Page 82 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 82
PAGINA A
__________________ ______________________________________DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.
w
Vizita tovarăşului
Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE GEAUŞESCU Ciu En-lai în ţara noastră
fUrmare din pag. I) lnţifice şi culturale, o intensă muncă mat suferă incâ consecinţele discri operă măreaţă de însemnătate isto
de educaţie, in vederea dezvoltării m inărilor sociale, exploatării si o p ri rică pentru dezvoltarea patriei socia
conştiinţei lor socialiste. m ării. Organizaţia de femei din ţara liste. (Aplauze îndelungi). Aceasta îi
Combătind atitudinea de desconsi
noastră dezvoltă legaturile de . prie înzeceşte puterea de muncă, îi sporeş
derare a capacităţilor şi po sib ilităţi TOVARĂŞE,
lor fem eilor de a îndeplini munci de însufleţite de dorinţa arzătoare de tenie cu femeile din ţările socialiste, te forţele creatoare. Recepţia o f e r i t ă d e t o v a r ă ş u l Ciu En-lai
răspundere — atitudine care se mai a apăra liniştea căminelor, viaţa co din toate ţările lum ii, îsi aduce con Sînlem convinşi că femeile din
manifesta pe alocuri — , organizaţiile piilor, animate de conştiinţa unei tribuţia la întărirea un ităţii de ac ţara noastră — constructoare ale vie
de partid şi de stat trebuie sâ promo înalte răspunderi pentru viitorul o- ţiune a forţelor progresiste în lupta ţii noi — îşi vor îndeplini şi de aici Vicepreşedintele Com itetului Cen Klorian Dănălache, Janos Fazekaş, persoane oficiale române care înso
veze cu îndrăzneală în funcţii de m enirîi. masele fem eilor de pretu îm potriva im perialism ului, a reacţiu- înainte, cu cinste, datoria ce le re tral al P artidului Comunist Chinez, Petre Lupu, Ilie Verdeţ, Vasîle Vîlcu, ţesc pe oaspeţi în vizita lor.
conducerp femeile caic dovedesc o tindeni militează cu hotârire. alături nii şi războiului, pentru cauza lib e r vine în viaţa socială, în educaţia ti prem ierul C onsiliului de Stat al Re M ihai Dalea, Manea Mănescu, Con Au fost de faţă membri ai C.C al
temeinică pregătire profesională, ca de toate forţele democratice, pentru tăţii şi independenţei popoarelor, nerei generaţii, în fam ilie, contribu publicii Populare Chineze, Ciu En- stanţa Crăciun, Ilie Murgulescu, P.C.R , ai C onsiliului de Stat şi ai
lită ţi politice şi organizatorice. pace si progres social (Vii aplauze). pentru socialism şi pace. (Aplauze ind prin munca lor, cu energia şi en lai, care face o vizită prietenească în Gheorghe Gaston M arin, Roman M ol- guvernului, conducători de in s titu ţii
puternice).
Consiliul Naţional, comitetele, co Consiliul Naţional al Femeilor din Desăvârşirea construcţiei socialiste tuziasmul ce le sînt caracteristice, la ţara noastră, în fruntea unei delega tlovan. centrale şi organizaţii obşteşti, oa
m isiile de femei nu îndatorirea d? a Republica Socialistă România p arti deschide perspective minunate în făurirea viito ru lu i fericit al copiilor ţii de partid şi guvernamentale ch i Au luat parte Cîao I-m in, membru meni de ştiinţă şi cultură, generali,
desfăşura în rîndunle fem ritor din cipă activ la acţiunile organizate pe faţa patriei noastre. Fiecare ce lor. la înflorirea Republicii Socialiste neze. a oferit joi seara o recepţie în supleant al C.C. al P.C. Chinez, Ciao ziarişti români şi chinezi, corespon
întreprinderi şi in stitu ţii, de la sate. plan internaţional pentru apărarea tăţean — bărbat .sau femeie, tî- România. (Aplauze puternice. întrea saloanele C onsiliului de M iniştri. Guan-hua, adjunct al m inistru lui afa denţi ai presei străine.
ale fem eilor casnice o largă activita drepturilo r fem eilor, îşi manifestă so nâr sau bâtrin. indiferent de naţio ga asistenţă, in picioare, ovaţionează f.a recepţie au luat parte tovarăşii cerilor externe, Tzen lun-ciuan. am Erau prezenţi şefi ai m isiunilor d i
te de râspindire a cunoştinţelor şti-' lidaritatea cu lupta fem eilor care nalitate — se simte părtaş la această îndelung). Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica. Ion basadorul II P. Chineze la Bucureşti plomatice acreditaţi la Bucureşti.
Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, — m em brii delegaţiei de partid şi Au fost intonate im nurile de stat
A lexandru Bîrlâdcanu, Emil Bodna- guvernamentale chineze, precum şi ale celor două ţâri.
a lţi oaspeţi chinezi care însoţesc de
R A P O R T U < cu-M izil, Gheorghe Râdulescu, 1,con legaţia. şurat într-o atmosferă de caldă
raş, Alexandru Drâghici, Petre Bori-
In tim pul recepţiei, care s-a desfă
lă, Constantin Drâgan, Paul Nicules-
Au pârticipat, de asemenea, Aurel
te Răutu, Leontin Sălâjan, Ştefan Duma, membru supleant al C.C al prietenie, tovarăşii Ciu En-lai şi N i
Voi tec, losif Banc, M axim Berghia- P.C.R., ambasadorul Republicii So colae Ceauşescu au rostit toasturi.
cialiste România la Pekin şi celelalte
ionsî lului la}iona' al 'emeilor
nu, Petre B lajovici, D um itru Colîu,
(Agerpres)
TOASTUL TOVARĂŞULUI TOASTUL TOVARĂŞULUI
din Republica Socialistă România CIU EN-LAI NICOLAE CEAUSESCU
Stimate tovarăşe Ciu En-lai,
Dragă tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Dragi tovarăşi,
prezentat de tovarăşa Suzana Gâdea Dragă tovarăşe Chivu Stoica, Domnilor şi doamnelor,
E xprim îndu-ne satisfacţia -pentru p rile ju l pe care ii
Dragă tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, avem de a ne afla împreună la această recepţie oferită
Cei 4 ani care au trecut de la u l Pe baza înţelegerii intervenite în Serviciile dc prestare a muncii la Raportul s-a referit apoi la rolul de tovarăşii şi prietenii chinezi, doresc să vă m u lţu
tim a Conferinţă Naţională a Femei tre Consiliul Naţional al Femeilor dom iciliu şi altele. Ne exprim ăm femeii, ca soţie si mamă, în apăra Dragi tovarăşi şi prieteni, mesc dumneavoastră, tovarăşe Ciu En-lai, C om itetului
lor, se arată în raport, cuprind o si Uniunea Generala a Sindicatelor, convingerea — a subliniat vo r rea sănătăţii proprii, a fam iliei si Central al P artidului Comunist Chinez, guvernului Re
muncă uriaşă, pătrunsă de avînt comitetele orăşeneşti si raionale ale bitoarea — că M inisterele Comer a colectivităţii la acţiunile între p rin Stimate doamne şi domni, publicii Populare Chineze, pentru vizita prietenească pe
patriotic, victorii de mare însemnă fem eilor şi consiliile raionale şi oră ţu lu i Interior, Industriei Uşoare, A- se de comitetele şi com isiile de fe care aţi făcut-o în ţara noastră.
tate ale întregului popor pe drum ul şeneşti ale sindicalelor, vor trebui limentare. industria locală, coope mei pentru educaţia igîenico-sanitară Sîntem foarte onoraţi şi bucuroşi că în ajunul pără Vă m ulţum im totodată pentru cuvintele calde, de
dezvoltării continue a economiei şî pe v iilo r să asigure împreună îndru raţia meşteşugărească voi- acorda In legătură cu aceasta, s-a apreciat sirii ţâ rii dv., avem din nou posibilitatea sâ ne în tîl- înaltă preţuire, si urările pe care le-aţi adresat aici, la
cu ltu rii, creşterii bunăstării celor ce marea sistematică a com isiilor fe mai multă atenţie găsirii de soluţii nim nici cu dv. Vă rog să-mî perm iteţi să salut cu m itingul de astăzi, precum şi în tot cursul vizitei, po
muncesc, consolidării noii orînduiri, m eilor din întreprinderi: activitatea noi, moderne, în această direcţie. că înmulţirea cazurilor de întrerupe căldură prezenţa dv. pentru care vă m ulţum im din porului român, p a rtidului şi guvernului nostru. Acum.
