Page 63 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 63

r A O T O f A   A  J - A
       DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3565




























                                                                                                                Prin  urmare,  la  această  între­
                                                                                                              prindere,  este  necesară  o  preo­
                                                                                                                                                     La  T.R.C.H.,  In  prim a  parte  a   strucţii,  datorită  existenţei  unei
                                                                                                             cupare  susţinută  pentru  lich id a ­                                                                  o  seamă  ele  documentaţii  de  de­
                                                                                                                                                   •anului,  calcularea  unor  norm ative   viteze  mai  lente  dc  rotaţie,  s-au   contare  nu  s-au  întocrTvit  în  ter­
                                                                                                              rea   stocurilor   supranorm ative   mai  m ari  la  obiecte  de  inventar   im obilizat  in  primele  4  luni  va­  menele  legale  etc.
                                                                                                              r.ecieditotG   (care  se  ridică  la   de  mică  valoare,  sau  scurtă  du­  lori  peste  norm ative  de  1109.UUO   Conducem  T ru stu lu i   regional
                                                                                                              peste  2  m ilioane  Iei),  va lo rifi­  rată,  la  echipament  şi  materiale   lei  la  producţia  fizică  netei m ina­  de  construcţii  a  aplicat  in  u lti­
                                                                                                              carea  stocurilor   de  m ateriale   de  protecţie,  la  producţia  neter­  ta  şi  5.072 000  lei  la  producţia  ne-   ma  perioadă  o  seamă  dc  măsuri
                                                                                                             fără  mişcare  (de  peste  900  mii   minată  a  u n ită ţilo r  de  producţie   decontabilă.           m enite  să  picîntîm pine  crearea
                                                                                                                                                   au xilia ră   şi  anexă,  la  producţia   Aceste  supranorm ative  au  apă­  stocurilor  supranorm ative  în  toa­
                                                                                                             lei),  respectarea  ritm icită ţii  pro­  neterm inatu  din   activitatea   de   ru t  în  ultim ele  două  din  cele  trei   te  stadiile  circu itu lu i  m ijloacelor
                                                                                                             ducţiei  şi  a  livrărilor,  şi  evitarea   proiectare  a  dus  la  subnormative   sladii  pe  care  le  aminteam,  da­  circulante.  Astfel,  în  ultim a  vre­
        F.ste  cunoscut  că  statul  socia­  la  aceasta  întreprindere  se  pu­  imobilizare  de  cîteva   milioane   refuzurilor  lo  produsele   expe­  în  valoare  de  3G3 000  lei.  De  a-   torita  nefinisării  unei  producţii   me.  comenzile  de  m aterii  şî  ma­
      list  dotează   întreprinderile  cu   teau  obţine  rezultate  mai  bune.   lei.  Faptul  se  datoreşte  nereali-   diate.                   semenea  norm ativul   prea   mic   începute  şi  executării   unor  lu-   teriale  s-au  lansat  mai  strict.  în
      mijloacele  necesare  desfăşură­  Stocurile  supranormative  la  m a­  zării  planului  producţiei  marfă   întreprinderea   de   industrie   sta b ilit  pentru  producţia  neterm i­  i ră ri,  fără  finanţare  deschisă.  Do   cadrul  norm ativelor  şi  la  term e­
      rii  în  mod  continuu  şi  in  cele   terii  şi  materiale  se  ridică  la   vîndută  şi  încasată  cu  9  la  su­  locolo  din  Petroşani,  în  cursul   nată  din  activitatea  de  bază  a   asemenea,  s-au  înregistrat  imo­  nele  planificate.  O  seamă  de  a-
                                                                                                                                                                                    bilizări  datorita  contractării  si  a-
      mai  bune  condiţium  a  procesu­  peste  300  mii  lei,  ior  la  produc­  tă  (căreia  ii  corespunde  o  Înce­  trimestrului  I  1966.  a  realizat  o   generat  la  31  martie  im obilizări              pro vî/io n ă ri  cu   materiale   s-au
                                                                                                                                                   în  supranorm ative  de  G03.000  lei.
                                                                                                                                                                                                                     f.ăcut  din  surse  apropiate,  cu  m ij­
      lui  de  producţie.  Aceste  m ijloa­  ţia  industrială  neterminată  lo  o-   tinire  de  13  zile)  şi  depăşirii  me­  încetinire  cu  9  zile  o  vitezei  de   Lucruri  prea  bune  nu  se  pot           loace  de   transport  ieftine,   iar
      ce.  numite  circulante,   parcurg   proape  200  mii  lei.          diei  plonificote   a   mijloacelor   rotaţie.  Aceasta,  pe  seama  d e ­  afirm a  nici  despre  modul  cum  se                         volum ul  tra n spo rtu rilo r  repetate
      moi  muite  stadii.  Lo  început  ele   întreprinderea  forestieră  Pe-   circulante  cu  25  la  sută  (respec­  păşirii  mediei  planificate  o  m ij­  folosesc  mi jloacele  circulante  nor­              şi  încrucişate  a  scăzut  sim ţitor.
