Page 9 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 9
PROIETARI DIN TOATE TARIIE, DNITI-V» I
PAGINA 3
G A L A Ţ I. — T rim işii speciali îna ltu l oaspete a vizitat apoi
INVESTIT1I-I966 Agerpres. C. Marinescu şi S. L u lam inorul de tablă groasă.
cian, transm it : Vizita continuă pe şantierul
Joi dim ineaţa Maiestatea Sa sectorului oţelărie şi în sectorul
Im perială Mohammad Reza Pah- dc aglomerare a m inereului.
înainte de plecare. Maiestatea
CITE LUNI lavi Aryam ehr, Şahinşahul Ira Sa Im perială a fe licitat călduros
nului, împreună cu suita sa. in
frunte cu Abbas Aram, m inistrul colectivul de constructori al m a
relui combinat pentru realizările
externe, şi Ahmarl
afacerilor
ONAL HUNEDOARA IL AR TREBUI SĂ Eghbal, ambasadorul Iranului la deosebite obţinute, exprim indu-şi
adm iraţia faţă de înaltul grad de
Bucureşti, a sosit în oraşul Ga
laţi. Suveranul Iranului a fost tehnicitate al v iito ru lu i gigant
AIBĂ ANUL? însoţit de Gheorghe Râdulescu, industrial de la Dunăre şi apre
vicepreşedinte al C onsiliului de ciind pozitiv estetica construc
ANUL XVIII. NR. 3552 VINERI 3 IUNIE 1966 M in iştri, Corneliu Mănescu, m i ţiilo r şi modul cum a fost pro
nistrul afacerilor externe, Ion iectată organizarea în flu x a în
Drînceanu, ambasadorul Româ tregului proces siderurgic.
niei la Teheran, şl de alte per S-a făcut apoi un scurt popas
soane oficiale. la sediul S fatului popular regio
F A P T E o p rit în gara Galaţi. Numeroşi fan Bubenec, a prezentat schiţa
La ora 8,30 trenul oficial s-a
nal, unde vicepreşedintele Şte
localnici au făcut înaltului oaspe de sistematizare şi reconstrucţie
te o călduroasă prim ire. Pe pe a oraşului Galaţi.
ron. unde se aflau o ficia lită ţile
I.a amiază. Maiestatea Sa Im
Î N T R E C E R E A al C.C. al P.C.R. locale, preşedintele Sfatului popu perială şi personalităţile rare îl
lar regional, Constantin Dum i- in so ţrse aii părăsit G alaţinl, în-
trache, urează Şahinşahului bun dreptîndn-se spre Capitală
sosit, iar tinere în costume na în gara G alaţi în altul oaspete
ţionale oferă o ploscă cu vin şi
S O C I A L I S T Ă ” tradiţionala pîine şi sare, simbol a fost condus de o ficia lită ţile lo
al osp italităţii locuitorilor din a- cale. O gardă m ilitară a prezen
tat onorul.
eeastă parte a ţării. O companie
m ilitară prezintă onorul
Coloana de maşini oficiale s-a După-amiază. Şahinşahul Ira
In luna mai pc agenda cute cu 5,1 la sută, la minereu îndreptat apoi spre Com binatul nului, Mohammad Reza Pahlavl
producţiei u n ităţilor econo complex cu 3,7 la sută, iar la me Comitetul Executiv al Com itetu partid, dc stat, ai organizaţiilor de siderurgie .Gheorghe Gheorghiu- Aryamehr. împreună cu persoa
mice din regiunea noas talul de bază in concentrat sar lui Central al P artidului Comunist masă. de lucrători din domeniul I- Dej" De-a lungul traseului, Şa nele oficiale rare l-an însoţit In
tră s-an consemnai noi re cinile au fost îndeplinite în pro Român a adoptat o hotârîre cu p ri deologic. absolvenţi - i liceului, care hinşahul Iranului a fost salutat vizita fârntâ la Galaţi, s-a îna
zultate de valoare. Desfâ- porţie de 120,8 la sută. vire la transformarea Şcolii superi au recomandarea organelor dc partid. cu căldură dc cetăţenii oraşului, poiat în Capitală.
