Page 84 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 84
PAGINA DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3570
n H H a n B s a r a n n
C O M E N T A R II • S T I R M INFORMAŢII COMENTARII • ŞTIRI INFORMAŢII
l ______- _______•__________________________ . . .
P re ze n ta re a s c ris o rilo r de Charles de Gaulle şi-a început
a c re d ita re d e c ă tre a m b a s a d o ru l călătoria prin Uniunea Sovietică
NOVOSIBIRSK 23 Corespondentul Adresîndu-se preşedintelui Franţei,
ro m a n în A u s tr ia Agerpres, S ilviu Podină. tiansm ite : Alexei Zvetev, preşedintele Comite
Locuitorii Novosibirskului au făcut tului executiv al Sovietului regiunii
o prim ire festivă preşedintelui Fran Novosibirsk. a arătat că siberienii a-
VIENA 23 — Corespondentul blicii Socialiste România şi Republi ţei, Charles de Gaulle, care a sosit cordă o înaltă preţuire patriotism ului
Agerpres, P. Stâncescii. transmite : cii Austria. joi în acest oraş. Generalul de Gaul poporului francez, contribuţiei lui la
La 23 iunie, preşedintele Republicii După ceremonia prezentării scriso le şi N ikolai Podgoreni, care îl înso cauza victoriei ţâ rilo r coaliţiei a n ti
Austria, Kranz Jonas, l-a p rim it pe rilo r de acreditare, preşedintele Re ţeşte in călătoria prin Uniunea So hitleriste în cel de-al doilea război
ambasadorul extraordinar şi pleni publicii Austria a avut o convorbire vietică, au fost salutaţi pe aeroport mondial, la cauza păcii în perioada
potenţiar al Republicii Socialiste de conducătorii oraşului şi regiunii, postbelică.
România, Gheorghe Pele, care şi-a cordială cu ambasadorul Republicii de reprezentanţi ai vieţii publice, de In cuvîntarea rostită pe aeroport,
prezentat scrisorile de acreditare. Cu Socialiste România. numeroşi locuitori. Charles de Gaulle a declarat că S i
acest prilej, ambasadorul român a beria atrage atenţia francezilor pen
transmis un salut cordial preşedin tru eforturile gigantice care se depun
telui Austriei din pai tea preşedinte pentru valorificarea acestei regiuni,
lui C onsiliului de Stat al Republicii Vizita lui Ne Win în Cehoslovacia pentru a-i aduce progres şi bună
Socialiste România, Chivu Stoica. stare.
Preşedintele Republicii Austria, PRAGA 23 — Corespondentul guvernului IIS Cehoslovace. V. Da-
Franz Jonas. a transmis la rindui său Agerpres. Al. LiţA, transmite : Gene vid, m inistrul afacerilor externe, şi
un salut cordial preşedintelui Con ralul Ne W in. preşedintele C onsiliu de alte personalităţi.
siliu lu i de Stat al Republicii Socia lui revoluţionar al U niunii Birmane, După-amiază, generalul N'e W in şi BELGRAD 23 (Agerpres). —
împreună cu A. Xovotny, preşedin persoanele care l-au însoţit s-au îna
liste România. La Secretariatul de Stat pentru
tele R S. Cehoslovace, au vizitat joi poiat la Praga. A Novotny. preşedin
In fata Palatului Hofburg, o com regiunea Cehia de vest. tele RS Cehoslovace, a oferit seara afaceri externe al R.S.F. Iugosla
panie m ilitară a dat onorul, fanfara Cei doi conducători de stat au fost o recepţie în cinstea generalului Ne via au început convorbirile d in
tre mem brii
siriene,
delegaţiei
intonînd im nurile de stat ale Repu însoţiţi de K ra jcir, vicepreşedinte al Win. condusă de dr. Ibnahim Makhos,
vicepreşedinte al C onsiliului de
M in iştri, m inistrul afacerilor ex
terne al Siriei, şi delegaţia iugo
slavă condusă de Marko Nikezici,
Un interviu al lui L. Longo secretar de stat pentru afaceri
străine. In tim pul convorbirilor,
anunţă agenţia Taniug, s-a con
ROMA 23. — Corespondentul Ager- munist Italian faţă de partidul ce se noul partid unificat. P.C.I. nu va rc- statat apropierea dintre punctele
pres, I Mărgîneanu, tiansm ite : Se- va crea prin fuzionarea partidelor fuza D acorde sp rijin acestuia din de vedere 9Îriene si iugoslave a- U R.S.S. — Moscova astăzi. Vedere de pe B-dul Leningrad.