      apar  in   stadiul   aprovizionării   troşoni.  in  schimb,  a  realizat  pe   tiv  o  încetinire  de  37  de  zile).   loacelor  circulante  cu  23  lo  su­  mate.  Pe  şantierele  noastre  se  in-           Ca  urm are  a  organizării   mai
      sub  formo  stocurilor  pentru  pro­  trimestrul  I  o.c.,  lo  mijloacele  ce   Ca  urmare,  întreprinderea  a  a-   tă  şi  a  nerealizării  planului  pro­  tîlnesc  cazuri  cîiul,  datorită  achi­        raţionale  a  producţiei,  a  meca­
      ducţie  (materii  prime,  auxiliare   se  normează  o  încetinire  în  com­  vut  împrumuturi  restante  în  tot   ducţiei  marfă  vindută  şi  încasa­  ziţio n ă rii  unor   m aterii   prime,               nizării  intensive  a  lu cră rilo r  cu
                                                                                                                                                   materiale,  piese  ele  schimb  etc.,
      etc.),  apoi  în  cel  al  producţiei   paraţie  cu  planul  de  50  de  zi­  cursul  trimestrului  în  valori  des­  tă.  Au  tras  în   urmă   stocurile   peste  nevoile  reale   şi  imediate              volume  mari  dc  execuţie,  prin  u-
     cind  se  transformă  în  semifobn-   le.  Acest  lucru  a  determinat  o  tul  de  mori.               supronormative   necreditate   la     ale  producţiei,   se   imobilizează                              tilizarea   m aterialelor   provenite
                                                                                                                                                                                                                     din  resurse  locale,  s-a  ajuns  la  o
      cate.  sou  producţie  neterm ina­                                                                     producţia  neterminotă   şi  pro­     sume  im portante  in  stocuri  su­                               scurtare  sim ţitoare  a  ciclului  de
      tă.  de  unde  intră  in  stadiul  cir-                                                                duse  finite,  precum  şi  slaba  o r­  pranorm ative,  fapt  cc  contribuie                            producţie,  ceea  cc  a  co n trib u it
     culoţiei  sub   formo   produselor                                                                      ganizare  a  procesului  de  pro­     la  reţinerea  n e jiix tificalâ  din  c ir­                      la  mărirea  vitezei  de  rotaţie  a
      finite,  a  mijloacelor  in  curs  de                                                                  ducţie.                               cuitul  economic:  a  unor  valori  ma­                           m ijloacelor  circulante.
     decontare  şi  băneşti,  înfăptuind                                                                       La  Combinatul  carbonifer  V a ­   teriale.  ceea  re  frînează   viteza                               Cu  toate  acestea,  pentru  îm bu­
                                                                                                                                                   de  rotaţie  a  m ijloacelor  circulan­
                                                                                                                                                                                                                     nătăţirea  situaţiei  e< onom ico-fi-
     astfel  un  circuit  complet.  Cu  cît                                                                  lea  Jiului  s-a  înregistrat  pe  tri-   te.  şi  creează  o  situaţie  economi­                       nunciare  a  trustului,  mai  sînt  ne­
      mijloacele  circulante   trec  mai                                                                     mestul  l  al  anului  în  curs  o  în­  că  necorespunzâtonre.  Pe  aceas­                             cesare  eforturi.  Personalul  fin a n­
      repede  prin  fiecare  stadiu  şi,                                                                     cetinire  a  vitezei  de  rotaţie  de   tă  lin ie   evidenţiez  in  spee ial  si­                      ciar  de  pe  şantiere  trebuie  să  in ­
     deci  viteza  de  rotaţie  a  lor  este                                                                 o  zi,  îndeosebi  pe  seama  de p ă ­  tuaţia  de  la  LP.I  I \   unde.  datori­                      troducă  peste  tot  evidenţa  con­
      mai  mare.  cu  atît  sînt  mai  re­                                                                   şirii  mediei  planificate  a  m ijloa­  tă  unor  aprovizionări   ncconlio-   provizionârii  cu  materiale  peste   sum urilor  pe  bază  de  fise  lim ită,
                                                                                                                                                                                    necesar,  cit  şi  prin  m ateriale  ra­
      duse  cheltuielile  pentru  un  a-                                                                     celor  circulonte   cu  4   la  sută.   late,  peste  nevoile  curente,  s-a  n-   mase  ea  urmare  a  schim bării  u-   prin  care  să  urmărească  operativ
                                                                                                                                                   juns  la  un  moment  dat  la  im obi­
                                                                                                                                                                                                                     valoarea  fiecărei  comenzi  date,
      numit  volum  de  producţie.                                                                           Moi  concret,  este  vorbo  de  sto­  liză ri  totale,  în  m ijloace  circu­  nor  soluţii  de  execuţie.  refuzând  eliberarea   m aterialelor
       Necesitatea  accelerării  vitezei                                                                     curile  supranormative,   a  căror    lante.  de  3,555.000  Ici  Ponderea   I  nul  din  efec tele  negative  caic   re  dcp.işcsc  lim ita   planificată.  Va
      de  rotaţie  a  mijloacelor  circu­                                                                    voloare  se  ridica  la  aproape  2   au  deţinut-o  piesele  de  schimb  si   decurg  clin  practicile   enunţate   trebui  pus  capăt  practicii  de  a  ne
                                                                                                             milioane  lei  şi  o  celor  fără  miş­  obiectele  dc  inventar.   Totodată,   nuii  sus  constă  în  aceea  că  nume­  aproviziona  dc  la  fu rn izo ri  dc  o-
      it   -e  rezidă  din  aceea  că  ea                                                                                                                                           roase  materiale  achiziţionate,  zac
                                                                                                                                                                      şi
                                                                                                                                                   trebuie  menţionată
                                                                                                                                                                          practica
     contribuie  Ia  eliberarea  fondu­                                                                      care  (de  peste  800  mii  lei).     dlegală  a  cum părării  de  mijloace   fără  mişcare  sau  circul.i  cu  miş­  c azie.  caro  este  încă  destul  de  larg
                                                                                                                                                                                                                     răspîndită  în  şantierele  trustului.