şurind larg întrecerea so $ Bogată in realizări este luna oare dc partid în AC AD EM IA DE Absolvenţii Academiei do ştiinţe iar la sosirea în această im por La sosire, în gara Bâneasa,
cialistă. marea m ajoritate mai şi pentru siderurgiştii Uzinei ş t ii n ţ e SO C IA L-P O LITIC E „ŞTE social-politice „Ştefan Ghcorghiu" sc tantă unitate a industriei noastre înaltul oaspete a fost întîm pinat
a colectivelor de muncă au .V ictoria" Călan. Ei şi-au depă FAN GHEORGHIU" DE PE LING A bucură dc toate drepturile absolven a fost întîm pinat de Mircea Po- de 11 ie Murgulescu, vicepreşe
depăşit pragurile planului şit planul cu 170 tone fontă, 908 C.C. A L P.C.R ţilo r in s titu ţiilo r de invâţăm int su peseu. adjunct al m in istru lu i in dinte al C onsiliului de Stat, Ro
lunar, am intind depăşiri tone semicocs, 650 tone cocs flu id Academia de ştiinţe social-politlcc perior. dustriei metalurgice. In faţa ma man Moldovan. vicepreşedinte al
substanţiale la principalii şi 127 tone de piese mecanice. va funcţiona cu trei facultăţi: FA Academia de ştiinţe social-politice chetei com binatului an fost pre C onsiliului de M in iştri, Ştefan S.
indicatori. Spicuim din a- De remarcat este şi faptul că C U LTA TE A I)E FILO ZO FIE Şl „Ştefan Gheorghiu" are dreptul să zentate obiectivele şi p ro filu l a- Nicolau, vicepreşedinte al M a rii
aceslea cilcva. Ş TIIN ŢE POLITICE, cu secţia filo organizeze doctoralul şi să acorde t i eestuia Directorul general al în A dunări Naţionale. Grigore Gea
planul producţiei marfă vindutâ
şi încasată a fost depăşit cu 7,2 tSr' LUI ♦ t . zof ie-sociologie şi secţia socialism tlu ri ştiin ţifice in: FILO ZO FIE pen treprinderii de construcţii şi mon mătul, secretarul C onsiliului de
« C
0 M inerii din bazinul carbo la sută. ş tiin ţific (şliinte politice); F A C U L tru specialităţile materialism dialec taje siderurgice G alaţi, inginerul Stat. Pom pilin Macovei. preşe
nifer al Văii Jiu lu i continuă se W f e a r • - TA TE A DE ISTORIE A M IŞ C Ă R II tic, materialism istoric, socialism şti Satina Liveanu. a înfăţişat d ife dintele C om itetului de Stat pen
ria succeselor. In luna mai ei $ In lupta pentru metal mai M U N C ITO R E Ş TI; FAC U LTA TEA in ţific, istoria filozofici; ECONOMIE rite probleme de proiectare şi tru C ultură şi Artă, B ujor A l-
şi-au depăşii planul, extrăgind în m ult şi mai bun, sînt antrenaţi I)E ECONOMIE, eu secţiile — eco pentru specialităţile economia poli construcţie, subliniind concepţia măşan, m inistrvil m inelor. Edu-
plus alte 10 300 tone cărbune. direct şi m inerii de la E.M. Ghe- nomic generală, organizarea şi con tică a capitalism ului, economia poli modernă care stă la baza reali
Cele mai bune rezultate au fost lar. Ei nu extras peste plan 5 318 ducerea economiei, economic mon tica a socialismului, organizarea şi zării marelui combinat siderur ard Mezincescu, adjunct al m i
obţinute de colectivele m inelor tone minereu de fier. Prin depă dială. Durata stu d iilo r la cursurile conducerea economici, istoria econo gic. nistrului afacerilor externe.
din Lupeni şi U ricani. care au şirea sarcinilor şi prin îm bună cu frecvenţă ale Academici este de miei naţionale, istoria doctrinelor c-
dat peste prevederi 3.288 şi res tăţirea ca lită ţii m inereului, ci au 4 ani, iar la cursurile fără frecvenţă conomicc. economia mondială; ISTO
pectiv 2.781 tone de cărbune. liv ra t beneficiarului, in minereul dc 5 ani R II' pentru specialităţile istoria Intîlnirea dintre secretarul general
marfă, cu 430 tone mai m ult C ursurile Academici pot fi urmate, P artidului Comunist Român, istoria
Q l a E.M. Certej. in» fiecare metal. pc baza de concurs, de activişti de mişcării m uncitoreşti internaţionale.
