Page 92 - Drumul_socialismului_1966_06

PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3572

-■» -1 ^ ~ >r; T J J p T >
VIATA I

ŞTIRI INFO RM AŢII COMENTAR»

S O F I A : Sesiunea Comisiei mixte Lucrările Congresului P.C.

interguvernamentale româno-bulgare din S. U. A. rea negrilor pentru drepturi civile
se subliniază că In prezent ea dis­
pune de noi metode şi diferite fo r­
De asemenea, au fost examinate
a luat sfîrşit probleme referitoare la lucrările de tea română de Gheorghe Râdulescu, NEW YORK 25 (Agerpres). — al me de organizare, de un înalt grad
de unitate a populaţiei de culoare.
vicepreşedinte al C onsiliului de M i­
„Trebuie creată unitatea Intre miş­
niştri al Republicii Socialiste Româ­
proiectare a complex'ului hidrotehnic
Congres
Cel de-al X V IIf-le a
Islaz. — Somovit pe Dunăre, la con­ nia, iar din partea bulgară de .Jivko P artidului Comunist din Statele U- carea populaţiei de culoare şi m iş­
SOFIA 25 (Agerpres). — Tn zilele strucţia unor lin ii electrice pentru Jivkov. prim-vicepreşedinte al Consi­ nite ale A m ericii a aprobat vineri carea muncitorească. Lupta îm p o tri­
de 24 si 25 iunie 1956 a avut loc la tranzitul prin Republica Socialistă liu lu i de M in iştri al Republicii Popu­ activitatea partidului in problemele va tu tu ro r form elor de discrim inare
Sofia, sesiunea a V l-a a Comisiei România a energiei electrice desti­ lare Bulgaria. m işcării sindicale, de tineret şi a în industrie şi lichidarea barierelor
m ixte interguvernam entale romăno- nate Republicii Populare Bulgaria, Cu prile ju l încheierii lucrărilor ce­ m işcării negrilor din S.U.A. Congre­ de culoare în sindicate constituie ca­
bulaare de colaborare economică şi precum şi la colaborarea organelor lei de-a Vl-a sesiuni a Comisiei m ix ­ sul a adoptat o rezoluţie în problema lea spre o asemenea unitate", sc a-
tehnico-ştiinţificâ. de gospodărire a apelor din cele te interguvernam entale rom âno-bul­ tineretului şi una în problema ne­ rată in rezoluţie.
Comisia a analizat modul cum două ţâri. gare de colaborare economică şi teh- grilor. In continuarea lucrărilor, delega­
s-au îndeplinit prevederile sesiunii Lucrările sesiunii au decurs intr-o nico-stiinţifică. Jivko Jivkov, prim - „Peste 2,5 milioane de tine ri şi ţii la Congres au dezbătut raportul
precedente, constatînd că se dezvolta vicepreşedinte al C onsiliului de M i­ tinere au participat la mişcarea de Comisiei pentru elaborarea Proiectu­
cu succes colaborarea economică şi atmosferă de prietenie şi înţelegere niştri al R.P. Bulgaria, conducătorul lui de program al partidului. A fost
protest îm potriva agresiunii S.U.A.
schimbul de m ărfuri intre cele două reciprocă. Protocolul încheiat la sfîr- delegaţiei bulgare la lucrările sesiu­ in Vietnam, menţionează rezoluţia. adoptată în unanim itate o rezoluţie
ţări. situl sesiunii a fost semnat din par­ nii, a oferit un prînz. Două milioane şi jum ătate de tineri în care este aprobată linia generală
!,a sesiune au fost examinate re­ a Proiectului de program, ca bază
zultatele în tîln irilo r dintre m in iştrii americani s-au exprim at într-o fo r­ pentru dezbaterea viitoare a acestuia
îm potriva
orîn d u irii
mă sau alta
celor două ţări in domeniul indus­ in toate organizaţiile de partid în
triei construcţiilor de maşini şi in ­ întrevedere intre A. Rapacki monopoliste". Congresul a subliniat cursul anului 1967.
