Page 7 - Drumul_socialismului_1966_06

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3551

In secolul nostru — cu deosebi­ tov. prof. Cucui V irg il, „Lupta
re după cel de-al doilea război m uncitorim ii hunedorene condusă TRUSTUL MINIER DEVA
mondial — mersul înainte al ş tiin ­ CERCETAREA ISTORICA LOCALĂ de P.C.K. in anii 1929-1933* a tov.
ţei se desfăşoară cu paşi uriaşi. prof. Valea Mircea şi altele, dove­
Amploarea pe care o cunoaşte la desc preocuparea cercetătorilor Exploatarea minieră CerteJ—Săcărimb
ora actuală dezvoltarea ştiinţei, im ­ ric în munca de cercetare ş tiin ţi­ ţara nu-i cerea să mînuiaseă palo­ spre probleme de istorie locală. E cu sediul in comuna Certejul de Sus, raionul Ilia, regiunea Hune­
completa documentarea ştiin ţifică
pune fiecărui domeniu de a c tivi­ fică nu manifestă suficient interes. şul, să ia pana şi să incrusteze fap­ privitoare la daci şi persistenţa a- m eritorie in acest sens şi sesiunea
tate m u ltiple şi complexe sarcini De aceea, în încheierea discuţiilor tele strămoşilor. cestora după cucerire. ştiin ţifică a muzeelor organizată doara,
in cercetarea şi valorificarea a tot privitoare la această problemă aş Cercetarea istorică îmbogăţeşte la Deva, unde s-au prezentat lu ­
cc este m enit să contribuie la dez­ vrea să mă opresc pe scurt asupra cunoştinţele, scoate la iveală noi In această privinţă, cercetările crări apreciate privind cercetarea A N G A J E A Z A :
voltarea întregii societăţi. ideii subliniate — că faţă de posi­ întreprinse la cetăţile dacice de la istorică locală.
In documentele Congresului al b ilită ţile pe care le avem s-a făcut fapte din trecutul de luptă al po­ Baniţa şi Piatra C raivii, ca şi cele D intr-o analiză atentă a activi­ — muncitori necalificaţi pentru subteran.
JX-lea al P.C.R. un loc im portant porului nostru şi insuflă în inim ile de Ia aşezarea dacică de la Chn-
prea puţin. tin e rilo r caldul sentiment al pa­ puri-Surduc au dat la iveală un tă ţii filia le lo r se observă însă că Sc asigură condiţii de cazare în dormitor comun.
îl ocupă problemele privitoare la num ărul celor care au susţinut lu ­
dezvoltarea şi perfecţionarea cerce­ Istoria, ca orice ştiinţă, cercetea­ triotism ului. Faptele glorioase pe bogat material documentar suscep­ crări e destul de redus, uneori a-
tib il de a releva stadiul de dez­
tă rii ştiinţifice. „T răim într-o epo­ ză realitatea, analizează, abstracti­ <are strămoşii noştri le-au înscris părind cam acelaşi nume a lît pe Pentru informaţii suplimentare doritorii se pot adresa la ser­
că de m ari prefaceri revoluţionare zează. generalizează, descrie şi de­ în paginile istoriei pot deştepta voltare al societăţii dacice, co n tri­ lin ia cercetărilor întreprinse de viciul personal şi invăţămînt din exploatare, telefon nr. 2, Certej,
— arată tovarăşul Nicolac Ccauşcs- monstrează, pe bază de dovezi ar­ in inim ile cili lo rilo r dorinţa fie r­ buind in largă măsură la elucida­ către muzee, c it şi de către filia le le între orele 7—15.
cu în raportul prezentat la Con­ heologice, arhivistice şi de altă na­ binte dc-a trudi pentru înfrumuse­ rea problemei traiului strămoşilor de istorie din Deva şi A lba Iulia.
