Page 88 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 88
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3571
VIATA INTERNAŢIONALA
• ŞTIRI INFORMAŢII
Sosirea tovarăşului Sesiunea Adunării Lucrările Congresului P.C. Duminică, alegeri
Ciu En-lai la Tirana Naţionale a R.A.U. din S. U. A. carea sindicală din ţara, precum si în R.P. Mongolă
negri,
probleme ale
m uncitorilor
T IR A N A 24 (Agerpres). — a luat sfîrşit portoricani şi mexicani Toţi vo rb i
Agenţia A TA anunţă că — la in to rii s-au pronunţat îm potriva a- U L A N -B A T O lt 24 (Agerpres).
vitaţia CC. al P artidului M uncii din C AIRO 24 (Agerpres) — NEW YORK 24 (Agerpres). — gresiunii S U .A. în Vietnam, pentru Duminică, in R. P. Mongolă vor
Albania şi a C onsiliului de M iniş La Cairo a luat sfirsit joi cea Cel dc-al X V III-le a Congres al lichidarea discrim inării rasiale, pen avea loc alegerile de deputaţi in
tri al H. P Albania — joi a sosit la de-a treia sesiune a A dunării Na P artidului Comunist din S.U.A. îşi tru răspindirea in rîn durile tin e re -. Marele Hural Popular. Pregătirea
Tirana o delegaţie de partid şi gu ţionale a Republicii Arabe Unite. continuă lucrările. Joi au luat cu- tulu i american a ideilor m arxism -le- în vederea acestui eveniment a
vernamentală a R. P. Chineze, con In ultim a şedinţă a lu crărilor par vîntul delegaţi din statele C alifor ninism ului. avut loc într-o atmosferă de m un
dusă de Ciu En-lai, vicepreşedinte ticipan ţii au dezbătut proiectul de nia, Colorado, Ohio, New York, Wis- Joi, congresul a adoptat o hotă- că şi de intensă activitate po li
al C.C. al P.C. Chinez, prem ierul buget pe exerciţiul financiar eonsin, care au vorbit despre unele rire de a trim ite preşedintelui John tică. Un num ăr de 287 de persoa
C onsiliului de Stat al R. P. Chine 1966-19G7. P o trivit agenţiei MEN. aspecte ale a ctivită ţii orgamizaţiilor son o telegramă de protest faţă de ne. reprezentanţi de frunte ai oa
ze, care va face o vizită de priete capitole im portante şi distincte de partid locale. Delegaţii au scos acţiunile provocatoare ale elemen m enilor muncii, candidează în *-
nie in R. P. Albania. au fost rezervate în noul buget in evidenţă forme ale luptei şi ac telor rasiste îm potriva p a rticip a nţi legerile pentru Marele H ural
La aeroport, delegaţia a fost în- sectorului agricol şi lucrărilor ba tiv ită ţii clasei muncitoare america lor la marşul negrilor din statul M i Popular. Dintre aceştia. 21.6 l%
tîm pinată de Enver Hodja, prim-se- ra ju lu i de la Assuan. ssissippi. sută sînt m uncitori. 28,6 la sută
eretar al C.C. al P artidului Muncii ne şi probleme pe care le ridică m iş — membri ai cooperativelor a g ri
din Albania, Had.ji Lleshi, preşedin cole ale araţilor, 49 la sută —
tele Prezidiului A dunării Populare reprezentanţi ai intelectualităţii.
a R P. Albania, Mehmet Şhohu, pre din cele mai im portante pagode din De asemenea, peste 87 la sulă din
şedintele C onsiliului de M in iştri al VIETN AM U L DE SUD oraş au l'ost îm prejm uite cu sirmă candidaţi sînt mem bri sau can
R. P. Albania, şi de alte persoane ghimpată pentru a se preintîm pina didaţi ai P.P.R.M.
oficiale. transform area fu n e ra liilo r unor- bu-
dişti ce şi-au dat foc, în noi acţiuni
B IR M A N IA . — Vedere dîn Rangoon. antiguvernam entale şi antiamericane.
