Page 65 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 65
. J C n : ♦ Cv
! SiM ic-teca Cen1<alâ
.<•: CrOi: :»■
' i u ci ■!.) c; vkt>, 1
— FROIETARî DIN TOATE ŢĂRILE, UNIJI-VÂ 1
«L.
Vizita tovarăşului Ciu En-lai
tara noastră
Continuarea convorbirilor între delegaţiile
[DOUA AL P .d SI AL SFATULUI POPULA» K EB M L
de partid şi guvernamentale română şi chineză
A N U L X V I | B i k N 8 i 'j 8 6 6 t " r l : i D U M IN IC A 19 IU N J E .J 9 6 4 4 P A G IN I - 2 5 B A N I Sîmbătă dim ineaţa au continuat, al P.C.R., M ihai Dalea, secretar al bru al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad.
' ................. ... . , la sediul C.C. al P.C.R., convorbirile C.C. al P.C.R., şl A urel Duma, mem membru supleant al CC. al P.C.R.,
oficiale Intre delegaţiile de partid şi bru supleant al C.C. al P.C.R., am şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Du
"T-F‘eVQ \ K»' guvernamentale română şi chineză. basadorul Republicii Socialiste Româ m itru Lazâr, membru supleant al
) \ Din delegaţia română fac parte nia la Pekin. C.C. al P.C.R., şef adjunct de sec
D e v a tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secre Din delegaţia chineză fac parte ţie la C.C. al P.C.R., George Maro-
UN SUCCES AL MINERILOR DIN TEIUUC- tar general al C om itetului C ential tovarăşii Ciu En-lai, vicepreşedinte vescu, adjunct al m inistrului afa
al P artidului Comunist Român, Ion al C om itetului Central al P artidului cerilor externe.
Din partea chineză la convorbiri
Gheorghe Maurer, membru al Co Comunist Chinez, prem ierul Consi a participat Tu-Tzan, directorul d i
m itetului Executiv, al P rezidiului
TOATE BRIGĂZILE CU PLANUL CRONICA Permanent at C.C. al P.C.R., preşe liu lu i de Stat al Republicii Populare din Europa de Est din M inisterul
recţiei U n iu n ii Sovietice şi ţâ rilo r
Chineze, Ciao I-m in, membru su
dintele C onsiliului de M in iştri al
pleant al C.C. al P.C. Chinez, Ciao
A facerilor Externe
R epublicii Socialiste România. Em il
Bodnaraş, membru al C om itetului Guan-hua, adjunct al m in istru lu i a- Populare Chineze. al R e p u b lirli
facenilor externe, şi Tzen lun-ciuan,
C onvorbirile s-au desfăşura! in
Executiv, al P rezidiului Permanent
ambasadorul R epublicii
centrală, s-a stabilit ca materialele ZILEI al C.C. al P.C.R., prîm-vicepreşedin- Chineze la Bucureşti. Populare tr-o atmosferă cordială, tovărăşeas
N D E P L I N I T să se introducă în subteran prin put. te al C onsiliului de M in iştri, Paul Din partea română la convorbiri
că.
N iculescu-M izil, membru al Comi
întocm it.
după un grafic judicios
Este adevărat însă că în această p ri tetului Executiv, secretar al C.C. au participat Andrei Păcuraru, mem (Agerpres).
vinţă se mai întim pinâ greutăţi de
oarece puţul este foarte solicitat cu înapoierea în Capitală LA INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CEREALE
burilo r de experienţă nu putea însă transportul m uncitorilor. Dar, prin
rezolva scoaterea brigăzilor de sub respectarea graficului, lucrurile vor a tovarăşului
In (una mai, Ia Exploatarea plan. De aceea, au fost aplicate şi merge bine.