gres — caracterizată şi prin des­ tură ; vine să completeze mate­ ţarea şi prosperitatea poporului ro­ daci din secolul I î.c.n. — I e.n. De aici reiese că in s titu ţiile noas­
făşurarea unei revoluţii şi tehnici ria lu l inform ativ — documentar mân. De o mare im portanţă sînt săpă­ tre muzeale, cît şi cele două filia le
de o amploare fără precedent". De existent. P rivită din acest punct Pornind de la aceste conside­ tu rile întreprinse de Muzeul din ale societăţii dc istoric şi filologie,
aceea, „Noua societate se constru­ de vedere, un rol im portant îl are rente, muzeele din regiunea H u­ Deva in zona lacului de acumulare mai au m ult de făcut în ceea ce
ieşte pe baza celei mai înaintate cercetarea clementelor de istorie nedoara, in special cele din Deva de la Cinciş Acestea au dovedit a- priveşte antrenarea întregii mase
lături de alte multe documente ar­
ştiinţe şi cu ltu ri". Şi, de aici, e locală, ca prim ă treaptă de cu­ şi Alba îulia, au avut în vedere heologice persistenţa populaţiei de profesori de istorie şi lim ba ro­
evidentă sarcina intelectualilor : noaştere a faptelor istorico. autohtone pe te rito riu l patriei mână în problemele de cercetare AVIZ IMPORTANT
„în v iito r va creşte şi mai m ult a- Pornind de la această premisă, ştiinţifică.
porlul intelectualilor la dezvoltarea regiunea Hunedoara păstrează nu­ noastre după cucerirea Daciei de Se cunoaşte faptul că multe ca­
economică, ştiin(iîică şi culturală meroase monumente ale unui tre­ u m b l e către romani. In acelaşi tim p. cer­ dre didactice au fost antrenate la MINISTERUL PETROLULUI, DIRECŢIA GENERALA
cetările de la Cinciş aruncă lu ­
a patriei". cut îndepărtat, care vorbesc de ur­ mină şi asupra vechim ii exploată­ diferite lucrări cu caracter mono­
C iclul de articole publicate în mele celor mai vechi civiliza ţii. A- rii zăcămintelor de fie r din bazinul grafic — ideie foarte bună pentru DE DESFACERE
ziarul „D rum ul socialism ului* pe ceste monumente sînt vizitate şi Cernei, dacii fiin d prim iî care s-au a stim ula şi antrena marea masă
tema cercetării istorice locale c o n tri­ cercetate de numeroşi turişti, a tit ocupat cu extragerea fie ru lu i pe de profesori la cercetarea ş tiin ţifi­
buie la stim ularea m uncii de cerce­ din ţară, cit si de peste hotare, se că. Ce se întim plâ însă ? Se por­ A N U N Ţ Ă :
tare istorică locală in scopul va­ bucură, datorită valorii lor istorice aceste meleaguri, folosiţi fiin d a- neşte bine, se lucrează un tim p, a-
lo rific ă rii a tot coea cc regiunea şi artistice, de o entuziastă apre­ şi au dezvoltat o permanentă m un­ poi ca specialişti în extragerea şi poî se abandonează din tr-un m otiv
Hunedoara oferă cu dărnicie — bo­ ciere. ele reprezentind cultura ma­ că de cercetare, al cărei rezultat a prelucrarea acestui metal şî de că­ sau altul. De aceea puţine lucrări examene pentru instalatorii autorizaţi în gaze liche­
co n trib u it Ja îmbogăţirea fondu­
tre romani. Cercetările efectuate
găţia monum entelor istorice ce a- terială şi spirituală a poporului lui muzeal, la completarea şi îm ­ au fost cuprinse in lucrări ş tiin ţi­ au fost term inate şi prezentate
parţin ţinui trecut îndepărtat, care nostru de-a lungul veacurilor. Da­ bunătăţirea expoziţiilor permanen­ fice destinate tiparului. pentru tipărire. Aici ar trebui să fiate „aragaz1*. Intre 15— 18 iunie 1966 — examen pen­
stau m ărturie evoluţiei istorice a că am evidenţia obiectivele isto­ te, cit şi la elaborarea unor lu ­ aibă o contribuţie mai mare condu­
poporului nostru. rice, am constata că pe meleagurile Am dat aceste cîteva exemple cerile secţiilor de invăţăm înt, co­ tru instalatorii în gaze lichefiate.
