Page 79 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 79
PAGINA -4 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3569 U I T
■ ■
ÂCJIONINO IN DIRECŢIA PRINCIPALA Primii paşi în producţie ! J
La începutul anului, com itetul de d u ctivită ţii acestora. U lte rior el a Eficacitatea discutării unor Ase Ziua de 1G iunie va ram inc veşnic Tovarăşii lor de muncă i-au intîm -
partid «I cooperativei agricole de pro inform at com itetul asupra moduiui menea aspecte s-a făcut sim ţită în vie pentru cei 120 de absolvenţi ai pmat incă de la intrarea în ateliere.
ducţie din Geoagiu, împreună cu con în care prind viată măsurile sta participarea mai activă a m em bri Şcolii profesionale (Un Simeria. In a- Aşezaţi pe două rinduri, de-o parte
siliul de conducere, au stabilit un bilite. lor de partid la executarea lucrări ceastă zi, conducerea şcolii. îm preu şi alta a aleii ce duce spre sala de
plan de mitsuri privind buna desfăşu fn iţia tivă şi operativitate în rez.ol- lor agricole, la mobilizarea coopera nă cu conducerea A telierelor R.M.R., festivităţi, dîndu-le flo ri şi aplau-
rare a lu cră rilo r diii campaniile agri varea problemelor ce le ridică acti torilor la munca in cooperativă A- au organizat în mod festiv repartiza dînd. m uncitorii sub a căror p riv iri
cole. El cuprindea prevederi în legă vitatea de producţie a dovedit comi cest luciu îl reflectă din plin şi rea. lor in producţie. şi îndrum ări s-nu scurs nenumărate
tură cu Aplicarea unui complex de tetul de partid şi în stabilirea mă participarea bună a cooperatorilor „Dăm astăzi producţiei o nouă pro prom oţii dc elevi au' ţin u t ca şi în La cooperativa agricolă
măsuri agrotehnice corespunzătoare, surilor pentru urgentarea lucrărilor la executarea lucrărilo r dc în tre ţi moţie de OG absolvenţi, pregătiţi pen această zi. să împărtăşească celei mai
cit şi perioada optimă în care să se în plantatul viţei. A ici m em brii b ri nere a cu ltu rilo r prăsitoare, !a m un tru atelierele R.M.R., în specialită tinere generaţii de m uncitori ai ate
expeute lucrările. Desigur sînt mă găzii nu ar fi putut executa în tim ca in sectorul legumicol şi zootehnic. ţile montatori dc locomotive, m onta lierelor H M R.. cum vor trebui să
suri la care trebuie să-şi dea apor pul optim lucrarea; De aceea era Acţionînd pe aceeaşi .undă-, co tei i de vagoane, cazangii şi strun muncească pc viito r pentru a da lu - 44
tul to ti colectiviştii. Com itelui de m itetul dc partid şi consiliul de gari în metale, iar pentru uzinele ..30 crări de înaltă calitate, cum vor tre Prietenia romano-chineză
partid a sta b ilit ca de realizarea conducere, cooperativa agricolă de Decembrie" şi Combinatul siderurgic bui să se comporte alături de tova
fiecărei măsuri preconizate să răs răşii lor de muncă, care şi-au dobîn-
producţie din comuna Geoagiu, ra
pundă concret mai m ulţi tovarăşi, ionul Orăştie a reuşit să execute Hunedoara 20 de strungari şi 24 de dit in decursul anilor o experienţa (Drmare din pag. O a adresat urări pcnlru dezvoltarea
atît din partea conciliului de con marca m ajoritate a lucrărilor agri m ontatori vagoane" — spunea la în bogată. continuă a prieteniei frăţeşti dintre
ducere cit şi a com itetului de partid. ceputul festivită ţii tov. Remus A- In cuvinlul lor. tov. Zudor Glicor- poporul chinez si poporul român.
