Page 87 - Drumul_socialismului_1966_06

privind activitatea economică a în­
tre p rin d e rilo r din regiunea noastră
şi a m ăsurilor întreprinse pentru
îm bunătăţirea aprovizionării desfa­ Mai sînt cîteva zile pină la sfîr- ritm ic anumite sortimente cu pon­ realizată numai în proporţie de put să funcţioneze. Şi uncie cadre sele respective au fost gata la 25
cerii si punerii in circulaţie a sto­ şilul prim ului semestru din acest dere im portantă a influenţat ne­ 83,8 la suta, ceea ce înseamnă o da­ de la întreprindere sînt de părere ale lu n ii, dar comerţul s-a prezen­ I
cu rilo r supranorm ative existente, a an şi fiecare colectiv de muncă se gativ beneficiul întreprinderii şi torie valorică de peste 1 000.000 de nă sc putea reduce m ult acest gol tat tirz.iu la recepţie. De ce nu V
m ăsurilor organizatorice luate in pregăteşte să încheie bilanţul rea­ nivelul ch eltuielilor dc producţie. lei. de producţie, dacă se găseau alte fc-a insistat mai devreme pentru
cadrul întreprinderilor, viteza de lizărilor. Calcule de acest gen se In decurs de cinci luni s-a reali­ C hiar şl această comparaţie dez­ căi pentru întocmirea documenta­ rezolvarea problemei ? Indiferent
rotaţie a m ijloacelor circulante s-a lac şi la întreprinderea orăşenească zat doar 55 la sută din planul de văluie o situaţie care solicită m ă­ ţiilo r şi executarea lucrărilor. Se cine-i principalul vinovat, conse­
îm bunătăţit în multe clin întreprinde­ dc industrie locală din Deva, dar beneficii pe prim ul semestru, iar suri. In perioada am intită numai pare că ideea a venit în ceasul al cinţele sc răsfrîng asupra în tre p rin ­
rile noastre. Sint insă întreprinderi autorii lor trebuie să lucreze „sub preţul de cost a fost depăşit cu la bentonită s-a înregistrat o ră- 12-lea. In ultim a instanţă, cînd s-a derii, cai c a rămas cu fonduri im o­
cai c, datorită existenţei stocurilor su­ tensiune'*- pentru că rezultatele nu 705.000 lei. mînere în urmă echivalentă cu ajuns In impas cu realizarea sar­ bilizate în producţia neîncasată.
pranorm ative de m ateriale.de pro­ satisfac aşteptările şi chiar sint în cin ilo r de producţie, s-a solicitat E bine să am intim şi alt exem­
ducţie notei minată etc., realizării şi discordanţă cu cerinţele unor in ­ plu. Tot la sfirşitu l lu n ii trecute se
încasării cu intîrziere a sumelor bă­ dicatori. înainte de a da citeva ex­ scoaterea din plan a unei însemna­ aflau în depozit biblioteci in va­
neşti. nu realizează viteza dc rota- plicaţii despre plan şi rezultate, te cantităţi de benton-ită. încercă­ loare de 83.000 lei, care trebuiau
ţie planificată a fo ndurilor circu­ tovarăşul Tudor lliu ţ, şeful servi­ rile n-au dat rezultntc : sarcinile să fie dc fapt puse la dispoziţia
lante. La unele întreprinderi, cum ar ciului planificare a rămas puţin la bentonită pc lunile aprilie şi
fi I CU L Deva. M U L Orăştie. „C ă­ în cumpănă. Parcă nu ştia cu ce com erţului. Ele n-au fost livrate
prioara'* Sebeş, D R E F. şi altele, vî- să înceapă. Totuşi s-a holărît : mal au fost .pasate- pe luna iu­ din lipsă de broaşte? Care-i atunci
tc/M de rotaţie a m ijloacelor circu­ — Pe cinci luni s-a făcut ceva, nie. Acum sc constată că într-o colaborarea între planificare, apro­
lante a fost încetinită faţă dc plan dar nu ştiu cum ne descurcăm la lună nu se poate face cît într-un vizionare şi producţie ?