Hunedoarei sînt prezentate docu­ crări ştiinţifice. pentru a arăta că avem o tradiţie
In articolele publicate şi-au ex­ A ctivitatea ştiin ţifică desfăşura­ bună în domeniul cercetării şi va­ mitetele pentru cultură şi artă şi
pus părerea, doctor docent Octa- mente ce vorbesc despre toate epo­ tă a urm ărit cercetarea etapelor is­ lo rific ă rii istoriei locale, dar ea directorii de şcoli. Pe lingă candidaţii noi se vor prezenta OBLIGATO­
vian Floca, cunoscut cercetător al cile. incepind din cele mai stră­ torice insuficient cunoscute, In ­ trebuie lărgită pentru a cuprinde Extinzînd problemele muncii de RIU PENTRU DEFINITIVARE ŞI INSTALATORII AU­
istoriei de pe m eleagurile Hunedoa­ vechi tim p u ri pînă la frâm întata vestigaţii in problema contin uităţii în sfera ei m ult mai m ulţi oameni cercetare, nu ar fi lipsit dc im por­
rei. profesori de istorie cu o a ctivi­ istorie a mişcării muncitoreşti con­ poporului român, depistarea docu­ de specialitate — pasionaţi in cer­ tanţă ca in fiecare unitate şcolară TORIZAŢI REUŞIŢI ÎN ANII 1958— 1961.
tate bogată în munca didactică si temporane. Deci există largi posi­ m entelor privitoare la trecutul de cetarea istorică. să fie organizat ci te un muzeu şco­
f li preocupări pe tărîm ul cercetă­ b ilită ţi de cercetare, numai oame­ luptă al maselor hunedorene, la Un rol im portant în munca de lar. Trebuie sâ ne străduim ca în ­ Examenele se vor ţine la sediul Bazei de desfacere
rii ştiinţifice. P ărerile exprimate nii de specialitate să se mobilizeze tra d iţiile progresiste ale cu ltu rii cercetare revine Societăţii de şti­ că din şcoală să formăm v iito rii
s ilit cunoscute din articolele p ubli­ mai m ult pentru a cunoaşte fră- româneşti etc. inţe istorice şi filologice — cu f i l i ­ cercetători — aşa cum unii cerce­ produse petroliere Bucureşti, strada General Budişteanu
cate şi ele vor intra în preocupări­ m întările şi năzuinţele sociale ale A ctivitatea ştiin ţifică de cerce­ ale la Deva şi A lba Iulia. Se poate tători de prestigiu îşi amintesc cu
le organelor competente, cu scopul vrem ii trecute şi să le îmbogăţeas­ tare se caracterizează în principal aprecia că prin com unicările prezen­ emoţie că au devenit cercetători nr. 11 bis.
de a fi rezolvate. In mod special că cu noi fapte. Căci. aşa cum a prin săpăturile arheologice efec­ tate în cadrul filia le lo r, s-a adus o pasionaţi din perioada şcolarităţii.
sc retine faptul că cercetarea isto­ subliniat cronicarul Grigore U re­ tuate de Muzeul din Deva la Ba­ contribuţie substanţială la lăm u­ Fâcînd aceste cîteva incursiuni Informaţii suplimentare se pot obţine de Ia Baza de
rică locală nu este pe măsura po­ che, istoria trebuie scrisă nu numai niţa. Cinciş, Cîm puri-Surduc, în rirea diferitelor probleme. Comu­ în vastitatea problemei puse în dez­
sib ilită ţilo r, că în această pasio­ ca să nu se înece... anii trecuţi si hotarul Devei etc., iar de către M u­ nicările „D acii în necropola rom a­ batere de către ziar, aş sublinia şi desfacere produse petroliere Timişoara, serviciul tehnic,
nantă şî frumoasă muncă nu sînt să se uite faptele străbunilor, dar zeul din Alba Iu lia la Drîm bar, nă de la Cinciş" a tov. dr. docent eu, aşa cum au făcut-o toţi cei care
antrenaţi toţi profesorii de istoric. şi pentru ca să râmînâ feciorilor şi Lumea nouă. Piatra C raivii, Câpîl- Octavian Floca, ..Două documente şi-au spus părerea că pentru a cer­ strada Ceahlău nr. 2 A, telefon 1.80.16.