în ă lţă rii şi în flo ririi României So acestora va trebui îndreptată spre Ministerele de resort, sindicatele, rît re ropclalâ a sarcinii are influentă eînd vizita dv. sc apropie de sfîrşit, putem spune că
deosebii de dăunătoare asupra sănă
cialiste. îndeplinind cu succes sar cunoaşterea permanentă a probleme şi uniunile cooperatiste ar trebui să tăţii iruri lor femei şi repercusiuni ne- inimă. ea a fost rodnică şi utilă. Am dat împreună o Apreciere
cinile p lanului de 6 ani. poporul lor si preocupărilor specifice fem ei se preocupe mai stârnitor de buna Această vizită ne-a lăsat o impresie de neuitat. Peste pozitivă desfăşurării re la ţiilo r noastre prieteneşti şi am
nostru, însufleţit de încredere nestră lor, spre organizarea de acţiuni e- funcţionale a creşelor, căminelor şi qalive asupra creşterii normale a na tot nc-am bucurat de o intim pinare caldă şi solemnă. exprim at dorinţa reciprocă ele a dezvolta în continuare
mutată în m inunatele perspective ducative corespunzătoare. Iele tre grădiniţelor existente, de înfiinţarea talităţii populaţiei, aceaslâ silualie Am sim ţit profund sentimentele de adîncâ prietenie contactele pe lin iile de partid şi de stat, relaţiile econo
ale v iito ru lu i, a trecut la făurirea buie să contribuie la rezolvarea altora. fiin d favorizată şi de unele defi mice, politice, eu ltural-ştiinţifice, pe lin ia organizaţii
obiectivelor măreţe trasate de Con problemelor sociale. profesionale, cienţe ale legislaţiei in vigoare care ale poporului român faţă de poporul chinez. Am văzut lor obşteşti ceea ce va contribui la întărirea priete
Consiliul Naţional,
gresul al IX -lea al P artidului Comu sanitare, să vegheze la respectarea comisiile fem eilor vor comitetele şi vor trebui remediate. Totodată, ra cu propriii noştri ochi iodul aplicării consecvente de niei şi colaborării tovărăşeşti româno-chine/e. Convor
portul subliniază necesitatea luării
urm ări
cu
nist Român, pentru continuarea pe prevederilor legislaţiei muncii pen mai multă perseverenţă respectarea unor noi măsuri cu caracter econo către poporul român a p o liticii de a construi în mod b irile pe care le-am avut, schimbul de păreri asupra
o treaptă superioară a deşâvîrşirîî tru femei. întocmai a prevederilor legislaţiei mic, social şî educativ, care să con independent şi de sine stătător, am văzut înfăţişarea unui cerc larg de probleme, privind re laţiile dintre
construcţiei socialiste în patria noas In continuate, raportul arată că m uncii privind femeile. tribuie la creşterea natalităţii, la îm partidele şi ţările noastre, viaţa internaţională contem
tră prospera a oraşelor şi satelor dv. Intre noi şi conducă porană, au arătat încă o dată utilitatea unor astfel de
prin harnic ia. iscusinţa şi experi Re baza sarcinilor stabilite dc bunătăţirea co n diţiilo r de ocrotire to rii de partid şi de stat ai României au avut loc con
După ce a relevat realizările ob enţa lor, milioanele de femei ele la a mamei şi copilului. în tîln iri între conducătorii de partid şî de slat, desfă
ţinute de poporul nostru în opera sate aduc o valoroasă contribuţie Conferinţă precedentă, unul din o- Este de datoria noastră, a activu vorbiri deschise şi s-a făcut un schimb de păreri u til şurate în sp irit de stimă sî respect reciproc, pentru pro
biectivele cele mai im portante a fost
de industrializare socialistă a ţă rii, la înfăptuirea sarcinilor importante cunoaşterea dc către femei a poli lui mişcării de femei — se spune in asupra pioblem elor de interes comun, ceea ce a con movarea colaborării, bunei înţelegeri şi prieteniei. Sin-