cu 15-20 zile. creîndu-se im portante 6cmcstru. trim estru I Realizările economice şî fin a n ­
stocuri supranormative. ciare dobîndite pînă acum sînt
Este necesar ra conducerile aces­ Şeful pla n ifică rii vorbea cu re­ Din păcate încurcăturile nu vi­
tor întreprinderi, precum şi a ce­ zerve şi prudenţă, deşi cunoştea zează numai sortim entul am intit, un apel serios la măsuri chibzuite,
lorlalte unităţi economice, să exa­ ce s-a făcut şi putea să facă pro­ pentru că s-au iv it şi alte obsta­ care se aşteaptă din partea con­
mineze temeinic situaţia stocurilor nosticuri sigure In primele cinci cole pe drum ul producţiei marfă. ducerii în tre prin d e rii, a organiza­
existente de m aterii prime, m ateria­ lu n i planul producţiei globale a ţiei de partid şi a organizaţiei sin­
le. produse fin ite etc., să identifice fost depăşit cu 5.1 la sută. iar pla­ Ln sfirşitu l lu n ii mai n-au ajuns
storurile caic nu sînt absolut nece­ nul producţiei marfă cu 5.7 la sută. !n posesia întrep rind e rii 208 000 Icî, dicale. Planul de producţie trebuie
sare a ctivită ţii de producţie şi să ia De aici s-ar putea trage concluzia Cunoscîr.du-se Insă situaţia şi 774 000 Ici, fără perspective dc a repfc'zentînd valoarea unor came­ realizat ritm ic şi la toţi indicii.
măsuri concrete pentru valorifica­ că la I.O.I L. Deva treburile merg perspectivele care există la nivel fi recuperată pînă la sfirşitul se­ re combinate. Se zice că produ­ SANDU PETRESCU
rea lor. fie prin desfacerea către alte foarte bine. Dar, cu toată bunăvo­ dc semestru, în ultim ele sâptămini m estrului. Ca argument ju stifica ­
întreprinderi, fie prin operaţiuni de inţa de care au dat dovadă, tova­ s-a declanşat un gen de alarmă tiv se invocă anumite condiţii de­
(Urmare din pag. I) declasare şi casare a acelora care răşii de la planificare şi contabi- pentru găsirea unor cauze obiec­ cisive, impuse de mutarea m orii
necesar să stabilească periodic. în I
nu mai pot fi valorificate în starea litate n-au putut să ne ofere date tive care să ţină loc de justifică ri. de bentonită din Deva. Fn fond
piea favorabile despre realizarea
De asemenea, Uzina „30 Decembrie- în care se găsesc. Dc asemenea, este celorlalţi indici economici şi fi- Nu poate fi contestat faptul că au sarcinile de plan s-au stabilit în
C ugir a avut greutăţi pentru că mK- | nanciari, pentru că dincolo de ci­ existat unele greutăţi, cum ar fi ultim a parte a anului trecut si
let trom otor" Tim işoara n-a liv ra t la mod exact situaţia stocurilor de pro­ frele globale, care se prezintă sub tim pul nefavorabil pentru extra­ conducerea tehnică a fo 't de a-
tÎTPP anum ite produse pe care ire- ducţie neterminată, pentru a iden­ aspect pozitiv, există evidente de­ gerea balastului din Mureş, sau cord cu ele.
.buia să ie execute în cadrul pla­ tifica cantităţile de produse ce nu ficienţe. In tim p cc planul global ncasigurarea la tim p a m ijloacelor Tot atunci se cunoştea soarta şi
nului <lc colaborare pot li prelucrate din anumite c auze, a fost realizat şi depăşit. uiielc dc transport neresare, dai rezul­ perspectiva m orii de bentonită.