De asemenea, se desprinde faptul nepoţilor, să le fie de Învăţătură. nn, Sînlim bru, Tăuţi etc. inedite despre adunarea naţională ceta iţi trebuie pasiune, şi aceasta
că, uneori, nici tovarăşii chemaţi Aceleaşi convingeri determină E m eritorie preocuparea persona­ ţinută între 14-29 septembrie 1948 nu vine decît muncind.
să antreneze pe profesorii de isto­ pe M iron Costin, ea, atunci cind lu lu i ş tiin ţific al muzeelor de a pe Cim pia L ib e rtă ţii din B laj a prof. V A S ILE RADU

P E T E M E D E N . T . S . UZINA DE UTILAJ DE MORARIT TOPLAŢ

raionul Orşova, regiunea Banat, telefon m\ 1

A N G A J E A Z A l
MODALI AŢI DE AUTOABSOLVIRE — merceolog I aprovizionare (pentru regiunile Cluj,

Crişana, Hunedoara şi Banat).
In statul nostru socialist n i se ga­ doar : şantierul de instalaţii, echipa pc planul realizărilor de producţie,
rantează prin Constituţie dreptul la care a montat ţeava si (culmea !), ma­ dim m uîndu-le. M ajoritatea procese­ Condiţii : studii medii şi 2 ani vechime în funcţii
muncă. Avem posibilitatea să învă­ şina care a lovit-o 1 In procesul ver­ lor verbale de constatare nu nom i­ economice.
ţăm o meserie, sâ ne perfecţionăm bal respectiv, între fapte şi răspunză­ nalizează exact pe cci care se fac v i­
continuu, sâ ne afirm ăm p rin ea, do- tori s-a lăsat (conştient V) o cortină, novaţi de astfel de abateri. Şi nici
vedindu-ne ca lită ţile şi priceperea. care sâ ferească p riv irilo r neindul­ nu este de m irare. La grupul din Pe­
Peste tot ni se asigură locuri de lu ­ gente pe adevăraţii vinovaţi, prin troşani, m ajoritatea proceselor ver­
cru bine organizate şi se cheltuiesc care sâ nu se mai infiltreze even­ bale sc întocmesc tocmai de către
fonduri băneşti însemnate pentru o tuale sancţionări. încercarea de e ri­ persoane devenite responsabile de
deplină securitate a muneîî. jare din faţa unei responsabilităţi a naşterea unor accidente. In felul a-
La grupul de şantiere din Petro­ devenit astfel mai evidentă, situîn- cesta actele ce trebuie încheiate de­ ÎNTREPRINDEREA PENTRU CONTRACTAREA
şani, e forturile în această direcţie du-i într-o lum ină nefavorabilă pe vin conştient instrum ente utile, mo­
sînt remarcabile. Pe şantiere s-au m aistrul in a cărui sferă de activita­ dalităţi de autoabsolvire in faţa unei
‘‘ luat multe măsuri care au dus la scă­ te s-a montat ţeava si chiar pe ingi­ responsabilităţi şi a unei îndatoriri
derea sim ţitoare a num ărului dc ac­ nerul Ionel Ghiţâ, şeful şantierului prim are de serviciu. Şi totuşi, vino­ $1 INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI SMIERIA
cidente. Şi totuşi... de instalaţii. vaţi principali există : sînt unii m ai­
La sfîrşitul lu n ii martie, m uncito­ Iată un alt caz. mai recent. D um i­ ştri. şefi de loturi şi şantiere, condu­ ANGAJEAZA DE URGENŢA:
ru l necalificat loan Truşcă, compo­ tru Dumitraşeu. de la şantierul din cerea grupului, com itetul sindicatu­
nent al unei echipe de tîm plari, po­ Lupeni, săpa un şanţ pentru conduc­ lui — toţi deopotrivă, fiindcă tole­ — doi tehnicieni normatori salarii;
liza un druker. In tim p ce luci a, pia­ ta de apă, amplasat intre blocurile rează asemenea situaţii, fiindcă une­
tra polizorului nefiind bine fixată şi D3 şi D4. In tim p ce lucra, m alurile ori le trebuie stim ulente dinafară — un tehnician I transporturi auto.
