Page 1 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 1

\

                                                                                                   PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE.  UNIJI-VA I
                                                                                                                                                                  C O M U N I C A T                                   C O M U N




                                                                                                                                                       cu  privire  la  vizita  de  stat  tn  Republica  Socialistă  România


                                                                                                                                                                        a  Excelenţei  Sale  generalul  Ne  Win,


                                                                                                                                                       preşedintele  Consiliului  Revoluţionar  al  Uniunii  Birmane


                                ORGAN  AL«S3MITETULUIREGIDNAI HUNEDOARA AL P CI SI AL SFATULUI POPULAU REGIONAL                                        publicii  Socialiste  România,  Chivu  Stoica,  Excelenţa  Sa   lărgirea  continuă  a  sTerei  colaborării  reciproc  avanta­
                                                                                                                                                         La  invitaţia  preşeo'.inlelui  Consiliului  de  Stat  al  Re­
                                                                                                                                                                                                            joase  in  domeniul  economic,  tehnico-ştiinţific  şi  c u ltu ­
                                                                                                                                                       generalul  Ne  W in,  preşedintele  C onsiliului  Revoluţio­  ral  şi  au  convenit  să  depună  noi  e forturi  in  vederea
                                                                                                                                                       nar  al  U niunii   Birm ane.  a  făcut  o  vizită  de  stat  in   fo lo sirii  lo r  mai  depline
                                                                                                                                                       România  intre  24-27  iu n ie   1966  Excelenţa  Sa  generalul   Ambele  părţi  au  apreciat  că  vizitele  reciproce  intre
                                                                                                                                                       Ne  W in  a  fost  însoţit  Ln  vizita  sa  de  doamna  Ne  W in,   conducătorii  români  şi  birm ani.  precum  şi  discuţiile
                      ANUL  XVIII.  NR.  3574                           VINERI  1  IULIE  1966                           4  PAGINI  -   25  BANI       de  comandorul  Thaung  T in,  m inistrul  minelor,  colone­  deschise  şî  sincere  purtate  în  tim pul  acestora,  au  o
                                                                                                                                                       lul  Maung  Shwe,  m in is tru l  industriei  şi  muncii,  colo­  mare  im portantă  pentru  dezvoltarea  înţelegerii  şi  cola­
                                                                                                                                                       nelul  Than  Sein*  m in is tru l  transporturilor  şi  com uni­  borării  dintre  cele  două  ţări  şi  popoare.
                                                                                                                                                       caţiilor,  Daw  K h in   May  Aye,  şi  alte   oficia lită ţi   ale   Ele  au  fost  de  acord  că  menţinerea  păcii  şi  asigura­
                                                                                                                                                       U niunii  Birmane.                                   rea  securităţii  internaţionale  constituie  cea  mai  im por­
                                                                                                                                                         In  tim pul  şederii  în  Republica  Socialistă  România,   tantă  sarcină  care  stă  astăzi  în  faţa  întregii  om eniri.
                                  LUCRĂRILE                                               SESIUNII                                                     de  dezvoltarea  industrială  a  României  şi  de  aspectele   carea  nivelului  de  viaţă  al  popoarelor  lor.  conducătorii
                                                                                                                                                       preşedintele  Consiliului  Revoluţionar  al  U niunii  B ir­
                                                                                                                                                                                                            Preocupaţi  de  progresul  economic  şi  social  şi  de  rid i­
                                                                                                                                                       mane,  generalul  Ne  Win.,  şi  suita  sa  au  luat  cunoştinţă
                                                                                                                                                                                                            R epublicii  Socialiste  România  şi  U niunii  Birmane  au
                                                                                                                                                       islonce  şi  culturale  d in   viaţa  poporului  român.  Pre­
                                                                                                                                                       şedintele  Consiliului  R evoluţionar .şi  persoanele  care  il   reafirm at  interesul  comun  pentru  menţinerea  păcii  in ­