Este necesară, cu alte cuvinte, o şi să i>a măsuri pentru lic hidarea lor. sortimente cn pondere însemnată tatele dobîndite vizează clar exis­ M ăsurile luate ulterior n-au răs­
exigenţă reciprocă a u n ită ţilor cola­ Iniţiativele preţioase născute în cum sînt materialele pentru con­ tenţa unor carenţe în ceea ce p ri­ puns insă o p erativităţii şi altoi
boratoare în respectarea obligaţiu­ cadrul întrecerii socialiste, caic au strucţii. sau bentonita. apar cu se­ veşte in iţia tiva şi buna organizare cerinţe impuse de plan. Tovarăşii
n ilo r contractuale şi un control mai drept scop realizarea de economii, a muncii. dc la I.O.F.L. Deva şi-au asumat
riguros clin partea organelor tutela­ reducerea preţului de cost. creşterea rioase răm ineri în urmă faţă de După cum se ştie. indicatorul sarcina să rezolve cu forţe proprii
re. Să fie luate asemenea măsuri care productivităţii muncii etc. şi care, sarcinile stabilite. Rezultă că s-a producţie marfă vîndută şi înca­ problema m orii am intite, căci sec­
să ducă la întărirea disciplinei de în ultim ă instanţă, influenţează asu­ acceptat cu uşurinţă depăşirea pla­ sată oferă clemente concludente ţia regională de industrie locală a
plan şi cea contractuală, im plicit la pra indicatorilor financiari ai între­ nului la unele sortimente pentru pentru aprecierea a ctivită ţii depu­ fost prea pesimistă in aprecierea
îndeplinirea întocmai a planurilor prinderii, trebuie sp rijin ite mai m ult
dc livrare a produselor. şi extinse Fîste necesar ca condu­ compensarea datoriilo r faţă de se de o unitate economică dacă se posibilităţilor.
Faza finală a procesului dc pro­ cerile întreprinderilor, sub îndrum a­ altele. citeşte prin el şi dincolo de el. Lucrările au durat m ult mai
ducţie in întreprinderile industriale rea organizaţiilor de partid, să n- C ît de dăunătoare este această Cum sc prezintă situaţia la I O.F.L. m ult decît s a scontat, iar două Pe prim ele 5 Juni din acest an ajuns caic ar putea să compromită
o constituie insă încasarea m ijloa­ nali/eze cu toată răspunderea lip ­ practică o confirm ă situaţia nefa­ Deva ? Flanul global la producţia luni de zile nu s-a produs bento- colectivul de muncă al fabricii rezultatele scontate In acest sens,
celor băneşti pentru producţia rea­ surile ce se manifestă în realizarea „Sebeşul- a depăşit planul produc­ com itetul de partid şi-a îndreptat
lizată. Numai în felul acesta între­ acestui indicator de pian .şi să sta­ vorabilă a unor indicatori p rin ci­ m arfă s-a depăşit, iar producţia nitâ pentru că moara din Deva a ţiei marfă vindută şi incasată cu atenţia spre întărirea controlului
prinderea reintră în posesia m ijlo a ­ bilească cele mai eficiente măsuri pali. Faptul că nu s-au realizat marfă vîndută şi încasată a fost fost oorită. iar cealaltă n-a ince- 986.000 lei 64.000 lei din aceştia tehnic «îl ca lită ţii şi ridicarea nive­
celor consumate în procesul dc pro­ pentru obţinerea unor rezultate cît s-au realizat pe seama îm bunătă­ lului profesional al oam enilor In
ducţie, obţine beneficiul şi sumele mai frumoase. ţir ii ca lită ţii produselor Mai con­ funcţia de controlor tehnic pe fa­
corespunzătoare im pozitului pe c ir­ cret spus, prin livrarea peste plan brică a fost num it un inginer In
culaţia m ă rfu rilo r (produselor)- Tot a unor cantităţi însemnate de pro­ acelaşi tim p. în fiecare secţie, s-au
astfel isi asigură fondurile necesare duse de calitatea I din toate sor­ asigurat controlori competenţi pe
desfăşurării în bune condiţiuni a pune unitatea respectivă in n ifica ţii de preţ, acceptate tim entele Este o realizare pe care toate schim burile.
a c tiv ită ţii de producţie şi financia- situaţia să nu-şi respecte o- clienţilor, care au dim inuat ne propunem să o consolidăm şi Pentru instruirea temeinică a
, re şi-şi poate îndeplini obligaţiile b iitu iţi le «o» tractuale faţă volum ul încasărilor. să o dezvoltăm In cele ce urmea­ con tro lo rilo r ca lită ţii, precum şi a
•faţă de buget. De aceea, întreprinde­ de beneficiari, fapt cc a- Refuzurile puteau fi insă ză insă, voi arăta, pe scurt, cîteva -sortatorilor, care an un rol-apeaetM?