      rilor  băneşti  care,  fie  că  se  în­                                                                  In  cele  de  moi  sus  o  fost  a-   fixe  (50  de  truse  pentru  sudura   care  lentă  în  depozitul  nostru   De  asemenea,  trebuie  să  se  re­
                                                                                                             nalizată  doar  situaţia  primului
     trebuinţează  la  realizarea  unor                                                                                                            şi  G0  radianţi)  din  fondurile  puse   central,  fată  doar  cîteva  mai  im ­  nunţe  la  sistemul  atacării  lucră­
                                                                                                             trimestru.  Lucrurile  însă,  nu  s-au
      sarcini  sporite  de  producţie,  fie                                                                                                        la  dispoziţie  exclusiv  pentru  pro­  portante:   corpuri   fluorescente  rilo r  caic  n-au  finanţare  asigu­
                                         Dnt  fiin d   faptul                            specialiştii   uzinei   schimbat  cu  mult  nici  în  lunile   ducţie.                     C I'.B  .  email  alb.  ţeava  clin  PVC   rată  şi  să  sc  întocmească  la  tim p
      că  se  varsă  la  bugetul  statului   câ,  spre  deosebire                        şi  întregul  colectiv                                                                     cu  diametre  de  P0  mm,  50  mm  si
      spre  a  fi  întrebuinţate  în  alte                                                                   care  au  urmat.  Posibilităţi  de      Este  ştiut că  cu  cît  volum ul  mi j­                        documentele  de  decontare  a  pro­
                                       de  alte  unităţi.  In   Convorbire  cu  tov.     an  fost  m obilizaţi   îm bunătăţire  a  stărilor   de  lu ­  loacelor  circulante   normate,  c-   73  mm.  tuburi  de  fontă  dc  pre­  ducţiei.
      sectoare  ale  economiei  naţio­  o  uzină   construc-                             să  chibzuiască  asu­                                     xistente  in  cadrul  întreprinderii,   siune  cu  diam etru  de  50  mm.  ca­  Existenţa   lip su rilo r   am intite
      nale.   întreprinderile  care  res­                                                pra  celor  mai  e fi­  cruri.  oşo  cum  s-o  arătat,  exis­  este  mai  mare  decit  cel  necesar,   blu  3X50,  (demenţi  de  rezistenţă   vorbeşte  de  Li  sine  despre  rezer­
                                                        Biumsie  Slie,  contabil  şef ciente  masuri  me­    tă  la  fiecare  unitate.  Vo  trebui
      pectă  viteza  de  rotaţie  p la n ifi­                                                                                                      cu  atît  tim pul  de  trecere  al  a-   a  căror  valoare  se  ridică  la  peste  vele  de  caic  dispune  trustul  pen­
     cată  au  o  situaţie  financiară  b u ­  ale  rotaţiei  m ijlo a ­                 nite  să  conducă  la   doar  ca  conducerile  acestora  să   cestora  prin  stadiile:  aprovizio­  217.000  lei.  Din  păcate  «asemenea   tru  îm bunătăţirea  situaţiei  eco-
                                       celor circulante sint                             realizarea   u n e i   ia  cele  moi  eficace  măsuri  pen­  nare,  producţie,  desfacere  (la  un   exemple  se  mai  pot  da.
      nă.  gospodorindu-se  cu  fondu­                                                                                                                                                                               nomico-financiare.  Avem  convin­
                                       m ult  mai  distincte                             producţii  cu  30  la   tru  a  le  valorifica.           ritm   normal  dc  producţie)  se  pre­                           gerea  că  prin  aplicarea  consec­
      rile  proprii,  fără  a  recurge  la   si.  în  acelaşi  tim p.   „30  Decembrie"  Cugir  sută  mai  mari  de­                               lungeşte  —  şi  invers:  cu  cit  tre­  Cauzele  creării  stocurilor  su-   ventă  a  m ăsurilor  stabilite,  vom
      împrumuturi  pentru   achitarea                                                    cît  in  19G5  pe  ace­                                                                    pi anoim ative  se  pot  găsi  încă  îu
                                       mai  uşor  de  urm ă­                                                      D U M ITR U   PATRAŞCOfU         cerea  lor  prin  fiecare  din  stadi­  stadiul  producţiei,  dar  mai  cu  sca­  reuşi  să  obţinem  rezultate  şi  mai
      furnizorilor  şî  salariilor.                                                                                                                ile  am intite  este  mai  rapida,  v i­                          bune
                                       rit,  ne-am   propus                              leaşi  spaţii.  Or.  vă   inspector  şef  la  sucursala                                    mă  în  stadiul  încasării  ei.  Si  in
        Un  exemplu   de  preocupare   să  purtăm   o  discuţie  cu  tov.  Dionisie   daţi  seama  că  singura  cale  spre  reu­  orăşenească  Petroşani   teza  de  rotaţie  va  fi  mai  mare.   acest  an,  zac   valori   im obilizate   T R A IA N   OPREA
      pentru  accelerarea   vitezei  de   J1 ie.  contabil  sef  In  l :/in a  „30  Decem­  şita  era  reducerea  ciclului  dc  fa b ri­           iar  volum ul  lor  se  va  reduce.  In   fiindcă  s-au  executat  lucrări  ce   şeful  serviciului  contabilitate
                                       brie*.  Scopul  ei  a  lovt.  pe  lingă  o-   caţie.  Asa  au  apărut  în  secţii  lin iile    a  Băncii  Naţionale  cadrul  T rustului  regional  de  con­  n-au  asigurată  finanţarea,  fiindcă  al  T.K.C.H.
