Page 90 - Drumul_socialismului_1966_06

ATITUDINI

M
IN M UNŢII celălalt minunatele planiii Itunedorene, să in til­ mai mici, iar aceasta, cca Călători
Ne am obişnuit cu, lia \c rs in d de la un ca/xil la
de a 8-a, pare a fi fost
nim prezenta permanentă a şantierelor. Pe unele
un palat Cercetările tre­
Ic (lăseam in lazc de început, la primele exca­ buie insă definitivate pe
vaţi. altele începuseră su-şi înalte halele şi co­ măsură ce se vor crea „plimbăreţi”
şurile. /Vn taicori, Irecind după o perioadă prin dere laterală a săpături­
condiţii pentru o extin­
acelaşi ioc. noua uzină sau noul bloc ridenn în
R E T E Z A T soare. lor — Spuneaţi că această cauţi un Ioc. întrebi pe cei ve­
Te urci în tren şi firesc îţi
Dar există şi a Ulei dc şantiere. In care nu se
I
n iţi mai de vreme dacă locul
construieşte, ci se dezgroapă, se caută, se reconsti­
palat. Care sint indiciile?
tuie. In lond este tot o activitate constructivă, dar clădire pare să fi fosl un de pe banchetă este liber şl
îndreptată spre trecut. Arbeoluqii smulq păminlu- — In primul rind d i­ la răspunsul a firm ativ, te «-
lui tainele \ cucui Hor trecute, mărturii despre via­ mensiunea mare a edifi­ şezi comod pinâ la staţia de
Plecam in zorii zilei din oralul U- gîldeţe se mişca molatic pe vîrfu l ta şi obiceiurile strămoşilor noştri. Şi istoria ca­ ciului — coca ce vedeţi
ricani. Autobuzul ne transportă spre înalt al Slăveiului. Sint caprele ne­ pătă contururi mai precise, mai clare şi coiurele. este numai o parte. Pro­ destinaţie. Aşa e în obiceiul
C îm piil lui Neag. C itiva pasageri cu gre. Oricum te-ai întoarce şi p riv i, Regiunea noastră a oicrit cu generozitate şi con­ babil, clădirea aparţinea m a jo rită ţii călătorilor. Este de
rucsacurile doldora nu mai au loc nu vezi decît spinări goale de m unţi, tinuă să o Icre un toarte bogat material pentru unui personaj înstărit sau fapt în aceasta o regulă ne­
pe scaune, stau în picioare. E o căl­ iezere şi căldări glaciare. întortochea­ cercetarea urheoloriicu. Vatra M uieşului şi munţii era o instituţie publică. scrisă, izvorită din buna con­
duită a călătorului.
dură toridă. După o bucală de vre­ te în cel mai haotic1 stil. aşa c um cx- ce o înconjoară sint bogaţi in probe materiale />ri- S-a descoperit inslalalia
me ajungem in ultim a staţie, in cen­ cursionislnlui îi plac. Nici un copac, \ iad viata oamenilor care au locuit aici ilin celc centrală de încălzit pe Dar întîlneşti foarte adesea,
tru l comunei. De aici ne angajam să numai pereţi de calcar ce-şi etalează mai vechi timpuri pină astăzi. In rubrica „fja n lY r sub pardoseala odăilor, mai ales în trcnurile-cursâ, că­
mergem pe jos. Străbatem distanta înălţim ile, < are mai de c are arheologic", vă cam prezenta pomidic date despre diferite unelte, obiecte de lători care ignorează aceste re­
pinâ la Bordul Izvorului. Ne intim - Seara se lasă de-a binelea. Obosiţi activitatea entuziaştilor cercetători ai vestigiilor ceramică şi metal, căpi­ guli. In tim pul c it călătoresc
pină pretutindeni grădini şi livezi. de drum eţie ne stringem în ju ru l fo­ trecutului istoric. ţele de coloană din mar­ cu trenul de la staţia dc u r­
In urma noastră Jiu l râmi ne un tim p cului făcut nu departe de cort. Spu­ mură, fragmente de vase care la cea dc coborîre, por­
departe. Apoi iată-1 peste douâ-trei nem poveşti, anecdote, facem farse. din sticlă. Zidurile poar­ nesc în .viizitâ* prin toate va­
sule de m etri din nou alături, dar Acum sint binevenite. V aluri de t î i f t f B c i a tă urme de tun cu ia hă ca goanele g a rn itu rii, de Ja un
mai repede şi ?u debil mai mic. Co­ întuneric îneacă pustiurile. Sub ce­ si pardoseala camerelor capăt Ja altul. Şi poate că ar
boară de sus. de sub poalele înzăpe­ rul negru, m unţii, piscurile şi plaiu­ Aproape rle intrarea în două mîi dc ani castrul executată cu un mortar trece neobservaţi -prin vagoane
zite ale Osiei, sorbind undele repezi rile dorm. Se aude citeodată plescăi­ comuna Velei, peisajul o- roman Micia si aşezarea special bine conservat. dacă nu ar ţine cu orice preţ
ale piraiolor pe cate salla păstrăvul tul somnoros al Bucurei, al valurilor, feră semne'tonice ale în­ civilă din jur. Aceste Putem să ne facem deci să arate de ce 'lucruri sînt ei
capabili.