r ile trebuie, nu numai să-şi îndepli­ RESTANTE trage după sine penalizării evitate —dacă— exista. - mai din căile care ..au .condus 1 a. tot atît de im portant În^rcalîzarea
nească planul de desfacere a produ­ îndeplinirea planului la multă preocupare la unită­ Inrâ din prim ele zile ale lunii unei producţii de bună calitate, a
selor, dar să încaseze în termen con­ indicatorul producţie m ar­ ţile forestiere pentru sorta­ ianuarie com itetul de partid pe fost organizat un curs special de
travaloarea produselor livrate. fă vîndută şi încasată a fost rea chibzuită a m aterialu­ fabrică a introdus în practica sa îm bogăţire a cunoştinţelor profesio­
Este cunoscut că întregul meca­ influenţată negativ şi de lui lemnos şi încărcarea lui metoda analizei decadale a felului nale, frecventat de 74 cursanţi. Cu
nism de acoperire a necesităţilor de faptul că planul de desfaceri corespunzătoare în vagoane în care sc realizează indicatorii dc acest p rile j ei si-au însuşit toate
mijloace circulante ale întreprinde­ LA SORTI MENTE nu a fost realizat in mod Pentru prevenirea în v i­ plan. Ea se efectuează in cadrul” noţiunile şi metodele necesare efec­
rii este astfel alcătuit. înrît, pe de ritm ic. La aproape toate în­ itor a rezultatelor nesatisfă­ unei scurte şedinţe, la care p a rti­ tu ă rii unui control eficient, pe faze
o parte se asigură o justă folosire a treprinderile forestiere pro­ cătoare la producţia marfă cipă, pe lîngă m em brii com itetu­ dc operaţiuni.
resurselor statului, iar pe ele altă dusele contractate s-au li­ vîndută şi in casată este ne­ lui, secretarii organizaţiilor de
In vederea creşterii n ivelului pro­
parte, se stimulează lupta în tre p rin ­ vrat masiv, către sfirşitul cesar ca fiecare director de bază, preşedintele com itetului sin­ fesional al m uncitorilor au fost or­
derii pentru aplicarea p rin cip iu lui La l) K E.F. Huuedoai a- lotul nesatisfăcătoare au parte subiective Una dintre lunilor. Acest fapt a condus întreprindere s<i urmărească dical. secretarul com itetului U.T.C. ganizate cursuri (Ic calificare pen­
gospodăririi socialiste şi folosirea rît Deva planul producţiei fost înregistrate la I.F. Pe­ acestea este neîndeplinîrea )a creşterea valorii facturi­ zilnic graficul de încasări şi conducerea întreprinderii. în ul­ tru noii angajaţi şi cursuri de rid i­
moi chibzuită a m ijloacelor arorda- globale şi marfă pe cinci troşani. Haţeg, Sebeş şi O- planului producţiei marfă la lo r emise şi neincasatc la şi plaţi, care se in tocmeşte tim ul tim p sint in vita ţi şi factori carea ca lific ă rii pentru 23 ajutori
1'. Banca Naţională acordă credite luni a fost îndeplinit in i âstie. uncie sortimente cu desfa­ circa 10 119 (XX) lei, in loc lunar. Orice necorelarc de (are concură direct la realizarea
pe termen scurt pentru m ă rfurile in proporţie de 104.6 la sută şi Neindeplinii ea planului cerea asigurată. La sorti­ de 5 102 000 Ici sold plani­ pc acest grafic trebuie să producţiei: m aiştri, aju to ri de m ai­ de m aiştri. In plus, cu fiecare din­
expediţie, pentru creşterea tem pora­ respectiv 100,8 la sută. La la indicatorul producţie mentul traverse normale (le fica t pe D.H K.f' Din acest constituie pentru cl un sem­ ştri şi unii brigadieri. D irectorul tre noii angajaţi a stat de vorbă