      rotaţie  a  mijloacelor  circulante,
                                       glinriirea  in  coloanele  ziarului  a  pre­  de  conveier  la  maşina  de  spălat  rufe,
      respectiv  pentru  a-şi  gospodări
                                       ocupării  colectivului  dc  muncă  al  u-   staţia  de  spălat-uscat  si  o  seamă  de
     cu  eficienţă  mijloacele  circulan-   zinei  pentru  creşterea  vitezei  dc  ro­  m ulte  alte  îm bunătăţiri  de  ordin  teh­
      tb,  îl  oferă  mai  multe  întreprin­  taţie  a  mi jloacelor  circulante,  şi  re­  nic  si  organizatoric.  care.  împreună                                                                                  cest  fel  sînt  la  F M .  Ghelar  şi  Uzina
     deri  din  Vo-lea  Jiulu'i,  Întreprin­  liefarea  feluluTK i'm   aceasta  este  in­  cu   munca   entuziastă  a  oam enilor                                                                                     de  preparare  Teliuc,  va  trebui  la  a-
     derea  electrocentrale  Paroşeni,   fluenţată  de  scurtarea  ciclului  de  fa­  pentru   realizarea   angajamentelor                                                                                           ceste  u n ităţi  să  se  analizeze  situaţia
                                       bricaţie.                         luate  in  întrecerea  socialistă,  au  scur­                                                                                               existenta  cu  toată  răspunderea.  Să
     de  exemplu,  la  activitatea  tota­
                                         I.n  prima  întrebare:  ..dacă  faţă  de   tat  durata  unui  ciclu  cu  circa  7  la                                                                                        se  aibă  în  vedere  râ  pe  întreprindere
      lă.  o  accelerot  în  primul  trimes­  anul  trecui  a  crescut,  sau  nu.  viteza   sulă.                                                                                                                    preţul  de  cost  al  produselor  creşte  si
      tru  din  acest  an  viteza  de  rota­  de  rotaţie  a  m ijloacelor   circulante   Restul  de  două  zile  sînt  urmarea                                                                                      influenţează  negativ  întreaga   a c ti­
     ţie  cu  6  zile,  determinînd  o  e li­  ale  uzinei",  tovarăşul  Dionisie   llic    depăşirii  planului  la  producţia  marla                                                                                vitate  economică,  prin  dobînzile  m ari
      berare  de  mijloace   circulante   ne-a  răspuns:                 vîndută  şi  încasata.                In  trim estrul  IV   al  anului  19G5  (a-   lie,  în  loc  să  scadă,  a  crescut  la  8 8(>0   dc  m alerinlc,  piese  de  schimb  şi  o-   ce  se  plătesc  la  bancă  pentru  îm p ru ­
     în  valoare  de  peste  7  milioane   —  Mai  in tii  as  vrea  s.i  vă   spun   —  Consideraţi  că  mai  sint  rezerve   nnl  în  care  întreprinderea  noastră  a   tone.   biecte  dc  inventar.  Pentru  reducerea   m uturi.
                                       cum  au  stat  lucrurile  in  19G5.  l-aţă   de  accelerare  a  rotaţiei  m ijloacelor   luat  fiin ţă )  întreprinderea   m inieră   In  luna  mai,   datorită   ajutorului   lor  este  necesarii  mai  multă  străda­  La  I.M.  Hunedoara  există  reale  po­
      lei.  La  aceasta  o  contribuit  cu
                                       de  19G4.  am  înregistrat  o  accelerare   circulante  în  cadrul  uzinei?  Hunedoara  nu  a  avut  stocuri  supra­  p rim it  din  partea  organelor  şi  orga­  nie  din  partea  serviciului  nostru  de   s ib ilită ţi  dc  gospodărire  mai  chibzuită
      4  zile  depăşirea  cu  10  la  sută
                                       de  .')0  de  zile.  Adică,  de  la  124  zile.   —  fire şte   că  da.  Cele  mai  mari   norm ative  în  sfera   aprovizionării.   n iz a ţiilo r  de  partid,  au  fost  luate  ma­  aprovizionare.  El  va  trebui  să  exa­  a  fo n d u rilo r  puse  la  dispoziţie  de  că­
     a  pionului  producţiei  marfă  vîn-   la  f>4.  Cu  toate  acestea,  n-am  realizai   constau  chiar  in  reducerea  c u iu lu i   Astfel  au  stat  lu cru rile   si  la  cheltu­  suri  care  au  conclus  la  reducerea  a-   mineze  cu  atenţie  toate  materialele   tre  stat  si,  prin  urmare,  de  accele­
      dutn  şi  încasată  şi  cu  2  zile  rea­  viteza  planificată.  Şi  asta,  pentru  cu   dc  fabricaţie-  Dc  altfel,  în  planurile   ielile  de  producţie  si  în  sfera  desfa­  cestui  stoc,  însă  nu  pe  măsura  posi­  existente,  a lit  în  ceea  c c  priveşte  ca­  rare  a  vitezei  m ijloacelor  circulante.
