Page 8 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 8
PAGINA. A 4-A J DRUMUL SOClALfSMULUI Nr. 355?
VIATA
INFORMAŢII COMENTARII * ŞTIRI INFORMAŢII C
Luerârile Congresului Primirea noului Deschiderea lucrărilor sesiunii Rezoluţia C.C. al P. N.S.U.
al X lil-lea al P. C. ambasador român Conferinţei generale a 0 . 1. M. cu privire la reforma
de către regina
clin Cehoslovacia GENEVA 1 Corespondentul Ager ţie al B iroului Internaţional al M un mecanismului economic
Angliei pres, Horia Lim an, transm ite: ci». Oumar Baba Diarra, secretar de
M iercuri dimineaţa, la Palatul Na stat în guvernul Republicii M ali şl
LONDRA 1 — Corespondentul A- ţiu n ilo r s-au deschis lucrările celei reprezentantul acestui stat în Consi
PRAGA 1 — Corespondentul Ager tate in prima zi a lucrărilor. A vor gerpres, Liviu Rodescu, transm ite; de-a 50-a sesiuni a Conferinţei gene liu, care în cuvintarea sa a subliniat
pres Al l.iţâ, transm ite: bit A. Dubcek, membru al Prezidiu M iercuri 1 iunie, regina Elisabeta rale a Organizaţiei Internaţionale a că O I M. trebuie să-şi concentreze BUDAPESTA 1 (Agerpres). — rente nu metodele adm inistrative, ci
M iercuri dim ineaţa, in Palatul lui iC.C. al PC. din Cehoslovacia şi a II-a a Angliei l-a p rim it pe noul M uncii Participă delegaţii din 114 atenţia asupra asistenţei necesare ţă La Budapesta a fost dată pu b lici mijloacele economice. Conducerea
Congreselor din Parcul Julius FmiU pi im-secretar al C.C. al P C. din ambasador al Republicii Socialiste ţări membre ale O.l.M. Din delega rilo r angajate în procesul industria tă ţii rezoluţia cu p rivire la reforma centralizată a economiei naţionale,
din Piaga au continuat lucrările Slovacia, care s-a referit la succe- România în Marea Britanie, Vnsile ţia Republicii Socaliste România fac liză rii. V orbitorul a arătat că orga mecanismului economic, adoptată ele se spune în rezoluţie, trebuie sâ
Congresului al X II 1-lea al yPartiduluî ’ sele 'obţinute în dezvoltarea Slova Pungan, care şi a prezentat scrisorile parte tovarăşii D um itru Petiescu, nizaţia trebuie să respecte p rin cip iile plenara din 25-27 mai a CC. al pună accentul pe întocm irea pla nuri
Comunist din Cehoslovacia ciei. do acreditare preşedintele C om itetului de Stat pen universalităţii, observînd cu stricte P.M.S.U., ale cărei p rin cip ii funda lor de perspectivă. Una din sarcinile
J Dolansky, membru al Prezidiului Congresul a fost salutat de dr. J. La ceremonia de la Palatul Buc- tru Protecţia M uncii, dr. Nicolae E- ţe necesitatea respectării indepen mentale urmează să fie introduse în- .im portante care se află în faţa nou
C.C al PC. din Cehoslovacia, care Plojhhr; preşedintele Partidului kingam au participat din partea b ri cobescu, reprezentant permanent ad- denţei şi suveranităţii naţionale a tu cepînd de la 1 ianuarie 1968, anii lui sistem este aceea de a crea un
a prezidat şedinţa de dimineaţă, a popular clin Cehoslovai ia. de cir. A. tanică lordul Cairns, mareşalul cor interim al ţă rii noastre la O ficiul turor m em brilor săi. El şi-a exprim at 1966-1967 fiind ani de pregătire. Re sistem mai raţional şi mai elastic de
salutat sosirea la Congres a altor Ncuman, preşedintele P artidului So pului diplom atic, si sir Paul Gore- N aţiunilor Unite şi In stitu ţiile spe convingerea că în anii urm ători toate zoluţia arată că im portanţa politică preţuri.