cretarul general al Partidului Cornii- socialist şi social-democrat. Luigi urmă. cu condiţia ca şi el să renunţe supra m ultor probleme discutate.
nist Italian, Luigi Longo, a acordat Longo a arătat că, in cazul unei în- la discrim inări şi la idei preron-
un interviu sâpt.im inalulm „Lspres- frn n tă ri intre dem orrat-croştini şi cepute.
so” în legătură cu rezultatele alege Tîrgul internaţional
rilo r adm inistrative, desfăşurate re Sesiunea Adunării de Stat a R .P . Ungare
cent intr-o sci ie de centre din ţară, Ce. De asemenea, numeroase vite de la Copenhaga
şi în legătură cu perspectivele fo r
din conducerea Partidului democrat- VIETNAMUL DE SUD au fost ucise, iar recolta, de pe apro COPENHAGA 23 (Agerpres). — tul Agerpres, A. Pop, transmite : La CC. al P.M.S.U.. Gyula K allai, pre
BUDAPESTA 23. — Coresponden
ţelor de stingă ICI a arătat că o parte
xim ativ 2.300 de hectare a fost com
şedintele G uvernului
Revoluţionar
crcstin încearcă să orienteze partidul promisă. In acelaşi tim p, bombele cu .Joi s-a deschis la Copenhaga cea 23 iunie a început la Budapesta se Muncitoresc-Ţârânesc Ungar.
napalm au incendiat si distrus nu
spre dreapta, ceea ce loveşte în p ri meroase clădiri şi locuinţe ale popu de-a V l-a ediţie a T irgului interna siunea A dunării de Stat a R P. U n Pe ordinea de zi a sesiunii fig u
mul rînd în unitatea internă a P D C . ® Aviaţia americană împrăştie substanţe chimice laţiei sud-vietnameze. ţional de produse alim entare A.I.D.A.
dat fiin d că m em brii de rînd ai aces Agenţia Reuter anunţă că peste (Asociaţia internaţională pentru des gare. La şedinţa de deschidere au rează discutarea proiectului celui
tuia se îndreaptă spre stingă. Kefe- facerea produselor alimentare), la participat Istvan Dobi, preşedintele de-al III-Ie a plan cincinal de dezvol
rindu-se apoi la rezultatele obţinute pe suprafeţe întinse. Muncitorii de la instalaţiile 9.000 de m uncitori de la instalaţiile care participă si Republica Socialis C onsiliului Prezidenţial al R.P. U n tare a economiei naţionale a R.P. U n
de P.C.I. în alegeri, Longo a men m ilitare americane din apropierea tă România cu o expoziţie. In cadrul
ţionat că ele pot fi considerate satis militare au intrat în grevă. • Trupele americano-saigoneze capitalei sud-vietnameze au declarat expoziţiei sînt prezentate sortimente gare, JanOsS Kadar, prim-secretar al gare.
făcătoare, dar a subliniat că partidul greva, revendicînd majorarea sala variate de conserve de carne, fructe
riilo r şi îm bunătăţirea condiţiilor de
trebuia să ducă o campanie electo şi intervenţioniste au suferit însemnate pierderi în muncă. Greva afectează activitatea si legume, brînzeturi, vin u ri şi alte
rală mai intensă şi mai concreta în principalelor baze m ilitare aeriene produse alimentare.