cole in bune condiţiuni şi la timp. ghe — directorul atelierelor R.M.H.,
Pentru a cunoaşte măsurile sta vram, directorul şcolii profesionale. Urican Florinii — secretarul com ite a Comunei populare Daitzai din ju C uvîntările au fo<t subliniate în
bilite şi a acţiona în direcţia înde ceea ce va asigura producţii sporite Pe feţele absolvenţilor se citea tului de partid pe ateliere, Tuliga Io deţul Şiian, provincia Şansi. In tre repetate rin d u ri de vii aplauze
p lin irii lor. în organizatele de necesară concentrarea şi a altor fo r de recolte. nel — secretarul com itetului U.T.C. cut. acolo era o regiune muntoasă, Luîridu-şi rămas bun de la oaspeţi,
bar.ă din brigăzile cooperativei s-a te. T.îi propunerea organizaţiei de V. FUKIR m îndrin, dar in acelaşi tim p răspun din ateliere şi Ir înea L iviu — pre lipsită de apă şi cu pămînt arid Dar locuitorii comunei ovaţionează înde
prezentat planul respectiv. Jn felul pariul s-n făcut apel şi la a lţi co derea ce o au începînd cu prim a lor şedintele com itetului sindicatului, au m e m b ri acestei brigăzi din Daitzai. lung pentru prietenia dintre popoare
acesta comuniştii au reuşit să mo operatori din alte brigăzi să parti- zî de producţie. exprim at convingerea că prom oţia a spnjinindu-sc cu botanic pc forţa e- le român şi chinez
bilizeze pe toţi cooperatorii ta rea ( ipe la plantatul viţei de vie. De nului 19GG a făcut p rim ii paşi în lan conomici colective, mergînd pe d ru (Agerpres)
lizarea la tim p a lu cră rilo r agricole' mobilizarea cooperatorilor la lucru, durile m uncitorilor cu un bogat ba m ul b izu irii pe forţele proprii, dez-
din campania de prim ăvară şi mai pe lingă m em brii consiliului, s-au gaj dc cunoştinţe, capabilă să înde vollînd sp iritu l dc a munci cu hăr
ales la întreţinerea c u ltu rilo r pră în g rijit si com uniştii din organiza plinească întocmai şi la tim p sarci nicie si abnegaţie, au transform at a-
sitoare. ţia de bază a cărui secretar este nile pe care le vor prim i cest snt sărac de munte, într-un sat Toastul tovarăşului
tov. Elena Homorodcan Datorită cu producţie marc (le cereale. înainte
Prezent mereu în m ijlocul frămân a ctiv ită ţii desfăşurate, în numai 3 Cu vocea trem urindă de emoţie. dc eliberare, .producţia dc cereale pc
tă rilo r cooperativei, comitetul de zile lucrarea s-a term inat, fiin d TAmâ-şloni Ton, reprezentantul absol hectar nu ajungea la l.OOu de Ug. iar Ciu En-lai
partid a intervenit operativ şi în plantate peste 400.000 bucăţi viţă venţilor, a prezentat în cuvintul său acum ea a atins G.000 Ug si astfel, la
alte ocazii De pildă. în sectorul zo dc vie. garanţia si hotărîren că acei ce astăzi ei s-a realizat în lin ii mari o pro
otehnic lucrurile nu se desfăşurau au păşit în‘ rîndui m uncitorilor, vor ducţie constantă si ridicată, recolta (Urmare din pag t)
in t ele mai bune condiţiuni. Existau Atît cbm itelui, cit şi organizaţiile munci cu tot elanul lor tineresc, vor fiind asigurată a lit pe tim pul sece
neajunsuri în ce priveşte evidenta dc baza urmăresc şi controlează fe aplica în viaţă cunoştinţele acumula tos, cît şi în condiţiile de inundaţii.