s< him bările structurale ce au avut trasate de partid privind dezvolta ticii partidului, a realizărilor o b ţi raport — să desfăşurăm împreună eu trib u it la cunoaşterea noastră reciprocă. Mîine ne vom tem bucuroşi, stim aţi oaspeţi, că aţi avut p rile ju l să
loc în viaţa satelor, în viaţa social- rea intensivă si m ultilaterală a a- nute în construcţia socialistă, a eve lua rămas bun de la dv. Vom duce cu noi, ca cel mai vizitaţi ţara să vă în tîln iţi cu oameni ni m uncii de la
economică, vorbitoarea a arătat că gric uitucii, sporirea produc ţiei agri nimentelor politice internaţionale. toti factorii răspunzători o intensă oraşe şi sate. să cunoaşteţi nem ijlocit preocupările noas
socialismul a adus, împreună cu ce cole. consolidarea economică a co Participarea fem eilor la dezbaterea muncă educativă pentru întărirea res de preţ dar poporului chinez, sentimente de sinceră tre actuale, activitatea pe care o desfăşoară întregul
lelalte adinei prefaceri revoluţiona operativelor agricole de producţie, Documentelor Congresului al IX-lea ponsabilităţii femeii faţă de una d in prietenie ale poporului frate român faţă de poporul popor pentru propăşirea României socialiste. Aceste in -
re, şi schimbarea radicală a situa înflorirea satului socialist. al P artidului Comunist Român a p ri tre cele mai nobile meniri ale ci, chinez. Urez încă o dată poporului român, ca, sub con tîln irii au p rile ju it tot atîtea m anifestări ale sentimen
ţiei fem eii în societate Au fost li Tot mai multe cooperatoare — a- lejuit însuşirea D irectivelor partidu aceea de a da viată, de a creşte şi telor de caldă prietenie care animă cele două popoare
chidate în întregime şi pentru tot proape 40.000 faţă de 17 000 în 1902 lui nostru privitoare la dezvoltarea educa copii viguroş'r, sănătoşi la ducerea P artidului Comunist Român, să înainteze me ale noastre.
deauna rădăcinile inegalităţii şi a- — au fost alese in consiliile de con viitoare a ţării. (rup si suflet reu victorios pe calea socialismului. Exprimînc) încă o dată preţuirea deosebită pe care
su p ririi fem eilor, s-au creat toate ducere ale cooperativelor agricole Raportul relevă că, alălurl dc şcoa Propun sâ ridicăm paharul pentru dezvoltarea şi pe poporul nostru o acordă poporului frate chinez, m uncii
c ty id iti^ pentru dezvoltarea şi a lir- de producţie sau sini brigadiere şi Comitetele fem eilor au dovedit lă, care constituie principalul izvor mai departe a re la ţiilo r de prietenie şi colaborare dină ■şi e fo rtu rilo r sale, rezultatelor remarcabile obţinute,,
rryirea ^a p titud in ilor si capacităţilor şefe. de. rgbipă. mai multă iniţiativă în organizarea de instruire, un rol însemnat în a- tre cele două partide, cele două ţări şi cele două po sub conducerea încercată a P artidului Comunist C hint&J;
lor c reatoare. “ In perioada şesenalu- In continuare, raportul subliniază unor m anifestări diferenţiale. în ra rooslă direcţie îl au părinţii, în spe în toate domeniile de activitate, doresc să urez din
lui num ărul salariatelor a crescut că este necesar să se acorde mai port cu cerinţele fem eilor din in - cial mamele, caro sînt cei dinţii edu poare ale Chinei şi României, pentru victoria măreţei toată inima poporului chinez, Chinei populare, noi şî
o dată şi jumătate. Aceasta a dus la m ultă atenţie antrenării fem eilor t/vprin deri, cartiere şi sate De o catori ai copilului. După ce arată cauze a popoarelor lum ii in lupta lor pentru pacea m ari succese în opera de construire a socialismului. în
creşterea sim ţitoare a veniturilo r muncitoare de la sate la diferite fo r bună apreciere se bucură manifestă munca desfăşurată de mişcarea de lum ii, eliberare naţională, democraţie populară şî so ridicarea bunăstării m ateriale şi culLurale a poporului.