consolidată, s-a spart, iar fragmente şanţului s-au surpat, existînd perico­ caic să-i determine să întreprindă
centrifugate din ea l-au ră n it la lul ca omul sâ lie im obilizat de masa măsurile de tehnica securităţii m un­ CONDIŢII: respectarea anexei IV din H.C.M. 1053/1960.
m îini. Dorind sâ aflăm de ce s-a în- de pâmînt dislocată. Intrînd in pa­ cii ce se impun prin însuşi specifi­
tim p la t aşa ceva, ni s-a răspuns că nică, accidentatul n-a reuşit sâ se cul lucrului. Grupul şcolar profesional C.S.H. La o oră de tehnologia meseriei. — un sudor autogen şi electric;
datorită unui „m oment fatal". Su­ salveze fără a-şi provoca singur, cu A. OARGA Foto : V. ONOIU
biectiv mod de a p riv i lu c ru rile ! coada tîrnăcopului, anumite leziuni. — un vopsitor auto;
A dm iţind existenţa acestui „moment* Nc-am interesat cine-i vinovatul. Re-
nu putem să nu ne gindim şi la cau­ eurgînd )a procesul verbal de con­ — un electrician auto.
zele care l-au generat. Răspunsul statare am aflat, spre surprinderea Cea mal frumoasă — cinem atograful Scară pentru tineret ; 20,00 Radioga-
este unul singur : neglijenţa manifes­ noastră, că principalul vinovat este 2 „Republica" ; Laleaua neagră — c i­ zela de seară ; 21,15 Cronica literară Informaţii suplimentare sc pot da la sediul întreprinderii,
tată concret prin nepregătirea temei­ chiar persoana lezată, datorită „p ro ­ nematograful „G rădina de vară" ; de Paul Georgescu ; 22,20 Pagini din serviciul personal şi învăţămînt, strada Traian nr. 88 Simeria,
nică a instalaţiei pentru funcţionare, cedurii greşite de-a ieşi din locul LUPBNI : Barcagiul — cinematogra­ muzica preclasică. telefon 29.
neinstruirea om ului — deşi este ne­ unde lucra şi a merge spre locul sur­ IUNIE 1966 ful „C u ltu ra l"; Lum ina verde — ci­
calificat —, lipsă de grijă, de precau­ p ă rii" (vă asigurăm că citatul este nematograful „M uncitoresc* ; L1VE- Program ul II : 7,50 Program de val­
ţie chiar, a tovarăşilor de muncă a- extras cu fid e lita te )! Forgo losif, şe­ ZEiNI : Riul negru — cinem atograful suri ; 8,30 Cîntece şi jocuri de pe
fla ţi în preajma accidentatului. Iată, fu l lotului II de instalaţii şl loan „M uncitoresc" ; I.ONEA : W innetou pla iurile ţă rii ; 10,44 „M îndre-s cîn-
aşadar, că răspunderea nu e singu­ Popa, maistru, persoane ce au înche­ (seria I) — cinem atograful „7 Noiem­ tecele noastre" — emisiune de m uzi­
lară ; ea afectează mai m u lţi factori, iat procesul verbal de constatare, C ta e.m a brie" ; Camera albă — cinematogra­ că populară; 11,55 Emisiune de cîn­
incepind de la maistru, de la condu­ n-au suflat nici un cuvinţel cum că ful „M in e ru l"; UR1CANI : Dansul tece pe versurile poetului Ion Brad ;
cerea şantierului şi term inînd cu co­ şi ei ar fi vinovaţi (şi poate p rin ci­ etern — cinem atograful „7 Noiem­ 12,25 S criitori şi muzica dc operă ;
m itetul sindicatului. palii), pentru faptul că n-au luat mă­ DEVA : Gcntlcm cnul din Coeody brie* ; PAROŞENJ : Rachetele nu tre­ O .C .L Alim entara Hunedoara
In ziua de 8 ap rilie 1966, zidarul suri de sp rijin ire , de consolidare so­ — cinematograful „P atria" ; Old Sha- buie să decoleze — cinem atograful 13,08 .In grădina botanică" — muzi­