consumului, a producţiei, retribuţiei lul cum se înfăptuiesc măsurile sta te pe băncile şcolii (lînd lucrări de Acum. în întreaga ţară au apărut ducătorii dc partid şi de stat ai ţâ ri
după calitatea muncii şi altele. Co bilite. propriile hotărîri. In acelaşi bună calitate multe unităţi fruntaşe de tip Daitzai. lor noastre lac adeseori schimb de
m itetul dc partid a analizat acest tim p com uniştii caic au p rim it sar 1 ceea cc a dat un puternic imbold dez păreri in im portantele probleme de
lucru şi a indicat consiliului întoc cini concrete reieşite din holărîrile COJOC ARD II. IE i voltării continue a agricu ltu rii ţă rii interes comun. Sînt convins că vizita
mirea unor evidente clare şi precise. organizaţiei de partid, raportează responsabilul centrului noastre. de prietenie pe care o facem noi şi
de modul cum a muncit .pentru în de radiofienre Simeria convoi Iunie utile dintre conducătorii
în acelaşi tim p, măsurile propu făptuirea lor. Astfel a crescut răs Tn lupta revoluţionară îndelunga
se au fost făcute cunoscut şi orga punderea fiecărui comunist pentru tă. între poporul chinez şi poporul dc partide şi de stat din cele două
n izaţiilor de bază, indicînd ce ac român s-a închegat o prietenie cor ţă ri ale noastre, vor adinei în mod
ţiuni politice trebuie întreprinse în sarcinile încredinţate, au fost sti . dială. Legăturile de prietenie dintre sigur si pe mai departe cunoaşterea
sp rijinul în d e p lin irii lor. Comunistul m ulaţi spre o muncă mai organiza Intr-un cadru festiv, sărbăto cooperativa dv. dc producţie şi co noastră reciprocă, vor contribui la
Aurel Purcel, de pildă, care lucrea tă. mai susţinută, l ’e această linie resc. m uncitorii Atelierelor R.M.R. muna populară „Prietenia chino-ro- dezvoltarea re la ţiilo r de prietenie şl
ză în sectorul zootehnic, a discutat sc înscrie şi analiza făcută cu toţi Simeria conduc prim ii paşi spre mână" din l.ugouciau — PcUin colaborare dintre ţările noastre
cu în g rijito rii-m u lg ă to ri despic ne com uniştii din cooperativă unde s-a locurile de munca ai unei noi reprezintă nn exemplu viu al Propun sa toastam pentru priete
cesitatea tin e rii unei evidente stric nia dc nezdruncinat dintre poporul
prezentat r> inform are privind con prom oţii de m uncitori prieteniei dintre cele două po
te, lucru necesar în creşterea raţio trib u ţia com uniştilor la buna desfă poare ale noastre Sînt convins că chinez şl poporul român, pentru suc
cesele strălucite ale României în con
nală a anim alelor şi urm ărirea pro şurare a a ctivită ţii în C.A P. prin această vizită a noastră se va strucţia socialismului : pentru pacea
consolida şi dezvolta şi pe mai de- lum ii ; în sănătatea tovarăşilor Ni-
parle prietenia noastră Aş dori să colac Ceau.şescu, Chivu Stoica, Ion
MASURI BUNE, DAR duc cu mine m em brilor comunei Gheorghe M aurcr, şi a celorlalţi to
populare „Prietenia chino-roinână" varăşi din conducerea de partid şi de
stat a României ; în sănătatea tu tu
NEREALIZATE INTEGRAL din l.ugouciau. ea si întregului popor ror tovarăşilor români prezenţi la a-
chinez., prietenia caldă cu care nc-nţi ceast.â recepţie ; în sănătatea şefilor
Ideea acestui titlu ne-a venit după rasului, dar şi a unor cetăţeni certaţi puţin, lucrările desfăşunndu-se cu (Urmare din pag. I) nile, greutatea si uneori aspectul prim it.