dustriei chimice. Ţinînd seama de a- necesitatea pregătirii unui document Delegaţii au adresat o telegramă de
privind poziţia partidului faţă de
cestpa, precum şi de lucrările efec­ rilo r externe al Afganistanului şî
tuate de specialiştii celor două părţi, şi M. Maiwandwal alte persoane oficiale. încorporarea tin e rilo r în armata protest preşedintelui Johnson îm po­
comisia a stabilit o scrie de măsuri A. Rapacki a fost p rim it de regele S.U.A. pentru a fi trim işi să p a rti­ triva intenţiei guvernului american
cipe la agresiunea din Vietnam.
concrete în .vederea lă rg irii liv ră ri­ K A B U L 25 (Agerpres). — In ca­ A fganistanului, Mohammed Zahir In rezoluţia cu p rivire la mişca­ de a ordona bombardarea portului
lo r reciproce de m ărfuri pe peri­ drul vizitei pe care o întreprinde în Şah. care a oferit apoi un prinz. în Hai Phong.
oada pînă in anul 1970, care. în do­ Afganistan, A Rapacki. m inistrul a- cinstea oaspeţilor polonezi.
meniul construcţiilor de maşini, duc facerilor externe al R.P. Polone, a A
la o creştere de circa două ori fată avut o întrevedere cu prim ul m inis­
de prevederile acordului comercial tru al Afganistanului, M. M aiw and­ luminarea diplomei şi a medaliei de
de lungă durată. wal. Au fost de faţă m inistrul aface­ încheierea sesiunii
Adunării de Stat laureat al Premiului „Lenin" lui J . Sambu
C om unicat com u n a R. P. Ungare U LA N BATOR 25 (Agerpres). — Popular al R.P, Mongole, diploma şi B IR M A N IA . — Vedere din Rangoon.
Skobelţîn,
preşedintele
Acari. D.
medalia de laureat al P rem iului „L e ­
C om itetului pentru decernarea pre­ nin". La ceremonie au participat J.
BUDAPESTA 25 (Agerpres). —
ceh o sio v a co -b irm a n Simbătă s-a încheiat sesiunea A du­ m iilo r internaţionale „Lenin" — Ţedenbal. prim -secretar al CC. al
„Pentru întărirea păcii între popoa­
P.P.R.M., preşedintele C onsiliului de
nării de Stat a R.P. Ungare. In u lti­ re". a înm înat.lui J. Sambu. preşedin­ M in iştri al R.P. Mongole şi alţi con­ „Cosmos-122“
PRAGA 25 (Agerpres). — In co­ borarea internaţională. Cele două ma zi a lu cră rilo r a fost discutat pro­ tele Prezidiului M arelui Hural ducători de partid şî de stat.
municatul dat p u b licită ţii la Praga, părţi s-au pronunţat pentru a p li­ iectul de lege cu pl ivire la cel de-al MOSCOVA 25 (Agerpres). —
cu p rivire la vizita făcută în R.S. Ce­ carea prin cip iu lu i universalităţii 111-1 ea plan cincinal. A luat cuvîntul, MOSCOVA 25 (Agerpres). — Agen­
hoslovacă de generalul Nc W in, pre­ O.N.U., cerînd restabilirea drepturi­ printre a lţii, Lajos Peher, vicepre­ La invitaţia M inisterului Apă­ ţia TASS anunţă că la 25 iunie în
şedintele C onsiliului Revoluţionar al lor R.P. Chineze in această organi­ şedinte al G uvernului Revoluţionar Vâzifa Iui de Gaulle în U.R.S.S. ră rii al U.R.S.S,, sîmbâtă a sosit Uniunea Sovietică a fost lansat sa­
U niun ii Birmane, se constată cu sa­ zaţie. Se subliniază, de asemenea, că M uncitoresc-! arânesc Ungar, care a la Moscova, o delegaţie m ilitară te litu l a rtific ia l al Pâm întului —