După deschiderea oficială, care a
rîn du rile maselor din sudul ţării. armament şi material de luptă. americane de la Saigon şi Bien Hoa avui loc în prezenţa regelui Frederik Răspunsul lui U Thant la scrisoarea
Astfel, in centrul şi nordul Italiei. şi a noului port m ilita r construit în
P.C.I. a obţinut in aceste alegeri re SAIGON 23 (Agerpres) — După napalm. Numai in cursul ultim elor apropierea Saigonului. Acest port al rX-lea, a reginei Ingrid a Dane
zultate care i-au în tă rit şi mai mult cum menţionează agenţia de presă trei săptămîni, precizează agenţia ci este destinai, in special, tranzitului marcei, a prim ului m inistru, Jens
poziţia după victoria în alegerile Eliberarea. în ultim ul tim p s-au in de trupe m ilitare americane spre ae Otto Krag, si a altor membri ai gu ministrului de externe al Portugaliei
parlamentare din 1963. Sînt rem ar tensificat raidurile avioanelor ame tată. peste 6.000 de persoane au fost roportul Bien Hoa. vernului danez, au fost vizitate expo
cabile rezultatele obţinute în oraşele ricane care împrăştie pe întinse su afectate de substanţele chimice toxice ziţiile ţâ rilo r participante. La in tra
Florenţa. Forli, Genova si Pisa. prafeţe din Vietnamul de sud sub îm prăştiate de avioanele americane ir rea în expoziţia Republicii Socialiste NEW YORK 23 (Agerpres). — zice vaselor, care se crede că ar
In ce priveşte poziţia P artidului Co- P o trivit unor comunicate oficiale România, regele Frederik a>l iX-lea, .Secretarul general al O N U ., U transporta petrol către Rhodesia, să
stanţe chimice, precum şi bombe cu în trei raioane ale provinciei Ben
difuzate joi de către comandamentul prim ul m inistru, Jens Otto Ixrag si Thant, a inform at Portugalia că re descarce în portul Beira. Rezolutjfc
m ilita r american din Vietnam ul de alte persoane oficiale, au fost intim - zoluţia Consiliului de Securitate din cheamă, de asemenea, Portugalia să
sud şi comandamentul trupelor sai- pinaţi de Constantin Băbcanu, însăr 9 aprilie nu sprijină rezervele făcute nu primească petrol în portul Beira
Reuniunea eoneze, în perioada 11— 18 iunie, pier. cinatul cu afaceri ad-interim al Re de M inisterul de Externe al P ortu pentru Rhodesia. Acesta este răspun
sul secretarului general la scrisoarea
de
galiei in problema transportului
de
clerile americane in Vietnamul
publicii Socialiste România in Dane
sud s-au cifra t la 79 de m orţi, 367 ră marca, Romulus Munleann. şeful petrol către Rhodesia pe marea li m inistrului de externe al P ortugali
consilierilor militari n iţi şi opt dispăruţi. Totodată, deta Agenţiei economice române la Copen beră. In răspunsul secretarului gene ei, Alberto Franco Nogueira, în care
şamentele Frontului Naţional de E li haga, şi V'iorel Rada, directorul ex acesta solicita o interpretare a rezo
berare au scos din luptă 211 soldaţi poziţiei Republicii Socialiste România ral se arată că rezoluţia autorizează luţiei menţionate care, pretinde el.
ai S .E.A.T.O . saigonezi, dintre care 173 m orţi si 38 la Tîrgul internaţional de la Copen Marca B ritanic să folosească forţa, ar constitui o negare a prin cip iu lu i
R. D. VIETNAM . dispăruţi. P otrivit comunicatelor, a r haga. dacă va fi necesar, pentru a inter m ării libere.
Cîţiva dintre os matele americano-saigoneze şi inte r Din primele ore, un numeros pu
CANBERRA 23 (Agerpres). — In taşii sectorului al
capitala Australiei s-au deschis la 23 patrulea, apărători venţioniste au suferit pierderi în blic a vizitat expoziţia noastră, admi-
iunie lucrările unei reuniuni a con ai spaţiului aerian semnate în armament şi material de nnd originalitatea prezentării şi va
silie rilo r m ilita ri ai S E A T.O. Agen al R.D. Vietnam. luptă. rietatea m ă rfu rilo r expuse.
ţia L’PI relatează că în clădirea Par D e c la ra ţiile lui I. M e r e d ifh
lam entului s-au reunit experţi din
S.U.A., Australia, Noua Zeelandâ,
F ilipine, Tailanda şi Anglia. Pakis Sosirea lui Ş. Jedrychowski ia Roma
tanul şi Franţa sînt reprezentate de W ASHINGTON 23 (Agerpres). — ţionării problemelor cetăţenilor de
observatori. La începutul sâptămînii ROMA 23 (Agerpres). — La Roma Italia în toate domeniile vieţii econo Luînd cuvîntul la Washington la culoare va putea duce la conflicte
viitoare urmează să se deschidă, tot a sosit Ştefan Jedrychowski, preşe mice, culturale şi politice. La rîn diil Clubul naţional ai presei, James Me- sociale serioase. Statele Unite, a spus
la Canberra, reuniunea consiliului dintele Comisiei de stat a planifică său, m inistrul italian a menţionat că redith — in iţia to ru l marşului pentru el, au atins în prezent un punct c ri
S.E.A.T.O. rii de pe lingă Consiliul de M iniştri întâlnirile dintre personalităţile po drepturile civile, ce se desfăşoară în tic în domeniul re la ţiilo r rasiale.