lunu din acest an planul de pro HUNEDO ARA: Blocuri noi al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu,
ducţie a fost depăşit cu regula O Preparatorii concentratelor
ritate In luna mai. producţia de minereu de fier de la Tcliuc
globală şi marfă s-a îndeplinit au raportat şi ei succese frum oa fîecore oră bună de lucru la şi Maiestatea Sa Imperială, Mohammad
in proporţie de 100,5 şi respectiv se. Colectivul de aici şi-a depă
cimp. pe fîecore solă unde se
100.8 % . şit cu 410 tone sarcina de pro
ducţie la concentratul dc m ine poate intra Io prăşit, aşteaptă Reza Pahlavi Aryamehr,
$ Dîn inim a Apusenilor, de reu. Heducînd pierderile in tim numoi zile foorte călduroase.
la E.M. Zlatna ni se comunică că pul p ră jirii şi îm bunătăţind m un PRASILEI l LA PORUMB! O rganele şi organizaţiile de
şi în luna mai s-au înregistrat ca în secţia de separare magne
depăşiri la prin cip alii indicatori tică. ei au trim is aglomeratoriş- partid, uniunile agricole raio
de plan. Astfel, la minereu ex tilo r cu 230 tone mai m ult me Timpul frumos din ultimele Cu un ritm nesatisfăcâtor se nale şî orăşeneşti, consiliile a- Joi după-amiază, secretarul ge Secretarul general al CC. al
tras, prevederile au fost între tal in concentrat două zile a permis cooperato lucrează în unităţile agricole gricole şi consiliile de c o n d u neral al CC. al P.C.R.. Nicolae P.C.R. a m u lţu m it pentru cuvin
rilor din regiunea noastră so socialiste de pe raza oroşului cere din cooperativele agricole Ceauşescu. împreună cu preşe tele de caldă preţuire la adresa
de producţie au datoria să io dintele C onsiliului de Stat. m uncii şi realizărilor poporului
continue prăşită I manuală la regional Hunedoara. în coope Chivu Stoica. şi preşedintele Con român şi a transmis poporului
porumb rativele de producţie din roioa- asemenea măsuri îneît proşila
t Io porumb, să fie terminată s iliu lu i fie M iniştri, Ion Gheorghe iranian, popor cu vechi tra d iţii
Mobilizaţi de către organele nele Brad şi Mia unde. în două într-un timp cît moi scurt. Maurer. s-a in tîln it cu Şahinşa de cultură şi civilizaţie, urări
şi organizaţiile de partid, de zile s-ou prăşit numai 24 hec Situaţia impune cu otîl mai hul Iranului Maiestatea Sa Im prieteneşti de succes în eforturile
către consiliile de conducere, tare, 45 hectare şî respectiv 59 mult acest lucru datorită îndeo perială Mohammad Reza Palda- sale pentru progres economic, so
cial şi cultural, pentru dezvol
vi Aryamehr.
membrii cooperativelor agricole hectare cultivate cu porumb.
sebi faptului că timpul esle Au fost de faţă Gheorghe Ră- tarea continuă a patriei sale.
de producţie din raioanele Alba Experienţa aVilor trecuţi a d e
destul de înaintat, iar pe regi duloscu. vicepreşedinte al Consi In tim pul în tîln irii s-a apre
şi Sebeş au reuşii să execute monstrat ce importanţă prezintă liu lu i de M in iştri, Corneliu Mă- ciat că re la ţiile dintre România
une, lucrarea nu s-a efectuat
această lucrare, in zilele de 1 efectuarea la timpul optim a nescu. m inistrul afacerilor exter şi Im n evoluează în mod pozi
decît în proporţie de 67.1 Io
şl 2 iunie a.c.. pe o suprafaţă primei praşile manuale. Cu to a sută. ne. şi Ion Drinccanu. ambasado tiv. în spiritul respectării suve
de 1.251 hectare şi respectiv te acestea mai sînt încă u n i rul Republicii Socialiste Româ ra nită ţii, al neamestecului in
IN Z IU A DE 2 IU N IE A.C nia la Teheran treburile interne, al avantajului
600 hectare. tăţi care, în loc să folosească reciproc, şi s-a exprim at d o rin
S IT U A Ţ IA TR A Ş II.E I M A N U A Au luat parle Abbas Aram.