minieră Tcliuc, a fost înregis alte măsuri Una dintre ele a con La succesele obţinute în luna mai Corneliu Mănescu SI PLANTE TEHNICE - FUNDULEA
trat un succes deosebit : toate stat in asigurarea brigăzilor cu efec se pot adăuga în v iito r succese mai
brigăzile şi-au îndeplinit pla tivu l planificat. In acest scop s-a tre frumoase Pentru aceasta, com itetul Sîmbătă la amiază s-a înapo
nul de producte. M inerii de cut la redistribuirea raţională a m un sindicatului va antrena in întrecerea iat în Capitală, venind de la Numeroşi bucureşteni şi locuitori le aplicate, de producţia la hectar de o suprafaţă de 80 000 ha. au de
aici au reuşit să înscrie astfel cito rilo r pe secţii, orizonturi şi b ri socialistă întregul colectiv de m un Moscova, Corneliu Mănescu, m i ai comunelor Pantelimon, Brăneşti, obţinută. venit centre puternice de producere
pe graficul de întrecere în cele găzi, avîndu-se în vedere ponderea citori, ingineri şi tehnicieni. De ase nistrul afacerilor externe, care a Islaz, Fundulea, din apropierea Ca Oaspeţii s-au îndreptat apoi spre a seminţelor din soluri superioare
S luni un plus de 22.428 tone producţiei ce trebuie extrasă de la menea, comitetul sindicatului va con participat la consfătuirea m iniş pitalei, au avut p rile ju l să salute cu sectorul zootehnic. Construcţii mo şi hibride, şi de verificare practică
minereu de fier brut şi 8 399 fiecare secţie, condiţiile de zăcămint trib u i mai m ult la extinderea expe căldură pc tovarăşul Ciu En-lai, derne de diferite tipuri, adăpostesc a va la b ilită ţii concluziilor la care
lone fier in minereul marfă. In şi dotarea tehnică. Cînd s-a făcut re rienţei înaintate. In acest scop pre trilo r afacerilor externe ai ţâ rilo r care împreună cu tovarăşul Emil aici peste 1.600 de vaci de lapte şi se ajunge în munca de cercetare.
legătură cil obţinerea acestor distribuirea m uncitorilor, s-a urm ă conizăm să oiganizom schimburi de participante la Tratatul de la Bodnaraş, însoţiţi de m em brii de tineret bovin din rasele brună şi A ici lucrează 1.400 de cadre
succese, tovarăşul CONSTAN rit ca brigăzile să fie omogene şi să experienţă între brigăzi.. Atenţia Varşovia. legaţiei de partid şi guvernamenta roşie. La întrebările oaspeţilor gaz de specialitate şi circa 3 000 pre
TIN VERMAN, vicepreşedinte fie conduse de m ineri destoinioi. De noastră va fi îndreptată şi înspre fo Cu acelaşi avion a sosit şi m i le chineze şi persoane oficiale ro dele vorbesc despre metodele de gătite în şcoli medii şi profesio
al com itetului sindicatului de asemenea, s-au aplicat măsuri meni losirea din plin a fondului de timp. nistrul afacerilor externe al K.P. mâne, s-au îndreptat, sîmbătă dupâ- în g rijire şi hrănire a anim alelor, nale. Tntreaga activitate a in stitu
la E.M. Tcliuc ne-a relatat u r te să ducă la îm bunătăţirea aprovi In acest scop vom căuta să întărim Bulgaria, Ivan , Daşev, caie în amiazâ, spre Institutul de cercetări producţiile obţinute, cercetările în tu lu i — a relevat vorbitorul — se
mătoarele : zionării cu materiale şi vagonete goa răspunderea personală a m inerilor drum spre patrie a făcut un po pentru cereale şi plante tehnice — treprinse in această ramură de acti încadrează acum în acţiunea de
le. La depozitul de la mina Pădurea pentru reducerea absenţelor nemoti pas la Bucureşti Fundulea vitate transpunere în viaţă a D irectivelor
Oraşului s-a asigurat necesarul de vate, a în vo irilo r si fluctuaţiei La sosire, pe aeroportul Bâ- Pe faţada clă d irii institutului, ‘în V izita to rii au p riv it la n u ri celui de-al IX -lea Congres al P arti
materiale. La secţia a doua, mina D. LUPAŞCU neasa. au fost prezenţi Alexan cadrată de drapele de stat ale Repu le intinse de gnu ale in stitu dului Comunist Rom.'in şi a măsu
dru Boabă şi Voinea Marinescu, b licii Socialiste România şi Repu tului, m ărginite in depărtare de hol rilo r luate în lumina acestora pen