tisfacţie lărgirea colaborării ceho- cele două ţări sprijină măsurile în tras concluziile asupra dezvoltării e- MOSCOVA 25. — Coresponden­ După cum anunţă agenţia a Pakistanului condusă de mare­ „Cosmos-122". Satelitul s-a plasat pe
slovaco-birmane, subliniindu-se co­ domeniul dezarm ării care contribuie conomiei naţionale ungare şi a tra ­ tul Agerpres, S. Podinâ, 'transmi­ TASS, în drum spre Leningrad o orbită circulară avînd param etrii
interesarea acestor ţă ri în dezvolta­ la slăbirea încordării internaţionale. sat sarcinile acesteia. te: Sîmbâtă dimineaţa, preşedin­ preşedintele de Gaulle a vizitat şalul Nur Khan, comandantul su­ apropiaţi de cei prevăzuţi. Agenţia
rea re la ţiilo r lor de prietenie pe baza tele Franţei şi persoanele care-l cosmod romul Baikonur, prem al forţelor aeriene. menţionează că la bordul satelitului
p rin cipiu lu i avantajului reciproc. însoţesc. împreună ru N ikolai
Cele două părţi si-au exprim at în g ri­ Podgornîi. ‘preşedintele Pre/âdiu- In aceeaşi zi preşedintele Fran­ este instalată aparatură ştiin ţifică
jorarea faţă de situaţia din Vietnam, BRAZILIA: Procesul celor 300 de lui Sovietului Suprem al U.R.S.S., ţei a sosit la Leningrad, unde va destinată continuării cercetării spa­
arâtînd că această problemă trebuie au părăsit Novosibirskul. petrece zilele de duminică şi luni. ţiu lu i cosmic conform program ului
soluţionată pe baza acordurilor de anunţat la 16 m artie 1962. Aparatura
la Geneva din 1954 şi a respectării marinari s-a încheiat cu sute
dreptului inalienabil al poporului funcţionează normal.
vietnamez, de a-şi hotărî singur soar­
ta. In com unicai se arată că m enţi­ de condamnări la închisoare lansale de patrioţi în provincia Thu
nerea păcii in Europa are un rot VIETNAMUL DE SUD Dau Mot 7 avioane, un elicopter,
deosebit în asigurarea păcii mondiale. Rro DE JANEIR O 25 (Agerpres). Goulart. După 24 de ore de dezba­ precum şi cîteva tancuri au fost
In continuare se relevă sprijin u l a- La Rio de Janeiro s-a încheiat v i­ teri, ju riu l, alcătuit din patru jude­ distruse de foiţele patriotice. Convorbiri
cordat de cele două părţi luptei de neri procesul celor 300 de m arinari De asemenea, în provincia Ba Ria,
eliberare a ţâ rilo r aflate încă sub acuzaţi că în aprilie* 1964 au p a rti­ cători m ilita ri şi unul civil, a hotarît @ Numeroase atacuri ale forţelor patriotice îm­ după 20 de zile de atacuri neîntre­
dom inaţia colonială. Subliniindu-se cipat la o întrunire cu caracter poli­ condamnarea pe termene de 2 pînă rupte, 1.020 de soldaţi, dintre care sudanezo- etiopiene
necesitatea soluţionării pe cale paş­ tic interzisă de comandanţii marinei, la 10 ani a 254 de m arinari, ceilalţi potriva trupelor americane. ® A fost scos din luptă 955 americani, au fost scoşi din
luptă. 15 elicoptere şi şase care de
nică a problemelor litigioase in te r­ protestînd îm potriva arestării unora fiind achitaţi. Liderul m işcării m ari­ luptă au fost nim icite.