indigen. Zavoaie dc sălcii, răchiţi şi deşartă Irăm intare a apei. C it dc noirii. Buldozere şi exca­ vestigii au mai fosl cer­ o imagine edificatoare
ai ini ii îmbracă m alurile. frumoasă este o scară aii î. numai vatoare trasează in pă- cetate .şi se cunoaşte a- asupra inaltului grad de ..E rau în trenul ce dner
Poposim la Gura B utii Miresme p liv in d imensitatea dc apă! mîntul reavăn conturul proape tot ce este impor­ civilizaţie al romanilor. spre Petroşani, navetişti din
dulci, îmbătătoare, aromate no nec­ viitoarc'i termocentrale. tant despre ele, Intrucil — Cum vor fi va lo rifi­ Simeria, Călan, Haţeg şi din
tarul flo rilo r, se îm prăştie în aci de Noaptea ni s-a părut scurtă, ră ri A lături dc arest iureş al insă organizarea de şan­ cate rezultatele acestor alte localităţi de pe traseu. In
pe fîneţrle bătute de soare. Ne o- somnul ne-a furat repede. La ora G construcţiei moderne, în- tier a termocentralei a- cercetări? tr-un vagon, o bâtrîu-ică s-a
dihnim cîteva minute la umbra unui lasam totul in cort si facem o escală lîlnim un şantier ele pro­ fecPw ă O porţiune din — Obiectele de valoare aşezat pe prim ul scaun. N-a
fag. Urcăm apoi, în serpentina, prin pe Peleaga. La poalele ei in tiln im porţii mai mici Oe sul) losta aşezare civilă, este deosebită vor lua calea avut puterea să-şi pună ba­
pădurea de făget ce îmbracă cu co­ lacul Ghim pelui, siniliu. înconjurat pămîntul înlăturat cu /le datoria noastră să sal­ gajul pe poliţă, sau poate a-
lo ritu l ei versanţii văii. Intr-un sma­ de graniţe .şi calcare. După c ilcv.i grija, ies la lumină ziduri văm preţioasele mărturii muzeului. Se inlocme.se a- vea ea motive sâ-l simtă a-
in
poi schit/' doi aliate
rald verde. Ne aflăm la 1.000 m a lti­ ore dc urcuş continuu sintem sus. la a căror vechime se mă­ istorice. care vor fi consemnate proape. Doî tineri plim băreţi
tudine. Mai înaintam im a 100 de me­ 2509 m deasupra nivelului marii. Co­ soară în mii de ani — S-au obţinui rezul­ toate amănuntele. După s-au îm piedicat de bagaje şi
tri şi intrăm in Oi Iniei cu Fagi. A- ta maximă a masivului, v irfu l Pc- — Pe porţiunea de tra­ tate' deosebite? l-au reproşat bâtrînei:
vem in dreapta ca ghid. dealul Strău- le-aga, ne permite s.i admirăm în fă ţi­ seu dintre comunele M in­ — Sub supravegherea ce asupra vechiului ne-am — Dă babo sacii In o parte,
făcui o imagine ştiinţifică
nele. cu brazi înalţi aşezaţi în şir şa rea şi sălbătic iunea locurilor. Ca o tia şi Velei — ne rela­ cercetătorului Liviu M â i- că n-avem loc să mişcăm!
pe culme. De aici se succed cind po­ siluetă înaltă si falnica ,se ridică in tează tovarăşul dr do­ ghilan. au fost dezgropa­ clară, noul poate să intre Femeia l-a măsurat din p ri­
ienile, cind hăţişurile de aluni şi car­ dreapta, semeţ, vîrfu l Botezatului. In cent Oclavian Flocu — se te 8 case romane. Pri­ în drepturile sale pc de­ v iri. şi-a z/is ceva ca pentru
peni. cind p ilcu rile de lagi. A l doi­ stingă lui se-nlinde Custura Reteza­ întindea acum aproape mele 7, rle dimensiuni plin T. IS TKATE sine şi, jenată, a strins desaga
tu lu i iar in dreapta vîrfu l Bucura şi
lea ghid şi cel mai bun, este m ar­ Ja .piept.