— Realizarea planului de către toa m iniştri şi membri ai conducerii
te brigăzile a stat in u ltim u l tim p în M inisterului Afacerilor Externe. b licii Populare Chineze, era scrisă dele bogate de cereale ale u n ită ţi tru dezvoltarea m ultilaterală a a g ri
centrul atenţiei noastre. In această Au fost de laţâ A V Basov. urarea .“ „Trăiască prietenia româno- lor agricole socialiste. Cu acest p ri c u ltu rii româneşti, a bazei sale
direcţie s-au întreprins mai multe ambasadorul U niunii Sovietice In ehineză !“ lej ei au p rim it cxplicaţiii asupra tehnico-m ateriale, pentru extinderea
ai.ţiuni. La indicaţia com itetului sin Bucureşti şi Gheorghi Boudanov, In întîm pinaie «nu sosit N'irolae procedeelor de creare de noi soiuri mecanizării, chim izării şi irig a ţiilo r
dicatului pe exploatare, comisia in ambasadorul R.P Bulgaria la Giosan, preşedintele C onsiliului Su de grîu şi a caracteristicilor princi în vederea creşterii continue a pro
ginerilor şi tehnicienilor a efectuat perior al A gricu lturii, Gheorghe Ne- pale ale acestora. ducţiei. Directorul institutului • a
un studiu pentru depistarea cauze Bucureşti. cula. prim-sec i-elai al Com itetului Pretutindeni pe unde au trecut, vorbit apoi despre problemele ce
lor care au făcut ca unele brigăzi să (Agerpres). regional Bucureşti al P C R V a s ile oaspeţii au rost salutaţi cordial de preocupă pe cercetători, am intind
nu-şi realizeze planul. Concluziile a- Mateescu. preşedintele Sfatului cercetători si m uncitorii care se gă citeva din principalele rezultate
cestui studiu au fost prezentate şl popular regional. Haralam bie Alexe, seau in apropiere. obţinute pînă acum.
dezbătute în şedinţa lărgită a comi Tovarăşul Gheorghe prim-secretar al C om itetului raional In sala de consiliu, directorul In încheierea vizitei. tovarăşul
tetului sindicatului la care au p a rti l.ehliu al P.C.R., colectivul de con institu tu lu i, ing. Tiberiu Mureşan, Ciu En-lai a semnat în cartea de
cipat conduceiea exploatării, condu ducere al institutului, numeroşi cer a prezentat mostre din diferite so onoare a institu tu lu i. După ce s-a
cerile secţiilor, şefi de brigăzi, maiş Cioară a sosit in cetători şi muncitori. iuri de porumb, grîu. floarea-soare- re fe rit la im portanţa ag ricultu rii în
tri şi ingineri. In urma acestei şe Vîzitind cîmpui ile experimentale, lui. fasole, plante furajere, create şi economia naţională a ţă rilo r socia
dinţe. pentru elim inarea deficienţe Capitală, venind oaspeţii an lacul un prim popas pe cultivate de institut, dînd explicaţii liste. la rolul cercetării ştiin ţifice
lor s-a întocm it un plan de măsuri terenurile irigate, ce se in lin d pe o cu p rivire la caracteristicile lor. To strîns legate de practică. pentru
care. In bună parte, au fost aplicate. de la Praga suprafaţă de peste 500 ha. amena varăşul Ciu En-lai s-a interesat de sporirea producţiei agricole, îm bu
De exemplu, s-a constatat că la unele jate cu instalaţii moderne de asper- suprafeţele cultivate cu aceste plan nătăţirea soiurilor- şi râspinclirea
brigăzi, m in e rii nu sînt repartizaţi M in istru l com erţului exterior, siune care dau plantelor, potrivit te, de preocupările cercetătorilor, rezultatelor obţinute, prem ierul chi
judicios pe operaţii de lucru, că în Gheorghe Cioara, a sosăt sîmbătă reguliloi ştiinţifice, cantităţile de numărul specialiştilor rare lucrează nez a urat tutu ro r lucrătorilor Insti
tre tăiere şl rambleere nu există o după-amiază în Capitală, venind apă necesare la tim pul p o trivit In în cadrul institutului, de pregătirea tutului să aducă noi şi noi co n tri
bună corelare. Apoi, In unele peri de la Praga, unde a semnat A- scurt tim p acestei suprafeţe i se vor noilor cadre. Răspunzînd la între buţii la dezvoltarea ag riculturii so
oade, din dorinţa de a depăşi planul cordul de lungă durată .p rivin d adăuga alte 1500 ha ce voi fi iri- bările în altului oaspete, directorul cialiste în România.