naţionale. comunicatul menţionează dintre colegii lor şi manifestindu-si Anselmo, a fost con­ un mare număr de militari. ® S-au capturat impor­ K H A R T U M 25 (Agerpres). —
★
im portanţa Organizaţiei N aţiunilor public sprijinu l faţă de programul de narilor. Jose SA1GON 25 (Agerpres). — Două u- Un com itet m inisterial sudanezo-
Unite in menţinerea păcii şi în cola­ reforme al fostului preşedinte .Joao damnat la 10 ani şi 8 luni Închisoare. etiopian a început la K hartum con­
tante cantităţi de arme şi muniţii. n ilâ ţi guvernamentale au căzut sîm­ vo rb iri în vederea soluţionării pro­
bâtă dimineaţa într-o ambuscadă a blem elor de frontieră existente in ­
forţelor patriotice în provincia Kien
SAJGON 25 (Agerpres) — me/e Ie declanşează îm potriva tru ­ Tuong (77 kilom etri de Saigon). Au tre cele două ţâri. Din partea etio-
pianâ participă m inistrul apărării,
Agenţiile de presă transm it noi a-
O.S.Â. a hofărît retragerea trupelor mănunte privind atacurile continue pelor americane. fost anunţate pierderi grele de par­ Mengesha, şi m in istru l de externe
In provinciile Quang Nam, Binh
pe rare forţele patriotice sud-vietna- tea trupelor saigoneze. Katema Y ifru , iar din partea suda-
Dinh şi Bien Hoa, relatează agenţia De asemenea, in noaptea de vineri neză, prem ierul Mahgoub, care este
interamericane din Republica Dominicană VNA, au fost lansate în ultim ele spre sîmbâtă, p atrioţii au lansat un în acelaşi tim p şi m inistru de ex­
zile numeroase atacuri simultane îm ­
atac asupra postului de la An Hoa.
potriva unor unităţi americane. 400 provocînd pierderi însemnate garni­ terne. Va fi discutată o propunere
de soldaţi au fost ucişi, iar nume­ zoanei saigoneze. sudaneză p rivind crearea unei co­
W ASH IN G TO N 25 (Agerpres). — economice în Republica Dominicană. pective a legalizării intervenţiei. De­ roşi a lţii răniţi. m isii care să definească frontiera
Consiliul Organizaţiei Statelor A- Reprezentanţii M exicului, Chile, legatul M exicului a declarat, exp ri- ★ între Etiopia şi Sudanul în zona
SAIGON 25 (Agerpres).
— După
mericane (O.S.A.). a luat vineri în Ecuadorului, Perului, Uruguayului A mînd punctul de vedere al celor şase Tn districtul Binh Kie. patrioţii au cum menţionează agenţia Associated N ilu lu i Albastru, în legătură cu care
discuţie problema retragerii trupe­ Venezuelei, care s-au opus la 6 mai state menţionate, că existenţa fo r­ atacat o unitate guvernamentală, 108 Press, simbătă au sosit în Vietnam ul de mai m ulţi ani există o dispută.
lo r interamericane din Republica Do­ 1965 creării forţelor interamericane ţelor armate străine in Republica persoane au fost scoase din luptă, de sud noi trupe americane cu un e-
minicană. In şedinţa plenară s-a a- şi constituirii comisiei ad-hoc pentru Dominicană a fost nelegalâ chiar de numeroase arme şi m un iţii au fost fectiv de 1 000 de persoane. Ele au
doptat o rezoluţie, care prevede re­ Republica Dominicană, au arătat, cu la început. OS.A. nu a avut dreptul capturate. A lţi 300 de soldaţi ame­ fost încartiruite Ih baza m ilita ră de
tragerea acestor forţe în decurs de p rile ju l dezbaterilor din consiliu, că să trim ită trupe la Santo Domingo, ricani şi 200 guvernam entali au fost la Bien Hoa, la 24 kilom etri de Sai­
90 de zile. începînd cu cîteva zile guvernele lor cămin pe aceeaşi pozi­ a 9pus Em ilio Oribe, delegatul U ru­ scoşi din luptă in urma atacurilor gon.