ce am parcurs ruta Cîmpul lui Neag cu curăţenia. mare încetineală. Tot pentru moder lasă dc dorit, lala numai citeva pro In încheiere, tovarăşul Ciu En-lai m isiunilor diplom atice şi a soţiilor
— Petroşani, cu oprire pe m ajorita Strada 23-August este ce a mai cu nizarea de străzi, Comitetul executiv la asigurarea continuităţii lor. ge bleme care cer să fie rezolvate de loc prezenţi la această recepţie.
tea străzilor loca lită ţilo r prin care am noscută in Lupcni. l ’e aici se face in ai Sfatului popular al oraşului re neralizarea experienţei bune a u- conducerea secţiei.
trecut. Scopul vizitei a fost acela de trarea in oraş. Intr-im n din zilele gional Petroşani are la dispoziţie, din nor echipe si schim buri, şi în ge Pentru faptul că atît aceasta, cît 1
a consemna anumite aspecte din ac trecute însă. pe trotuare, la distanţe fonduri proprii, suma de aproxim a neral U traducerea în viaţă n tutu şi comitetul sindical, nu au trecut doi, 23 iunie, in ju ru l orei 17, varăşului Ciu En-lai, vicepreşedin
tivitatea com itetelor executive ale nn pica mari. se aflau mormane de tiv 3 milioane lei Pînă acum însă ror obiectivelor prevăzute cu toate foiţele la aplicarea din posturile noastre dc radio si te te al C C al P C. Chinez, prem ie
sfa tu rilo r populare, deputaţilor şi ce pam int (are încuia nu pur si simplu s-au executat lucrări in valoare doar Dar, mai sînt şi acum dese schim tim p a masurilor, se buc răspunzător leviziune vor transmite dc la rul C onsiliului de Stat al R P.
tăţenilor, in buna gospodărire şi în circulaţia pietonilor. Să nu mai vor dc 423.000 Ici f bări de cajc ta semifabricate din şi comitetul de partid de la blu- Sala Palatului Republicii Socia Chineze, in fruntea delegaţiei de
frumuseţare a oraşelor şi satelor. bim de strada 0 August (tot p rin ci Localităţile Văii Jiului sînt cunos cauză că lingourile dintr-o şarjă uu ming-scmifabric ate. Cunoscând sta liste România m itingul prieteniei partid şi guvernamentale chineze
Aproape peste tot am îiilîln it lu pală), care nu este deloc întreţinută. cute în întreaga ţară pentru contri sînt programate a se lamina la ace rea dc fapte, comitetul dc partid va romăno-chmezo. organizat cu p ri
cruri demne de laudă. Gospodarii dc buţia importantă ce şi-o aduc la asi leaşi dimensiuni. De asemenea, m ar trebui să tragă la răspundere con lejul vizitei in ţara noastră a to (Agerpres)
aici s-au m obilizat mai m ult pentru carea şi vopsirea lam inatelor este ducerea secţiei şi organizaţia sindi
a face străzile şi cartierele frum oa gurarea cărbunelui necesar indus o problemă care incă nu a fost de cală. să le determine sa se preocupe
se, atrăgătoare O impresie plăcută triei Tocmai de ac eea, este bine să fin itiv rezolvată* La semifabricatele dc aplicarea tuturor m ăsurilor me
lasă oraşul Uricnni. Străzile curate, fie cunoscute şi ca localităţi frum oa ce se trim it lam inorului de 660 mm., nite să ducă la îm bunătăţirea con
zonele şi spaţiile verzi amenajate, se. bine gospodărite ! nu se respectă totdeauna dim ensiu tinuă a calităţii laminatelor.