• Reuniunea directoratului sud-vietnamez o Gre In comunicatele privind situaţia
Vizita generalului Comunicat cu privire la convorbirile va muncitorilor de la consorţiumul american de con de pe fro n tu ri au fost semnalate v i Lansarea unui nou
neri noi lupte între patrioţi şi trupe
de Gaulie dintre şahinşahul Iranului şi regele strucţii continuă. • Alte arestări în rîndurile le americane în zona de frontieră cu satelit american
Cambodgîa, precum şi in regiunea de
coastă, la circa 386 km nord-est de
în U.R.S.S. de discrim inare rasială şi sublinia budiştilor. • Noi lupte între patrioţi şi trupele Saigon.
Marocului ză necesitatea lichidării colonialism u Agenţia sud-vietnameză de presă W ASH IN G TO N 24 (Agerpres).
lui sub orice formă de manifestare americane. „Eliberarea" a dat la rin dul său pu A dm inistraţia naţională pentru
MOSCOVA 24. — Corespondentul şi portul din Saigon. M uncitorii au b lic ită ţii un comunicat p o triv it că
Agerpres, S. Podină, transm ite: V i R AB A T 24 (Agerpres). — La în a lui. Marocul şi Iranul, subliniază anunţat că vor continua greva pînâ ruia, in per ioada 21 mai — 7 iunie, problemele aeronauticii şi cer
neri preşedintele de Gaulie şi per cheierea vizitei oficiale pe care şa comunicatul, îsi exprimă năzuinţa de SAIGON 24 (Agerpres). — Ie va fi satisfăcută cererea privind armata Frontului National de Elibe cetarea spaţiului cosmic (NASA)
soanele care ii' însoţesc au vizitat o- hinşahul Ji anului, . Mohammad Reza a menţine şi consolida principiul so La Saigon a avut loc vineri reu ma jorarea salarii lor. rate din Vietnam ul de sud a desfă a anunţat că de la baza aeriană
raşul siberian Novosibirsk. Jn cursul Pahlavi, a făcut-o în Maroc, la in lid a rită ţii alro-asiaticc, factor im por niunea directoratului sud-vietnamez, In acelaşi tim p, la Huc. poliţia si şurat mai multe operaţiuni în pro Vandenberg (C alifornia) a fost
dim in e ţii preşedintele Franţei. înso vitaţia regelui Hassan al Tl-lea. a tant în organizarea si desfăşurarea a doua în tim pul actualei crize, me detaşamentele de paraşutişti continuă vinciile Gia D inii şi Quang Ngai, în lansată jo i o rachetă purtătoare
ţit de Nikoliai Podgornîi a făcut o fost dat pub licită ţii un comunicat în luptei de eliberare a popoarelor din nită să desemneze cele 24 de persoa arestările in lîndu] budiştilor ce au cursul cărora a ucis, rănit sau a fă avînd la bord un satelit denum it
vizită la uzina „Sibelektrotiajm aş", care se arată că în tim pul convorbi cele două continente. ne care urmează să alcătuiască aşa- „Pageos“ . Satelitul constituie un
unde au fost în tim pinnţi de condu rilo r şefii celor două state au exa Cele două ţări si-au exprim at ho- num itul „Consiliu al armatei şi al luat parte la recentele dem onstraţii cut prizonier i 662 de m ilita ri am eri balon sferic avînd diam etrul rle
cătorii uzinei, de ingineri si m un minat probleme privind relaţiile din tărîrea de a continua activitatea în poporului", un nou organism in iţia t antiguvernamentale din Hue. Două cani. 30 m etri şi este destinat culege/îi
citori. tre cele două ţări. situaţia din O rien direcţia dezvoltării relaţiilo r econo de generalul Ky. Generalul K y a unor in fo rm a ţii privin d dim en
mice, comerciale culturale şi în alte
După vizitarea uzinei A I. Zverev. tul M ijlociu şi unele aspecte ale si domenii de activitate. In tim pul v i declarat că rolul noului organism siunile şi forma P ăm intului. El
preşedintele C om itetului Executiv al tuaţiei internaţionale. Cele două ţari, zitei, între cele două ţări au fost sem este de a constitui „un punct de jonc va gravita în jurul P ăm intului
Sovietului Regional Novosibirsk a se arată în comunicat, şi-au re a fir nate acordul de prietenie şi colabo- ţiu n e' între armată şi interesele ci intre 87 grade latitudine nord si
oferit un prînz in cinstea preşedin mat fidelitatea fată de principiile rare.un acord comercial, un acord de vile. Generalul Ky doreşte, cu alte sud şi o altitud ine de 4.160 km.