înainte de 1 iulie (cînd noul preşe­ ţie de dezaprobare a intervenţiei guayului. deoarece ea nu este o o r­ Interviul
dinte al Republicii Dominicane, Joa- O.S A. Votul favorabil retragerii fo r­ ganizaţie suprastatală ci o federaţie
quin Balaguer, va prelua oficial ţelor interamericane nu înseamnă o în care statele trebuie să aibă drep­
funcţia). S-a hotărit, totodată, îm pu­ recunoaştere de către guvernele res­ tu ri egale. lui M. Debaf
ternicirea comisiei ad-hoc — consti­ Un comunicat privind întrunirea
tuită din reprezentanţi ai Statelor
Unite, Braziliei şi Salvadorului — cu comandanţilor militari argentinieni B R A Z Z A V IL L E 25 (Agerpres) —
organizarea retragerii celor 8 000 de S.U.4.: ..M arşul In tr-un interviu acordat televiziu­
m ilita ri staţionaţi la Santo Domingo. BUENOS AIRES 25 (Agerpres) — arm atei s-au iv it divergenţe în le­ nii congoleze, Massemba-Debat. pre­
Hotărîrea de
retragere a forţelor
interam ericane. alcătuite în m a jo ri­ îm p otriva fricii66 co n tin u ă Intr-un comunicat publicat în u r­ gătură cu oportunitatea de a brusca şedintele Republicii Congo (Brazza-
vi 1 Ie), a declarat că ţara sa este gala
tate din m ilita ri ai Statelor Unite si ma unei în tru n iri a com andanţilor evenimentele. Mai m ulţi generali să colaboreze cu toate statele, o ri­
un număr sim bolic de reprezentanţi NEW YORK 25 (Agerpres). — de-al treilea grup, urm ind ca in tra ­ m ilita ri argentinieni se afirm ă „vo­ s-ar fi pronunţat îm potriva unei ac­ unde s-ar afla ele la Apusul sau
ai Braziliei si ai unor ţâri din Am e­ „M arşul îm potriva fric ii" al negri­ rea în Jackson să o facă împreună. inţa înaltulu i comandament de a ţiuni m ilitare premature ce ar putea Răsăritul A fric ii, în Asia sau în A-
rica Centrală, a fost luată sub pre­ lor din Mississippi s-a îm părţit v i­ Pe de altă parte, se anunţă că contribui la găsirea unei soluţii pen­ compromite succesul campaniei şe­ meriea Latină — „dacă aceste state
siunea opiniei publice latino-am eri- neri in trei grupe. Cea mai im por­ preşedintele Johnson a avut vineri tru problemele care afectează ţara filo r m ilita ri îm potriva puterii c iv i­ vor respecta suveranitatea noastră".
cane. Pe de altă parte, Statele Unite tantă dintre acestea, condusă de re­ o întrevedere cu m inistrul justiţiei al si la consolidarea sta b ilită ţii in s titu ­ le, lansată la sfîrşitul lunii mai sub El a subliniat apoi că „guvernul
au acceptat cererea reprezentantului verendul M artin Luther King. a ple­ S.U.A., Nicholas Katzenbach, cu care ţiilo r tării". In legătură cu acest co­ pretextul slabei eficiente a măsu­ eongole2 depune eforturi susţinute
dominican de a se convoca Consiliul cat la Philadelphia, unde a partici­ a discutat situaţia din statul M issi­ municat, observatorii apreciază că rilo r luate de autorităţile civile în pentru a se apropia de statele a fri­
O.S A. in această problemă urm ărind pat la un m iting de protest împo­ ssippi, ca urmare a tu lb u ră rilo r pro­ pericolul unei acţiuni imediate a m i­ vederea rezolvării problem elor ţârii. cane. Poziţia Republicii Congo (Bra-
să obţină o nouă consemnare în do­ triva uciderii acum doi ani de către vocate de îm potrivirea rasiştilor faţă lita rilo r îm potriva guvernului pare De altfel, doi generali de aviaţie au zzavilîe) este cunoscută, a spus el.
cumentele OS.A. a existenţei ..tor­ rasişti a trei luptători pentru drep­ să fi fost înlăturat. In cercurile a- fost sancţionaţi pentru incitare la Noi dorim să colaborăm în domeniile
telor interam ericane" de intervenţie, tu rile civile. Un alt grup îsi conti­ de participanţii Ia „M arşul îm potri­ propiate de M inisterul A părării se economic, cultural, tehnic şi ş tiin ţi­
şi pe această bază o posibilitate h nuă drum ul către localitatea Tou- va fric ii". crede că în cadrul comandamentului rebeliune. fic.