m inistrul afacerilor externe, şi ţa comună ca aceste relaţii să
LE LA PORUM It SF PREZEN Ahmad Eghbal. ambasadorul Ira fie dezvoltate continuu, în folo
De la Universitatea serală TA A S T F E L ; nului In Bucureşti. sul ambelor popoare.
Totodată, a avut loc un schimb
1 Raionul Sebeş 80 Cvi acest prilej, Şahinşahul a de vederi asupra problem elor
de marxism-lenimsm—Dcva 2. Raionul Alba 70 2 exprim ai incă o dată m ulţu m iri actuale ale situaţiei in te rn a ţio
pentru posibilitatea ce i s-a ofe
3 Oraş rcg. Deva 57.1 nale, discuţiile evidenţiind do
PROGRAMUL ZILEI DE LUNI 6 IUNIE A.C. n 0 rit de a vizita România şi pen
•1. Raionul llia 51.1 tru deosebita ospitalitate a locu rin ţa ambelor ţâ ri de a-şi aduce
SECŢIA ECONOMIE, AN U L II, de la orele 17-20, predare, in 5. Raionul Orăşlie 44 4 ito rilo r ţă rii Suveranul Iranului şi în v iito r contribuţia la pro
sala de şedinţe a Sfatului popular oraş Deva. n n a dat o înaltă apreciere a ctivi movarea colaborării internaţio
SECŢIA ECONOMIE. AN U L FII. de la orele 17-20. predare. în 6 Raionul llaţeg 35,8 ( tăţii creatoare a poporului ro nale şî asigurarea păcii.
sala de şedinţe a U.R.C.C. 7. Raionul Brad 28.8 mân, efo rtu rilo r sale îndreptate întrevederea s-a desfăşurat în-
SECJTA CONSTRUCŢIA DE PARTID. AN U L I, de la orele 8. Oraş rcg Hunedoara 14.9 °/< spre o viaţă tot mai prosperă. tr-o atmosferă cordială
17-19, predare, în sala de şedinţe a C om itetului orăşenesc P.C.R.
Deva
PROGRAMUL ZILEI DE MARŢI 7 IUNIE A.C. folosinţă cel de-al 4-lea bloc turn
SECŢIA ECONOMIE. A N U L I. de la orele 18-21. seminar, in din Lupeni.
sălile de curs ale Şcolii generale „Di*. Petru Gro/.a" Deva. M IRC EA C1NCORA
In drum ul său minereul ajunge la Uzina de preparare din Certej. corespondent
A ici, el este supus procesului tehnologic de preparare SECŢIA FILO ZO FIE. A N U L I. de la orele 18-21, seminni la
In fotografie, m uncitorul M lron Bugnar supraveghează funcţionarea lecţia „Teoria m arxist-lem nistâ a cunoaşterii", în sălile de curs ale
m orilor cu bile. Foto: I. TEREK Şcolii generale „Dr. Petru Groza" Deva. In prima etapă
Ne bucură faptul ca in poşta de plăcută. In ra ftu rile u n ită ţii se g.i-
ieri am in tîln it citeva nume noi. Am seau din abundenţă toate „tru fa nd a Intensifieînd ritm u l de execuţie a
dori să avem această plac utâ su rp ri lele" de sezon Cum părătorii discută lu c ră rilo r de construcţie a noului
ză în fiecare zi. lată scrisorile lor : drum ce va lega Hunedoara de T opli-
şi sînt nem ulţum iţi de modul neco
ţa, constructorii şantierului Cerna —
respunzător dc aprovizionare.