telui Franţei. In cuvintarea rostită Gai ţei O.N.U. şi şi-au exprim at ho- colaborare tehni< o-stiinţil'ică şi cul cuvinte, ca prin acest organism să In comunicatul NASA se anunţă
cu acest prile j, de Gaulie a m ulţu tărîrea de a sp rijin i activitatea a- turală etc. poată depăşi actualele evenimente că la bordul satelitului nu se a-
m it pentru prim irea care i s-a făcut restei organizaţii, condamnă politica ------------------------------ / politice. Aşa-zişii „reprezentanţi ai flă nici un fel de instrum ent. Ex
la Novosibirsk. A luat apoi cuvîn- poporului" nu sînt altceva decît ex perienţele se vor baza pe reflec
Pă-
tarea razelor Soarelui
pe
tul N ikolai Podgoinii care a spus
că la tratativele sovieto-franceze în Convorbiri în tre kurzi ponenţi ai tendinţei moderate a m înt, perm iţîndu-se astfel să se
cepute la Moscova s-a constatat că conducerii budiste, care, speriaţi determine amplasamentul conti
poziţiile celor două părţi coincid
în multe privinţe sau sînt apropiate. şi oH cialită(ile ir a k ie n e de m arile demonstraţii de pro nentelor, al insulelor şi al altor
puncte geografice în raport unele
Preşedintele de Gaulie a vizitat, test ale populaţiei, s-au ară cu aţele. Noaptea, satelitul va fi
de asemenea, filia la siberiana a Aca BAGDAD 24 (Agerpres). — După pra „punctelor divergente" şi pentru tat dispuşi să colaboreze cu v izib il întocmai ca Steaua Po
demiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Aici cum anunţă agenţia MEN. o delega stabilirea păcii in K urdislanul ira guvernul. De altfel cele 24 de per lară. Fotografiile satelitului vor
în a lţii oaspeţi au fost întîm pinaţi ţie a mişcării kurde a sosit la Bag kian. M em brii delegaţiei, se arată în- soane care urmează să fie „alese" fi luate de pe sol sim ultan de
de acad. M. A. Lavrentiev, preşedin dad. unde a avut primele convorbiri tr-o emisiune a postului de radio către două sau mai m ulte aparate
tele filia le i. cu reprezentanţi ai guvernului asu- Bagdad, au fost p rim iţi de preşedin de m em brii directoratului au fost instalate la staţii situate Ia dis
tele Irakului, generalul Abdel Rah- numite chiar de prim ul m inistru. A- tanţa de circa 4.000-4.500 km.
man Aref. căruia i-au înm înat un gentia France Presse menţiona că
mesaj din partea generalului Barzani, acesta a venit special să asiste la re
Reuniunea guvernului cipriot conducătorul mişcării kurde In me uniunea- directoratului pentru a citi
saj se exprim ă dor inţa ca. pe baza
înţelegerii intre cele două părţi, să lista celor 24 de persoane „reco La Rio de Janeiro
NICOSIA 24 (Agerpres). — pra sectorului cipriot tun din N i se pună tapat războiului dintre arabi mandate" de el să facă parte din
aşa-numitu) „Consiliu al armatei şi
La Nicosia a avut loc o reuniune cosia voi' fi îndepărtate la 24 iunie. şi kurzi, rcalixîndu-se astfel unita al poporului".