delegaţii ale partidelor frăţeşti, ară- cialist din Cehoslovacia, de J. M jar- Booth, subsecretar de stat permanent cializate — Geneva, Ion Tânâsoiu. popoarele vor beneficia de dreptul a reform ei constă în prevederea de a Rezoluţia pune accent pe dezvolta
tind că num ărul delegaţiilor partide tan, preşedintele P artidului Renaşte U Foreign Office. membru supleant al C om itetului E- de a sta alături de actualii mem bri asigura un ritm mai rapid de rid i rea continuă a cooperativelor de pro
lor frăţeşti care participă la lucrările rii din Slovacia, precum şi de M. Ambasadorul Republicii Socialiste xecutiv al U n iunii Generale a Sin ai organizaţiei, ca popoare cu ade care a nivelului de trai al maselor, ducţie şi cooperativelor de consum
congresului este in prezent de 77. Zakovic. preşedintele P artidului L i România a fost însoţit de membri dicatelor din România, B ujor Ol- vărat libere. urm ărind ca acesta sâ depindă In de la sate şi consideră oportun să
Au continuat apoi d is m ţiile in ca bertăţii din Slovac ia ai ambasadei. teanu, director general al rafinăriei Ca preşedinte al sesiunii a fost a- mai mare măsură de munca utilă so fie create uniuni ale cooperativelor
drul eărora au luat rtiv in tu l delegat» )n continuare. Congresul a fost sa După prezentarea scrisorilor de a- les l.eon Chajn, reprezentantul gu cietăţii depusă de fiecare om al m un în interesul lă rg irii colaborării dintre
la congres, subliniind rezultatele ob lutat de Dez.so Nemeş, membru al creditare, regina Elisabeta a 11 - a a .B razi". vernului R.P. Polone In C onsiliul de cii. Scopul reform ei este stimularea ele.
ţinute in economia cehoslovacă, pre B iroului Politic al CC. al P.MS.U., avut o convorbire cu ambasadorul Conferinţa a fost deschisă de pre adm inistraţie al B iroului Internaţio iniţiative» şi ridicarea răspunderii Tn încheiere, rezoluţia subliniază
cum şi sam nde de v iito r în acest Arm ando Cossutta, membru al D i român şi soţia sa. şedintele C onsiliului de adm inistra- nal al Muncii. personale, dezvoltarea in continuare rolul conducător al P.M S.U. în acti
domeniu. recţiunii şi al Secretariatului C.C. Ordinea de zi a conferinţei cuprin a democraţiei socialiste. vitatea economică şi arată că aceasta
Tot în cursul dim ineţii. Congresul al P.C. Italian, Alexandru Birlădea- de raportul directorului general al Esenţa sistemului de planificare e-
a fost salutat de W aller l lbncht, si al Prezidiului Permanent al C.C. Sosirea Ia Viena a unei delegafii Organizaţiei Internaţionale a M un conomicâ şi de conducere planificată se înfăptuieşte prin conducerea po
nu. membru al C om itetului Executiv
prim -serretar al C.C al P S C G . cii, David A. Morse, in titu la t; „In constă în faptul că în conducerea e- litică, coordonarea a c tiv ită ţilo r şi
conducătored delegaţiei P.S.U.G., şi al P.C.R.. Boris Yelcev, membru al dustrializare şi muncă". problema conomiei naţionale vor f» preponde control.
de Edu ard Oc hab. membru al Hi- B iroului Politic, secretar al C.C. al a P. C. U. S. cooperativelor din ţările in curs de
roului P olitic al C.C. al P M .U I’.. PC. Bulgar. Li Den Ok. membru al dezvoltare, revizuirea convenţiilor cu
conducătorul delegaţiei P.M.U.P. B iroului Politic ol C.C. al P artidului sâ de P. N. Demicev, membru su p rivire la pensiile de bătrîneţe şi
In încheierea şedinţei de dim inea M uncii clin Coreea, Pelar Slam bolici, V IE N A 1 (Agerpres). — pleant al B iroului Politic, secretar al invaliditate, bugetul O.I.M. etc.
