Page 63 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 63
r A O T O f A A J - A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3565
Prin urmare, la această între
prindere, este necesară o preo
La T.R.C.H., In prim a parte a strucţii, datorită existenţei unei
cupare susţinută pentru lich id a o seamă ele documentaţii de de
•anului, calcularea unor norm ative viteze mai lente dc rotaţie, s-au contare nu s-au întocrTvit în ter
rea stocurilor supranorm ative mai m ari la obiecte de inventar im obilizat in primele 4 luni va menele legale etc.
r.ecieditotG (care se ridică la de mică valoare, sau scurtă du lori peste norm ative de 1109.UUO Conducem T ru stu lu i regional
peste 2 m ilioane Iei), va lo rifi rată, la echipament şi materiale lei la producţia fizică netei m ina de construcţii a aplicat in u lti
carea stocurilor de m ateriale de protecţie, la producţia neter ta şi 5.072 000 lei la producţia ne- ma perioadă o seamă dc măsuri
fără mişcare (de peste 900 mii minată a u n ită ţilo r de producţie decontabilă. m enite să picîntîm pine crearea
au xilia ră şi anexă, la producţia Aceste supranorm ative au apă stocurilor supranorm ative în toa
lei), respectarea ritm icită ţii pro neterm inatu din activitatea de ru t în ultim ele două din cele trei te stadiile circu itu lu i m ijloacelor
ducţiei şi a livrărilor, şi evitarea proiectare a dus la subnormative sladii pe care le aminteam, da circulante. Astfel, în ultim a vre
F.ste cunoscut că statul socia la aceasta întreprindere se pu imobilizare de cîteva milioane refuzurilor lo produsele expe în valoare de 3G3 000 lei. De a- torita nefinisării unei producţii me. comenzile de m aterii şî ma
list dotează întreprinderile cu teau obţine rezultate mai bune. lei. Faptul se datoreşte nereali- diate. semenea norm ativul prea mic începute şi executării unor lu- teriale s-au lansat mai strict. în
mijloacele necesare desfăşură Stocurile supranormative la m a zării planului producţiei marfă întreprinderea de industrie sta b ilit pentru producţia neterm i i ră ri, fără finanţare deschisă. Do cadrul norm ativelor şi la term e
rii în mod continuu şi in cele terii şi materiale se ridică la vîndută şi încasată cu 9 la su locolo din Petroşani, în cursul nată din activitatea de bază a asemenea, s-au înregistrat imo nele planificate. O seamă de a-
bilizări datorita contractării si a-
mai bune condiţium a procesu peste 300 mii lei, ior la produc tă (căreia ii corespunde o Înce trimestrului I 1966. a realizat o generat la 31 martie im obilizări pro vî/io n ă ri cu materiale s-au
în supranorm ative de G03.000 lei.
f.ăcut din surse apropiate, cu m ij
lui de producţie. Aceste m ijloa ţia industrială neterminată lo o- tinire de 13 zile) şi depăşirii me încetinire cu 9 zile o vitezei de Lucruri prea bune nu se pot loace de transport ieftine, iar
ce. numite circulante, parcurg proape 200 mii lei. diei plonificote a mijloacelor rotaţie. Aceasta, pe seama d e afirm a nici despre modul cum se volum ul tra n spo rtu rilo r repetate
moi muite stadii. Lo început ele întreprinderea forestieră Pe- circulante cu 25 la sută (respec păşirii mediei planificate o m ij folosesc mi jloacele circulante nor şi încrucişate a scăzut sim ţitor.