a guvernului cipriot, prezidata de In acelaşi tim p, in nord-estul C i tea naţională a popoarelor- din Irak. a început unul din
preşedintele Makarios. In cadrul şe prului au început vin n i. sub coman P otrivit agenţiei MEN, m em brii de
dinţei au fost discutate o serie de da generalului Grivas. manevre ale legaţiei m işcării kurde au făcut, de cele mai mari procese
probleme p rivind menţinerea ordi- gărzii naţionale cipriote. La aceste asemenea, o vizită prim ului m inistru, SAIGON 24 (Agerpres). — Greva R.D. V IE TN A M . — A vionul cu reacţie american RF-101 care a fost
nei in capitala cipriotă. La sfîrşitul Abdel Rahman nl-Bazzaz, transm itin. m uncitorilor sud-vietnamezi de la doborît in dimineaţa zileî de 12 iunie in tim p ce efectua un zbor de recu
şedinţei s-a anunţat că măsurile manevre iau parte, de asemenea, ge du-i şi acestuia un mesaj din partea consorţium ul american de construc noaştere deasupra H anoi-ului. politice
preventive de control impuse asu neralii greci Prokos si Tsoumbas. generalului Barzani. ţii, dec lanşatâ m arţi, continuă. Celor
O dată cu începerea convorbirilor 9.000 de grevişti in iţia li, li s-au ală din istoria Braziliei
între delegaţia kurdă şi reprezentanţi turat vineri alţi 2.000. Ea afectează,
ai guvernului de la Bagdad, relatea portanta bază aeriană americană Tan Dezbaterile
în prim ul lin d activitatea de la im
ză agenţia MEN. luptele dintre deta RIO DE JANEIR O 24 (Ager
şamentele kurzilor şi trupele guver Son Nhut. de lingă Saigon. baza ae pres). —
namentale irakiene, au încetat in par riană de la Bien Hoa. situată la c ir Unul din cele mal mari pro
tea de nord a Irakului. ca 20 km nord-esl de Saigon, precum din parlamentul italian cese politice din istoria B raziliei
a început în faţa unui trib u n a l
m ilita r Ia Rio de Janeiro. Cu a-
ROMA 24. — Corespondentul Ager tin s-a aliat cu partidele dc dreapta ceat p rile j sînt judecaţi 300 de
ARGENTINA: Element nou in pres, I. Mârgincanu, transmite : Tim p — liberal, monarhic şi neofascist — foşti m arinari din forţele navale
de cîtcva zile, în parlamentul italian
votînd îm potriva legii. In favoarea
au avut loc dezbateri asupra proiec ei au votat deputaţii comunişti, so braziliene care sînt acuzaţi că,
înfruntarea dintre comandanţi tului de lege cu p liv ire la interzice cialişti ai u n ită ţii proletare, socia în aprilie 1964, au participat la
rea concedierii oamenilor muncii din
lişti, social-democrati şi republicani,
întreprinderile de stat pentru motive întreaga presă de vineri subliniază o întrun ire cu caracter politic
militari şi puterea civilă politice sau sindicale. Joi seara pro sem nificaţia poziţiei adoptate de de- interzisă de com andanţii marinei,
iectul de lege a fost supus (a vot, moci at-cr eştîni. care pune încă o dată întrunirea a avut loc în clădirea
dar legea a fost blocată în cele din în lum ină contradicţiile existente în sindicatului m uncitorilor m ctalur-
BUENOS AIRES 24 (Agerpres). — putere a preşedintelui I)Iia. In capi urmă cu 244 de voturi contra şi 240 tre acest p a ilid si partener ii săi din
Un element nou a intervenit în tala Argentinei se consideră că arest penf'-u. Aceasta, datoritA unui fapt coaliţie. Dator ită faptului că socialiş gişti din Rio de Janeiro şi a fost
înfruntarea dintre comandanţii m ili comunicat — în pofida dezm inţirilor pe care observatorii politici îl consi tii şi-au exprim at nem ulţum irea in apreciată ca unul din pretextele
tari şi puterea civilă din Argentina. oficiale — indică începerea de nego deră grăitor pentru stadiul în care legătur ă cu incidentul care a avut loc care au fost folosite de autorii
In mod neaşteptat a fost publicat un cieri intre guvern şi comandanţii m i se află relaţiile dintre partidele coali
comunicat al com andantului sef al lita ri. P otrivit agenţiei France Pres- ţiei de centru-stînga. Deşi in iţia l se joi în Camera D eputaţilor, m inistrul lo v itu rii m ilitare dc stat care
ar matei, generalul de divizie Pista- se, acest dialog pare să vizeze fo r stabilise ca cele patru partide ale pentru legături cu parlam entul a şase zile ' mai tirxiu a înlăturat
rini, în care se afirm ă că un mem marea unui guvern de coaliţie la coaliţiei să îşi acorde sp rijin r eciproc menţionat că proiectul de lege va fi guvernul preşedintelui Joao Gou-
bru influent al partidului guverna care să participe personalităţi civile în parlament, Partidul democrat-creş- prezentat din nou în Cameră. lart.
mental (Uniunea civică radicală a reprezentînd m ajoritatea partidelor
poporului), Jimenez, a propus gene politice Este insă puţin pr obabil, a-
daugă AFP, ca m ilita rii care joacă
ralului Villegas — colaborator apro
în prezent un rol im portant în viaţa
R S. CEHOSLOVACA, — Vedere parţială a O ţelăriilo r din apropiere piat al lui Pistarini — o remaniere politică a Argentinei să accepte un
e Kosice. m inisterială în scopul m enţinerii la asemenea guvern.