in imensa m ajoritate a fa m iliilo r. me ale învăţăm înlului agro-zootehnir. rile pe teme privind rolul fem eii in femei împreună cu organizaţiile sin cialism Ridic paharul pentru aceste succese, pentru fericirea
N um ărul fem eilor ingineri şi tehni In afara participării la toate m un societate, educarea tinerei generaţii, dicale si ale U T C , în scopul edu şi prosperitatea Chinei populare, pentru P artidul Comu
cieni a crescut în acest tim p cu 44 cile in sectorul cerealier, femeile educaţia estetică a fem eilor, etica cării tineretului, raportul relevă că In sănătatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tova nist Chinez, pentru Com itetul său Central în frunte
la sută. In învăţăm înt, cultură si trebuie îndrumate mai m ult şi spre socialistă. Au fost iniţiate, de aseme se simte mai cu seamă necesitatea a- răşului Chîvu Stoica şi a tovarăşului Ion Gheorghe cu tovarăşul Mao Tze-dun, pentru prietenia trainică si
artă. femeile reprezintă aproape T>8 alte sectoare aducătoare de mari ve nea, acţiuni de propagare a cunoş sigurării unei colaborări sistematice M aurer, în sănătatea celorlalţi conducători de partid colaborarea frăţească dintre popoarele chinez şi român,
la sută, iar în sfera o cro tirii sănă n itu ri cooperativelor: legum icultura, tinţelor ateîst-ştiinţifice care tre între familie şi scoală, precum şi a şi de stat ai României, în sănătatea şefilor m isiunilor pentru pacea în întreaga lume. In sănătatea dv., dragă
tă ţii publice si a c u ltu rii fizice pes pom icultura, viticultura, creşterea zesc tot mai m ult interes. atragerii in mai mare măsură a pe diplom atice şi a soţiilor lor. în sănătatea tuturor tova tovarăşe Ciu En-lai, a tu tu ro r tovarăşilor din delegaţia
te 65 la sută clin totalul salariaţilor. păsărilor şi animalelor. Pentru toate Esenţialul în munca de răspândi dagogilor la îndrumarea mamelor. de partid şi de stat. în sănătatea tu tu ro r celor prezenţi
După ce a a m intit vechi le tra d i c ooperatoarele este o datorie să lu re a cunoştinţelor politice, cultura Raportul subliniază că rezultatele răşilor şi prietenilor prezenţi. la această recepţie.
ţii ale m işcării de femei din ţara creze cu grijă loturile personale le, ştiinţifice — subliniază raportul debîndite de femei în toate sectoare
noastră. lupta organizaţiilor de fe pentru a obţine cit mai multe pro — ÎI constituie conţinutul de idei. le de activitate se dntoresc în
mei, sub conducerea P artidului Co duse. G rija pentru abordarea unei proble prim ul rînd îndrum ării permanen
m unist Român, vorbitoarea a spus: matici care să fie La nivelul cerin te, pline de g rijă a partidului, ajuto
Sîntem încredinţate că femeile de
Cu sentimente de profundă emoţie la sate, cu energia lor clocotitoare, ţelor actuale, să ţină seama dc schim rulu i practic p rim it din partea o r
şi puternică bucurie am ascultat cu bările profunde ce au loc in viaţa ganelor şi organizaţiilor de partid.
vântarea rostită de la tribuna confe cu priceperea .şi hotârlrea lor. vor politică, economică şi socială a ţârii, Consiliul Naţional al Femeilor a
rin ţei noastre de tovarăşul Nicolae constitui si pe viito r un factor de în structura profesiunilor şî pregă dat în acest timp un sprijin mal sub
Ceauşescu. In numele delegatelor şi seamă in realizarea politicii p a rti tirea politică şi culturală a fem eilor, stanţial comitetelor regionale, raiona
al tu tu ro r fem eilor clin ţara noastră, dului şi statului de ridicare pc o preocuparea pentru tratarea d ife le. orăşeneşti ale femeilor. A ctivul
preşedinta C onsiliului Naţional al Fe treaptă superioară a agriculturii renţiată, corespunzătoare interesului mişcării de femei este format astăzi
m eilor a m ulţum it conducerii de noastre socialiste, pentru înflorirea manifestat de fiecare categorie de din 450 000 de femei capabile, cu ex
partid si de stat pentru salutul adre vieţii şalelor de pe întreg cu prin femei in parte, trebuie să stea in perienţă şi prestigiu in mase, consti