ţă, congresul a p rim it sa lu tu l1 dele membru al Com itetului executiv al Răspun/înd invitaţiei C.C. al P.C. Greva docherilor canadieni
ga ţiilor Uniuni» T ineretului Cehoslo C.C. al U niunii C om uniştilor din Iu din Austria, la 1 iunie a sosit la CC. al PC.U S., membru al Prezi
diulu i Sovietului Suprem al U.R SS.
vac şi p io nie rilo r cehoslovaci. goslavia, M a rţii Malmberg, membru Viena o delegaţie a PC.U S. condu-
In cadrul lu cră rilo r din dupâ-a- al B iroului Politic al CC. al PC. din M O N TR EA L I (Agerpres). — au atacat camioanele şi au descărcat
mlaza zilei de miere uri, Congresul f inlanda, Carlos Rafacl Itodriguez, Incidente grave s-au petrecut m ă rfu rile din ele In cursul dupâ-a-
a fost salutat de Le Duc Tho. mem membru al secretariatului C C al m arţi Ia Mont real. unde 4 500 de m iezii g reviştii au atacat birourile
bru al B iroului Politic, secretar al P.C. Cuban. Max Reimann, pnm-se- Lucrările Comitetului docheri se află »n grevă de la 9 mai. Federaţiei a rm atorilor din localitate.
C.C. al P artidului celor ce muncesc tre la r a) C.C. al P.C. din Germania grevă care a paralizat activitatea Ca urm are a acestor incidente, p ri
din Vietnam, conducătorul delegaţi si (le Nyamine Jagvaral. membru al p o rtu rilo r M onlreal. Quebec şi Trois
ei P artidului celor ce muncesc din B iroului Politic, secretar al CC. al O.N.U. pentru Rivieres de pe flu v iu l Saint Laurent. mele de la izbucnirea grevei, a fost
Vietnam. P artidului Popular Revoluţionar A flîn d că in portul Montreal au fost convocată de urgenţă o şedinţă a
Au luat aix)i euvîntiil delegaţi la Mongol. aduşi spărgători de grevă, docherii Consiliului de M in iştri al Canadei.
congres, care au continuat dezbate decolonizare vor
rile pe marginea rapoartelor prezen Lucrările congresului continuă, f
continua CRIZA N.A.T.O.
Alegerile din Republica Dominicană
SANTO DOMINGO I (Agerpres). văzute numeroase femei P o trivit re la Mogadiscio
A legătorii dom inicani s-au În lată rilor corespondentului din Santo Comisiile desemnate de „cei
dreptat m iercuri, în calmul nel mai Domingo al agenţiei France Presse.
deplin, spre b iro u rile de vot cu oca se pare că alegerile s-au desfăşurat
zia celui de-al doilea scrutin demo intr-o atmosferă calmă şi in alle re DAR ES SALA AM 1 (Agerpres) — şi-au încheiat lucrările
cratic, care s-a desfăşurat in Repu giuni ale ţării. M em brii C om itetului O.N.U. pentru
blica Dominicană în u ltim ii 30 de La ac tualele alegeri urmează să fie decolonizare, reuniţi de mai multe PARIS 1 (Agerpres). — de pe te rito riu l Franţei, au elaborat
ani. Alegerile s-au deschis la ora C desemnaţi preşedintele ţării, vicepre zile la Dar Es Salaam (Tanzania), îşi D iferitele comisii desemnate dc recomandări pentru „cei 14" sau au
dimineaţa, dar încă ele la ora 4 şi şedintele. m em brii Congresului şi or vor continua lucrările la Mogadiscio. „cei 14" (m em brii C onsiliului N A T O propus soluţii la diferitele opţiuni
ru ri lungi de alegători se adunaseră ganele locale Pentru postul de pre capitala Somaliei. Comitetul a apro fără Franţa) pentru a examina conse care vor face obiectul unei alegeri a
în faţa b iro u rilo r de vot. In n o d u şedinte candidează Juan Bosch, Joa- j j p p al i cinţele hotărîri» guvernului francez, N A T O C om isiile s-au ocupat, de
rile corpului electoral au putut fi quin Balaguer şi Rafael Bonnelly. bat rezoluţia propusă (le grupul ţâ ele a-şi retrage trupele din organis asemenea, ele im p lica ţiile m ilita re şi
rilo r afro-asiatice. în caic se reco mele integrate ale N.A.T.O. şi-au financiare ale ho tâ rîril Franţei, pro
mandă adoptarea de măsuri urgente încheiat lucrările — relatează agen bleme de infrastructură, comunica
ţia France Presse. Unele din aceste ţii, prezenţa fo rţe lo r franceze in
şi eficiente menite să ducă lâ înlă
IRAN. — In foto: Pe străzile
spania Şase safe de vînzare Teheranului. turarea cît mai grabnică a regim ului comisii, ca cele însărcinate cu re R F. Germană.
