipseşti'), iar aprovizionarea şedintele C onsiliului U niunii N aţio îm bunătăţirea evidenţei contabile şi După ce a analizat modul in rare
călduros ? La întrebarea dc mai Raid-anchetă ţie a fost lăsat în părăsire. Ce ca lasă de dorit. nale a Cooperativelor Agricole p li a controlului finam iar-gestionar in s-au desfăşurat lucrările din campa
sus. am căutat să găsim răspun dru plăcut pentru vizitatori s-ar vind activitatea desfăşurată de către cooperativele agricole. nia agricolă de prim ăvară, plenara a
suri cu p rile ju l raidului-anchetă o r crea aici. dacă 1 RB.C. s-ar în Comitetul Executiv pentru aplicarea M anifestîndu-şi recunoştinţa pen stabilit măsuri pentru cfecLuai*ea la
ganizat zilele trecute în trei din g riji să dolcz.e băile Câlan cu o sta în viaţă a ho tâ rîrilo r Congresului U- tru sp rijin u l permanent şi m ultilate tim p a lu cră rilo r de vară şi pentru
staţiunile balneo-.climatcricc exis ţie de radioficare sau chiar cu un La Miercurea-Băi I niunii Naţionale a Cooperativelor A- ral acordat de stat cooperativelor, pregătirea celor din campania de
tente în regiunea noastră, răspun dinea şi curăţenia care domnesc tonomat ! gricole de Producţie: a analizat — pe pi in tractoare şi maşini agricole, în toamnă.
suri pe care le consemnăm in cele aici, grija pentru ca vizitatorii să baza raportului prezentat de tov. grăşăminte chimice, credite, seminţe, Plenara C onsiliului U niunii N aţio
cc urmează. se simtă cit mai bine Mina bunu Dai* să continuăm. în ju ru l ştran Aflîndu-ne. cu p rile ju l raidului. I Eugen Alexe, prim -vicepreşedinte al cadre de specialitate, participanţii la nale a stabilit măsurile necesare
lui gospodar s-a făcut sim ţită şi in dului există presărat un fel de n i (a staţiunea Miercurea-Băi, am I C onsiliului U niunii Naţionale — mo plenară şi-au exprim at convingerea pentru a asigura slrîngerea recoltei
amenajarea
aleilor, a parcului, a
i cnbineior şl altor dependinţe. sip (după parei ea noastră e pie constatat că aici s-au luat unele I dul in care a fost elaborat planul de câ sini create toate condiţiile pentru in cele mai bune condiţii, pentru ob
triş), care jenează pe cei ce doresc
masuri pentru ca oamenii veniţi la *
Un le! de„Prîslea“ Aşa stînd lucrurile, s-ar părea că să facă plajă tratam ent să se simtă bine. Pavi- I dezvoltare pe perioada 1966-1970 a îndeplinirea integrală şi chiar depă ţinerea unor producţii sporite încă
I la Călan-Băi totLil este in ordine, Se mai ridică apoi problema mă lioanele au fost pregătite in vede- ■ cooperativelor agricole de producţie şirea sarcinilor stabilite de partid din prim ul an al cincinalului, co n tri
buind astfel la întărirea şi consoli
agricultu rii noastre socialiste pentru
si măsurile ce trebuie luate de că
că oaspetele sosit aici nu duce lipsă rir ii num ărului de cabine Cele 68 tre uniunile cooperatiste pentru de urm ătorii cinci ani, pentru obţine darea economico-organizatorică a co-
Călan-Băi. Staţiune cu reale po A. D A V ID
l sib ilită ţi de tratare a reum atismu de nimic. .Şi totuşi... de cabine existente în prezent nu finitivarea şi îndeplinirea lor: a dis rea unor producţii sporite de cerea opeiativelor agricole de producţie, la
lui, anemiei, bolilor de inimă... Din discuţiile purtate cu tov. satisfac nici pe departe cerinţele, A. V AS ILE cutat — pe baza raportului prezentat le. plante tehnice, legume şi fructe, dezvoltarea economiei naţionale.
dacă ne gîndim că în zilele de vii f
In încheierea lu cră rilo r plenai ei au
i Toate acestea nu le aflăm de la Suciu, din constatările noastre, am de tov. Constantin Iftodi, vicepreşe produse animale etc. în vederea sa luat cuvîntul tovarăşii V irg il T rofin
cerinţelor
tisfacerii
crescînde ale
dinte al Consiliului U n iun ii Naţiona
un panou care ar trebui să fie am ajuns la conc luzia că staţiunea este sint prezente aici circa 1 500 de
plasat la intrarea în staţiune, pe un fel de Prîslea, un „copil" mai persoane. (Continuare in pag. a 2-a) le — munca desfăşurată in campania populaţiei şi mărirea ve n iturilo r co şi Vasile Vîlcu.