sat conferinţei şi a asigurat că şi pe sul patriei. centrul atenţiei noastre tuind o puternică forţă politică sl or
viitor, femeile nu vor precupeţi nici Raportul arată In continuare că, Va trebui să organizăm şi să in i ganizatorică
un efort pentru a contribui la înfăp în u ltim ii am femeile clin ţara noas ţiem mai multe acţiuni educative Raportul arată că, pentru îndepli
tuirea politicii partidului — chezăşie tră au luat parte la im portante acţiuni care să contribuie la sădirea in con nirea în datoririlo r tot mai mari care
a ridic ării continue a patriei, noastre privind păstrai ea şi îngrijirea fondu ştiinţa fem eilor de Un oraşe şi sate, stau în fala mişcării de femei în e-
spre culm ile civiliza ţie i comuniste. lui de locuinţe, a construcţiilor sorin 1- indiferent de naţionalitate, a dragos lapa actuală, este necesară îmbună
c ullurale, la extinderea si amenaja
Participarea tot mai intensă a m i rea spaţiilor verzi şi la alte acţiuni tei şi devotam entului faţă de patria tăţirea radicală a stilului si metode
lioanelor de femei din ţara noastră, de înfrumuseţare a localităţilor. noastră socialistă, faţă de gloriosul lor de muncă. începînd cu Consiliul
românce, maghiare, germane si de partid al comuniştilor. Naţional al Femeilor. Sâ punem în
alte naţionalităţi, înfră ţite în m un InfăţLşind rezultatele bune o b ţi Expunerea de însemnătate excep centrul a ctivită ţii studierea temeinică
nute prin participarea fem eilor la în
că, la mersul înainte al societăţii, trecerea patriotică, la controlul ob ţională a tovarăşului Nicolae şi cunoaşterea m ultilaterală a vieţii şi
reflectă cu putere procesul dc creş ştesc, s-a arătat totodată că unele Ceauşescu la cea de-a 45-a aniver preocupărilor maselor de femei din
tere a conştiinţei lor socialiste, al în comitete executive ale sfaturilor sare a partidului, care a avut un întreprinderi şi in slilu tii. din agri
ţelegerii im portantelor îndatoriri ce populare nu organizează munca în puternic erou şi în fundurile femei cultură, din cartiere, pentru a putea
revin femeii, ca om al muncii şî ce mod corespunzător, nu stabilesc din lor, constituie un exemplu strălu r.onlnbui cu competentă la soluţio
tăţean. ca mamă şî soţie. îndrepta tim p lucrările re trebuie efectuate, cit de abordare ş tiin ţifică a proble narea diferitelor probleme privind
rea entuziasmului, a in iţia tive i crea nu asigură mijloacele de muncă si melor istoriei patriei, a legăturii condiţia socială a femeii, satisfacerea
toare, .a hărniciei maselor celor mai asistenţa tehnică, nu urmăresc cu strînse intre trecutul, prezentul şi lot mai deplină a cerinţelor ei cul
largi de femei spre înfăptuirea cu viito ru l poporului, o minunată ex turale.
succes a obiectivelor construcţiei so- perseverenţă aplicarea propunerilor presie a patriotism ului profund- si Femeile din tara noastră, împlc-
juste făcute de echipele de control
ciaListe. a fost principala sarcină obştesc. internaţionalism ului consecvent ce lindu-şi eforturile cu cele ale între
care a stat în centrul preocupărilor caracterizează politica partidului gului popor in munca paşnică, con
m işcării femeilor. După ce arată că documentele nostru, o vibrantă chemare de n cul structivă. închinată înflo ririi patriei
Congresului al IX-len al Partidului
In rîndul clasei muncitoare — cea Comunist Român au subliniat ne tiva şi continua glorioasele tra d iţii — se spune in raport — sprijină una
mai înaintată fo iţă socială — nu cesitatea prom ovării fem eilor In ale poporului, ale mişcării revolu nim politica externă a statului ro
meroase muncitoare, tehniciene şi i-aport cu calităţile lor profesio ţionare. de a ne închina toate fo r mân. care exprimă în modul col mai
inginere, care lucrează în toate ra nale. politice şi morale, vorbi ţele măreţei cauze a socialismului fidel interesele fundamentale ale po
m urile industriei, contribuie la înde toarea a spus că. datorită competen si comunismului, în flo ririi continue porului nostru, năzuinţa lui de a dez