apar in stadiul aprovizionării troşoni. in schimb, a realizat pe tiv o încetinire de 37 de zile). loacelor circulante cu 23 lo su mate. Pe şantierele noastre se in- Ca urm are a organizării mai
sub formo stocurilor pentru pro trimestrul I o.c., lo mijloacele ce Ca urmare, întreprinderea a a- tă şi a nerealizării planului pro tîlnesc cazuri cîiul, datorită achi raţionale a producţiei, a meca
ducţie (materii prime, auxiliare se normează o încetinire în com vut împrumuturi restante în tot ducţiei marfă vindută şi încasa ziţio n ă rii unor m aterii prime, nizării intensive a lu cră rilo r cu
materiale, piese ele schimb etc.,
etc.), apoi în cel al producţiei paraţie cu planul de 50 de zi cursul trimestrului în valori des tă. Au tras în urmă stocurile peste nevoile reale şi imediate volume mari dc execuţie, prin u-
cind se transformă în semifobn- le. Acest lucru a determinat o tul de mori. supronormative necreditate la ale producţiei, se imobilizează tilizarea m aterialelor provenite
din resurse locale, s-a ajuns la o
cate. sou producţie neterm ina producţia neterminotă şi pro sume im portante in stocuri su scurtare sim ţitoare a ciclului de
tă. de unde intră in stadiul cir- duse finite, precum şi slaba o r pranorm ative, fapt cc contribuie producţie, ceea cc a co n trib u it
culoţiei sub formo produselor ganizare a procesului de pro la reţinerea n e jiix tificalâ din c ir la mărirea vitezei de rotaţie a
finite, a mijloacelor in curs de ducţie. cuitul economic: a unor valori ma m ijloacelor circulante.
decontare şi băneşti, înfăptuind La Combinatul carbonifer V a teriale. ceea re frînează viteza Cu toate acestea, pentru îm bu
de rotaţie a m ijloacelor circulan
nătăţirea situaţiei e< onom ico-fi-
astfel un circuit complet. Cu cît lea Jiului s-a înregistrat pe tri- te. şi creează o situaţie economi nunciare a trustului, mai sînt ne
mijloacele circulante trec mai mestul l al anului în curs o în că necorespunzâtonre. Pe aceas cesare eforturi. Personalul fin a n
repede prin fiecare stadiu şi, cetinire a vitezei de rotaţie de tă lin ie evidenţiez in spee ial si ciar de pe şantiere trebuie să in
deci viteza de rotaţie a lor este o zi, îndeosebi pe seama de p ă tuaţia de la LP.I I \ unde. datori troducă peste tot evidenţa con
mai mare. cu atît sînt mai re şirii mediei planificate a m ijloa tă unor aprovizionări ncconlio- provizionârii cu materiale peste sum urilor pe bază de fise lim ită,
necesar, cit şi prin m ateriale ra
duse cheltuielile pentru un a- celor circulonte cu 4 la sută. late, peste nevoile curente, s-a n- mase ea urmare a schim bării u- prin care să urmărească operativ
juns la un moment dat la im obi
valoarea fiecărei comenzi date,
numit volum de producţie. Moi concret, este vorbo de sto liză ri totale, în m ijloace circu nor soluţii de execuţie. refuzând eliberarea m aterialelor
Necesitatea accelerării vitezei curile supranormative, a căror lante. de 3,555.000 Ici Ponderea I nul din efec tele negative caic re dcp.işcsc lim ita planificată. Va
de rotaţie a mijloacelor circu voloare se ridica la aproape 2 au deţinut-o piesele de schimb si decurg clin practicile enunţate trebui pus capăt practicii de a ne
milioane lei şi o celor fără miş obiectele dc inventar. Totodată, nuii sus constă în aceea că nume aproviziona dc la fu rn izo ri dc o-
it -e rezidă din aceea că ea roase materiale achiziţionate, zac
şi
trebuie menţionată
practica
contribuie Ia eliberarea fondu care (de peste 800 mii lei). dlegală a cum părării de mijloace fără mişcare sau circul.i cu miş c azie. caro este încă destul de larg
răspîndită în şantierele trustului.
rilor băneşti care, fie că se în In cele de moi sus o fost a- fixe (50 de truse pentru sudura care lentă în depozitul nostru De asemenea, trebuie să se re
nalizată doar situaţia primului
trebuinţează la realizarea unor şi G0 radianţi) din fondurile puse central, fată doar cîteva mai im nunţe la sistemul atacării lucră
trimestru. Lucrurile însă, nu s-au
sarcini sporite de producţie, fie la dispoziţie exclusiv pentru pro portante: corpuri fluorescente rilo r caic n-au finanţare asigu
Dnt fiin d faptul specialiştii uzinei schimbat cu mult nici în lunile ducţie. C I'.B . email alb. ţeava clin PVC rată şi să sc întocmească la tim p
că se varsă la bugetul statului câ, spre deosebire şi întregul colectiv cu diametre de P0 mm, 50 mm si
spre a fi întrebuinţate în alte care au urmat. Posibilităţi de Este ştiut că cu cît volum ul mi j documentele de decontare a pro
de alte unităţi. In Convorbire cu tov. an fost m obilizaţi îm bunătăţire a stărilor de lu loacelor circulante normate, c- 73 mm. tuburi de fontă dc pre ducţiei.