creează o ambianţă plăcută. Gospo V. PLO l’ EAND Noile îndrumătoare pentru admiterea
darii din U ricani au făcut un pas în
semnat înainte In asigurarea unor
condiţii optime de rccreere pentru în învătămînful profesional şi tehnic
m ineri. Pc strada principală din Vulcan
Dar, mai sînt incă multe de făcut este plăcut să te plim bi. O parle din In secţiile de invăţ.ămuil ale sfa fiecărei meserii sau specialităţi şco-
pină cînd localităţile respective vor aleile aflate în spatele blocurilor însă tu rilo r populare, şcoli generale şi li larizatc Grupate în funcţie de sec
fi intr-adevăr frumoase. Căci, sînt o sînt neglijate prin faptul cri dc cele cee au fost difuzate noile îndrum ă toarele pentru care pregătesc m unci
serie de urme care supară ochiul v i mai multe ori ele se află în stare toare pentru admiterea in invăţam în- tori. tehnicieni şi m aiştri, datele p ri
zitatorului. Este vorba de străzi care murdară. tul profesional şi tehnic Deosebit dc vind fiecare şcoală sînt completate
prezintă gropi, de. trotuare stricate, Maşina ne-a purtat prin cartierul utile pentru orientarea profesionalii de prezentarea perspectivelor secto
de terenuri neamenajate ctc. Aşa Aeroport din Petroşani In faţa cofe a absolvenţilor şcolilor generale şi ai rului economic respectiv, ca şi de ta -
dar, să parcurgem cartierele .şi stră tăriei şi bufetului „P«nrînyul“ am o- liceelor, acestea menţionează condi hc!e sistematice care prezintă reţeaua
zile oraşelor Lupcni, Vulcan şi Pe prit. nu pentru a servi o prăjitură ţiile dc admitere în şcolile profesio generală a şcolilor din învăţăm întul
troşani. sau o gustare. Am oprit pentru h nota profesional şi tehnic, repartiz.ate pe
faptul iă terenul din faţa unităţilor nale şi tehnice, cuprinzînri inform a regiuni.
Ne oprim la Lupeni pe strada V ii
torului. Aici ne-a atras atenţia un respective nu a fo*t niciodată ame ţii detaliate în legătură cu specificul (Agerpres)
najat In Ioc dc .spaţii verzi, găseşti
morman de gunoi menajer, intra t in aici noroi şi gunoi La Şcoala gene
putrefacţie, pe care-1 scormoneau rală dc pe strada Oituz, terenul e un
porci si gîştrv M irosul emanat vicia maidan în toata regula, iar pe strada
atmosfera, piovocînd neplăceri loca V iito ru lu i, gunoiul menajer zăcea de ATELIERELE R.M.R. SIMERIA
ta rilo r din blocurile învecinate Pe
strada G orunului, nim ic atrăgător. multă vreme.
Reşedinţa oraşului regional Petro
Pietrele (multe la număr), creau un şani rămîne incă departe de a satis vine] d in stoc d is p o n ib il fără repartiţie :
cadru neprim itor. Aleea plopilor a face exigenţele în privinţa gospodă — oţel arc canelat (arc 4 de 1 00*12);
fost „botezată" asa probabil cu in ririi şi înfrum useţării. Supără in mod — com poziţie inferioară YSn 10;
tenţia ca să devină un punct dc a- deosebit .starea în care sc află m a
ti acţie al localnicilor. In prezent insă joritatea străzilor si piaţa Victoriei. — com poziţie YPb 96 (b a b n m e ta l);
aleea plopilor nu atrage, deoarece nu Pe unele din ele asfaltul este stricai, — pinzâ hesian (de sac);
s-au amenajat zone verzi, iar pere — sfoară ambalaj";
iar trotuarele la fel. Este adevărat că
ţii blocurilor sînt zgîriaţi. Tot nici, în ultim ul tim p s-au luat ceva măsuri — carton asfalta! ;
se mai văd şi acum rămăşiţele... şan de reparare, mai ales pe strada M i- — pînzâ emeri ;
tierului dc acum cîţiva ani. baî Viteazul, unde se fac lucrări de I — sodă caustică;
modernizare Ritm ul de execuţie însă
In cartierul Draia supără hirtiiîe — ţeava construcţii de 3 5 * 3,5 J
este destul de lent. Din suma de pes
Aruncate Ja voia în tîm p lă rii pe zone te 2 200.000 lei investită pentru con — şuruburi mecanice;
le verzi. Vina este a gospodarilor o- strucţia de străzi s-a cheltuit foarte — fitil lînă ca rd a tâ ;
— azbest placă şi fringhie }
Blocuri noi în centrul muncitoresc Lupeni.