      lizarea  sub  media  planificată  a   n-am  reuşit  s.i  reducem  durata  ci­  noastre  ele  măsuri  este  prevăzut  ca   cerii.  Producţia  m arfă  vîndută  şi  în ­  b ilită ţilo r.  Aşa  incit,  rezultatele  fi­  racteristicile.   starea  .şi  posibilităţile   Este  necesar  numai  ca,  la  fiecare
                                       clului  nici  în  faza  npi ovizionarii  şi                           casată  a  fost  realizată  în  proporţie   nanciare  ale  în tre p rin d e rii  nu   sint   lor  de  utilizare,  cit  si  noile  destina­  exploatare,  să  crească   preocuparea
      mijloacelor  circulante.                                           în  anul  acesta  să  se  introducă  mon­
                                       nici  în  cea  a  fabricaţiei,  aşa  cum  am   tajul  pe  banda.  P rintr-o  bună  or­  dc  101.94  la  sută.  Ca  urmare,  rotaţia   nici  acum  cele  care  ar  trebui  sa  fie.  ţii  ce  li  s-ar  putea  da.  In  colaborare   pentru  aplicarea  in   acest  sens  a  celor
       Totuşi,  la  unitatea  respectivă   prevăzut.  In  196G  în  schimb,  pc  p ri­  ganizare  a  m uncii  în  atei icrele  care   m ijloacelor   circulante  s-a  accelerat   De  aici  rezultă  că  este  necesar  mai   cu  celelalte  servicii  interesate   din   mai  eficiente  măsuri.  Avem  rezerve
      există  stocuri  fără  mişcare   de   mul  trim estru,  am  înregistrat  o  v i­  asigură  piesele  pentru  m ontaj,  pre­  cu  două  zile.  m ult  efort  pentru  accelerarea  vite­  întreprindere,  să  determine  cantită­  înseninate  în  valorificarea  la  m axi­
      peste  200  mii  lei  şi  stocuri  su-   teză  de  rotaţie  la  tolal  miiloace  c ir­  cum  si  «asigurarea  lu ciu lu i  la  bandă   In  trim estrul  r  al  anului  196G  insă,   zei  dc  rotaţie  a  mi jloacelor  circulante   ţile   ce  se  pot  consuma  la  exploată­  mum  a  stocurilor  existente  in  sfera
      pranormative  necreditate  la  u-   culante  de  numai  73  de  zile,   mai   fără  întreruperi,  se  va  înregistra  un   s-au  creat  stocuri  supranorm ative.  a-   in  sfera  desfac erii.  Iar acest lucru,  ta   rile   noastre  şi  s.i  le  planifice  ju d i­  aprovizionării.  în  întocmirea  chibzui­
                                       mare  cu  5  zile  decît  cea  planificată   procent  sim ţitor  ele  reducere.   Apoi.   tit  în  sfera  aprovizionării,  cît  şi  în   întreprinderea  noastră,  se  poate  rea­  cios.  ta  a  pla nurilo r   de   aprovizionare,
      nele  elemente  de  peste  1  mi­
                                       si  cu  21  zile  mai  mare  decit  cea  din   în  prezent  nu  satisface  capacitatea   sfera  desfacerii.  Vileza  de  rotaţie  a   liza  îndeosebi  prin  grăbirea  c ircu i­  A tît  pentru  lichidarea  stocurilor  c-   crearea  tu tu ro r  co n d iţiilo r  pentru  l i ­
      lion  lei.  lată  deci,  o  rezervă  de   anul  trecut             atelierului  de  turnat  sub  presiune.   m ijloacelor  circulante  realizată,  com­  tului  documentelor  de  expediere  a   xistento.  cît  şi  pentru  a  preveni  crea­  vrarea  ritm ică  a  producţiei,  grăbirea
      obţinere  a  unor  rezultate  mai   —  Cum  s-a  ajuns  la  aceste  rezul­  Pentru  a  m ân  productivitatea  în  n-   parativ  cu  perioada  anterioară,  a  în ­  produselor  la  clienţi.  Conducerea  Lo­  rea  de  noi  stocuri  este  necesar  ca  a-   întocm irii  form elor  de  decontare  a
      bune:  preocuparea  pentru  lichi­  tate?                          cest  com partim ent  si  a  evita  stran­  registrat  o  încetinire  de  11  zile.  In   zinci  de  preparare  T cliuc  trebuie  su   cest  serviciu  su  exercite  un  control   producţiei,   îm bunătăţirea   c a lită ţii
     darea  stocurilor.                  —  In  cea  mai  mare  parte,  accele­  gulările  ce  le  provoacă,  a  fost  alcă­  acelaşi  tim p,  trebuie  menţionat,   că   se  preocupe  mai  îndeaproape  de  în ­  preventiv  mai  riguros.  Să  examineze   produselor  şa.m.d.  Trebuie  doar  să
                                                                                                                                                tocmirea,  semnarea  şi  prim irea  de  la