eu orice preţ, o parte din brigăzi schimbul de m ărfuri şi plăţi in g.nte prin sistemul de conducte sub institutului a făcut o scurtă prezen La întoarcere prin comunele stră
creau goluri în zăcâmînt, fără să asi tre Republica Socialistă România presiune îngropate. Tovarăşul Ciu tare a modului de organizare şi bătute, pe magistralele şi bulevar
gure rambleerea spaţiului excavat, şi Republica Socialistă Ceho En-lai a ascultat cu interes e x p li desfăşurare a cercetărilor ştiinţifice.
aşa încit, în lunile care urmau, ram slovacă pe perioada 1966-1970. caţiile p r i. ind obiectivele urm ărite El a arătat, printre altele, că insti dele Capitalei, numeroşi locuitori au
bleerea se făcea anevoios, Intr-un de cercetători şi rezultatele obţinute tutul. în fiin ţa t de aproape zece «ni, salutat cu caldă prietenie pe solit
(Agerpres).
tim p îndelungat, fapt ce ducea la ne- pinâ acum. s-a interesat de metode precum şi cele 16 staţiuni âxpen- poporului chinez.
realizarea planului. le agrotehnice folosite în cultura mentale ale sale situate în diferite
Pentru elim inarea acestor deficien porum bului irigat, de îngrăşăminte- zone de cultura ale ţârii, dispunînd (Agerpres).
ţe. com itetul sindicatului a luat mai Plecarea unei delegaţii
m ulte măsuri. Astfel, printre altele,
a in iţia t două schim buri de experien Spectacol de gală
ţă. Cu acest p rile j şefii de brigăzi a Consiliului Superior al
au vorbit despre modul cum se mun
Sîmbătă seara, la Teatrul de Ope
ceşte în brigăzile lor şi despre re Agriculturii la Roma ră şi Balet a avut loc un spectacol ţiile bucureşlene. ziarişli români şl regrafice Au interpretai coleclivul de
zultatele pe care le obţin. In zilele corespondenţi ai presei slrăine. balet al Teatrului de Operă şi Balet,
care au urm at, metodele lor de m un O delegaţie condusă de prof. de gală in onoarea tovarăşului Ciu Au fost prezenţi şefi ai misiunilor orchestra, corul şi colectivul de dan
En-lai. vicepreşedinte al C om itetului
că au fost aplicate cu rezultate bune d r David Davidescu. vicepreşe diplomatice acredilali la Bucureşti şi suri ale Ansam blului Arm atei, corul
de către brigăzile care nu-şi re a li Brigada lui loniţă Aurelian de la E.M. Pelrila este una din brigăzile dinte al Consiliului Superior al Central al P artidului Comunist C hi a11i membri ai corpului diplomatic de cameră „M adrigal" al Conservato
zau planul. evidentiale in fiecare lună In intrecerea socialistă din acesl an. A g ricu ltu rii, a plecat la Roma nez, prem ierul C onsiliului de Stat al Sosirea in sală a oaspeţilor chinezi rului „Ciprian Porumbescu", orchestra
Republicii Populare Chineze,
care
Fireşte, numai organizarea schim- In loto: Unul din schimburile brigăzii, condus de Pelru Ladi. şi a conducătorilor partidului si sta populară a Ansamblului „C iocîrlia",
pentru a participa Ia cea de-a face o vizită prietenească in ţara tului nostru a (ost intim pinală de a- cu concursul unor cunoscuţi solişti
doua C onferinţă mondială privind noastră. în fruntea unei delegaţii de sistenţă cu vii şi îndelungi aplauze. vocali, instrumentali şi balerini.
reforma agrară organizată sub partid şi guvernamentale chineze. Au fost inlonate imnurile de slal La sllrşitul spectacolului, care s-a
egida Organizaţiei naţiunilor u- In lojile oficiale, ornate cu drapele ale Republicii Populare Chineze si bucurat de un frumos succes, artişti
nite pentru alim entaţie şt agri le de stat ale celor două ţâri, au luat Republicii Socialiste România. lor le-au fost oferlle flori din parlea
Ordin al ministrului cultură (F.A.O.) loc, împreună cu oaspetele, tovarăşii Programul spectacolului a cuprins tovarăşului Ciu En-lai şi a conducerii
Conducătorul delegaţiei noastre
Nicolae Ceauşescu, Chivu Sloica, Ion
va prezenta referatul „Reforma Gheorghe Maurer, alţi conducători de cintece şi dansuri populare româneşti de partid şi de stat a ţării noastre.
Z I U A agrară şi măsurile întreprinse în parlid si de slal, precum şi membrii şi chineze, piese instrumentale şi co (Agerpres)
continuare pentru dezvoltarea a-
Forţelor Armate g ricu ltu rii în România". delegaţiei chineze.