— Detexan ;
— em ail lac roşu;
— seu to p it ;
Creşterii animalelor — oţel rotund de 32 mm OL. 50;
— rulm enţi, scule, abrazive şî metale dure, plăcî ;
— m ateriale electrotehnice ;
p re cil — bandaje şi osii loco m o tive;
— piese au to;
“ sticle nivel klin g he r;
diverse piese de schimb pentru locom otive şî vagoane.
(Urmare din pag. a I-a) introducerea şi aplicarea pe scară
largă a metodelor avansate. Expe INFORMAŢII LA TELEFON 67 SIMERIA
rienţa gospodăriilor de <tnt şi a co
tre numărul bovinelor şi al vacilor operativelor agricole a dovedit că
de lapte, alim entaţia raţională in %
funcţie de producţie, asigurarea a- în această direcţie o mare însemnă
In relaţia producţie, comerţ, consum, un rol im portant îl an perativa din Şugag, care ajută nem ij dăposturilor. alimentarea fermelor tate prezintă îngrăşnrea tineretului
merceologii Ca specialişti in probleme dc aprovizionare, desfacere, locit pe gestionari. Avem însă şi cu apă, ridicarea ca lifică rii si coin cu coceni în amestec cu melasă şi întreprinderea .ELECTROMOTOR
organizare şi deservire a reţelei comerciale, ci au datoria să parli- merrcologi care nu se arlntă de sar teresarea materiala a în g rijito rilo r uree. Folosind acest procedeu, la
ripe nem ijlocit In studiul cererii de consum, la întocmirea necesa cinile pc care le au. Astfel. In coo Dintre factorii care condiţionează cooperaţi vele agricole din Vinerea. TIMIŞOARA
rului dc marfă şi să fie prezenţi la încheierea contractelor. Merceo perativele din Roşia dc Scoaş (m er înfăptuirea sarcinilor stabilite în zo Simeria, Ruhuu sj altele s-n reali
logii trcluiic să urmărească asigurarea sortim entului şi calităţii ceolog llic Nemeş). Sâsriori (merceo otehnie. uit rol hotărâtor îl arc zat un spor de creştere în greutate ( Î J V I V A O O U L C r P U B L l O l N*- 2 1
m ărfurilor, realizarea graficelor de livrare, respectarea regulilor log Nirolac Cotrnş). Sebeş şi Daia asigurarea bazei furajere. Fiind un la tineretul taurin de peste 700 gr. Si ^KAr\iQjia.