sectoare ale economiei naţio o uzină construc- să chibzuiască asu xistente in cadrul întreprinderii, siune cu diam etru de 50 mm. ca Existenţa lip su rilo r am intite
nale. întreprinderile care res pra celor mai e fi cruri. oşo cum s-o arătat, exis este mai mare decit cel necesar, blu 3X50, (demenţi de rezistenţă vorbeşte de Li sine despre rezer
Biumsie Slie, contabil şef ciente masuri me tă la fiecare unitate. Vo trebui
pectă viteza de rotaţie p la n ifi cu atît tim pul de trecere al a- a căror valoare se ridică la peste vele de caic dispune trustul pen
cată au o situaţie financiară b u ale rotaţiei m ijlo a nite să conducă la doar ca conducerile acestora să cestora prin stadiile: aprovizio 217.000 lei. Din păcate «asemenea tru îm bunătăţirea situaţiei eco-
celor circulante sint realizarea u n e i ia cele moi eficace măsuri pen nare, producţie, desfacere (la un exemple se mai pot da.
nă. gospodorindu-se cu fondu nomico-financiare. Avem convin
m ult mai distincte producţii cu 30 la tru a le valorifica. ritm normal dc producţie) se pre gerea că prin aplicarea consec
rile proprii, fără a recurge la si. în acelaşi tim p. „30 Decembrie" Cugir sută mai mari de lungeşte — şi invers: cu cit tre Cauzele creării stocurilor su- ventă a m ăsurilor stabilite, vom
împrumuturi pentru achitarea cît in 19G5 pe ace pi anoim ative se pot găsi încă îu
mai uşor de urm ă D U M ITR U PATRAŞCOfU cerea lor prin fiecare din stadi stadiul producţiei, dar mai cu sca reuşi să obţinem rezultate şi mai
furnizorilor şî salariilor. ile am intite este mai rapida, v i bune
rit, ne-am propus leaşi spaţii. Or. vă inspector şef la sucursala mă în stadiul încasării ei. Si in
Un exemplu de preocupare să purtăm o discuţie cu tov. Dionisie daţi seama că singura cale spre reu orăşenească Petroşani teza de rotaţie va fi mai mare. acest an, zac valori im obilizate T R A IA N OPREA
pentru accelerarea vitezei de J1 ie. contabil sef In l :/in a „30 Decem şita era reducerea ciclului dc fa b ri iar volum ul lor se va reduce. In fiindcă s-au executat lucrări ce şeful serviciului contabilitate
brie*. Scopul ei a lovt. pe lingă o- caţie. Asa au apărut în secţii lin iile a Băncii Naţionale cadrul T rustului regional de con n-au asigurată finanţarea, fiindcă al T.K.C.H.
rotaţie a mijloacelor circulante,
glinriirea in coloanele ziarului a pre de conveier la maşina de spălat rufe,
respectiv pentru a-şi gospodări
ocupării colectivului dc muncă al u- staţia de spălat-uscat si o seamă de
cu eficienţă mijloacele circulan- zinei pentru creşterea vitezei dc ro m ulte alte îm bunătăţiri de ordin teh
tb, îl oferă mai multe întreprin taţie a mi jloacelor circulante, şi re nic si organizatoric. care. împreună cest fel sînt la F M . Ghelar şi Uzina
deri din Vo-lea Jiulu'i, Întreprin liefarea feluluTK i'm aceasta este in cu munca entuziastă a oam enilor de preparare Teliuc, va trebui la a-
derea electrocentrale Paroşeni, fluenţată de scurtarea ciclului de fa pentru realizarea angajamentelor ceste u n ităţi să se analizeze situaţia
bricaţie. luate in întrecerea socialistă, au scur existenta cu toată răspunderea. Să
de exemplu, la activitatea tota
I.n prima întrebare: ..dacă faţă de tat durata unui ciclu cu circa 7 la se aibă în vedere râ pe întreprindere
lă. o accelerot în primul trimes anul trecui a crescut, sau nu. viteza sulă. preţul de cost al produselor creşte si
tru din acest an viteza de rota de rotaţie a m ijloacelor circulante Restul de două zile sînt urmarea influenţează negativ întreaga a c ti
ţie cu 6 zile, determinînd o e li ale uzinei", tovarăşul Dionisie llic depăşirii planului la producţia marla vitate economică, prin dobînzile m ari
berare de mijloace circulante ne-a răspuns: vîndută şi încasata. In trim estrul IV al anului 19G5 (a- lie, în loc să scadă, a crescut la 8 8(>0 dc m alerinlc, piese de schimb şi o- ce se plătesc la bancă pentru îm p ru
în valoare de peste 7 milioane — Mai in tii as vrea s.i vă spun — Consideraţi că mai sint rezerve nnl în care întreprinderea noastră a tone. biecte dc inventar. Pentru reducerea m uturi.