cajul — o cruce roşie. Umbra ne în­ Custura Bucurii, care fac legătura La vagonul urm ător, tin e rii
văluie sub îngusta i'işie de cer în ­ între vîrfu l Retezat şi v îrfu l Peleaga. noştri au u ita t „ca din întîm -
tinsă pe grebenii m unţilor. După P rivind prin lentila binoclului. din­ plare" să închidă uşa (a cita
colo de Peleaga, se zăreşte virl'ul Pă­
încă un ceas de drum se deschide in puşii şi Custura Păpuşii, ce coboară F o to g ra m m e t r i a oaiă, de la începutul «plim bă­
faţa noastră Valea Bufii. Urcăm spre rii*? !) O femeie cu copil in
stînole „La Feţe", situate la cola de sub formă de zig-zuguri spre Valea braţe le-a atras atenţia. Dar
1510 m. încep povîrnişurilo şi cos­ Pelegii. Sintem oaspeţii acestor locuri V A R Î E T A T I riposta a fost im ediată:
tişele abrupte. Faţa dreaptă a văii pe care creşte numai vegetaţie alpi­ şi p ă d u r e a — Da’ ce, mata n-ai mîini?!..,
Buta se întinde m ult. pe o lungime nă. oaspeţii crestelor de calcar alb. Femeia s-a sculat de pc
de circa 2000 m Ajungem la cabana zimţate în policioare înguste pe care banchetă revoltată şi a în ­
Buta. A ici găzduim o dupu-amiazâ saltă sprinten caprele negre. Inspi­ chis uşa. In drum ul dor
ram adine aerul acesta proaspăt, o-
şi o noapte, in pitorescul loc de aşe­ din vagon tn vagon, „e-
zonat şi răc oros, ce pare că are gus­ ro ii* noştri au mai semănat a-
zare. tul apos al zăpezii Ochii sorb cu ne­ Anul acesta la întreprinderile urm ătorii 10 ani. determinarea JUDUCĂTORUL: — Yosă/ică hingham (Anglia) există o liandă de
fn dimineaţa zilei următoare con­ suprafeţelor ce trebuie îm pă­ dumneata icrunoşli că ai comis sin- vreo ... IC pisici care năvălesc In semenoa scene. Pe unii i-au
tinuăm itin e ra riu l. Ieşim diu pădu­ saţ depărtările... forestiere din Dobra şi Baia rle durite gur tortul locuinţele oamenilor. O parte dintre călcat pe bombeu fără măcar
rea de fagi şi brazi, tăind de-a Coborîm din nou. Poposim iarăşi CYi.ş se desfăşoară ample lucrări ACU ZA IV L: — Desigur, domniile ele se reped asupra celor dm casă. să-şi ceară scuze, pc a lţii i-au
dreptul coasta B uţii. Călcăm sub p i­ în cort. Pentru ziua următoare ne de organizare a fondului fores­ — A ţi putea să ne spuneţi judecător. In vremurile astea nu nun timp in care celelalte Iuru mincarea înghiontit cu coatele, i-au îm-
cioare firu l fraged al ierbii. Vedem propunem să escaladăm «oile locuri. tier. I.a I.F. Dobra îl avem inter- după ce crite rii se hotărăşte vo­ poţi a\’ea încredere in nimeni. S-au luat măsuri pentru slirpireu a- brîn cit ca să-şi facă ioc pentru
fruntea p la iu rilo r boltita pe albas­ Am vizitat Judele şi Tăul Porţii, am lum ul masei lemnoase exploatate ccstor hoţi. plim bare.