ră a ch eltuielilor necesitate de pro­ o serie de sortimente, cum marfă vîndută şi încasată a fag s-a rămas cu o restan­ punct de vedere, o situaţie nal că în sfera desfacerii, sau inginerul şef, prezintă o in fo r­ secretarul com itetului de partid şi
ducţia neterminată şi alte nevoi tem­ sint buştenii de fag pentru creat u n ită ţilo r noastre o ţă de 5.085 bucăţi, la lemn cu totul necorespunzătoare sau în cea a producţiei, e- mare asupra rezultatelor pe decada preşedintele com itetului sindicatu­
porare, care se ivesc în tim pul desfă­ gater şi derulaj, buştenii seric de greutăţi De pildă, pentru foc esenţă la ic cu se prezintă la I F. Petroşani, xislă o deficienţă care tre­ care s-a scurs, pe baza căreia se
şurării a c tivită ţii întrep rind e rii T re­ de râşinoase şi buştenii dc a determ inat im obilizări în 2161 tone, la inangan cu 236 unde s-a înregistrat o creş­ buie înlăturată imediat Este poartă discuţii şi se stabilesc ma­ lui, explicîndu-i răspunderea ce-i
cerea succesivă, într-un tim p cît mai stejar, prevederile au lost producţia term inată şi ne­ tone, la cherestea de fag cu tere a valorii facturilo r ne- necesar apoi, să existe mai suri. revine faţă de soarta şi calitatea
scurt, a m ijloacelor circulante prin îndeplinite si chiar depă­ term inată, ceea ce ne-a o- 510 m c. sa md.. încîisnte de 1.972000 lei, m ultă preocupare si răspun­ M erită subliniat faptul că. în ca­ producţiei ca lucrător in cadrul co­
toate fazele circu itu lui, dc transfor­ şite Cu toate acestea, si­ bligat să facem îm prum u­ R ăm inerilc in urmă se da- peste prevederi. dere din partea conduceri­ drul acestor şedinţe dc analiză, se lectivului nostru de muncă.
marea lor pe rînd clin hani in sto­ tuaţia economico-financia- tu ri şi să plătim 178000 lei toresc slabei preocupări a Situaţia financiară ne- lo r u n ită ţilo r pentru înde­ dezbat îndeosebi aspecte legate de
curi pentru producţie, producţie ne­ ră nu este m ulţum itoare. dobin/i Apoi. în tot tim pul condueei ilo r intrepi inderi- corespun/ătoarc de la plinirea planului in mod calitatea producţiei şi de felul in Deşi s-a aplicat un ansamblu dc
tei minată. produse finite şi apoi iar Cind afirm acest lucru am perioadei am intite, situaţia jo r forestiere pentru înde­ D II.E.F. Hunedoaia-Deva a ritm ic, la toate soi tim cntelc. care ea satisface cerinţele cum pără­ măsuri cu caracter pcrmanen.t, re­
sub formă bănească, duce la redu­ In vedere faptul că sarci­ financiară a fost neechili- plinirea planului la toate fost determinată şi de fap­ Să se pună un accent deo­ torilor. Aceasta deoarece la fabrica zultatele n-au fost tot tim p ul ace­
cerea duratei în care se realizează nile la unul dintre cei mai biatâ Lipsa (le disponibil a produsele. In exploatări mai tul că unii beneficiari. în sebit pe respectarea întoc­ noastră, realizările cantitative nu leaşi. Am avut şi perioade cînd rea­
arest c iclu. Cu cît m ijloacele circu ­ im portanţi indicatori, pro­ făcut ca c o n d u c e r e a dăinuie încă tendinţa înde­ mod justificat, au refuzat o mai a oblig aţiilo r contrac­ ridică probleme.