cum au stat lucrurile in 19G5. l-aţă de accelerare a rotaţiei m ijloacelor luat fiin ţă ) întreprinderea m inieră In luna mai, datorită ajutorului lor este necesarii mai multă străda La I.M. Hunedoara există reale po
lei. La aceasta o contribuit cu
de 19G4. am înregistrat o accelerare circulante în cadrul uzinei? Hunedoara nu a avut stocuri supra p rim it din partea organelor şi orga nie din partea serviciului nostru de s ib ilită ţi dc gospodărire mai chibzuită
4 zile depăşirea cu 10 la sută
de .')0 de zile. Adică, de la 124 zile. — fire şte că da. Cele mai mari norm ative în sfera aprovizionării. n iz a ţiilo r de partid, au fost luate ma aprovizionare. El va trebui să exa a fo n d u rilo r puse la dispoziţie de că
a pionului producţiei marfă vîn- la f>4. Cu toate acestea, n-am realizai constau chiar in reducerea c u iu lu i Astfel au stat lu cru rile si la cheltu suri care au conclus la reducerea a- mineze cu atenţie toate materialele tre stat si, prin urmare, de accele
dutn şi încasată şi cu 2 zile rea viteza planificată. Şi asta, pentru cu dc fabricaţie- Dc altfel, în planurile ielile de producţie si în sfera desfa cestui stoc, însă nu pe măsura posi existente, a lit în ceea c c priveşte ca rare a vitezei m ijloacelor circulante.
lizarea sub media planificată a n-am reuşit s.i reducem durata ci noastre ele măsuri este prevăzut ca cerii. Producţia m arfă vîndută şi în b ilită ţilo r. Aşa incit, rezultatele fi racteristicile. starea .şi posibilităţile Este necesar numai ca, la fiecare
clului nici în faza npi ovizionarii şi casată a fost realizată în proporţie nanciare ale în tre p rin d e rii nu sint lor de utilizare, cit si noile destina exploatare, să crească preocuparea
mijloacelor circulante. în anul acesta să se introducă mon
nici în cea a fabricaţiei, aşa cum am tajul pe banda. P rintr-o bună or dc 101.94 la sută. Ca urmare, rotaţia nici acum cele care ar trebui sa fie. ţii ce li s-ar putea da. In colaborare pentru aplicarea in acest sens a celor
Totuşi, la unitatea respectivă prevăzut. In 196G în schimb, pc p ri ganizare a m uncii în atei icrele care m ijloacelor circulante s-a accelerat De aici rezultă că este necesar mai cu celelalte servicii interesate din mai eficiente măsuri. Avem rezerve
există stocuri fără mişcare de mul trim estru, am înregistrat o v i asigură piesele pentru m ontaj, pre cu două zile. m ult efort pentru accelerarea vite întreprindere, să determine cantită înseninate în valorificarea la m axi
peste 200 mii lei şi stocuri su- teză de rotaţie la tolal miiloace c ir cum si «asigurarea lu ciu lu i la bandă In trim estrul r al anului 196G insă, zei dc rotaţie a mi jloacelor circulante ţile ce se pot consuma la exploată mum a stocurilor existente in sfera
pranormative necreditate la u- culante de numai 73 de zile, mai fără întreruperi, se va înregistra un s-au creat stocuri supranorm ative. a- in sfera desfac erii. Iar acest lucru, ta rile noastre şi s.i le planifice ju d i aprovizionării. în întocmirea chibzui
mare cu 5 zile decît cea planificată procent sim ţitor ele reducere. Apoi. tit în sfera aprovizionării, cît şi în întreprinderea noastră, se poate rea cios. ta a pla nurilo r de aprovizionare,
nele elemente de peste 1 mi