tru l in fin it al cerului. Tufe dc a fini p riv it oglinda lacului Znnoaga. toate loc uloi pe tov. ing. Petru Foaie, intr-un an ? LA TEIXFON: ...Intr-un colţ de vagon cîţi-
şi genţiene în flo rite în lîln im Ja tot diamante preţioase ale acestei naturi cnrc ne-a relatat următoarele : — Râspunzinrl acestei întrebări, — Alo, tu eşti? NIŞTE porumbei călători au con­ va tovarăşi mai in verstă ii
pasul. Dc m ulte ori ne ferim , fiin - din care în ceasul dinaintea zorilor, — fncepîncl din luna aprilie' aş vrea mai iu tii să fac unele pre­ • ---- Nu, cu sint. tribuit la propagarea unui incendiu dezaprobau
du-ne m ilă să le călcăm. Traseul nr. caprele negre desc ind să se adape. 18 ingineri şi 14 tehnicieni de la cizări. Datorită metodelor mo­ — Scuzaţi. Greşeală care a distrus 2:10 dc case din sa­ — Aşa fac mereu: dim inea­
2 pe care-l parcurgem, de aici în ­ Cîteva zile s-an scurs repede. Nici derne de care ne folosim în cer­ lul egiptean Do ren. ţa, după-masa, seara. Inspec­
colo. este comun cu traseul nr. 10. n-am sim ţit cum au trecut. Ne-n- Filiala in stitu tu lu i de studii şi cetările efectuate, putem stabili IM UL PRIETENE: Focul izbucnise tnlim plător Intr-o tează trenul mai ceva ca in ­
Suim pc o cărare îngustă, îm p re j­ toarcem pe acelaşi traseu, aduciud cu proiectări forestiere din T im i­ cu precizie ritm ul de creştere al — Nu-mi plac aceste lo togialii răpită dc lin din cutlca unei terme, spectorii C.F.n. Caută pasămite
m uită de flo ri şi verdeaţă, pînă în noi bucurie şi frumuseţea locurilor şoara străbat, pas eu pas cele pădurilor şi în funcţie rle acest Semăn cu o maimuţă. utmgind şi porumbarul. Păsările, ale ceva. Ce anume, nici ei nu
şaua P laiului Mic. P rivim Dc aici c rilo riu se hotărăşte volum ul rle — Trebuia să le gindeşti Io asta ştiu. Fac totul cionr ca să se
pe care le-am văzut şi care au ră­ 42.118 hec tare de păduri ale I F. căror pene luaseră toc, s-au repezii
se vede foarte bine piciorul Pelogii masă lemnoasă pusă în exploa­ înainic de a te li Jo/ograhoi. pc acoizorişiirile caselor vecine, a- afle în treabă.
şi coama Slăveiului. Departe se dis­ mas şi vor dăinui în am intirea noas­ Dobra. Obiectivul principal al tare Cai alte cuvinte se asigură l\V Ă Ţ Ă T O A R E A : Y-am dat o prinzi adu-le. Asemenea călători „p lim b ă ­
ting p rin tre m unţi şerpuirile apelor, tră nu111 timp. cercetărilor întreprinse îl consti­ o proporţie justă intre tăiere şi compunere despre lapte pe palm pa­ re ţi", ne m ărturisea unul din
şi-n lungul văilor albe în sclipiri de tuie stabilirea ştiinţifică a posi­ ritm u l de creştere. gini. şi tu ai sr ris una singură. conductorii din staţia C.F.R
argint, se văd stîncile, constituind o VA LEU IU CO.W DRAŞ Inccpînd din anul acesta, folo- — Elevul: Să \ cdeti, eu am scris ST. IIU G II (1140-1200) din Lincoln Simeria. întîlneşti in toate tre ­
veritabilă panoramă. Coborîm. Banta corespondent b ilită ţilo r de exploalare pentru gram m etria a devenit un instru­ despic laptele condensat. (Anglia) este prim ul englez cate a nurile de călători, în special In
mi este atît de abruptă; aproxim ativ ment indispensabil muneii noas­ indrăzmt să spună .,\U " regelui. F.l curse. Kî provoacă m ulte ne­
30 grade. Ne lăsăm mai m ult spre tre. Aceasta metodă are la bază PICTORUI. cubist: Umanul care a ret uzat să plutească o sumă (un Ini plăceri călătorilor şi chiar no­
miazănoapte, coborînd pc o poteră fotografia luată din avion eu a- mi-a pozat in-a rugat să-i îndrept de trib u l) cerută dc Ricbard Inimă uă personalului de tren. Din
întunecoasă cu lespezi m ari dc pia­ ju to ru l căreia se fac măsurători puţin nasul du Leu, cişligindu-şi asllcl un loc in păcate, tovarăşii lo r de muncă
tră, cuarţ şi feldspat. P rintre ele precise asupra obiceiului repro­ Prietenul: Fi şi ce e a$o greu? istoria A ngliei. mai vîrstnici, care-i cunosc, nn
mişună şopîrlele şi Şerpii, eălindu-se dus. Prin centralizarea tu tu ro r Pn to iu l: iste. f iindcă am uitat iau atitudine îm potriva lor. se
ziua la soare. O strunga luminoasă observaţiilor se trag alte conclu­ unde nm pus nasul. & Pil PIATRA funerară de pc mor­ fac că nu-i văd. ii lasă să con­
se deschide brusc. Se dezvăluie Gura m ăitul piezumliv al lui TUI Euien- tinue cu pui tarea lor lipsită
Bucurii, cu toate frum useţile ci de zii valoroase cu p rivire la in tro ­ PROFESORUL: Ionele, cum poh să spicgel IBuchoglindu). Inimosul per­ ele buna cuviinţă.