Tcliuc, aparţinîiul I.C.F. Deva, au ob
A N C H E T A Subscriem părerii îndreptăţite a ţin u t succese însemnate. Ei au te r
cetăţenilor şi socotim că O.L.F. Pe m inat cu m ult mai devreme prim a
S O C I A L A troşani va trebui să manifeste mai etapă a drum ului în lungime de 2.5
multă răspundere în aprovizionarea lem
Zilele trecute am făcut o vizită la Darea în folosinţă a prim ei etape
rău, preşedintele com itetului ; repartiţie numai pe baza recoman ce această a doua recomandare. mai multe unităţi O.L.F. din oraşul tuturor unităţilor. a drum ului vine în ajutorul m unci
Redacţia ziarului nostru a fost — Cunosc cazul. Tovarăşul Mihai d ărilor din partea dire cţiilor adm i Există legi, care reglementează toa Petrila I.a unitatea ni 25 lipseau cu E M IU A N DOBOŞ to rilo r ce fac naveta la Hunedoara
sesizată de urm ătorul fa p t; intre Dona este un m uncitor dc nădejde. nistrative şi a comitetelor sindica te aceste probleme şi noi nu le pu dosăvîrşîre ceapa verde. ridichile, corespondent şi serveşte, totodată, ca principal
m uncitorii M ihai Dona, fo rjo r * la El lucrează la noi dc zece ani. Nu telor respective. O astfel de reco tem încălca. Se întîm plă însă. că salata şi spanacul. La întrebarea punct turistic şi loc de agrement su
direcţia transporturi a Combinatu numai că am fo.sl dc acord cu acest mandare trebuie să fie semnată de oamenii pleacă de la noi înapoi la noastră : de ce lipsesc produsele de telor de excursionişti ce vizitează
lui siderurgic Hunedoara şi Gheor schimb dc locuinţă, dar am şi in directorul adm inistrativ şi preşe direcţia adm inistrativă, iar acolo li sezon ? — vinzătorul Nicolae Burtes- Locuinţe pentru mineri lacul de acumulare Cinciş.
ghe Mureşan, a intervenit, in urma sistat să i sc rezolve cererea. In a- dintele com itetului sindicatului. se prezintă astfel lucrurile îneît re cu ne-a răspuns că nu se găsesc nici Brigăzile de constructori conduse
unei înţelegeri, un schimb de lo farâ de avizul favorabil pe care După ce prim im recomandarea, or iese că noi, cei de la sfatul popu în depozit De curînd, tînărul cvartal de lo de com uniştii Anton F ilip şi loan
cuinţe. Acest fapt s-a Intîm plat în l-am pus pe cerere, noi am trim is ganele spaţiului locativ de la noi lar nu le rezolvăm cererile Dar Cercctînd mai in amănunt lucru cuinţe „Tudor Vladim irescu" din L u Vaida, împreună cu ceilalţi m unci
luna noiembrie, anul trecut. Schim si o adresă către serviciul locuin verifică pe teren dacă apartamen vedeţi, documentele pc care vi !e-am rile, se constată că unitatea respecti peni s-a îm bogăţit cu incă un bloc tori, an excavat circa 35 000 m.c. de
bul de locuinţă a fost solicitat de ţe al com binatului, prin rare soli tul respectiv este liber sau nu. N u prezentat spun contrariul. Trageţi vă a fost neglijată in aprovizionare de 66 dc apartamente. Beneficiarii ? pâm int şi piatra, încorporînd in zidă
către M ihai Dona, p rintr-o cerere citam rezolvarea acestei cereri, fie mai dacă se constată că locuinţa şi dumneavoastră concluziile... chiar de cei care trebuiau să onoreze Sînt m inerii din localitate şi fam i rie mai m ult de 500 m.c. piatră şi n i
adresată conducerii adm inistrative priit schimb, fie prin repartizarea este disponibilă şi numai după ce O nouă deplasare în combinatul notele de comandă. liile lor. sip. De subliniat că toate lucrările
a com binatului Pînă să obţină toa unei locuinţe din fondul direcţiei verificăm dacă nu cumva s-a mai siderurgic ne-a pus faţă in faţă cu Ne-am oprit la unitatea nr. 5. V in- grele cu volum mare dc muncă s-an
te aprobările — şapte la număr — noastre. Propunerile noastre n-au eliberat vreun ordin de repartiţie tov. Aurel Macra, director adjunct zâlorul Ştefan Zaharic işi aştepta in In prezent, constructorii lucrează executat mecanizat, ceea ce a permis
cererea s-a plim bat pe ia diverse fost însă luate în scamă Nu ştiu pc acelaşi spaţiu, procedam la în al direcţiei adm inistrative. zadar clientela ; nucile, fasolea us la finisarea celui de al 3-lea bloc ca pe ansamblul lu cră rii să se atingă
servicii ale direcţiei adm inistrative, unde se încurcă lucrurile; la direc tocmirea actelor necesare Aproba G ll. PAVEL cată şi cartofii depreciaţi, nu îndem turn cu 10 etaje şi 66 de apartamen un grad de mecanizare mai mare de
pe la com itetul sindical de secţie, ţia noastră adm inistrativă sau la rea pentru eliberarea tutu ro r o rd i V. A LBU nau pc nimeni să treacă pragul u n i te. care nu peste m ult tim p îşi va 80 la suta.