                                                                                                                                                                                                                     ne  străduim   su  le  depistăm  si  să  nu
                                                                          tu it  un  colectiv  de  specialişti.  însăr­
                                                                                                             dată  se  compara  cu  viteza  p la n ifi­
        La  Fobrica  de  fibre  artificiale   rarea  rotaţiei  (3  zale  din  cele  5,   cu   cinat  cu  studierea  şi  aplicarea  celor   cată,  rezulta  o  accelerare  de  3  zile.  C S  Hunedoara  a  avizelor  de  expe­  necesitatea  si  oportunitatea  aprovi­  trecem  nepăsători  pe  lingă  ele  In  fe­
                                       cît  a  crescut  vileza  planificată  in  t r i­                                                                                            zionării  cu  m aterii  prime,  materiale
      „V iscoza"  din  Lupeni  s-o  o b ­                                 mai  eficiente  masuri                                                diere  intr-u n   tim p  cît  mai  scurt  De                         lul  acesta,  vom  putea  ajunge  ca  re­
                                       mestrul  1)  sc  datoreşte  scurtării  ci­                              Astfel  p livin d   lu cru rile   s-ar  părea                       etc.  pe  etape,  ţinînd  seama,  nu  numai
      ţinut  o  accelerare  a  vitezei  pla­                                                                                                    asemenea,  su  urgenteze   întocmirea                                zultatele  economico-finnnciare  să  se
                                       clului  de  fabricaţie.  Şi  aici  este  bine   Acestea  vînt  doar  două  drum uri   că  totul  e  noi mal.  Dar,  analizînd  mai          de  norm ativul  aprobat,  ci  .şi  de  stocu­
      nificate  de  3  zile,  cu  o  eliberare   să  sc  menţioneze  sp rijin u l  deosebit   spre  mai  bine.  Altele  mai  sint  in   am ănunţit  situaţia,  se  constată   că   facturilor.  In  plus,  la  fiecare  unitate   rile   existente  în  întreprindere.  ridice  la  nivelul  cerut.
                                                                                                                                                se  cere  aplicarea  celor  mai  eficiente
                                                                                                                                                                                                                                 POPA  CORNEL
      de  fonduri  de  400  mii  lei;  pe   pe  care  l-am  p rim it  clin  partea  com i­  faza  aprovizionării,  in  reducerea  du­  accelerarea  vitezei  de  rotaţie,  com­  m.isuri  pentru  îm bunătăţirea  liv ră rii   Cum  cele  mai  m ari  stocuri  de  a-  contabil  şef  I,  M.  Hunedoara
      seama  depăşirii   pionului  pro­  tetului  de  partid  pe  uzină  încă  din  ratei  dintre  două  liv ră ri,   grăbirea   parativ  cu  planul,  nu  s-a  obţinut  prin   produselor  către  beneficiari  şî  îm bu­
      ducţiei  marfă  vîndută  şi  încasa­  ultim ele  luni  ale  anului  trecut.  Sub   decontărilor  ş a  m.d.,  pe  care  ne  vom   reducerea  stocurilor,  ci  prin  depăşi­  nătăţirea  continuă  a  ca lită ţii  acesto­
                                                                          strădui  să  Ic  străbatem  cu  toată  ho-  rea  planului  producţiei  marfă  vîndu­
      tă  cu  1.9  la  sută  —  1,3  zile  şî   îndrumarea  sa.  în  faza   întocm irii   taiTrea.           tă  si  încasată  (cu  6,03  la  sută).  ra.  Este  necesar  apoi,  să  îm bunătă­
      doiorito  nerealizării  mediei  p la ­  1  planului  M T O. pentru  1966. a  pregă­  Interviu  realizat  de   In  această  perioadă  s-a  creat  un   ţim   permanent  ritm icitatea   liv ră rii
                                                                                                                                                producţiei.