P o trivit agenţiei, în problema noi
organizarea N A T O şi cu transfe
Irlanda rasist de la Salisburv. rarea unora din sediile organizaţiei lor sedii ale N.A.T.O se face reco
BONN 1 (Agerpres). tregi au fost părăsite printre m otivele caic mandarea ca Comandamentul su
Presa spaniolă a de locuitorii lor şi determină migrarea prem al forţelor alinte din Europa
publicat de curînd o oferite spre vîiv/are locuitorilor satelor (SHAPE) şi Com itetul m ilita r (cu
ştire p o triv it căreia In cele mai multe din spre oraşe este şi Alegeri prezidenţiale Experţi francezi despre posibilitatea sediul la W ashington) urmează sâ fie
tn provincia Logrono aceste cazuri satele munca grea şi in e fi grupate la Bruxelles In ce priveşte
sint şase sate de vin- au fost cumpărate de cientă a ţăranilor spa sediul C onsiliului atlantic, a cărui
zare. Locuitorii aces stat. dacă regiunile in nioli. „Nu rare sint D U B LIN I (Agerpres). — aderării Angliei la Piaţa comună transferare nu a fost cerută de F ran
tora, care intenţionea cauză erau potrivite cazurile < înd această Ieri (m iercuri), au început în ţa, se pare că nu s-a luat încă nici
ză să-şi părăsească pentru îm păduriri muncă cămine fără Republica Irlanda alegerile preziden o hotărîre. P o trivit c e rtu rilo r oficia
pentru totdeauna că Cele care n-au fost rezultate în urma se ţiale, in care peste un m ilion de a- PARIS 1 (Agerpres) — ială că Anglia va trebui să aer epte vede ca statele din C.E.E, să-şi adu le ale N A T O ., C onsiliul continuă
minele, le au oferit cumpărate au losl lă cetelor destul de le'gîUori isi vor da votul pentru v ii Cu cileva săptâmini inainte de v i politic a agricolă comuna a C K E. că contribuţia în cazul iv irii unor sâ râm înâ la Paris, şi Franţa face
spre cumpărare auto sate in părăsire.. In frec vente — scrie zia torul preşedinte al Republicii Irla n zita pe care urmează sâ o facă în dacă doreşte să facă parte din acest d ific u ltă ţi în balanţa de plăţi a u- parte din el.