neasemuit. Traseul nr, 13, un cer- ducerea speciilor repede crescă­ dormi în timpul orei? sonaj din lilctulurn populară germa­ . Poale că în această direc­
culeţ cu un punct allxistru în m ij­ toare. construcţia cea mai econo­ Ionel: Xu pot. domnule ptoiesor. nă (un lei dc Pucolă ni nemţilor), a- ţie şî organizaţiile U. T. C. si
loc. se ram ifică spre stînga prin micoasă a d ru m u rilo r forestiere dv. vorbiţi toarte tare ccsta este inlulişat prezentiadu-şi cele sindicale din unităţile in ­
dreptul ta u rilo r Păpuşii, pe Valea şi celorlalte amenajări. numele in ( lup de rebus — o Inii- dustriale care au navetişti, ar
Lâpuşnlcului Mare. Lăsăm în stînga Pină în trim estrul IV al anu­ IN ORĂŞELUL Ghesham din Buc- nilu (Eulc) şi o oglindă (Spieqel). avea ceva de spus si între­
potecii peisajul ce înconjoară lacu­ lu i vor fi supuse sub „lupă" şi prins. v. F U K rn
rile Ana şi IJn. Grohotişul este ane­ pădurile de pe cele 33.468 hec­
voios. Se zăresc pe m unţii din împre­ tare din perim etrul I. F. Bo,a
ju rim i petece de zăpadă. Nişte mo- de Criş.
Nu putem încheia aceste rîn-
durî fără să spunem cîteva cu­
vinte despre pasionaţii ceivetă-
Cercel cu piatră tori.
Echipaţi cu cizme de cauciuc
de
ori bocanci şi instrumente
de smarald cercetat, 16 ingineri şi 14 tehni­
cieni iau cu asalt muntele în fie ­
In cursul lucrărilor de res• care zi. Nenumărate sint greută­
laurnrc a C urfii Domneşti <lin ţile pe care entuziaştii cercetă­
Tlrgovişle s-o <iăsit fn mormin- tori /trebuie să le învingă la tot
tu l lui Matei Basarab, cilul in pasul. Cind plouă şi v iu lu i tc
tinda Bisericii Domneşti, un cer­ pătrunde pîna la piele, natura nu
ce/ cu o iiiatră dc smarald, dc mai este a lit de ospitalieră. M i­
mare valoare. Specialiştii au naţi insă de dorinţa aprigă a
stabilit că bijuteria. CKCcutatâ căutătorului de .com ori", ei gă­
acum cîteva secole, a aparţinut sesc suficiente resurse fizice şi
soliei lui Matei Basarab — E- morale, in d in in d tu stoicism toa­
lina. Cercelul va li expus In te priva ţiun ile pe care munca ele
Muzeul de istorie al C urţii cereetare o reclamă.
Domneşti, împreună cu alte o- F lori în sera parcului dendrologic din Simeria
biede descoperite acolo.
Foto: V. OXO IU s. trutA

Se apropie tim pul cînd Anglia instalaţiile pe (are Anglia intenţio­ Populaţia hîndom nuritană repre­ din care 12 num iţi de guvernato­ In octombrie 1965 a avut loc la duse, arătînd câ se bazează pe o-
îşi va lua rămas bun de la una din nează să le amplaseze pe aceste zintă ccl mai puternic grup etnic. rul englez). In octombrie 1983 au Londra conferinţa cu p rivire la v i­ pinia ţâ rilo r independente, dar în
ultim ele sale colonii, insula Mau- insule vor constitui un clement e- Pînă nu de m ult însă, organele avut loc alegerile pentru Adunarea ito ru l insulei M auritius. Anglia a acelaşi tim p şi-a asigurat un rol
ricius sau M auritius din Oceanul sonţial al sistemului de apărare conducătoare favorizau populaţia Consultativă. Victoria a fost o b ţi­ respins cererile Iui Koenig. în urma im portant în problemele interne.