La speclacol au asistat membri al
AVIAŢIEI (Ageipres). C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat
şi ai guvernului, conducători ai unor
Cu p rile ju l sărbătoririi Zilei avi ză neîncetat măiestria dc zbor, ob instituţii centrale şi organizaţii ob
aţiei, m inistrul Forţelor Armate ţin noi succese în pregătirea de f t Săptămîna teatrelor şteşti. generali şi ofiţeri superiori, oa
ale Republicii Socialiste România, lupta şi politică, in ridicarea con meni de ştiinţă si artă, oameni ai
Sărbătorim ziua urmaşilor lui general de armată Leontin Sâlă- tinuă a forţei combative a unită i « muncii din întreprinderile şi institu
lear. a îndrăzneţilor navigatori ai jan, a emis un Ordin în care se ţilo r ; ci sint gata oricind ca. ală populare de amatori
aerului, care au oierii omului o spune că această zi este sărbăto turi de m ilita rii din celelalte arme C E T Ă Ţ E A N U L U I
nouă dimensiune de cunoaştere şi rită in condiţiile în care întregul Ale forţelor noastre armate, să Consiliul Central al Uniunâi
mişcare — spaţiul atmosferic. nostru popor înfăptuieşte cu avînt apere cuceririle revoluţionare ale Generale a Sindicatelor din Româ
Cucerirea aerului a fost o pa şi hotărirc programul dezvoltării poporului român, munca (ui paşni nia şi Comitetul de Stat pentru Oraşul Deva, reşedinţa regiu asigură astfel o bună prezentare şi
Cultură şi Artă organizează în
gină eroică, o nouă treaptă In cu m ultilaterale a ţă rii elaborat de că, creatoare, independcnţA şi su nii noastre, devine pe zi ce desfacere a m ă rfu rilo r industriale
noaşterea universului Cu timpul, cel de-al IX -lca Congres al P a rti veranitatea naţională, şi împreună tre 20-26 iunie, la Tr. Severin. trece mai frumos. De unde pornim şi alimentare. Magazinul, la a că
omul a devenit tot mai stăptn pe dului Comunist Român cu armatele ţărilor socialiste fră o „Săptăminâ a teatrelor populare Bulevardul Dr. Petru Groza rui realizare au co n trib u it şi mem
atmosferă, şi-a creat aparate, s-a Prin g rija partidului şi guver ţeşti, cauza păcii şi socialismului. de amatori". (în fotografie) este una din ar b rii cooperatori, se adaugă celor
ridicat la înălţim i ameţitoare, cu nului, aviaţia României Socialiste In incheierea O rdinului, m inistrul Spectacolele vor avea loc în terele oraşului care cunoaşte o spre cabanele lalte ed ificii soeial-oulturale con
cerind viteze de mişcare la care se dezvoltă neîncetat. Continuatori Forţelor Armate relevă rezultatele sala Palatului cu ltu rii din Turnu anim aţie deosebită. struite în acest sat, în anii socia
nici nu visase. ai unor glorioase tra d iţii, care mi remarcabite pe care le obţin pi Severin. In afara publicului din lism ului, constituind, împreună,
localitate vor participa critici de
De la primele desprinderi de pe situai tara noastră în rîndul pio loţii şi tehnicienii aviaţiei civile, teatru, dram aturgi, regizori, re turistice ? m îndria locuitorilor.
pămint, pfnă la evoluţia In spaţiul nie rilor aeronauticii mondiale, a- de transport, utilitare şi sanitare, prezentanţi ai presei de specia
cosmic, aviaţia a ţnscris in isto nim aţi de profunde sentimente pa felicită personalul aviaţiei m ilitare litate. Ne aflăm în plin sezon turistic.