plinirea şî depăşirea an ele an a ţei, conştiinciozităţii, rezultatelor ob a patriei, păcii si prieteniei între volta colaborarea cu toate popoare
plan urilo r de dezvoltare a eeonon>iei ţinute în muncii, un numai marc de popoare. Va trebui să contribuim la le, de a contribui la consolidarea pă
naţionale, la creşterea producţiei, a femei au fost promovate în diferite studierea, acestui im portant docu cii în lume. Cu pianul semestrial îndeplinit
produ ctivită ţii m uncii,,' reducerea funcţii de răspundere. Totuşi, exis- ment. ajutînd astfel femeile de )a Femeile din lara noastră, împreu
preţului de cost. îm bunătăţirea con t«ă sectoare în (are. deşi nu oraşe şî sate să înţeleagă mai bine nă cu întregul popor, condamnă cu
tinuă a c a lită ţii produselor. mărul fem eilor est? preponderent cele inai importante evenimente clin indignare agresiunea Statelor Unite
trec utul si prezentul pati iei noas
S ubliniind necesitatea rid icării si influenţează (ovîrsitor asupra des tre. din istoria P artidului Comunist în Vietnam şi işi exprimă şi cu acest Colectivele un ită ţilor economice La succesul obţinut de m uncitorii In fruntea întrecerii socialiste s-au
neîncetate a nivelului de cunoştinţe făşurării întregii activităţi, prea pu Comitetele fem eilor vor trebui să prilej solidaritatea deplină cu lupta clin Valea Jiului s-au preocupat în dc atei sc adaugă şi economiile rea situat loturile Paroşeni şi U ricani-
profesionale, ştiinţifice, tehnice şi de ţine dintre ele sînt promovate în acorde cea mai mare atenţie orga eroicului popor vietnamez, a bravelor acest an de îm bunătăţirea organi lizate la preţul dc cost, care pe cinc i l.upeni.
cultură generală, raportoarea a a- munci de conducere nizării sistematice a inform ării po femei vietnameze şi le urează din zării muncii, extinderea procedee luni se ridică la un m ilion Ici.
rătat că anul trecut peste 75 la su In continuare, raportul s-a ocu litice a maselor de femei, îndeosebi toată inima noi victorii in lupta lor lor moderne de lucru si introduce-
tă din num ărul total al muncitoare pat de cîteva aspecte privind uşu a celor casnice şî a sătencelor, răs- d-reaptă pentru libertatea şi indepen- 1 ea pe scară mai mare a mecaniză Sectorul IV de la
lor erau calificate, iar numărul fe rarea muncii casnice şi asigurarea pînd irii ele noi cunoştinţe de cu ltu ilenKi patriei rii operaţiunilor grele cu volum Şantierul T.C.M.M.
m eilor cu studii medii şi superioa unor condiţii mereu mai bune de ră. a unor noţiuni ştiinţifice gene Educate în spiritul internaţionalis mare de muncă.
re. al celor care urmează diferite muncă şi viaţă, care ar permite rale. mului socialist, femeile clin România Ca urmare, o parte clin arerte în E.M . Petrila
forme ale în văţam întuiui de stat. se participarea şî mai activă a femei dezvoltă continuu relaţiile de priete treprinderi si-au îndeplinit înainte Valea Jiului
ral şi fără frecvenţa a sporit. IM e lor in producţie şi la activitatea ob In cadrul a ctivită ţilo r educative nie cu femeile din toate ţările socia de termen planul pe prim ul semes M in e rii sectorului IV de Ia E. M,
pozitiv faptul că. la cursurile fără ştească, la o viaţă tot mai armonioasă destinate femeilor, să acordăm în v i liste. legăturile de solidaritate cu fe tru al anului. Şi colectivul de la T.C.M.M., şan Petr ila au realizat cu 11 zile înainte
frecvenţă ale facultăţilor — 40 la sută în fam ilie. Prin grija partidului şi itor un loc m ult mai im portant pro meile din toate» ţările lum ii cure luptă tierul Valea Jiului şi-o îndeplinit de termen planul pe semestrul I,
din totalul celor înscrişi sînt femei. guvernului s-au c reat condiţii a că blem elor referitoare la consolidarea pentru drepturi, pentru tiborlaleo na înainte ele vreme planul de produc Aplic-arca pe scară largă a in iţia ti