terhand — cinem atograful
„A rta " ;
Petru Ardeleanu îşi vedea lin iş tit de lidă a m a lu rilo r şanţurilor. C um plită S IM B R IA : Pinguinul — cinemato­ „Energia* ; VULCAN : Gustul mie­ că uşoară ; 14,30 Concert de prinz ;
treburile lui la blocul E-5. In apro­ miopie cind e vorba de propriile ne­ graful „M ureşul* ; Soţie pentru un rii — cinematograful „M uncitoresc* ; 15,30 Fragmente din opera „Paiaţe" Strada Dr. Petru Groza nr.1 î
pierea blocului, pe deasupra drum u­ glijenţe şi răspunderi ! australian — cinemalogi aiul „G ră d i­ PETR1LA : O norabilul Slanislas — de Lconcavallo ; 16,00 „Pe cărări şi
lui, la o oarecare înălţim e, trecea o Accidentele am intite n-au fost gra­ na de vară* ; HUNEDOARA : Hai, agent secret — cinem atograful „M u n ­ pocniţe" — emisiune de muzică popu_
conductă provizorie de apă potabilă. ve, ele n-au periclitat viaţa nici u- citoresc"; C R1VID IA: Ivailo — cine­ ANGAJEAZA URGENT PENTRU MEDIUL SĂTESC :
„G hinionul" a făcut ca pe sub ea sâ nuia din cei care le-au suportat. Sînt Franţa — cinem atograful „Flacăra" ; m atograful „M uncitoresc"; AN1NOA- Iară ; 17,30 „Sărbătoare la Sevilla*
treacă o maşină încălcată cu mate­ totuşi condamnabile fiindcă s-au năs­ Un suris în plină vară — cinemato­ SA : Bocceluţa — cinem atograful din suita „Iberia* de Albeniz ; 18,15 gestionari la magazinele din Sîncrai, Sîntămăria de
graful „G rădina de vară" ; F iul că­
riale. care a atins-o şi a rupt-o. Ţea­ cut din neglijenţă, (lin nesocotirea „M uncitoresc" ; B A R B A TE N I : Vese­ Ziare, ziarişti, op inii ; 19,30 Poezia
va desprinsă l-a răn it pe zidarul a- şi ncrespectarea celor mai elementa­ pitanului Blood — cinematograful lie Ia Accapulco — cinem atograful Piatră, Topliţa şi Teliucul Inferior.
m in tit. Am c itit procesul verbal de re reguli de protecţie a muncii. Şi grădina de vară „Stadion* ; C A LA N : „<î August" ; A L B A IU L IA : Răscoa­ românească şi muzica ; 22,30 Moment
constatare şi n-am reuşit să-l aflăm fără îndoială că, creînd indisponibi­ Depăşirea — cinem atograful „11 Iu ­ la — cinem atograful „V icto ria "; Spre poetic. Eminesciene. Elogiul naturii ; Informaţii suplimentare se pot obţine Ia serviciul
concret pe cel ce se face vinovat de lită ţi fizice persoanelor, chiar şi dc nie* ; PETROŞANI : Căpitanul Zero culm i — cinem atograful „23 A ugust"; 23,07 In tîln ire cu jazzul.
TEIUŞ: Hocheiştii — cinem atograful personal, telefon 2096.
producerea accidentului. Se spunea scurtă durată, ele s-au repercutat şi — cinem atograful n7 Noiem brie" f
„V ictoria " ; Z L A T N A : Soţii in Buletine de ş tiri şi ra d io ju rn a le :
oraş — cinem atograful .M u n ­ 5.00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 ; 12,00 ; 14,00 ;
c ito ru l" ; SEBEŞ : Tom Jones
— cinem atograful „Progresul" ; 16.00 ; 18,00 ; 22,00 ; 23,52 (programul
In tîln ire la Ischia — cinem atograful I) ; 7,30 ; 9,00 ; 11,00 ; 13,00 ; 15,00 ;
„Sebeşul* ; A PO LD U L DE SUS : Ca­ 17,Of) ; 19,00 ; 23,00 ; 0.52 (programul
tifeaua neagră — cinem atograful „23 II) .