si cu 21 zile mai mare decit cea din în prezent nu satisface capacitatea sfera desfacerii. Vileza de rotaţie a liza îndeosebi prin grăbirea c ircu i A tît pentru lichidarea stocurilor c- crearea tu tu ro r co n d iţiilo r pentru l i
lion lei. lată deci, o rezervă de anul trecut atelierului de turnat sub presiune. m ijloacelor circulante realizată, com tului documentelor de expediere a xistento. cît şi pentru a preveni crea vrarea ritm ică a producţiei, grăbirea
obţinere a unor rezultate mai — Cum s-a ajuns la aceste rezul Pentru a m ân productivitatea în n- parativ cu perioada anterioară, a în produselor la clienţi. Conducerea Lo rea de noi stocuri este necesar ca a- întocm irii form elor de decontare a
bune: preocuparea pentru lichi tate? cest com partim ent si a evita stran registrat o încetinire de 11 zile. In zinci de preparare T cliuc trebuie su cest serviciu su exercite un control producţiei, îm bunătăţirea c a lită ţii
darea stocurilor. — In cea mai mare parte, accele gulările ce le provoacă, a fost alcă acelaşi tim p, trebuie menţionat, că se preocupe mai îndeaproape de în preventiv mai riguros. Să examineze produselor şa.m.d. Trebuie doar să
tocmirea, semnarea şi prim irea de la
ne străduim su le depistăm si să nu
tu it un colectiv de specialişti. însăr
dată se compara cu viteza p la n ifi
La Fobrica de fibre artificiale rarea rotaţiei (3 zale din cele 5, cu cinat cu studierea şi aplicarea celor cată, rezulta o accelerare de 3 zile. C S Hunedoara a avizelor de expe necesitatea si oportunitatea aprovi trecem nepăsători pe lingă ele In fe
cît a crescut vileza planificată in t r i zionării cu m aterii prime, materiale
„V iscoza" din Lupeni s-o o b mai eficiente masuri diere intr-u n tim p cît mai scurt De lul acesta, vom putea ajunge ca re
mestrul 1) sc datoreşte scurtării ci Astfel p livin d lu cru rile s-ar părea etc. pe etape, ţinînd seama, nu numai
ţinut o accelerare a vitezei pla asemenea, su urgenteze întocmirea zultatele economico-finnnciare să se
clului de fabricaţie. Şi aici este bine Acestea vînt doar două drum uri că totul e noi mal. Dar, analizînd mai de norm ativul aprobat, ci .şi de stocu
nificate de 3 zile, cu o eliberare să sc menţioneze sp rijin u l deosebit spre mai bine. Altele mai sint in am ănunţit situaţia, se constată că facturilor. In plus, la fiecare unitate rile existente în întreprindere. ridice la nivelul cerut.
se cere aplicarea celor mai eficiente
POPA CORNEL
de fonduri de 400 mii lei; pe pe care l-am p rim it clin partea com i faza aprovizionării, in reducerea du accelerarea vitezei de rotaţie, com m.isuri pentru îm bunătăţirea liv ră rii Cum cele mai m ari stocuri de a- contabil şef I, M. Hunedoara
seama depăşirii pionului pro tetului de partid pe uzină încă din ratei dintre două liv ră ri, grăbirea parativ cu planul, nu s-a obţinut prin produselor către beneficiari şî îm bu
ducţiei marfă vîndută şi încasa ultim ele luni ale anului trecut. Sub decontărilor ş a m.d., pe care ne vom reducerea stocurilor, ci prin depăşi nătăţirea continuă a ca lită ţii acesto
strădui să Ic străbatem cu toată ho- rea planului producţiei marfă vîndu
tă cu 1.9 la sută — 1,3 zile şî îndrumarea sa. în faza întocm irii taiTrea. tă si încasată (cu 6,03 la sută). ra. Este necesar apoi, să îm bunătă
doiorito nerealizării mediei p la 1 planului M T O. pentru 1966. a pregă Interviu realizat de In această perioadă s-a creat un ţim permanent ritm icitatea liv ră rii
producţiei.