lante vor avea o viteză dc rotaţie ducţia marfă vîndută şi în­ D R E.F să întreprindă fel p lin irii planului numai la serie de măi lu ri. Numai in tuale Pentru că, orice în- Dar, pentru a realiza produse de liză rile la indicatorul calitate s-au
mai marc. cu atît vor cămine dis­ casată. nu au fost îndepli­ şi fel de acţiuni dc credi­ sortim entele principale, iar p rim ul trim estru au fost în­ tîrziere in livrarea produ­ bună calitate, nu-i suficient să a- situat sub cele obţinute in mod nor­
ponibile mai multe valori materiale nite. De la începutul anu­ tare. cele secundare, a căror va­ registrate refuzuri in valoa­ selor aduce după sine de­ nalizezi şi să stabileşti măsuri, cl mal. Aşa au stat lu cru rile in tr i­
reglări in activitatea
eco­
r.i băneşti pentru creşterea produc­ lui şi pină în ziua dc 1 iu ­ Nerea li zarea prevederilor loare este mai mică, sint ne­ re de 2.905 000 iei Rezolva­ trebuie să asiguri aplicarea lor în­ mestrul IJ, cînd fabrica a fost în­
ţiei nie nerealizările la acest indicatorului producţia m ar­ glijate. Or, .această tendin­ rea refuzurilor a necesitat nomico-financiară. tocmai, cu m aximum de eficienţă, zestrată cu o serie de maşini noi,
Ca urmare a h o tă ririlo r plenare­ fă vîndută şi încasată a fost ţă dăunează a ctivită ţii eco­ cheltuieli dc deplasare, (are IO AN VASILIvSLU precum şi prevenirea oricărui ne-
lor C om itetului regional de partid, indicator se ridică la generală dc o scrie de nomice. Neîndcplinirea pla­ au m ărit costurile produc­ contabil şef )a D.R.E F. necunoscute m uncitorilor noştri şl
în rare au fost dezbătute probleme 12 583 000 lei. Rezultate cu cauze, în cea mai mare nului la toate sortimentele ţiei. Fn plus, s-au plătit bo- Jluncdoara-Deva au fost angajaţi m u lţi necalificaţi.
Pentru ieşirea din impas, com itetul
de partid a indicat b iro u rilo r orga­
n iza ţiilo r de bază să pună în discu
Producţia marfă vin diilâ şi înca­ cere şi că n-am in< asat toate sumele tîtea. Consec inţele? încă din faza de pediţie nu sc lucrează încă în — In cele cc aţi spus pină şi de condiţiile in rare se execută ţia adunărilor generale din fiecr
sată este un indicator sintetic ce o- cuvenite pentru cele livrate. elaborare nu s-au putut asigura tu ­ ritm u l impus de agregatele mo­ acum n-aţi a m in tii dc calita­ livrarea. Aceste condiţii sînt rămase secţie problema îm bunătăţirii cr
glincleste a lit activitatea de produc­ Pentru a concretiza ccic (le mai turor beneficiarilor mărcile de oţel derne cu care sînt dotate lam i- tea produselor. in urma producţiei, atît sub aspec­
ţie propiiu-zisă, cit şi modul in care sus aş vrea să spun cu in combinat comandate, in tim p ce metalul pro­ noarele, a lîl pentru că gradul de — Desigur că nerespectarea cali­ tul tehnic, despre care s-a vorbit, cît tă ţii producţiei. Cu acest p rile j «
unităţile economice sc achită ele o- avem însemnate cantităţi de produse dus in afara program ului a făcut să mecanizare şi automatizare nu este tăţii produselor conduce la refuzuri şi sub aspectul reglem entărilor eco­ m uniştii au venit cu propuneri p
bligaţnlc contractuale faţă de bene­ finite stocate, in tim p ce pină la 15 crească stocurile dc laminate finite ccl corespunzător, precum si datorita de plată Aş cita doar un singur e- nomice Mă reler la cantităţile m in i­ ţioase. La secţiile I şi 11 circula
ficiari. Pentru a vedea efectul pe care iunie, am ramas datori faţă de unii aflate in combinat unor deficienţe în organizarea xcm plu: Combinatul a expediat la­ me ce trebuie livrate beneficiarilor de pildă, s-a făcut propunerea <
l-au avut asupra acestui indicator beneficiari cu aproxim ativ 18 000 muncii. m inorului Brăila metal în afara spe­ şi la posibilităţile tehnice de trans­
ncrcspectarea tuturor o bligaţiilor ca­ tone de metal datorită nerealizăi ii Spuneam mai înainte că la ieşi­ Se produc deci şi se livrează sor­ c ific a ţiilo r de calitate, iar beneficia­ port. toate specificate în condiţiile controlul ca lită ţii producţiei să se
re derivă din contracte, cit şi posibi­ planului sortim ental In acelaşi tim p rile din program ele )a oţclării mai timente înainte de termenele pre­ rul a acceptat acest metal la „O L- fundamentale de circulaţie a meta­ efectueze pe toate fazele, iar con­