com itetul sindicatului din combinat sfatul popular. Cert este că cererea nelor de repartiţie se face numai tăţii. înainte de a ne întoarce acasă, prim i şi el noii locatari. Pînă la s fîr DO INA G HERM AN
şi prin alte părţi. Dar. în sfirşit, lui M ihai Dona n-a fost incă re de către mine personal. Iată de ce, (Continuare in pag. a 2-a) trecem pe la unitatea nr. 38. Spre sa şitul anului, constructorii vor da în corespondentă
alergătura n-a fost zadarnică. S i zolvată. în prezent, nu se mai pot produce tisfacţia noastră, avem o surpriză
g iliile şi semnăturile şi-au găsit fie I.a comitetul sindicatului din încurcături din acest punct de ve
care cîte un colţişor de cerere şi, combinat am avut o discuţie cu to dere. din partea noastră. Iu cazul
mai înghesuite, mai lejere, s-au aş varăşul preşedinte Ştefan Şoimoşi. cererii lui M ihai Dona. noi n-am
ternut pe h îrtie.. Convorbirea a fost scurtă, pentru p rim it recomandarea din partea
S-ar părea, la prim a vedere, că că tovarăşul Şoimoşi se grăbea la celor in drept şi deci n-am putut
totul s-a rezolvat şi că M ihai Dona o şedinţă. El ne-a declarat : elibera ordinul de repartiţie. Să
poate ocupa legal spaţiul solicitat. — La mine vin m ii dc oameni. E ştiţi însă că pentru spaţiul solicitat
Mai râminea ca Sfatul popular al greu să mă ocup dc toii. Ce pot să de M ihai Dona, direcţia adm inis
oraşului Hunedoara să elibereze o r lc fac? De cazul pc care mi l-aţi trativă a com binatului ne-a solici
dinul dc repartiţie relatat, parcă im i amintesc ceva. tat. prin recomandare, un ordin dc
Bucuros, M ihai Dona s-a prezen Da. mi-am pus şi semnătura pc ce repartiţie pe numele lui loan Ra
tat la serviciul spaţiu locativ. Aici rere Am aprobat. Să i sc dea re cilă. in 4 martie a.c.
însă i s-a spus cu nu poate prim i partiţie 1 • De fapt încurcături de acest fel,
ordinul de repartiţie. M otivul ? Lo — După ce a|i aprobat, n-aţi mai produse de conducerea adm inistra # La Sofia şi-a deschis m arţi trecut la Oslo, pe ordinea de zi
cuinţele pe care le are combinatul urm ărit ce se inlim plă cu cererea tivă a com binatului sint multe lată lucrările cel de al 22-lea Con a lu cră rilo r figurează prin tre a l
la dispoziţie nu pot fi repartizate respectivă ? citeva dintre ele gres al Federaţiei Internaţionale tele, discutarea unor teme ca :
fără o adresă tip din partea direc — Păi. s-o rezolve sfatul popu In 11 mai, prin adresa nr. 688, a film otecilor, Ia care participă aspecte ale schim bului de film e
ţiei adm inistrative, prin care aceas lar. Sau... tovarăşul Huday că doar semnală dc tovărăşii Buday Fran- reprezentanţi din 40 de ţări Dîn intre arhivele d ife rite lo r ţări,
ta să propună eliberarea ordinului c director adm inistrativ şi alta trea cisc şi Ştefan Şoimoşi. direcţia ad partea ţâ rii noastre, la lucrările problema conservării fondului in
respectiv Aşa an început peregri bă n -arc... m inistrativă şi comitetul sindicatu congresului ia parte o delegaţie ternaţional de film e, formarea
nările lui M ihai Dona, de la direr- Dnp.i convorbirile avntp cu tova lui recomandă să eliberăm ordin de condusă de D um itru Fernoagâ, c u ltu rii cinematografice prin in
ţia adm inistrativă la comitetul sin răşii din combinat ne-am deplasat repartiţie lui Eugen H irghiligiu , directorul A rhivei naţionale de term ediul film e lo r de arhivă etc.