rită ţilo r însărcinate asemenea cazuri, ca rul. Salariile m unci da. Lupta electorală • se dă între Marea Britanie. prim ul m inistru organism, a am in tit recent m inistru) neia dintre ţările membre ale aces M in istru l belgian al afacerilor ex
ci» acţiunea de reîm - sele se minează, d ru to rilo r agricoli sint Eamon de Valera. ai tu a In I preşedin francez, George Pompidou şi m inis francez al economiei şi finanţelor, tei organizaţii. Or, nici unul dintre terne, Pierre Harmol, a declarat
pădurire. m urile devin im prac cele mai mici din te, in vîrstă de 84 de ani. şi Tom tru l afacerilor externe, Couve de M id ie i Dcbie. Această arceptare ar „cei şase" nu ar accepta la ora ac m arţi că nici o cerere oficială de
In tr-o coresponden ticabile şi' natura de Soania. Datorită gre O’Higgins. candidatul principalului M u rville . experţii francezi in proble avea drept consecinţă o sporire se tuală sâ garanteze datoriile pe ter transferare în Belgia sau in ţă rile
tă din M adrid, ziarul vine singurul slăpin lelor condiţii de viaţă partid de opoziţie, f ine Gael, in vir- me economice şi financiare au fâ< ut rioasă a p re ţurilor la produsele a li men scurt ale M arii B ritanii. Beneluxului nu a fost transmisă gu
vest-german ..Frank al acestor regiuni. Lo si a salariilor proaste, slâ de 49 de ani. P otrivit observato o analiză a situaţiei din Anglia in mentare in Marea Britanie şi o a fn aceste condiţii, experţii fran vernelor acestor ţări. ,
fu rte r Runds< hau*, cu itorii in vîrxtâ se tineretul, in special, rilo r, din cei 1,7 milioane de alegă legătură cu posibilitatea aderării a- num ită scădere a nivelului de trai. cezi consideră că problema aderări» Tn ce priveşte reorganizat ea
referindu-se la acest retrag in satele înve pleacă la oraş. Aceas tori in strisi vor vota numai 60 la cesteia la Piaţa comună Fără indo- Există, ele asemenea, o ser ie dc pro M arii B ritan ii la Piaţa comună este N.A.T.O. — arată France Presse —
fenomen, scrie, p rin cinate unde au rude. tă situaţie are con sută Ei sint, de asemenea, de părere bleme financiare ale M arii B rita n ii legată ele soluţionarea problem elor se vorbeşte despre supiim area gru
tre altele: „Nu este Cei mai m ulţi pleacă secinţe negative asu care ar urma sâ fie rezolvate înainte monetare internaţionale, care este pului permanent (alcătuit din Sta
pentru prim a oară Insă la oraş". pra ag riculturii spa că lupta dintre partidul de guvernâ- de intrarea în C.E.E. Trebuie luate prevăzută pentru prim ăvara anului tele Unite, Marea Britanie şi Fran
cînd sale spaniole în-' Ziarul arată că niole". m inl Kianna FaiI şi partidul de opo o serie de măsuri prelim inare care 1967. Se pare că atunci va trebui ţa) şi crearea unui stat m ajor in te r
Situaţia din Uganda pe plan operaţional. Se pare că nifci
ziţie l ine Gael va fi foarte strinsă. sâ reducă datoriile pe termen scurt ca Harold Wilson sâ ia o holârîre aliat. care va avea a trib u ţii lim itate
ale M arii B ritanii. Se ştie că un pa
d e finitivă in legătură cu Piaţa co
in această pioblem â nu vor putea fi
ragraf al T ratatului de la Roma pre mună, remarcă A.F.P. luate hotărîri in tr-u n termen scurt.
4 LONDRA tnnice şi străine pentru a lim ita efectele grevei. El a Discursul lui
După cea de-a doua şedinţă a Comisiei de anchetă arătat că comisia de anchetă n-a lansat nici un apel
care a fost constituita sub egida M inisterului M un greviştilor pentru reluarea lucrului. cit cîţiva reprezentanţi ai budiştilor
cii pentru examinarea p oziţiilor m arinarilor grevişti Astăzi (joi), comisia de anchetă îsi va relua lucră Milton Obote VIETNAMUL DE SUD sâ intre in noul guvern.