0 0 6 I u ţ i a e e o n â m i e ă a
BALE 24 (Agerpres). — Experţii tora E xperţii m enţionaţi compară tr-o măsură foarte mare evoluţia din
internaţionali care au participat la economia vest-germană cu o bicicle ţările vest-europene vecine.
♦ PHENIAN. — Agenţia ACTC, anunţă că o delegaţie de experţi nianâ San Juan, declarată pe o perioadă de tim p nedefinită în semn de
tehnici din R P.D. Coreeană, condusă de Xang Ki Yung, vicepreşedinte protest îm potriva refuzului a u to rită ţilo r de a le plăti sa tăriile restante, recenta adunare anuală de la Bale tă care atunci tin d iui mai înaintea In aceste condiţii, spun experţii
al Com itetului coreean pentru sprijinirea dezvoltării com erţului interna a luat sfîrşit cu victoria greviştilor. M inisterul de resort a promis plata a Băncii de tranzacţii internaţionale ză. cade In sfîrşit. experţii atrag a- internaţionali, exporturile vest-ger
ţional a sosit la Paris. salariilor restante. şi-au exprim at îngrijorarea faţă de tenţia că o criză economică în R.F. mane îşi vor putea asigura o stabi
evoluţia economică din Germania Germană ar avea repeirusiuni ime litate relativă numai p rin tr-o creş
+ HEIKUT. — V ineri a luat sfîrşit vizita pe care em irul K uw eitu + LA PAZ. — Preşedintele juntei m ilitare boliviene. generalul A l- occidentală, care, după cum relatea diate în Europa occidentală. In ra tere de preţuri în Statele Unite, care
lui. şeicul Sabah Al Salem Al Sabah, a făcut-o in Liban. La Beirut, men fredo Ovando, a anunţat descoperirea unui aşa-z’S complot îndreptat îm ză agenţia France Presse, „provoacă portul anual al Băncii de tranzacţii să fie mai accentuată decît in Ger
ţionează agenţiile de presă, em irul a conferit cu preşedintele libanez, potriva generalului Rene Bai rrentos. candidatul juntei la alegerile pr ezi îng rijo ră ri sim ilare, dacă nu mai internaţionale, se subliniază, p rintre mania occidentală. In orice caz, după
Charles Helou, precum şi cu alte persoane oficiale. denţiale care urmează să aibă loc peste 10 zile El a făcut cunoscut că au mari decît d ificu ltă ţile financiare ale altele, că situaţia economică în Ger părerea lor, situaţia va continua încă
fost operate mai multe arestări si două regimente au fost aduse în capi Angliei*. Se constată în prim ul iin d mania occidentală influenţează in m ult tim p să se menţină delicată.