prezent în statul Mississippi — a sub
al R P. Polone. Oaspetele polonez a loneze si italiene sînt legate nu nu lin ia t că America trebuie să lichideze M eredith a arătat că adepţii supre
fost întîm pinat de Giovanni Pierrac- mai de problemele plan ificării eco oficial şi ju rid ic discrim inarea rasia m aţiei a lb ilo r ocupă posturi im por
Creşte din nou tensiunea în Cipru eini. m inistrul bugetului al Italiei, şi nomice. ci şi de colaborarea dintre lă. FI a avertizat că o tărăgănare in tante în aparatul de stat şi deţin o
de alte persoane oficiale. După cum
adoptarea m ăsurilor in vederea solu
putere importantă.
Italia şi Polonia.
relatează agenţia PAP, într-o decla
raţie făcută reprezentanţilor presei,
NICOSIA 23 (Agerpres). — La N i pinâ în prezent în insulă. P o trivit re fost discutate o serie de măsuri me radioului şi televiziunii, Jedrychow
cosia şi în alte oraşe ale C iprului se lată rilo r agenţiei France Presse, în nite să preintîm pine noi arte de vio ski a subliniat că R.P. Polonă este
semnalează din nou o creştere a ten oraşul Paphos, situat in vestul insu lenţă între cip rio ţii greci şi turci. interesată in dezvoltarea re la ţiilo r cu
siunii dintre cele două com unităţi din lei, c ip rio ţii turci au început să r i Se va ceda „exigenţelor militare"?
insulă, relatează corespondenţii agen dice noi fo rtific a ţii în apropierea li
ţiilo r de presă. Ultim ele explozii care niei care separă cele două com uni
au avut loc la Nicosia în cartierul tăţi. Convorbirile Feisal-Johnson Situaţia politică din Argentina purare din funcţiile publice a persoa Aires publică periodic opiniile unor
nelor cu orientare de stingă. Ziarul
cipriot grec şi măsurile luate de auto In faţa situaţiei care s-a creat, re continuă să reţină atenţia observato ..La Razon“ vede în această amînare specialişti, si pronosticurile celor
rilor. Predomină opinia că, deşi în
chestionaţi merg pe linia recunoaş
rită ţile cipriote greceşti pentru a pre- prezentanţii O N.U. în insulă, Carlos întreprinde o vizită în Statele U ni fruntarea dintre comandanţii m ili (sub pretextul „lipsei de tim p") in terii g ra vită ţii situaţiei economice. O-
Intîm pina repetarea lor, precum şi a- Bernardes, şi generalul Martola, co au sfîrşif te, şi preşedintele Johnson. Comuni tari si puterea civilă pare să fi pier tenţia şefului statului argentinian poziţia critică puterea executivă, re-
restările simultane efectuate de cele m andantul forţelor O.N.U., au avut catul comun publicat de Casa Albă dut din ascuţime în ultim ele z.ile, te de a cîntâri cu g rijă toate variantele proşindu-i inflaţia galopantă, restrin-
două com unităţi la Famagusta, par m iercuri după-amiază întrevederi se W ASHINGTON 23 (Agerpres). — arată că cei doi şefi de stat au fă renul râmîne m inat de incertitudini. de soluţionare a crizei, utilizînd în gerea (uneori foarte drastică) a acti
acest scop resursele constituţionale.
Lin proaspăt comunicat transmis pre
vită ţii între p rin d erilo r industriale clin
M iercuri au luat sfirsit la Washing
să pună din nou. in pericol calmul parate cu lid e rii celor două comu ton convorbirile oficiale dintre re- cut „o largă trecere în revistă a pro sei de serviciul de inform aţii al Pa In aşteptarea unui răspuns la e xi lipsă de credite, ruinarea unui mare
şi stabilitatea relativă care a dom nit nităţi cipriote. Cu acest prilej, au gele Feisal al Arabiei Saudite, care blemelor care interesează cclc două latului Casa Rosada anunţă că pre genţele form ulate, o parte din co număr de mici comercianţi, meseriaşi
şedintele* A rtui o Illia a amînat cu o mandanţii m ilita ri, în tru n iţi in capi şî producători agricoli. Pc plan so
ţări". Agenţiile de presă relatează că săptăminâ reuniunea m inisterială — tală în şedinţe aproape permanente cial reflexele se traduc în sporirea
R EPUBLICA CUBA. — Uzina mecanică din oraşul în cercurile diplomatice se apreciază a tre !a în tim p de zece zile — con de la declanşarea crizei, au început accentuată a exodului rural si, in
Santa Clara, provincia Las Villas, este cea mai mare în că vizita lui Feisal în Statele Unite vocată pentru a examina recentul să se întoarcă la garnizoanele lor, consecinţă, agravarea ta maximum a
treprindere de acest gen din întreaga Americă Latină.