şi ale patronatului, secretarul general al sindicatului rile la care vor participa reprezentanţii arm atorilor Nu se ştie, menţionează agenţiile
m arinarilor, W illiam Hogarth, a declarat că greviştii şi greviştilor. de presă, dacă noile prom isiuni ale
îşi menţin în continuare revendicările lor. 4 NEW YORK lui Ky nu sint la fel ele „sincere" ca
Hogarth a precizat, pe de allă parte, că Comitetul 4 INCENDIEREA C O N SU LA TU LU I AM ERICAN DE LA HUE şi cele precedente, calificate drept
de grevă central examinează cu atenţie problema u ti Presiunile inflaţioniste constituie problema nr. 1 a K A M P A L A 1 (Agerpres). — 4 O PARTE A B LD IŞ T ILO R A RELU AT D IA LO G U L CU G U VER N UL „manevre pentru a ieşi clin criza po
liză rii unor petroliere de către anumite companii bri- economiei americane *— aceasta este părerea e x p ri Deşi în tot cursul zilei de m arţi 4 A TEN TAT ÎM P O TR IV A U N U I CONDUCĂTOR BUDIST litică". dar, in orice caz, se pare câ
mată de m ajoritatea celor 560 de experţi întrebaţi in în capitala ngandezâ a dom nit
cadru) unui sondaj efectuat de banca „Chase M an calm ul, agenţiile de presă rela SAIGON I (Agerpres). — m ulţi dintre lid e rii budişti ar fi dis
■ hattan". Rezultatele sondajului au fost publicate in tează că restricţiile de circulaţie Ascuţirea crizei politice in V ietna ce Piesse, a surprins graba cu care puşi să accepte o soluţie de compro
raportul bilunar al acestei m ari bănci americane. continuă să răm inâ în vigoare, mul de sud a dus Ia continuarea u- conducătorii budişti s-au declarat de mis cu guvernul, alarm aţi de am ploa
acord cu reînceperea discuţiilor, în-
rea şi caracterul dem onstraţiilor de
fW, 4 W ASHINGTO N departe patrule m ilitare. a nor divergenţe între lid e rii budiştj. ti ucit evenim entul intervine la nu protest. Această schimbare de poziţie
pe străzile oraşului circulă mai
In tim p ce populaţia oraşului Hue,
mai cîteva ore după prim a luare dc
nu a rămas însă fără ecou în rin d u t
Preşedintele M ilton Obote
Exportul Statelor Unite a scăzut in luna aprilie cu
m arii m ajo rităţi a budiştilor. După
10 la sută, în tim p ce im portul a crescut cu 3 la sută rostit m arţi seara un discurs ra printre ai cărei conducători se numă poziţie oficială a In stitu tu lu i, în ce s-a aflat de intenţia lid e rilo r In
ră şi liderul budist T ri Quang, conti
care se cerea demisia generalului Kv.
Se apreciază că in cazul continuării acestei tendinţe diodifuzat, adresat populaţiei nuă să reacţioneze violent la orice Pentru a nu pierde p rile ju l, p ri s titu tu lu i de a trata cu guvernul, la
excedentul balanţei comerciale americane se va re ţă rii, în care a avertizat îm po încercare a guvernului de a găsi o mul m inistru s-a grăbit şi el sâ facă Saigon a avut loc un atentat îm p o tri
duce în acest an cu 4.8 m iliarde dolari triva oricărei intervenţii străine ieşire din actuala criză, insistţnd a- concesii, sperînd ca în acest mod sâ va conducătorului budist Thich Tien
în treburile interne ale Ugan- supra demisiei lui K.v, o parte din
4 CAIRO poată supravieţui actualelor eveni M inh. S-ar părea, menţionează agen
clci. El a spus că guvernul său m em brii In stitu tu lu i budist, neliniş mente. Un proiect de lărgire a gu ţiile de presă, că este vorba de un
La Cairo a fost semnat un protocol referitor la co nu are nici un diferend cu tiţi de „evoluţia extrem de pericu vernului a fost supus im ediat spre avertism ent pe care „aripa dură" a
laborarea tehnică şi sc him bul de expei ien*e dintre vreun guvern străin si. în con loasă a situaţiei", par tentaţi sâ ac bu diştilor a ţin u t sâ-l dea aripei m o
R A.U. şi R.P. Bulgaria. Protocolul menţionat prevede, secinţă, „nici o putere dinafară cepte un nou compromis cu guver examinare conducătorilor In stitu tu lu i derate, exprim indu-şi in acest mod
printre altele, colaborarea dintre cele două ţâri în nu are dreptul să se amestece nanţii de la Saîgon. budist. De asemenea, p rim ul m inis- dezacordul în legătură cu reîncepe
domeniul producţiei industriale şi al schim bului de direct sau indirect în problemele „Liniştea stranie", semnalată m arţi ti*u s-a angajat să procedeze la o re
m ărfuri. noastre strict interne**. V orbito dimineaţa în vechea capitală im pe maniere m inisterială, in aşa fel In rea convorbirilo r cu guvernul saigo-
nez.