Indian, teritoriu cu o suprafaţă de anglo-amcrican „la est de Suez*. fran« o-m nurilană şi pe creoli, Sn- nută do Partidul M uncii al popu­ cărui fapt reprezentanţii P artidu­ El s-a folosit de acest drept pen­
2.0H9 kmp. si cu o populaţie de Insula M auririus a fost desco­ credinţîndu-le posturi de conduce­ laţiei hinduse, al cărei conducător, lui m auritnn au părăsit demon­ tru crearea, aşa cum am am intit,
750.1)00 locuitori. In cursul îi: estui perita in 1507 de navigatorul poi - re pe insula, sup/inind astfel dis­ dr. Seewoosagur Ramgoolam, a de­ strativ sala. Totuşi, conferinţa a a unei baze în comun cu am eri­
an, vor fi organizate alegeri ge­ Itighez Pedro de Mastarcnhas. c rim in ă rii alte grupuri ale popu­ venit p rim -m inislru. prezentînd un continuat. A fost stabilit term enul canii pe insula Dîego G am a. A-
nerale — ale c ăror amănunte sint după «are în 150G a fost ocupata laţiei. Franco-m aurilanii sint, din program c arc prevedea independen­ (le acordare a independentei (19GC), ceasta va reprezenta cea mai mare
puse la punct de o comisie în fiin ­ de olandezi, trecînd apoi tim p de punct de vedere economic, cel mai
ţată la Port l.ouis, capitala terito­ aproape 100 de ani in m lin ilc fra n ­ p rivile g ia t grup din acest stat m i­
riu lu i — după care M auririus se va cezilor, pentru ca, după războaiele niatural — în m iinile lor se află
proclama stat independent. Anglia napoleoniene, să devină colonie m ajoritatea păm inlurîlor arabile,
isi va menţine însă în continuare enelezâ. principalele plantaţii de zahăr. Ei
dom inaţia colonială asupra (îtorva l'rm n şii p rim ilo r cuceritori sînt Işi apără poziţia socială. Insă în
MAURITIUS cia, A ldalra. Farquahar, Deornrhcs cîteva mii de creoli, care. îm pre­ c aselor ridic ate în stilu l epoi ii vic­ ţa insulei în cadrul Commonwcalt- a fost elaborat un plan de îm păr­ bază în cadrul planului britanic
m ici insule de corali (Dîego Gar-
lumea p rivile g iilo r lor, deasupra
ună cu cei 200.000 de locuitori de
de
şi altele) care ţin, din punct
hului şi întărirea legăturilor cu A-
vedere adm inistrativ, de teritoriul provenienţă franceză, sau de o ri­ toriene. adie un vin t al tim p u rilo r l’ric-a dc est. In sc himb, .lules Koe- ţire corespunzătoare în circum ­ de extindere a punctelor aviatice
noi. şi chiar guvernul englez p ri­
scripţii electorale pentru a evita
mmmmammmmmmmmmamemmmmsammmnamm gine engleza, reprezintă «ea mai şi m aritim e „de sp rijin " de pe
M auririus .şi pe care le-a achizi­ veche populaţie a insulei. Ineepîud veşte în mod mai realist situaţia nîg. liderul P artidului m au/itan, ciocnirile intre diferitele populaţii. insulele nepopulale din Oceanul
ţionat contra sumei dc 10 milioane din secolul al X V III-le a , coloniştii insulei. rcprezentînd păturile privilegiate Va apăra oare acest lucru insula Indian. Deci, se poate spune că
dolari. In tim pul tratativelor p ur­ f/an«ezi au început să aducă pe I)in 13G1. insula M auritius are (de opoziţie), s-a pronunţat pentru de izbucnirea unor noi fu rtu n i ? fu rtu n ile nu au încetat să bată
tate in această problemă, nu s-a plantaţiile de zahăr sclavi a fri­ statut de colonie semiautonomă (mi alipirea insulei la Marea B riU nie Fapt este că guvernul englez a îm ­ deasupra insulei M auritius.
pronunţat cuvîntul .baze m ilita -* cani, iar după abolirea sclaviei — un guvern şi o Adunare Legisla­ şi menţinerea de către locuitori a puşcat doi iepuri deodată — s-a
re” , insă ulterior s-a dovedit câ hinduşi. tivă form ată din 52 de deputaţi, cetăţeniei engleze. situat pe poziţia m a jo rită ţii h in ­ G. D.