August" ; CL'GJR : Iu compania lui întreprinderea .electromotor
IVfax Linder — cinem atograful „M u n ­ TIMIŞOARA
citoresc" ; Raidul vărgat — cinem a­ Televiziune ftOL£VAOOUl PEPueilCll Hr. ?1
tograful „Stadion" ; Regina cîntcec- _ • -.4
Cine intră I a ... apă ? lor — cinem atograful „G rădina de 19,00 Telejurnalul de seară; 19,15 fAoduce şl twoea/zA
Colina — cine­
vară" ; OKAŞTIE :
A S P IR A T O R U L D E P R A F Şl
m atograful „Flacăra" ; M arilyn — ci­
nematograful „P atria" ; O llvcr Tw ist Copiii desenează Participă copii evi­ V E N T ILA T 0 P U L 0 1 M A S *
precedente :
denţiaţi în em isiunile
— cinem atograful „G rădina de vară"; 19.35 Pentru elevi: Şcoli şi tra d iţii.
Dragă Georgică. A tunci au solicitat ajutorul tova­ indignat. Spune şi tu daca se poate HAŢEG : Ceapaev — cinematogra­ Liceul „Nicolac Bâlcescu* din Pi­
Astăzi m i-am propus să-ţi scriu răşilor de la D istrictul regional vorbi de sp irit gospodăresc atunci fu l „Popular* ; BRAD : Duminică la teşti; 20,00 Trei tablouri pe sâptă- * t$PlRATORUl Of PRAF
din postura de apaduetier. Pentru pentru gospodărirea apelor. Reali­ cind, deşi ai apă in grajd, vitele le New York — cinem atograful „Steaua mînâ. Comentează Ion Frunzetti :
n einiţiaţi amintesc că e o meserie zarea proiectului şi avizarea lui a adâpi tot afară. Da, da. să nu-ti roşie" ; G U R ABAR ZA : La ora 5 20.15 F ilm ul: „U ltim a reprezentaţie" . R E C O Q O "estf ocstwat
tare frumoasă. Dar vorba ceea: fie ­ durat pînă în 1963, iar lucrările au pară lucru curios. Aşa procedează — în prem ieră pe ţară; 21.35 V itrin a UZULUI CASNIC Şl S-M i
care meserie e bună dacă te ţii de început abia anul trecut. consiliul de conducere al cooperati­ dupâ-amiazâ — cinematograful „M i­ discului. Prezintă: Grigore Constan- INDUSTRIAL , PENTRU
ea. Poate te m iră faptul cum de am Peste această tărăgănare oamenii vei agricole din Sălciva. In unul nerul" ; 1LIA : Jocurile olimpice de tincseu; 21,50 Centre literare: Iaşi ; CUCAŢIREA COVOADflOD,
ajuns şi în acest domeniu de acti­ au trecut cu vederea. Dar de aici din g ra jduri există o fîntînâ, dar in la Innsbrock — cinematograful „L u ­ 22.15 Spectacol muzical realizat la
vitate Lucrurile s-au petrecut cam încep adevăratele necazuri. Spun loc sâ instaleze adâpătorile aici, ei mina". Capo Boi (Italia); 22,55 Telejurnalul MOBfUlOQ,MAIHElOQ, I
aşa. Intr-una din zile primesc o e- că cine a întocm it proiectul nu a scot apa prin conducte in afară E PEGFTîlOQ, PRECUM 51
pistolă de la un cumnat al meu din gîndit prea m ult asupra lui. A ltfe l ca şi povestea aceea în care, cine­ de noapte; 23,05 B uletinul meteorolo­ • pe n tr u p u lv e r iza r e a 1
M ihalţ, in care mă dojenea, spunîn- nu s-ar fi întîm plat ca după ce va, in loc să coboare lin u l în iesle gic; 23,10 închiderea em isiunii. DE LICHIDE SAU PRAFURI ' ,(
du-m i că de cind cu rubrica „O scri­ s-au cheltuit peste 180.000 lei pen­ a încercat sâ urce vaca în podul INSCCTICIOE NFlNFl A - y * '
soare pc săplăminâ", m-am cam fă­ tru amenajarea bazinelor şi Insta­ grajdului. Gluma e glumă, dar, MA&ILE .