4 M A D R ID rul a relevat. între altele, că, cu rială, h fost, aşa cum se şi aştepta,
p rile ju l investigaţiilor efectuate prologul unor evenimente „ce ar pu
Reprezentanţii forţelor navale ale Statelor Unite de tnipele guvernamentale in tea fi decisive". La 31 mai, la ora
şi Spaniei au încheiat la 31 mai un acord în cadrul
palatul regal din Bugancla, au prinzului, menţionează coresponden
căruia în Spania vor fi construite, cu sp rijin u l tehnic fost găsite o serie de documente ţii de presă, a expirat ultim atum ul
şi m aterial al S.U.A,, cinci fr egate prevăzute cu rampe din care rezultă că in cursul lunii în care studenţii cereau preşedinte
pentru lansarea jachetelor şi cu instalaţii speciale de api’ilie a fost elaborat planul u- lui Johnson sâ anunţe retragerea
detectare a submarinelor
nei rebeliuni îm potriva guvernu s p rijin u lu i american acordat guver
4 MOSCOVA lui central. (După cum se ştie, nului generalului Kv. Com itetul de
Ziarele din Moscova au publicat noi fotografii ale guvernul regelui Mutesa II a re luptă studenţesc a anunţat atunci că.
Pâm întului transmise de satelitul ,.M olnia-l", lansai fuzat să recunoască noua consti aşa cum se menţiona în ultim atum ,
în aprilie 1966 Fotografiile au fost transmise de ca tuţie a Ugandei p lin care înce populaţia oraşului va trece la luptă
mera specială de televiziune de la bordul satelitului tează regimul de semiautonomie deschisă îm potriva am ericanilor, a-
în cea de-a doua jum ătate a zilei ele 30 mai, cînd a- al celor cinci regate şi provincii tacînd clădirile şi vehiculele am eri
cesta se afla pe o orbită deasupra emisferei nordice. ce alcătuiau statul federal ugan- cane şi chiar pe cetăţenii americani
dez) Obote a declarat apoi că care circulă pe străzi.
4 BONN
din in form aţiile obţinute de la In dimineaţa zilei de m iercuri, con
Din Bonn se anunţă că in noaptea de 31 mai un persoanele arestate in cursul in sulatul american, şi o altă clădire
nou avion american „S tarfighter", pilotat ele personal cidentelor a rezultat că elemen învecinată, destinată personalului a-
vest-german, s-a prăbuşit pe terito riu l Germaniei oc tele rebele, secesioniste, primeau merican, au fost incendiate
cidentale P ilotul s-a putut salva cu ajutorul paraşutei. armele chiar din palatul lui M u M ulţim ea a smuls de pe pereţi por
4 A N K A R A tesa. In discursul său, preşedin tretele preşedintelui Johnson, care au
tele a cerut p rim ului m inistru fost arse în cadrul unei violente de
După cum transm ite France Presse, la mina de bugandez, Mayenga Nkanci, sâ m onstraţii antiamericane, la care au
A N G LIA — In Anglia continuă greva m arinarilor. mercur din provincia Konya 15 m ineri au încetat din renunţe la activitatea sa clan participat peste 1000 de persoane.
In foto: M arinari clin Londra purtînd o pancartă viaţă din cauza intoxicării. 205 alte persoane care destină şi ilegală in vederea nor- In acest tim p, la Saigon, agenţiile
pe care se poate citi „Nu vom mai munci 56 de ore lucrează la această mină şi au fost victim ele into maliz.ării de finitive a situaţiei din de presă semnalează că o parte a li
pe săptâmînâ — Federaţia naţională a m arinarilor". xicării stnt supuse unul tratam ent medical. ţară. derilor budişti a reluat dialogul cu
guvernul „In mod special, m enţio V IE T N A M U L DE SUD. — In foto: O patrulă a forţelor patriotice
nează corespondentul agenţiei Fran din Vietnam ul de sud, gata să riposteze Ia prim ul atac al duşm anului.
Bedactra şl administraţia ziarutul str, Dr. Petru Grota nr, 25, telefon 12 75, 15 85, ÎS 11, Taxa plătită la oumerar tonfonn aprobării Direcţiei Generale P.T.T.a — nr. 263 328 din 6 noiembrie 104», — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Dev^
40.065