M B A ici se confecţionează piese de rezerva pentru u tila ju l are ca scop obţinerea sprijin u lu i manifest al m ilita rilo r de dreapta în dar afirm aţia optim istă a secretaru plăgii şom ajului, şi asa destul de ne
miloasă. Desigur, cea mai mare parte
lui de stat pentru armată Castro San-
folosit în fabricile de zahăr si întreprinderile industri american în politica pe care Arabia care aceştia reclamă restructurarea chez. în sensul că foiţele «armate din greutăţile economice ale Argen
ei m iniere In foto: In sectorul de freze, unul din cele Sauditâ o duce in O rientul M ijlo - guvernului, intervenţia în provincia „m enţin coeziunea şi disciplina tinei nu sînt noutăţi, ele decurgînd
mai im portante sectoare ale uzinei. Tucuman, cuprinsă de o acută ten
siune socială., precum si o amplă e- la toate nivelurile" este apreciată in nu din factori dc conjunctură, ci
piesă mai curind ca o expresie a avînd rădăcini în t luciuiclile sociale
dorinţelor deoît ca o realitate. arhaice pe caic oligarhia caută să le
O SOFIA lonialiştii portughezi pe conti U Thant, a cerut celor nouă Bolivia, a pretins că „se va Nici un observator nu se încumetă menţină cu orice preţ. Sc adaugă a-
Agenţia BTA informează că nentul african. state caic au trim is trupe în face totul pentru a respecta în să afirm e că criza s-ar stinge o dată poi consecinţele dominaţiei monopo
Todor Jivkov, preşedintele cadrul forţelor O.N.LL din C i mocl im parţial dreptul la vot cu acceptarea c rie rilo r m ilita rilo r de liste străine, inclusiv presiunile exer
Consiliului de M iniştri al R.P. o CAIRO pru sâ-si menţină contingentele al fiecărui cetăţean'1. Cum în către preşedintele Illia, Dim potrivă, citate de Fondul Monetar Internaţio
Bulgaria, a p rim it m iercuri pe M inistrul de externe al pe insulă la nivelul lor actual ţelege junta această im p a rţia li unii cred că pretenţiile ar creşte şi nal si alte organisme similare, căro
m em brii delegaţiei guverna R.A U „ Mahmud Riad, l-a p ri de aproxim ativ 4.500 m ilita ri. tate reiese din presiunile exer s-ar înm ulţi pe măsură ce ar fi luate ra Argentina — ca şi alte ţâri latino-
mentale australiene condusă ele m it m iercuri pe imamul Galcb P otrivit ultim ei holărîri a Con citate în favoarea alegerii ge în considerare de către guvern. Deşi americane — le plăteşte un greu tr i
John McEwen, vicepreşedinte Ben A ii din Oman cu care a siliului de Securitate, forţele neralului Rene Bari ientos. can manşetele ziarelor argrntînene fr i but. Suportul economic şubred favo
al guvernului, m inistrul in avut o convorbire. A fost dis O N U. urmează să staţioneze didatul partidului de guvei nă- zează de cîtva tim p alarma a li men rizează instabilitatea pe plan politic,
dustriei si comerţului, care se cutată situaţia dm aceasta re în Cipru pinâ la 26 decembrie. m înt Frontul revoluţiei boli- ţine! zilnic impresia că ţara se află în cadrul căreia im ixtiu n ile m ilita ri
află în vizită în această ţară. giune. precum şi sp rijin u l a- viene. în pragul unei soluţii m ilitare, re lor au un incontestabil rol de c ir
cordat de R.A.U. luptei de eli ® M OGADISCIO flectarea lor in viaţa cotidiana a ar cumstanţă agravanta. In aceste con
e MOSCOVA berare a poporului din Oman Relaţiile dintre Somalia şi $ K A B U L gentinienilor nu este nici pe departe d iţii sc asistă la creşterea impetuoa
Agenţia TASS anunţă că în şi din teritoriile Arabiei de Kenya continuă să fie încorda In capitala Afganistanului a atît de palpabilă cum s-ar putea cre să a m işcării revendicaţive a mase