generale ale com erţului, privind prezentarea u nităţilor dc desfa (merceolog S im ilic Gavrilă), activita obiectiv de cea mai mare însemnă pe zi. Socotim dert că trebuie să sc
cere, organizarea unei reclame adecvate sezonului, rc/oharea sesi tea acestor tehnicieni — ca Ni îe zic tate, lărgirea bazei furajere trebuie acorde o mai mare atenţie genera ASPIRATOPUl DE PRAF Şl
zărilor oamenilor muncii, introducerea şi popularizarea noilor sor aşa — se rezumă numai la întocm i să se asigure prin creşterea produc li/ă rii experienţei acumulate de u- VENTIL AÎ0GDI DC MAS4
timente, să se ocupe de calitatea şi v.irictntc.1 produselor proprii in rea comenzilor. Ei nu se preocupă să ţiei la hectar a plantelor dc nutreţ m tăţile agricole fruntaşe. In acelaşi
alim entaţia publică ctc. Ei sînt. de asemenea, factorii cei mai ac rciomande mări un ic noi intrate in cultivat, mărirea productivităţii pă tim p este necesar ca specialiştii să
tivi în prcîntîm pinarca şi lichidarea stocurilor dc produse greu bază, în mod deosebit articole din şunilor si fîneţelor, extinderea cul se preocupe eu toata răspunderea -m
vandabile. material plastic, de menaj, unele ţe turilor de lucerna, trifo i, sparcctă de îm bunătăţirea activită ţii in sec >■1. PlRAÎORUl 0E PRAF
Pornind dc la aceste precizări, am întreprins o anchetă în uni suturi. Cu alte cuvinte, aceştia nn a- :»i a altor plante valoroase. In a- torul zootehnie, să-t sprijine îndea . D EC O O 0"e$rE oestinat
tăţile de desfacere ale com erţului şi cooperaţiei din regiunea noas cordă o îndrumare calificată in expu cest scop este necesar ca în fiecare proape pe în g rijito rii dc animale în u z u lu i CASNIC Şl SfMi - /
tră. Cu acest prilej, am urm ărit felul cum se achită dc sarcinile nerea m ărfii, în organizarea v itrin e cooperativă agricolă să se întoc ridicarea gradului de cunoştinţe pro ■NDUSTRIAL , P£n TQU
lor merceologii, care sînt aprecierile gestionarilor de. magazine la lor. afişarea preţurilo r etc" mească planuri de măsuri bine chib fesionale CUQAŢIQEA COVOAOflOO,
adresa acestora. Vom consemna, deci, răspunsurile prim ite din par Cu p rile ju l anc hetei organizate, a- zuite în care să se prevadă Îm bu Analiza periodică a rezultatelor
tea celor cu care am discutat. semenea deficienţe am mai în tîln it nătăţirea sortim entului de furaje obţinute în sectorul 200tehnic, la nOOiteiOQ , HA1NELOQ ,
şi in alte localităţi din regiune. Da cultivate şi a agrotehnicii aplicat? nivelul cooperativelor agricole, ra PeQEVaOQ f PPECUM Şl
torită slabului interes in exercitarea pentru sporirea cantităţii de nutre ioanelor si regiunii s-a dovedit a fi PFNTOLf PuLVCQiZAOFA \
Viorica Vasile, gestionar la unita vizionnre. De fapt. o dată pe lună. a trib u ţiilo r ce revin merceologilor, o metodă deosebit de eficientă în
tea nr. 87 sticlărie, faianţă, porţelan magazinul este vizitat de merceolo- la magazinul de confecţii si încălţă ţu ri realizate pe unitatea de supra vederea rid ică rii ponderii acestei ra 06 lic h id e SAU POAFUPI j
— Hunedoara : „Merceologul nostru, gii-voiajori ai LC.R.T.L Petroşani, minte dm L’iicHiii, la magazinul co faţă. m uri dc producţie in ansamblul a iN S ccnaoe N fiH P L A -.v'i
tov. Elena Capăţină, se achită bine care prezintă stocurile bazei, aduc p iilo r din A lb* lulif», In unitatea' „M o O im portanţă deosebită prezintă g ricu ltu rii. De aceea vom urm ări ® MA B 1 l £ .