+ HOXN, — La F rankfnrt pe Main a avut loc o reuniune a peste tala ţârii, La Paz. din oraşul Viacha că valul inflaţionist din Germania
200 de reprezentanţi din toate landurile vest-germane aî organizaţiei occidentală se resimte din nou după
„Campania pentru dezarmare" din Germania occidentală. P articipanţii + SOFIA. — Agenţia BTA anunţă râ la m ijlocul lunii iulie, o de o scurtă pauză. Ca o consecinţă a
au adoptat o rezoluţie în care se subliniază pericolul legislaţiei excepţio legaţie de partid şi guvernamentală a R.P. Bulgaria, în frunte cu Todor faptului că cererea internă a cres ■
nale pentru populaţie şi se cere guvernului vest-geiman să renunţe la Jivkov, prim -seivetai al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele C onsiliului de cut în 1965 cu 8 la sută, in tim p ce
adoptarea ei. M iniştri al R.P. Bulgaria, şi G. Traikov. preşedintele Prezidiului Adună producţia a crescut numai cu 3,2 la
rii Populare a R.P. Bulgaria, va face o vizită oficială în R.P. Mongolă, sută. volumul im p o rtu rilo r a sporit
+ NEW YORK. — Noi incidente s au produs intre participanţii la la invitaţia C.C. al P.P.R.M.. Prezidiului Marelui Rural Popular şi Con mai m ult decît cel al exporturilor,
„M arşul îm potriva fric ii" şi rasiştii albi din localitatea Canton (Missis siliu lu i de M in iş t'i al R.P. Mongole. iar preturile s-au angajat într-o spi
sippi). Rasiştii au atacat cu grenade fumigene coloana participanţilor la rală ascendentă. Un alt factor al e-
marş La riposta negrilor, poliţia a intervenit pentru „restabilirea ordinii* + ROMA. — La Palatul MonL d lo rio . sediul Parlam entului italian, voluţieî nefavorabile a economiei
si a arestat un negru pe motiv că ar fi rănit un alb in tim pul ciocni a avut loc vineri dimineaţă, in prezenţa preşedintelui republicii, Giu- vest-germane îl constituie faptul că,
rilor-. Au fost operate şi alte arestări. seppe Saragat. o festivitate cu p rile ju l îm p lin irii a 20 de ani de la con datorită structurii federale a Germa
vocarea adunării constituante. .Acest eveniment a constituit actul de naş niei occidentale, care reduce la m i
+ K A M P A LA . — Din capitala Ugandei, agenţiile de pres.\ anunţă tere al instituţiilor- democratice din Italia, după victoria mişcării de re nimum intervenţia Bonnului în po
că situaţia din fostul regal Buganda este aproape normalizată. Funcţio zistenţă antifascistă. litica fiscală a landurilor, nu este
n a lii in s titu ţiilo r guvernamentale din aceasta provincie a ţârii şi-au re posibilă o politică de stabilizare a
luat activitatea. + PARIS. — Vineri au îm eput ia Poitiers lucrările C onsiliului na p reţurilor şi de strîngere a cererii
ţional U.N If-U O.T. Tim p de trei zile, 600 de delegaţi. între care 300 de
^ DAH-ES-SALAAM . — La Dar-Es-Salaam s-a anunţat că în regiu parlam entari, vor lua în discuţie o ser ie de probleme legate de pregăti interne.
nile situate în jurul lacului Tanzanian (Tanganica). unde locuieşte o rea campaniei electorale în vederea alegerilor legislative din prim ăvara Experţii mai relevă că tendinţele
populaţie de aproxim ativ două milioane va fi pus cun'nd în aplicare un anului viitor. In -adrul dezbaterilor C onsiliului naţional U N .R -U D T ., de înzestrare a în treprinderilor p a rti
vast program de lichidare a analfabetismului. prim ul m inistru Georşes Pompidou va rosti dum iivcă un discurs în ca culare cu u tila j modern sînt stă vili
drul căruia va face o trecere în revistă a politici» interne şi externe a te în mare măsură de lipsa de inves
+ NEW YORK. — Comitetul O.N.U. pentru decolonizare („Com itetul guvernului francez. tiţii, ceea ce duce la slăbirea capa
celor- 24") se va reuni din nou la 1 august la New York, s-a anunţat joi cităţii competitive a m ă rfu rilo r aces-
de către Secretariatul O.N.U. In cursul acestei reuniuni, Comitetul va ^ W ASHINGTON. — In cadrul unei conferinţe de presă ţinute la
examina raportul care va fi supus celei de-a 21-a Adunări generale a Universitatea Columbia. Harold Hower, comisar euvernamental pentru
O N U. pr ivind problemele examinate în tim pul lucrărilor sesiunii aces problemele învătam întului. a declarat că acţiunea de desegregare a şco
tui comitet c'are -i-au desfăşurat în mai multe c apitalc din ţările A fricii. lilor- a suferit un eşec 'Segregaţia, a arătat el există şi astăzi în şcolile R. D GERMANA. — Vedere
americane aproape în aceeaşi măsură ca în 1954, an în care Curtea su
^ BUENOS AIRES. — Greva profesorilor din provincia argenti- premă a SU.A. a declarat segregaţia ilegală. a pieţîi „Ernst Thălm ann" din
Rostock.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului s ti. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită in numer ar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, — nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949, — Tipar ul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva.
40 nr>a