ria omenirii măreţe pagini de cu triotice, aviatorii noştri muncesc M ii de oameni ai m uncii, în zilele Din nou la ştrand
tezanţă. Fiecare izbindâ a /ost o cu abnegaţie şi devotament, îm şi civile, urîudu-i realizări tot mai de dum inică sau în vacanţă, se în
apoteoză a geniului uman. bogăţind prin faptele lor aceste tra dreaptă spre cabanele din m unţi, Din Lupeni, corespondentul nos
d iţii
Slntem mlndri că In această glo pentru a petrece la altitudine clipe tru Gh. Bozu ne informează că s-a
rioasă istorie, străluciţii (ii ai pă- runindu-şi talentul şl pricepe de odihnă şi desfătare. Venim în redeschis ştrandul cu a.pâ term ofi-
m lntulul românesc ca Vuia, Vlaicu rea, toate forţele In slujba în tă ri aju to ru l celor care nu ştiu de unde cată Cetăţenii au avut plăcuta sur
sau Coandă, au lost printre cei rii capacităţii de apărare a patriei, să pornească pc aceste trasee mon priză de a face prim a baie din a-
d in ţii care au început lupta cu gra aviatorii m ilita ri îşi perfecţionea I. tane, m enţionînd cabanele şi sta cest an într-un bazin complet rea-
vitaţia şl aerul. ţiile C.F.R. cele mai apropiate. menajat. Au fost instalate aici, de
Bogatele tradiţii slnt continuate. In regiunea noastră sînt numeroa asemenea, aparate de gimnastică,
Astăzi minunate „ păsări" de oţel se cabane turistice. La Bateia, în iar cabinele şi vestiarele au fost
zboară pe cerul patriei, veghind la Retezat, se poate ajunge coborînd renovate.
apărarea . cuceririlor muncii noas în staţia C.F.R. Pui. La cabanele
tre. Alte „ păsări", de meial, PAGINA 4 Buta, Cîmpul lui Ncag, Parîng,
ocrotesc sănătatea oamenilor, sal Rusu, Straja, Vulcan, staţiile C.F.R. Tratamente
vează vieţi, transportă pasager» şi de la care încep traseele turistice
marlă. Piloţii avioanelor cu mo sînt Petroşani. Lupeni, Vulcan şi
Livezeni. Cei ce doresc să viziteze împotriva
tor, planoriştii şl paraşutiştii spor
tivi duc laima ţării In numeroase G Convorbiri romano- cabanele Gura Apei şi Gura Zlata,
ţia Sarmisegetuza sau în halta C ir- reumatismului
competiţii internaţionale. trebuie să coboare din tren în sta
Lor, cuceritorilor aerului, le în
chinăm In această zi sentimente de cehoslovace în neşti. Pentru cabanele Oaşa. O bîr- Sezonul balnear în staţiunea de
fierbinte dragoste si recunoştinţă, şia Lotrului, Şurian sint recoman
urări pornite din inimă de a înscrie date staţiile C.F.R. Petroşani, Sebeş la Miercurea-Bâi s-a deschis la I
făcut
iunie. Pregătirile care s-au
şi Orâştie.
noi succese pe bogatul lirmamenl probleme de colaborare Desigur, excursioniştii pot aju n asigură celor interesaţi condiţii op
al tradiţiei noastre aviatice I ge la aceste locuri pitoreşti şi cu time de odihnă şi tratament.
Un glnd aparte, de cinstire şi economică şi tehnico- autocarele O.N T. „C arpaţi”, care îi In staţiune pot merge toţi cei ce
prefime, II dedicăm lui Aurel V la i transportă pînâ la cabane sau în doiesc, fără bilete din partea sin
apropierea lor. dicatelor. Capacitatea de cazare
cu, ţiul meleagurilor hunedorene, ştiinţificâ este corespunzătoare: staţiunea este
cel care a lost unul dini re pionie dotată cu 105 paturi. Costul cază
Magazin universal 29 lei.
rii aviaţiei. rii şi a mesei pentru o zi este de
La Miercurea sc pot face trata
E§! Sesiunea O. I. M. Corespondentul nostru, D um itru mente îm potriva reum atism ului, cu
T udoniţ ne informează că în comu băi calde şi reci, în bazine acope
na Calda de Jos, raionul Alba, a rite sau deschise. Staţiunea este
Intervenţia dele fost dat in folosinţă un magazin u- căutată şi pentru aşezarea sa în-
In pagina a lil a a ziarului, k zS L J P niversal cu bufet. Valoarea con tr-un loc pitoresc, cu multă vegeta
prezentăm cititorilor citeva do strucţiei se ridică la 300.000 lei. ţie. La dispoziţia celor care merg
cumente ale vremii legate de gatului român Noul magazin este utilat cu mo in această staţiune se află şi un bu
b ilie r modern, corespunzător desfă
strălucita activitate a lui Au şurării unui comerţ civilizat. Se fet bine aprovizionat cu băuturi
rel Vlaicu. răcoritoare, cu gustări calde şi reci.