de obligaţiile pe care lc are Ne aju eşantioane, întocmesc anumite co dern'1 din Cugir, iţii sc acordă im asigurarea (pentru fiecare specie şi ca această indicaţie dată de biroul Q \j
tă Ia întocmirea comenzilor, ne reco menzi pe loc". portanţa cuvenită prezentării m ărfu categorie de animale) unei matei co C om itetului regional de partid să 'z VehTILATOOUU Df MAâA
mandă li 1 ti mele noutăţi intrate în de Knmuhis Itoier, gestionar la u nita rilor. respunzătoare, care să permită rea fie înfăptuită cu succes, după fiecare
pozit, participă Ia aranjarea v itrin e tea nr. 69 autoservire Deva : „La noi. Multe lucruri ar mai fi de spus şi lizarea num ărului de animale de analiză stabilind masuri concrete în l SC UTILIZFA7A îh IOOJ-
lor.,. Cu toate strădaniile ei, din ma mei'ceologul Gheorghe Dumitrescu la adresa merceologilor care răspund marc productivitate din generaţiile vederea în lăturării deficienţelor re | INŢF , SlQOUO! 5A U MACAZ)
gazin ‘ lipsesc însă serviciile de apă. vine cam o dată pe xăplamînă, face de cofetăria „Carpaţi" Deva şi de viitoare. In vederea rezolvării aces sc constată Z . SE LiVOfAZĂ ÎHOJUA
de vin, de lichior, vase din luster. control, sc interesează de comenzi. cea dm Cugir, de restaurantele „M u tei probleme se va urm ări, la specia Rezultatele tot mai bune rc se t vActAruE :
serviciile de masă „C lujul". Sincer să fin. nu pica am sim ţit un reşul" Deva şi „C arpaţi" Petroşani, de bovine, lotizarea şî individualiza înregistrează de la un an la altul, - V m , 3, Cu OOUA VITC2 t
Propun ca la încheierea contracte sprijin substanţial din pai tea lui". bufetele „Jiu l" şi ,.O itul“ din Petro rea viţelelor pentru prăsilă si în g ri preocuparea mereu crosrîndd pe \ 06 QDTATlE Şi 5UPOQr
lo r să fie trim işi nu numai merceo Din inform aţii ulterioare am aflat şani, unde gospodărirea u nităţilor jirea lor în mod corespunzător, mă rare o manifestă consiliile agricole,
logii, ci şi unii responsabili dc uni că merceologul Gh. Dumitrescu sufe lasă încă m ult dc dorit. rirea şi îm bunătăţirea matei i la uniunile cooperatiste şi conducerile T, Oim t a OlA
tăţi. ră de boala... com odităţii, sc preocu Am consemnat aici numai cîlcva porcine si ovine Pentru obţinerea u n ită ţilor agricole pentru creşterea i w . m. 4, cu o v r e z a' oe
Aprecieri bune la adresa merceolo pă slab de controlul şi îndrumarea aspecte din felul cum se achită de unei matei superioare se va acorda, num ărului sî a productivităţii ani q o t a t i C şi s u p o c r £
gului Elena CApâtină au avut şi ges u n ită ţilor dc care răspunde. sarcinile ele scrvi(iu unii merceologi. în continuare, o atenţie deosebită malelor constituie o garanţie sigură
tio n a rii u n ită ţilo r nr. 11 parfumerie Danii Oltean, preşedintele U R.C.C. Considerăm însă că această .verigă1' organizării acţiunii de reproducţie, că sarcinile trasate de Congresul al
şi nr. 7 foto-sport-m uziră din Hune Sebeş : „Avem mort eologi-voiajori ca importantă Î:t relaţia prodncţîc-co- .folosind însăm înţările artificiale si IX-lea al partidului cu privire la
doara loan Buiniăs la cooperativa din Gîr- merţ-consum poate si trebuie să-sî reproducători de mare valoare zo sporirea ponderii zootehnici în an
Eugcniu Bcrevoiescu, gestionar la bova. Toe.n Han la cooperativa din aducă o contribuţie substanţială la otehnică la monta naturală. samblul producţiei şî a ven itu rilor
unitatea nr. 73 .Ţesătura' — Hune Miercurea. loan Dâncilă la coopera realizarea unui comerţ civilizat Creşterea re n ta b ilită ţii sectorului realizate din agricultură se vor
doara : „Nu avem greutăţi în aoro- tiva din Poiana, Petru Goadă la coo A. D AV ID zootehnic nu poate fi concepută fără realiza cu succes