Comisiile fem eilor din întreprinderi ror deplină folosire ar asigura fe fam iliei, la creşterea răspunderii a- ţională si progres social, împotriva U.R.U.M. Petroşani ţie pe prim ul semestru al anului. vei „două cîm puri de cărbune pe
si in s titu ţii trebuie să se ocupe in m eilor posibilitatea de a afecta un resteia faţă de educarea copiilor, a imperialismului, colonialismului şi # Valoarea producţiei dată peste plan schimb şi aripă de abataj" a făcut
măsură mai mare de îndrumarea tim p mai mate dezvoltării orizon tineretului. neocolnnialismuhu. pentru pace .şi în de către m uncitorii, inginerii si teh ca m inerii acestui sector să e xtra
fem eilor spre diferitele cursuri de tului lor cultural şi ştiin ţific, îm După ce arată caracterul dăună ţelegere intre popoare, pentru v ii In ziua de 20 iunie colectivul Uzi nicienii de acic 1 este de circa 2 m i gă de la începutul anului şi pînă
calificare Şi ridic are a calific arii. binării mai bune a preocupărilor tor pentru fam ilie pentru copii, pen torul fericit al tuturor copiilor. nei de reparat u tila j m inier clin Pe lioane lei. La preţul de cost au ob în prezent circa 10.000 tone cărbune
spre difer ite forme ale învâţăm întu- tru ţară, al m anifestărilor de lipsă troşani a înscris pe graficul între peste plan. In acelaşi tim p pe în
profesionale cu cele de soţii, mame Femeile din România — a spus in cerii socialiste un im portant succes: ţin u t în acplaşi tim p economii ce
lu i de stat. şi gospodine, pentru a putea face de răspundere în desfacerea căsăto încheiere tovarăşa Suzano Gâdea — realizarea planului dc producţie pe însumează 150.000 lei. tregul sector s-a realizat un randa
Raportul arată. în continuare, că riilo r. raportul subliniază că este ne prim ul semestru a) anului. P rintre obiectivele industriale mai ment cu 150 kg cărbune pc post
spiritul gospodăresc, gustul dezvol faţă rît mai corespunzător cerin cesar c-a activul m işcării de femei asigură partidul că. însufleţite de P otrivit calculelor piuă la zi, va im portante realizate înainte de ter mai mare clec ît cel planificat şi s-au
să ajute femeile. îndeosebi pe cele
tat pentru frumos, atenţia şi răbda ţelor vieţii contemporane. O parte tinere în înţelegerea însemnătăţii măreţele înfăptuiri ele pfnă acum. de loarea producţiei globale data peste men de către colectivul de aici se obţinut economii suplimentare Ia
preţul dc cost in valoare dc 500.000
rea In muncă, însuşiri fireşti ale fe prea mare din tim pul liber al fe căsătoriei ca un moment crucial in luminosul viitor al poporului nostru, plan de către colectivul de la numără: consolidarea turnului de lei.
meilor, trebuie să fie dezvoltate şi meii este încă ocupat, în viaţa de viaţă, a rolului im portant pe care îl îşi vor aduce întreaga contribuţie, în* U.R.U.M. Petroşani se cifrează la 3 extracţie de la puţul „7 Noiembrie" Un aport deosebit la obţinerea a-
folosite în mai mare măsură pentru fam ilie, cu treburi gospodăreşti de au în armonia şi trăinicia fam iliei. chinindu-şi cu abnegaţie capacitatea, milioane lei. mina Vulcan, terminarea a două de- cestor succese l-au adus brigăzile
rndeplinh ea înainte de termen a
îmbunătăţirea permanentă a calită oarece nu există suficiente unităţi Este. de asemenea, necesar să depu talcului, hărnicia, toate forţele dez planului semestrial arc la bază spo cnntoare Ia preparnţiîle din Petrila de mîneri conduse de Cepâlâu Au
ţii produselor, îndeosebi în ram u de deservire casnică, cum ar li spă nem eforturi mai mari pentru a a- voltării continue a economiei şi cul rirea necontenită a productivităţii şi Lupeni, precum şi alte obiective rel, Szabo Carol, Tănase loan şi
rile producătoare de bunuri de con lătoriile, magazinele cu semiprepara- juta femeile — mai ales pe cele t i turii, în flo ririi scumpei noastre pa m uncii, indicator ce a fost depăşit de la suprafaţa m inelor Lonea, D il- Cordea Victor.
te culinare, cantinele-restaurant. nere — sâ devină bune gospodine. trii — Republice Socialistă Românie. pe întreaga U2ină cu 4 la sută. ja şi Bărbăteni M. CONSTANTIN
sum.