lită ţile care există in vederea îm bu­ s-au livra t altoi beneficiari in avans adaugă şi lam inatorii decalări. A- văzute p lin contracte, trim item be­ 00" prodwcindu-ne im obilizări însem­ lului Ele au rămas in urma cerin­ ţi oloaiele să aibă îm puternicirea de
n ă tă ţirii activită ţii de desfacere a faţă de contracte alte 2-1.000 tone. ccasla. pentru "ă laminoarele nu p ri­ neficiarului metal pc (are ni-l refu­ nate de fonduri băneşti Asemenea ţelor a ctivită ţii noastre economice şi a opri maşina şi a stabili pe loc
produselor am adresat tovarăşului Fiind livrate înainte de termenele aspecte se mai pot arăta. uneori, nu putem expedia beneficia­
ing. loan Dobriu, — director comer­ prevăzute prnj contracte aceştia n-au — In cc fel vedeţi posibila rilo r produse, fie pentru că sînt in măsurile necesare atunci cind con­
cial la Combinatul siderurgic Hune­ avut rep n iti/a le fondurile respective înlăturarea acestor deficienţe cantităţi m ici, lie datorită faptului stată defecţiuni In altă secţie s-au
doara — citeva întrebări: şi deci au refuzat plata m etalului li­ care, aşa cum aţi subliniat, a că ne sînt cerute intr-un ritm dc li­ propus măsuri de scoatere a pete­
vrat Aşa se face (ă, în primele cinci vrare care nu permite formarea de
— Cc influentă arc asupra duc prejudicii întreprinderii ? vagoane pe direcţii. Or, ar fi firesc lor de ulei ce apăreau pe ciorapi
realizării indicatorului produc­ luni combinatul însumează refuzuri — Respectarea întocmai a progra­ ca cele două sfere de activitate — ca urm are a unei ungeri necores­
ţia marfă vîndută şi încasata de plată echivalînd aproxim ativ 11.000 m ului zilnic ele lucru la oţelărîi şi la­ producţia şi circulaţia — să fie or­ punzătoare ş.a.m d. Toate propune­
ncrcspcclarca obligaţiilor asu­ tone metal minoare ar contribui la stabilirea u- ganizate la acelaşi nivel. Dai ele se
mate prin contracte? — Aceste cilro sînt efectul nui raport corespunzător intre reali­ confundă ; producătorul îndeplinind rile bune au fost cuprinse în pla­
— Problema este foarte complexă deficientelor din procesul (ic zările înregistrate la producţia marfă in cazul de faţă şi funcţiile sec to­ nurile de măsuri şi aplicate. M ulte
şi im plică o largă tratare. producţie şi cel dc desfacere şi producţia marfă vindută şi încasa­ rulu i de circulaţie, ceea ce. după pă­ dintre ele, cum ar fi cea re fe ri­
(n primele cinci luni din acest an, la care v-aţi referit anterior? tă. S-ar înlătura principala cauză care rerea mea. este anormal. toare la controlul pe faze şi altele
Combinatul siderurgic Hunedoara conduce la nercspectarea obliga ţiilo r Cred că ar fi bine dacă forul tute­ au lost generalizate pe întreaga fa­
şi-a realizat planul la valoarea pro­ — Da. Şi aş vrea să nominalizez, contractuale, iar circulaţiei metalelor lar ar lua măsuri ca in lrc producă­ brică.
ducţiei globale în proporţie de cîteva dintre ele, pentru că, după pă­ s-ar îm bunătăţi sim ţitor. )n ceea cc tor şi consumator sa fie realizata u
101,73 la sută La producţia marfă priveşte aspectul calitativ al produ­ reţea specializata dc circulaţie a me­ Despre acţiunile întreprinse de
rerea mea, sînt principalele cauze selor noastre se pune ca o problemă
sarcinile au lost îndeplinite în pro­ care conduc la rămîncrea în urmă a talului sub forma bazelor de desfa­ com itelui de partid pentru îm bună­
porţie de 100.40 la sută. pe cind la indicatorului producţie marfă vindu- de fond crearea con diţiilor m ateria­ cere. S-ar asigura astfel satisfacerea tăţirea ca lităţii produselor, despre
producţia m arfă vîndută şi încasată, le pentru a putea efectua prelucra­ în tim p util a tu tu ro r cerinţelor
tă şi încasată. Ele se nasc în oţc- rea. ajustarea şi recepţia în tim p m i­ însufleţirea cu care com uniştii şi
realizarea este de numai 100.00 la lă iii şi se am plifică atît la lam inoa­ nim si cu pierderi cît mai m ici de Toţi aceşti factori, din sfera pro­ întregul colectiv le-au tradus în
uită. Fn ultim a lună diferenţa este re, cit şi in procesul de desfacere. Convorbire cu ing. 10AN DOBRIN, director comercial producţie. Aceste condiţii nu sînt ducţiei şi din cea a circulaţiei mela- viaţă, s-ar putea spune încă multe.