perioada 9-22 iunie, la Mosco sud. te. După cum s-a mai anunţat, sosit intr-o viz.itâ oficială, de. Activitatea în diferitele sectoare lor. Este sem nificativ că în ultim ul
va au avut loc convorbiri in m arţi autorităţile Kenyei au a- Adam Rapacki. m inistrul de se desfăşoară în general normal. Se tim p se observă o tot mai mare a-
tre o delegaţie sovietică si o o W ASHINGTON nunţat suspendarea re laţiilo r externe al R. P. Polone El a parc c«i experienţa u ltim ilo r ani i-a propicre intre diverse uniuni sindi
delegaţie italiană referitoare la In Statele Unite ale Am eri- comerciale cu Somalia şi retra fost intim pinat la aeroport de obişnuit pe oameni cu desele sim- cale, reusindu-se ra — dincolo de d i
realizarea acordului cu privire cîi o pondere importantă în gerea dreptului de aterizare la Ahm td Etemadi. m inistrul a- ptome dc nelinişte, devenite verita vergenţele existente la nivelul condu
la schimbul de m ărfuri pe anii rîndurile şomerilor o reprezin Nairobi a avioanelor somaleze. faeei ilor externe al Afganista bile fenomene „de rutina" — după cerilor respective — să organizeze ac
1966-1969. tă femeile P otrivit datelor sta Acestor acţiuni Somalia le-a nului. si de alte persoane o fi expresia revistei „Conlum ado". Clei ţiuni comune. In rezumat, guvernul
tistice publicate în luna aprilie răspuns cu măsuri asemănă ciale. puţin sub mandatul actualului preşe argentinian are de înfruntat o situa
I o D AK A R «anul acesta (pe categorii), 2,9 toare $ BUDAPESTA lubile şi-au găsit m odalităţi de apla mai puţine mijloace decit in ocaziile
dinte, chiar crizele în aparentă inso
ţie d ific ilă sub mai multe aspecte, cu
P otrivit cercurilor africane,
La 22 iunie a avut loc la
la sută din m uncitorii albi nu
Dakar reuniunea Comisiei na- au de lucru iar procentajul în la originea neînţelegerilor s-ar Agenţia M TI transmite că nare, pe termen mai lung sau mai precedente. Ca instrumente de şoc
scurt
ale oligarhiei, şefii m ilita ri de dreap
afla o dispută de frontieră in
I ţîonale a tineretului din Se riiu lu l femeilor albe este de tre cele două ţări. Apro Antal, vicepreşedinte al mai m ult temei. în trucit elementele ta încearcă să profite de ocazie pen
Totuşi, de astă dată, neliniştea arc
4.1. In nodurile negrilor pro
G uvernului Revoluţionar Mun-
negal. In cadrul acestei reu-
tru a-l împinge spre soluţii de forţă
I niuni au fost adoptate o seric centajul este mai mare şi anu © LA PAZ citoresc-Tărănesc Ungar, l-a generatoare de criză s-nu acumulat care să lovească în prim ul rînd în
p rim it pe dr. Sigvard Eklund,
me: la bărbaţi 5.9 la sută şi la
de rezoluţii care condamnă po-
în ritm rapid şi. după părerea m u l
forţeie democratice. Râmîne de vă
femei 7,7 la sută.
directorul general al Agenţiei
Referindu-se la alegerile pre
I litica de apartheid din Repu o NEW YORK zidenţiale de la 3 iulie, A lfre- Intei naţionale pentru Energia fierbere1'., D ificultăţile economice în zut dacă şi în ce măsură se va cedr.
tora, „nu sint departe de punctul de
blica Sud-Africană, regimul ra-
acestei pretenţii.
Atomic*î, care face o vizită o fi
do Ovando, preşedintele juntei
tregesc dc acum un tablou de netă
VAS!LE OROS
I sist din Rhodesia de sud, pre Secretarul general al O N U. m ilitare de guvernăm înt din cială în IIP Ungară. recesiune. De cîteva săptămîni, in corespondentul Agerpres
cum şi crimele sâvîrşite de co
la Rio de Janeiro
fluentul cotidian „C la rin ” din Buenos
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. Dr, Petru Groza nr. 25( telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. — nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949, — T iparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva.
40.063