nificate a mijloacelor circulante tirii şi dezbaterii cifrelor de plan, ing. CiH. COMŞDŢA stoc supranorm atîv de concentrat de In sfera aprovizionării s-uu creat
cu 4 la sută — 1,7 zile. Dor şi fier de G.100 tone, care, în luna a p ri Im portante stocuri supranorm ative
i mmmt c,«tb i W * i l
îndeplinirea întocmai a sarcini reducerea preţului de cost Apre I
lor de plan presupune asigurarea ciem însă că în direcţia reducerii
tu tu ro r co nd iţiilo r pentru buna des consum urilor specifice putem face
făşurare a procesului de producţie. mai m ult. Tn acest an, din cauza
I n rol im portant in acest scop re n e u rm ă ririi atente de către unii
vine aprovizionării tehnico-m ateria- şefi de brigăzi şi m aiştri a felu I
)p Aprovizionarea la tim p şi com lui cuni se plasează si sc burează
pletă cu materiale, com bustibil si găurile pentru puseat, consumul de
energie electrică, constituie o pre exploziv a fost depăşit. P osibilităţi I
misă esenţială pentru mersul neîn mai m ari pentru economisirea ma
trerupt al producţiei, pentru rid i te ria lu lu i lemnos avem si prin fo I
carea întregii a ctivită ţi la nivelul losirea pe scară mai largă a înlo
sarcinilor de plan. folosirea la în cuitorilor. I
treaga capacitate a utila je lo r si Aşa cum arătam mai sus, apro
«poriren p roductivităţii muncii. )n vizionarea în acest an a satisfăcut. I
ncest fel apare şi posibilitatea pen bilirea unui cuantum just al stocu o aprovizionare ritm ică si cu un rialelor cn care sîntem aprovizio Sînt insă unele lipsuri care ne în
tru economisirea m aterialelor, rc- lui de materiale are o mare însem număr variat de materiale. In sec naţi. înlocuirea celor costisitoare şi greunează încă activitatea. In une I
ducere.i normelor de consum, in tro nătate fiindcă acesta reprezintă toare intră un numeros sortim ent cu o largă întrebuinţare. Acestui le cazuri, spre exemplu, din lipsa I
ducerea pe scară mai larga a ma pat tea princ ipală a m ijloacelor c ir de m aterial lemnos, diverse ţevi scop îi dedicăm o mare parte din unei recepţii corespunzătoare, se
terialelor economicoase si a d ife culante si influenţează direct vite pentru aer com prim at, diferite ma activitatea noastră. Pe lîngă anali trim ite în mina m aterial supradi I
riţilo r înlocuitori. za lor de rotaţie. Cu cit sint stocu teriale fieroase, scule, ciocane pneu zele periodice ce se efectuează in mensionat. A ici, trebuie deci efec
Asigurarea unei p lan ificări ju d i rile mai reale, cu atît creşte viteza matice, coloane telescopice, venti cadrul com itetului de partid şi în tuate lu crări în plus pentru a pu I
cioase a aprovizionării tehniro-m a- dc rotaţie a m ijloacelor circulante latoare, tro lii pneumatice. Numai adunările generale ale organizaţii tea fi folosit şi aceasta contribuie
leriale este condiţionată ele cunoaş şi se reduc cheltuielile. în cursul acestui an secţia a fost lor de bază, com uniştii desfăşoară la scăderea p ro d u ctivită ţii muncii I
şi încărcarea preţului de cost. S-ar
terea din tim p a sarcinilor de plan, l.a întocmirea planului de apro aprovizionată cu lo ciocane pneu o susţinută muncă politică de masă putea, dc asemenea, asigura o apro
a in d icilor de consum stabiliţi. Cum vizionare noî am avut în vedere ce matice, 12 perforatoare, 20 de co în s p rijin u l folosirii judicioase a vizionare mai ritm ică cu cherestea
«m procedat noi în aceasta p ri lucrări avem dc executat, d u rita loane pneumatice, 20 de agregate m aterialelor şi utila jelo r cu care din lemn de stejar, fier spiral si I
vinţă ? tea rocilor, pro filu l lu crărilor si pentru perforaj umed etc. sîntem dotaţi. Aceasta conduce la piese de schimb pentru perfora
Cunoseînc) sarcinile care ne re consumul specific de materiale. O Trebuie să subliniem câ în acest reducerea consum urilor specifice, toare. lată doar cîteva deficienţe, I
veneau, consumul specific de ma atenţie mare am acordat folosirii an aprovizionarea sectoarelor este la scăderea cheltuielilor pentru a- prin înlăturarea cărora se vor crea
teriale. am întocm it planul de apro po sib ilită ţilo r ce ne stau la dispo mai ritm ică decit în anul trecut, că provizionare. In sectoarele secţiei noi posibilităţi de îm bunătăţire a I
vizionare pc anul 19GG. defalcat pe ziţie de a înlocui materialele costi a ajuns să fie în cea mai mare par noastre, numeroşi comunişti, tova întregii a ctivită ţi de producţie.