m ult mai mare Mă refer la ncritm icitatea realizării asigurate la laminoarele de 650 mm. lulu i conciliind la realizarea indica­
planului sortim ental aferent perioa­ la C.S. Hunedoara torului producţie marfă vîndută şi Cel mai edificator însă este faptul
— Dc unde provin diferen­ semifabricate, profite m ijlo cii şi incasată, impun din partea condu­
delor şi a program ului zilnic de e- benzi, ele nefiind echipate cu u tila ­ ca procentul de produse dc calita­
ţele între realizările obţinute laborare a oţelurilor. Din nou citeva cerilor tehnice respectarea întocmai
la cei trei indicatori ? jele necesare. Lipsa m ijloacelor mo­ a programelor de lucru şi livrare. In tea I a fost depăşit la toate
cifre spre exem plificare: oţelăi ia mesc întotdeauna de Fa oţelărîi m ar­ ză la plată, în lim p ce de la acelaşi derne de finisare — maşini de în­ sortimentele şî ca, pc această cale,
— Mă aşteptam la această între­ M artin nr. 1 şi-a realizat în primele ca de oţel programată, pe de o par­ beneficiar, în aceeaşi perioadă, p ri­ dreptat profile, de îndoit oţelul be­ condiţiile in care aceste programări
bare. Normal ar fi fost ca la pro­ cinci luni planul sortim ental in pro­ te, iar pc ele altă parte, pentru că mim reclam aţii pentru nelivrnrea al­ ton, dispozitive de împachetare, le­ sînt riguros îndeplinite nu vom mai ne-am ciştigat aprecierea cumpă­
avea restanţe faţă de beneficiari, iar
ducţia marfă şi producţia marfă lam inatorii manifestă .preferinţe" tor produse Este cazul Uzinelor gare, marcare şi etichetare, — con­ indicatorul producţie marfă vîndută rătorilor.
vîndută şi încasată rezultatele să fie porţie ele 96,06 la sută; n-a produs pentru oţelul necalmat. Astfel, stocu­ „T ractorul" si „Steagul roşu" din duc la consum suplim entar de ma­ şi încasată va oglindi mai conclu­
sensibil apropiate Aceasta im plică 75 de şarje şi a elaborat în afara rile de produse finite cresc şi, de a- Braşov, al Uzinelor de ţevi, din Ca­ noperă şi sistem foarte lent de re­ dent munca depusă de siderurgiştî DORIN LAD A R U
o strînsă concordanţă intre produc­ program ului 75 de şarje. Oţelăria ccea, nu putem satisface in termen pitală şi cea din Roman, a Uzincî cepţie, m ult peste ritm u l normal de în procesul de producţie, cît şi a cti­
ţie şi deşfacere. Dar producţia m ar­ metalurgice din laşi şi altele. Toate economist
fă fiind realizată intr-un procent mai M artin nr. 2 şi-a îndeplinit planul toate obligaţiile ce ne revin prin con­ acestea grevează asupra realizării lucru al laminoarelor. Se creează ast­ vitatea din sfera circulaţiei m etalu­ lo cţiitorul secretarului
mare decit cea vîndută şi încasată, sortim ental în proporţie de 96,36 la tracte indicatorului producţie marfă vîndu­ fel in mod inevitabil stocuri de pro­ lui. Aceasta va duce im p licit la îm ­ com itetului dc partid
se desprinde concluzia că nu toate sută, n-a realizat 152 dc şarje şi a La cele de mai sus se adaugă şi tă şi încasată, aducînd prejudicii fi­ duse finite. bunătăţirea a ctivită ţii financiare a dc la fabrica „Sebeşul“
produsele noastre şi-au găsit desfa- produs în afara program ului tot a- faptul că la ajustaje şi ex­ nanciare întreprinderii. C irculaţia m etalului este afectată com binatului.