      nificate  a  mijloacelor  circulante   tirii  şi  dezbaterii   cifrelor  de  plan,  ing.  CiH.  COMŞDŢA  stoc  supranorm atîv  de  concentrat  de   In  sfera  aprovizionării  s-uu  creat
      cu  4  la  sută  —  1,7  zile.  Dor  şi                                                                fier  de  G.100  tone,  care,  în  luna  a p ri­  Im portante  stocuri   supranorm ative
                                                         i mmmt  c,«tb i                                                                                                                                                                 W  *    i l
         îndeplinirea   întocmai  a  sarcini­                                                                                               reducerea  preţului  de  cost  Apre­  I
       lor  de  plan  presupune  asigurarea                                                                                                 ciem  însă  că  în  direcţia  reducerii
       tu tu ro r  co nd iţiilo r  pentru  buna  des­                                                                                       consum urilor  specifice  putem  face
       făşurare  a  procesului  de  producţie.                                                                                              mai  m ult.  Tn  acest  an,  din   cauza
       I  n  rol  im portant  in  acest  scop  re­                                                                                          n e u rm ă ririi  atente  de  către  unii
       vine  aprovizionării  tehnico-m ateria-                                                                                              şefi  de  brigăzi  şi  m aiştri  a  felu­  I
       )p  Aprovizionarea  la  tim p  şi  com­                                                                                              lui  cuni  se  plasează  si  sc  burează
       pletă  cu  materiale,  com bustibil  si                                                                                              găurile  pentru  puseat,  consumul  de
       energie  electrică,  constituie  o  pre­                                                                                             exploziv  a  fost  depăşit.  P osibilităţi   I
       misă  esenţială  pentru  mersul  neîn­                                                                                               mai  m ari  pentru  economisirea  ma­
       trerupt  al  producţiei,  pentru  rid i­                                                                                             te ria lu lu i  lemnos  avem  si  prin  fo ­  I
       carea  întregii  a ctivită ţi  la  nivelul                                                                                           losirea  pe  scară  mai  largă  a  înlo ­
       sarcinilor  de  plan.  folosirea  la  în­                                                                                            cuitorilor.                       I
       treaga  capacitate  a  utila je lo r   si                                                                                             Aşa  cum  arătam  mai  sus,  apro­
       «poriren  p roductivităţii  muncii.  )n                                                                                              vizionarea  în  acest  an  a  satisfăcut.   I
       ncest  fel  apare  şi  posibilitatea  pen­  bilirea  unui  cuantum  just al stocu­  o  aprovizionare  ritm ică  si  cu   un   rialelor  cn  care  sîntem  aprovizio­  Sînt  insă  unele  lipsuri  care  ne  în­
       tru  economisirea  m aterialelor,  rc-   lui  de  materiale  are  o  mare  însem­  număr  variat  de  materiale.  In  sec­  naţi.  înlocuirea  celor  costisitoare  şi   greunează  încă  activitatea.  In  une­  I
       ducere.i  normelor  de  consum,  in tro ­  nătate  fiindcă  acesta   reprezintă   toare  intră  un  numeros  sortim ent   cu  o  largă  întrebuinţare.   Acestui   le  cazuri,  spre  exemplu,  din  lipsa   I
       ducerea  pe  scară  mai  larga  a  ma­  pat tea  princ ipală  a  m ijloacelor  c ir­  de  m aterial  lemnos,   diverse   ţevi   scop  îi  dedicăm  o  mare  parte  din   unei  recepţii  corespunzătoare,   se
       terialelor  economicoase  si  a  d ife ­  culante  si  influenţează  direct  vite­  pentru  aer  com prim at,  diferite  ma­  activitatea  noastră.  Pe  lîngă  anali­  trim ite   în  mina  m aterial  supradi­  I
       riţilo r  înlocuitori.           za  lor  de  rotaţie.  Cu  cit  sint  stocu­  teriale  fieroase,  scule,  ciocane  pneu­  zele  periodice  ce  se  efectuează  in   mensionat.  A ici,  trebuie  deci  efec­
         Asigurarea  unei  p lan ificări  ju d i­  rile   mai  reale,  cu  atît  creşte  viteza   matice,  coloane  telescopice,  venti­  cadrul  com itetului  de  partid  şi  în   tuate  lu crări  în  plus  pentru  a  pu­  I
       cioase  a  aprovizionării  tehniro-m a-   dc  rotaţie  a  m ijloacelor  circulante   latoare,  tro lii  pneumatice.   Numai   adunările  generale  ale  organizaţii­  tea  fi  folosit  şi  aceasta  contribuie
       leriale  este  condiţionată  ele  cunoaş­  şi  se  reduc  cheltuielile.  în  cursul  acestui  an  secţia  a  fost   lor  de  bază,  com uniştii  desfăşoară   la  scăderea  p ro d u ctivită ţii  muncii   I
                                                                                                                                           şi  încărcarea  preţului  de  cost.  S-ar
       terea  din  tim p  a  sarcinilor  de  plan,   l.a  întocmirea  planului  de  apro­  aprovizionată  cu  lo  ciocane  pneu­  o  susţinută  muncă  politică  de  masă   putea,  dc  asemenea,  asigura  o  apro­
       a  in d icilor  de  consum  stabiliţi.  Cum   vizionare  noî  am  avut  în  vedere  ce   matice,  12  perforatoare,  20  de  co­  în  s p rijin u l  folosirii   judicioase  a   vizionare  mai  ritm ică  cu  cherestea
       «m  procedat  noi  în  aceasta   p ri­  lucrări  avem  dc  executat,  d u rita ­  loane  pneumatice,  20  de   agregate   m aterialelor  şi  utila jelo r  cu   care   din  lemn  de  stejar,  fier  spiral  si   I
       vinţă  ?                         tea  rocilor,  pro filu l  lu crărilor   si   pentru  perforaj  umed  etc.  sîntem  dotaţi.  Aceasta  conduce   la   piese  de  schimb  pentru  perfora­
         Cunoseînc)  sarcinile  care  ne  re­  consumul  specific  de  materiale.  O   Trebuie  să  subliniem  câ  în  acest   reducerea  consum urilor   specifice,   toare.  lată  doar  cîteva   deficienţe,   I
       veneau,  consumul  specific  de  ma­  atenţie  mare  am  acordat  folosirii   an  aprovizionarea  sectoarelor  este   la  scăderea  cheltuielilor  pentru  a-   prin  înlăturarea  cărora  se  vor  crea
       teriale.  am  întocm it  planul  de  apro­  po sib ilită ţilo r  ce  ne  stau  la  dispo­  mai  ritm ică  decit  în  anul  trecut,  că   provizionare.  In  sectoarele   secţiei   noi  posibilităţi  de  îm bunătăţire  a   I
       vizionare  pc  anul  19GG.  defalcat  pe   ziţie  de  a  înlocui  materialele  costi­  a  ajuns  să  fie  în  cea  mai  mare  par­  noastre,  numeroşi  comunişti,  tova­  întregii  a ctivită ţi  de  producţie.