luni. De la început, comitetul dc sitoare cu materiale mai ieftine si te la nivelul sarcinilor pe care le răşi din activul fără de partid, vin Sîntem hotârîţi ca şi în v iito r să
partid a acordat toată atenţia întoc mai durabile. Aşa. de exemplu, în avem. La s fîişitu l fiecărei luni p ri cu in iţia tive şi propuneri în vede asiguram o aprovizionare la în ăl I
m irii unui plan cit mai real In g ri locul m aterialului lemnos am sta m im m aterialul prevăzut în planul rea economisirii m aterialului lem ţimea sarcinilor de plan pe care le
ja noastră a stat ca planul dc apro b ilit să întrebuinţăm bolţari, stîlpi de aprovizionare pentru luna v ii nos. Astfel, m inerii din filo n u l B avem, să ne în g rijim ca fiecare e- !
vizionare să nu depăşească nevoile m etalici, arm ături metalice. Exem toare. Drept urmare, la nivelul o ri (m aistru Sabin Benea). au înlocuit chipă şi brigadă să aibă create con
producţiei fiindcă, clin cauza „spi plul de mai jos este concludent. zonturilor -J-2 şi -f 3 volum ul lucră m aterialul lemnos şi apoi m ateria d iţii optime de lucru astfel îneît I
ritu lu i de prevedere" s-ar putea in Deşi volum ul lu cră rilo r în cele 3 rilo r de deschideri şi pregătiri a lul din prefabricate, care se folo
sectoare ale secţiei I M usariu a fost depăşit în ultim ele 2 luni cu sea la ridicarea rostogoalelor, cu planul de producţie să fie îndepli
clude in planul de aprovizionare un 80 de m. piatră brută rezultată în urm a dis n it ritm ic şi la toţi indicatorii.
volum mai mare de materiale, ceea crescut cu aproape 10 la sută, con Ocupîndu-ne cu toată răspunde locărilor din abataj. Aceeaşi meto
ce ar duce la stocuri supianotm a- sumul de m aterial lemnos cuprins rea de buna aprovizionare a sec dă a fost folosită şi în alte sectoare. M C O L A E VASIU Pe prim ele cinci luni ale anului la F.C. Orăştie planul producţiei
m arfă vîndută şi încasată a fost depăşit cu circa 7 la sută, fapt ce a
tîve. Desigur că fiecare în tre p rin în planul de aprovizionare a rămas toarelor cu materiale, vagonete goa O mare extindere a luat-o refo- secretar al Com itetului condus la creşterea vitezei de rotaţie a m ijloacelor circulante. Dna din
Aceasta
acelaşi din anul trecut
dere sau secţie, «orc nevoie de un losirea lem nului bun de la arm ă
conduce, pe lingă economisirea lem le şi asigurarea frontului de lucru, dc partid de la secţia I secţiile care au contribuit substanţial la această realizare a fost secţia
anum it stoc de materiale în asigu nului, la realizarea de economii în com itetul de partid îndrum ă orga turile din abataj, folosirea unor tra Musariu a I. M. Barza de freze.
rarea unui proces de producţie r it semnate de manoperă. nizaţiile de bază să acorde o mare verse si şine. Toate acestea conduc Ing. TO V IE PLEŞA In foto : Strungarul lanc.iu lacob. unul din evidenţiaţii acestei sec
mic. Dar, după cum se ştie, sta Specificul m uncii noastre impune atenţie folosirii judicioase a mate la economisirea unor materiale, la şeful secţiei i ţii, în tim pul lucrului.