folosirii lo r ulterioare. H otârirea de galoo, situată la c îţi va kilom etri de
retragere a fost luată in momentul Jackson. capitala statului Mississi­
şi în maniera care permite, de fapt, ppi, şi ţinta finală a marşului. Cea
continuarea amestecului in treburile de-a treia grupă a rămas la Can­ - f R A W A LP IN D I. — M in istru l pakistanez al ju stiţiei, S.
interne ale Republicii Dominicane, ton, unde joi seara poliţia a u tili­ - f H E LS IN K I. — După cum transmite agenţia TASS, la M. Zafar, a dat în cursul şedinţei de vineri asigurări parla­ zile în R.F. Germană. Delegaţia italiană va avea convorbiri
ultim ele im itaţi urm ind, aşa cum zat îm potriva participanţilor la marş şantierele navale din Turku, Finlanda, a fost lansat la apă m entului câ politica Pakistanului n-a suferit nici o modificare cu cancelarul Erhard. m inistrul de externe, Schroder, şi cu
prevede rezoluţia, să părăsească ţara gaze lacrimogene, interzicîndu-le cnrgobotul „M orskoi-1". prim ul din seria de 11 vase coman­ m inistrul apărării, von Hassel, precum şi cu alte personali­
în luna septembrie. S-a ui măi it. to t­ să-şi amplaseze corturile, pentru a date de Uniunea Sovietică. Cargobotul „M orskoi-1" are un de­ şi câ Pakistanul nu va accepta nici o ofertă de aju to r din tăţi politice vest-germane. In centrul discu ţiilo r se vor afla
străinătate care ar fi legată de condiţii politice. Vorbind des­
odată, crearea impresiei că SU.A. petrece noaptea. în curtea unei şcoli plasament de 1.500 tone bruto. pre obiectivele imediate ale politicii externe a Pakistanului, problemele A lianţei atlantice, în urma recentelor hotâriri
adoptate de Franţa.
sînt într-adevâr de acord cu retra­
frecventată de negri. După ce gru­ - f NEW YORK. — Avocaţii lui .Jack R ub'\ asasinul lui Lee el a spus câ acestea sînt in esenţă lupta pentru pace, solu­
gerea trupelor de intervenţie, folo­ pul condus de M artin Luther K ing Oswald, asasinul prezum tiv al preşedintelui Kennedy. au ce­ ţionarea diferendului asupra Caşm irului şi sprijinirea ţă rilo r - f TOKIO . — P o triv it unei statistici date pu b licită ţii vineri
sind de fapt perioada celor trei luni se va întâlni cu cel de la Canton, rut comutarea pedepsei cu moartea clientului lor Ei au a r­ cu care Pakistanul are legături de prietenie. de m unicipalitatea oraşului Tokio, la 1 iunie 1966, populaţia
pentru a-şi întări poziţiile politice ţi aceştia vor porni pe urmele celui gumentat această cerere, referindu-se la o lucrare nepublwată capitalei japoneze se ridica la 11.021.579 locuitori.
încă a judecătorului Brown, p o triv it căreia procesul prezidat -f TUNIS. — La Tunis s-<i deschis cel de-al lV-lea Congres
de el. in care Ruby * fost condamnat la moarte, nu s-ar „fi al U niunii naţionale a fem eilor tunisiene. C uvîntul de des­ + C IU DAD DE P A N A M A . — Din Muzeul naţional din Ciu-
desfăşurat după toate rigorile legii". chidere a fost rostit de preşedintele Burghiba. După cum se dad de Panama a fost furată 2i 1 ele trecute o întreagă colecţie
ştie. in cei 10 am, ce s-au scurs de la proclamarea indepen­ de obiecte şi monede de aur datînd din perioada dinaintea
+ LONDRA. — „R ăzboiul" staţiilor de raciio-pîrat din A n­ denţei. în Tunisia a fost abolită poligamia, iar femeii i-au fost descoperirii A m ericii de către Columb. Directorul muzeului,
glia continuă. Postul „Radio C ity", al cărui director a fost acordat drepturi politice, economice şi sociale egale cu băr­ Alejandro Mendez, a declarat câ obiectele valorau peste
asasinat zilele trecute de concurenţii săi. continuă să lie ocu­ batul. 730.000 de dolari.