dicatului. de aici la sfatul popular, la sfatul popular al oraşului Tova pentru apartamentul nr 13 dintr-un film e din nomânia M em brii de
apoi iar la direcţia adm inistrativă răşul Viorel Răcrami, preşedintele bloc de pe bulevardul C orvinul nr. legaţiei române au pus la dispo $ La Universitatea din Tehe
şi aşa mai departe. Intr-un loc i se com itetului executiv, ne-a explicat 5. Dar, printr-o adresă anterioară, ziţia participanţilor la congres ran s-a deschis Expoziţia rom â
spunea că are toate aprobările şi ca modul în care se eliberează ordine noi eliberasem încă la 26 aprilie, materiale documentare privind nească „N atura şi oamenii'*, con-
sfatul popular trebuie sâ-i rezolve le de repartiţie pentru apartamen ordin de repartiţie pe acelaşi spa evoluţia film u lu i românesc de la ţinind numeroase fotografii şi
cererea, in tr-a ltu l că sindicatul este tele care sint puse la dispoziţia ţiu lui Silvestru Jescu. P rintr-o altă apariţie şi pînă in anul 1948, fii- produse de artizanat — care în
de acord, deci să se ducă la direc com binatului siderurgic şi a între adresă, cu nr. 678 din 22 aprilie, ni La intrarea şi ieşirea din schimb, mem brii brigăzii conduse de Eduard mografia anului 1965, precum şi făţişează vizita to rilo r realizările
ţia adm inistrativă etc prinderii de construcţii siderurgice. s-a cerut să repartizăm apartamen M iillc r dc Ia E.M. Lonea, obişnuiesc să sc întilncască intr-o scurtă ope publicaţii ale A rhivei naţionale obţinute de poporul român în
.Şi tim pul a trecut La sfîrşitul — Nu spun că noi nu mai avem tul 47 din blocul KG lui Em il H ir- rativă dc producţie. Lucrările de inve stiţii pe care le execută la orizon de film e domeniul economiei, c u ltu rii şj
lu n ii mai. M ihai Dona incă nu ob lipsuri în ce priveşte spaţiul loca cioagâ Noi am eliberat ordinul de tul 400 sint de mare im portanţă in concentrarea producţiei spre puţul artei
ţinuse ordinul dc repartiţie... tiv Dar în cazul de faţă şi în alte repartiţie. Dar iată că în 4 mai, nr. 2 cu schip. Faţă do grafic, lucrările sînt în avans cu 10 la sută. Pe lingă darea de seamă asu
Am pornit pe urmele acestei sesi le pe caic am să vi le relatez., să prin adresa nr 2420, pentru acelaşi lată-i in fotografic pc ortacii din brigada lui Eduard M iillc r la ieşirea pra perioadei care a trecut de la Expoziţia a fost inaugurată de
zări. La com itetul sindical al direc ştiţi că n-avem nici o vină. Noi am spaţiu, am mai p rim it o recoman din schimb. cel de-al 21-lea Congres al Fe prim ul m inistru al Iranului, A-
ţiei de transporturi am avut ca in convenit cu conducerile celor două dare pe numele lui Constantin Bi- (Fotografic şi text prim ită in cadrul concursului dc la deraţiei, care a avut loc anul m ir Abbas Hoveida.
te rlo c u to r De tovarăşul Simion Pâ întreprinderi să eliberăm ordine de cioiu. Sigur că n-am putut satisfa tov. NAGY ŞTEFAN şl D UM ITRU ANDRAŞ).