cut orăşan, că parcă prin sate nu se larea conductelor sâ se constate că după cum vezi, la b irin tu l apelor e Timpul probabil f
găsesc lucruri care merită a fi cu­ de fapt debitul de apă >nu satis­ foarte încurcat. De aceea, iţi pro­ * \ l
noscute şi cite altele. Jnsuşindu-mi face De aceea, întreaga lucrare m it că te voi tine la curent cu mo­ Program ul I : 5,30 Gimnastica de Mutilatorul of masa
critica, am promis rudei mele câ trebuie refăcută, propunîndu-se va­ dul de rezolvare a cazurilor am in­ înviorare ; 6,15 Transm item pentru SF JTIUZ£A74 ÎN LOOJ-
de acum în colo voi face mai multe rianta aducerii apei din Tîrnava. tite4, şi cu alte fapte de prin sate. sate ; 6,45 Salut voios de pionier ; PENTRU 24 ORE in j f ,B ir o u r i sa u magazi­
vizite şi prin satele regiunii. Iată Eu mă întreb dacă nu puteau tova­ Pe curind, Vreme schimbătoare, cu cerul no- ne . 5G LIVREAZĂ fMOOUA
m otivul pentru care acum iti scriu răşii de la D istricul apelor să re­ IO N IC A 8.00 Sum arul pi esei ; 8,30 La m icro­ ros. Vor mai cădea precipitaţii lo­ 8 VARIANTE 1
din M ihalţ. Tovarăşul Em il Breazu, curgă de la început Ia această va­ fon, melodia preferată ; 10,05 „Dragă cale. V înt p o triv it cu intensificări
preşedintele cooperativei agricole riantă pentru a scuti pe coopera­ Dragă Ionică. mi-c Oltenia" — program de muzică -V.M.3, CU OOUA VIt€7E
şi cumnatul meu, au inceput sâ po­ tori de o cheltuială în plus ? Iată Faptul câ Imi scrii acum de la sate, populară ; 10,30 Vreau să ştiu (re­ din sectoarele est şi sud-est. Tempe­ OF GDTATlF Şi SUPORT
vestească cu sufletul la gură des­ de ce pe bună dreptate oamenii îşi constituie pentru mine o surprizâ ratura aerului va fi cuprinsă ziua OlN TA&iA
pre unele necazuri ale cooperato­ pun întrebarea : oare pentru aceste plâculâ. Intim plarile pe care mi le-ai luare) ; 14,08 Două m elodii interpre­ între 20 şi 25 grade, iar noaptea r» - v . m. 4, cu o v»tfz  oe
rilo r de aici. Pe scurt, iată despre nereguli cine de la D istrictul ape­ povestit sini interesante si, după cum tate de Constanţa Cîmpeanu ; 15,00
ce este vorba. lor intră la... apă ? Dar sâ sperăm, vezi. mă grăbesc să le public. Aş­ Cîntece haiduceşti şi jocuri popu­ între 5 .şi 10 grade. £ QOTATiG Şl SUPORT ( /
încă din anul 1960 oamenii şi-au dragă Georgică, că cei In drept vor tept si alte vesti din satele regiunii. lare ; 15,20 Coordonate c u ltu ra le ; PENTRU U RM ĂTO AR ELE
propus să introducă reţeaua de apă elucida cazul. Pînă atunci să-ţf po­ in legătură cu scrisorile publicate
şi în fermele dc animale. Pentru vestesc insă un alt episod, legat mal înainte, deocamdată nici un 17.00 Nestemate folclorice ; 17,20 D i­ 3 Z IL E
început, au căutat să rezolve lotul tot de... apă. răspuns. N a i aşteptăm. namica in d u s tria lă ; 18,03 In ju ru l
p lin mijloace proprii. S-a pus însă Trecind prin Sălciva, am văzut globului ; 18,13 Pe-un picior pe plai ; Vreme nestabilâ, cu cerul noros
problema întocm irii unui proiect. un lucru care pur şi simplu m-a GEORGICĂ ziua. Vor cădea ploi locale. Tempe­
balada „A n to fiţă a lui Vioară", Pre­ ratura aerului va fi în uşoară creş­
zentare Constantin P richlci j 19,00 tere'.