pat de „p ira ţi". Aceştia au ameninţat vineri că voi' arunca
în aer platform a pe ca-e se află antena principală a em iţă­ -f CAIRO. — Comisia centrală pentru lichidarea rămăşi­ -f T O K IO — Pes<e şapte m ii de medici japonezi au o r­
torului şi vor distruge instalaţiile staţiei, dacă ar avea loc ţelor feudale din Republica Arabă Unită a aprobat o hotărire ganizat vineri greve, demonstraţii şi m itin g u ri în care au
vreo tentativă de reocupare a postului. Soţia celui asasinat. care prevede confiscarea de către «tat a pâm întului si bunu­ cerut guvernului să stabilească un sistem de salarizare pen­
Doioth.y Calvert, care hotărîse să preia conducerea staţiei, a rilo r unui număr1 de 12 fa m ilii de feudali. Hotărîrea a fost tru tinerii medici care după absolvire sînt obligaţi să lucreze
fost nevoită să renunţe din cauza am eninţărilor „p ira ţilo r". adoptată pr baza unei anchete care a stabilit câ feudalii res­ fără plată un an de zile. Asemenea acţiuni au avut loc in
pectivi au încălcat legea reformei agrare si au ascuns faţă oraşele Tokio. K.voto, Sappoio, Osaka etc.
+ PARIS. — Agenţia TASS anunţă că in capitala Franţei de organele statului unele suprafeţe de pârrhnt.
a fost semnat un acord între crupul industria! francez „Jaix" 4- W ASHINGTON. — Luînd cuvîntul în Senat liderul ma-
şi întreprinderea de comerţ exterior sovietică „M aşinoim port". - f NEW YORK — Fostul procuror general al Izraeiului. loi itâ iii democrate. Mike M ansfield, a protestat îm potriva in ­
Acordul prevedp livrarea în U.R.S S. a unei instalaţii com­ Gedeon Hausner, a declarat în cadrul unei emisiuni televi­ tenţiei guvernului american de a transfera cei 30.000 soldaţi
plete, combinate cu o capacitate de producţie de aproxim ativ zate la New York câ există dovezi, p o triv it cărora, fostul americani care se află în Franţa într-o altă ţară vest-euro-
un m ilion de tone benzină şi două milioane tone motorină lider nazist M artin Bormann trăieşte. El a spus câ întrucît peanft şi a arătat eâ ateste trupe trebuie să fie aduse acasă.
pe an.
Bormann a fost condamnat la moarte. în contumacie, la pro­
+ JOHANNESBURG. — Tribunalele din Port Elizabeth au
+ LONDRA. — Surse inform ate din Londra au făcut cu­ cesul crim in a lilo r de război de la Nurnberg" „dacă el va fi condamnat un număr de 14 africani pe termene variind în­
noscut câ prim ul m inistru britanic. Wilşon, va pleca în S.U.A. prins se va pune numai problema executării sentinţei". tre 3 şi 6 ani. numai pentru sim plul m otiv câ aparţin orga­
nizaţiei „Congresul Pan-African". Se ştie câ guvernul din
probabil la 17 sau 18 iulie. Nu se aşteaptă nici un rezultat
- f ROMA. — Agenţia ANSA anunţă câ preşedintele Con­ Republica Sud-Africană a prom ulgat o serie de legi rasiste,
spectaculos de pe urma convorbirilor prem ierului britanic siliulu i de M in iştri al Italiei. Aldo Moro, însoţit de m inistrul cu ajutorul cărora poate arunca in temniţe pe p a trio ţii sud-
cu preşedintele S.U.A., Johnson, afirm ă aceleaşi surse. de externe Am intore Fanfani, va face o vizită oficială de 5 africani.
R. P. B U LG AR IA. — Noile construcţii din oraşul Plovdiv.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită în numerar conform aprobării D irecţiei Generale P.T.T.R. — nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949, — T iparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva
40.or>5