       luni.  De  la  început,  comitetul   dc   sitoare  cu  materiale  mai  ieftine  si   te  la  nivelul  sarcinilor  pe  care  le   răşi  din  activul  fără  de  partid,  vin   Sîntem  hotârîţi  ca  şi  în  v iito r  să
       partid  a  acordat  toată  atenţia  întoc­  mai  durabile.  Aşa.  de  exemplu,  în   avem.  La  s fîişitu l  fiecărei  luni  p ri­  cu  in iţia tive   şi  propuneri  în  vede­  asiguram  o  aprovizionare  la  în ăl­  I
       m irii  unui  plan  cit  mai  real  In  g ri­  locul  m aterialului  lemnos  am  sta­  m im   m aterialul  prevăzut  în  planul   rea  economisirii  m aterialului  lem ­  ţimea  sarcinilor  de  plan  pe  care  le
       ja  noastră  a  stat  ca  planul  dc  apro­  b ilit  să  întrebuinţăm   bolţari,  stîlpi   de  aprovizionare  pentru  luna  v ii­  nos.  Astfel,  m inerii  din  filo n u l  B   avem,  să  ne  în g rijim   ca  fiecare  e-   !
       vizionare  să  nu  depăşească  nevoile   m etalici,  arm ături  metalice.  Exem­  toare.  Drept  urmare,  la  nivelul  o ri­  (m aistru  Sabin  Benea).  au  înlocuit   chipă  şi  brigadă  să  aibă  create  con­
       producţiei  fiindcă,  clin  cauza  „spi­  plul  de  mai  jos  este   concludent.   zonturilor  -J-2  şi  -f 3  volum ul  lucră­  m aterialul  lemnos  şi  apoi  m ateria­  d iţii  optime  de  lucru  astfel   îneît   I
       ritu lu i  de  prevedere"  s-ar  putea  in ­  Deşi  volum ul  lu cră rilo r  în  cele  3   rilo r  de  deschideri  şi  pregătiri  a   lul  din  prefabricate,  care  se  folo­
                                        sectoare   ale  secţiei  I   M usariu  a   fost  depăşit  în  ultim ele  2  luni  cu   sea  la  ridicarea  rostogoalelor,  cu   planul  de  producţie  să  fie  îndepli­
       clude  in  planul  de  aprovizionare  un                          80  de  m.                       piatră  brută  rezultată  în  urm a  dis­  n it  ritm ic  şi  la  toţi  indicatorii.
       volum   mai  mare  de  materiale,  ceea   crescut  cu  aproape  10  la  sută,  con­  Ocupîndu-ne  cu  toată  răspunde­  locărilor  din  abataj.  Aceeaşi  meto­
       ce  ar  duce  la  stocuri  supianotm a-   sumul  de  m aterial  lemnos  cuprins   rea  de  buna  aprovizionare  a  sec­  dă  a  fost  folosită  şi  în  alte  sectoare.  M C O L A E   VASIU    Pe  prim ele  cinci  luni  ale  anului  la  F.C.  Orăştie  planul   producţiei
                                                                                                                                                                                   m arfă  vîndută  şi  încasată  a  fost  depăşit  cu  circa  7  la  sută,  fapt  ce  a
       tîve.  Desigur  că  fiecare  în tre p rin ­  în  planul  de  aprovizionare  a  rămas   toarelor  cu  materiale,  vagonete  goa­  O  mare  extindere  a  luat-o  refo-   secretar  al  Com itetului   condus  la  creşterea  vitezei  de  rotaţie  a  m ijloacelor  circulante.  Dna  din
                                                                Aceasta
                                        acelaşi  din  anul  trecut
       dere  sau  secţie,  «orc  nevoie  de  un                                                           losirea  lem nului  bun  de  la  arm ă­
                                        conduce,  pe  lingă  economisirea  lem­  le  şi  asigurarea  frontului  de  lucru,                        dc  partid  de  la  secţia  I    secţiile  care  au  contribuit  substanţial  la  această  realizare  a  fost  secţia
       anum it  stoc  de  materiale  în  asigu­  nului,  la  realizarea  de  economii  în­  com itetul  de  partid  îndrum ă  orga­  turile  din  abataj,  folosirea  unor  tra ­  Musariu  a  I.  M.  Barza   de  freze.
       rarea  unui  proces  de  producţie  r it ­  semnate  de  manoperă.  nizaţiile  de  bază  să  acorde  o  mare   verse  si  şine.  Toate  acestea  conduc   Ing.  TO V IE   PLEŞA   In  foto  :  Strungarul  lanc.iu  lacob.  unul  din  evidenţiaţii  acestei  sec­
       mic.  Dar,  după  cum  se  ştie,  sta­  Specificul  m uncii  noastre  impune  atenţie  folosirii  judicioase  a  mate­  la  economisirea  unor  materiale,  la  şeful  secţiei  i  ţii,  în  tim pul  lucrului.
   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67   68