                                                                                                                                                                                                            ternaţionale  şi  promovarea  unei  atmosfere  de  coope­
                                                                                                                                                       însoţesc  au  vizitat  o ra lu l  Bucureşti,  obiective  econo­  rare  pe  plan  internaţional.  Exprim indu-şi  convingerea-
                                                                                                                                                       mice  şi  centre  industriale  din  regiunile  Ploieşti  şi  Ba­  trib uie   la  înfăptuirea  acestui  obiectiv  esenţial,  ambele
                                                                                                                                                                                                               fiecare  stat.  mare  sau  mic,  poate  şi  trebuie  să  con­
                                                                                                                                                       cău,  fiin d   întîm pinaţi  pretutindeni  cu  multă  căldură
                MARII                           ADUNĂRI                                          NAŢIONALE                                             şi  ospitalitate,  expresie  a  sentimentelor  de  sinceră  prie­  părţi  »şi-au  reafirm at  hotârirea  de  a-şi  spori  eforturile
                                                                                                                                                       tenie  şi  respect  reciproc  dintre  cele  două  popoare
                                                                                                                                                                                                            in  vederea  favorizării  înţelegerii,  colaborării  şi  priete­
                                                                                                                                                         La  25  iunie,  secretarul  general  al  Com itetului  Cen­
                                                                                                                                                                                                            niei  între  popoare,  pentru  asigurarea  păcii  in  lum?.
                                                                                                                                                       tral  al  P artidului  Comunist  Român,  Nicolae  Ceauşescu,
                                                                                                                                                                                                              Considerind  că  folosirea  sau  ameninţarea  cu  folosi­
                                                                                                                                                       împreună  cu  preşedintele  Consiliului,  de  Stat,  Chivu   rea  forţei  trebuie  evitată  cu  desăvîrşire,  cele  două  părţi
                                                                                                                                                       Stoica,  preşedintele  C onsiliului  de  M iniştri,'  Ion  Gheor-   şi-au  exprim at  convingerea  că  interesele  m enţinerii  pă­
                                                                                                                                                       phe  M aurer,  şi  prim -vicepreşedintele  C onsiliului   de   cii  şi  asigurării  progresului  om enirii  cer  stricta  respec­
                                                                                                                                                       M iniştri,  A lexandru  Bîrlădeanu,  a  avut  o  întrevedere   tare  a  p rin c ip iilo r  suveranităţii,  independenţei,  egali­
                                                                                                                                                       cu  preşedintele  C onsiliului  Revoluţionar,  generalul  Ne   tă ţii,  neamestecului  în  treburile  interne  şi  avantajului
                  Joi  au  continuat  lucrările  celei   Proiectul  de  lege  pentru  adoptarea   dignare  pe  noi,  deputaţii  M arii  A-   rală  la  punctul  doi  al  ordinei  de  zi.   Win.
                de-a  V-a  sesiuni  a  M arii  Adunări   planului  de  stat  de  dezvoltare  a  e-   dunări  Naţionale,  şi,  desigur,   pe   Au  luat  cuvîntul  tovarăşii:  iNicolae   La  întrevedere  au  fost  de  faţă  Ilie  Murgulescu,  vice­  reciproc  ca  bază  a  re la ţiilo r  dintre  state.
                Naţionale   a   R epublicii  Socialiste   conomiei  naţionale  pe  anii  1966-   toţi  cetăţenii  ţă rii  noastre.  El  re­  Petre.  Bucur^Şchiopu,  Veroniea  A r­  preşedinte  al  C onsiliului  de  Stat,  Corneliu  Mân-escu,   Cele  două  părţi  şi-au  reafirm at  adeziunea  lor  deplină
                România.                         1970  —  au  luat'  cuvîntul  tovarăşii:   prezintă  un  pericol  major  la  pa-\   deleana,  M ihail   Levente,  Nicolae   m inistrul  afacerilor  externe,  Andrei  Pâcuraru,  mem­  la  p rin cip iile   Cartei  Organizaţiei  N aţiu nilo r  Unite  şi
                                                 Constantin  Drâgan,  Gheorghe  Roşu,   cea  lum ii.  De  aceea  adresez  tovară­  Bădescu,  Cristofor'Sim ionescu,  Voi-                                   s-au  pronunţat  pentru  întărirea  ro lu lu i  şi  eficacităţii
                  La   lucrări   participă   tovarăşii                                                                                                 bru  al  C.C.  al  P.C.R  .  Eduard  Mezincesru,  adjunct  al
                Nicolae  Ceauşescu,  Chivu   Stoica,   Neculai  Agaehi.   Remus  Râduleţ,   şului  preşedinte  al  C on siliu lu i\d e   nea  Marinescu,  Alexandru  Senco-   m inistrului  afacerilor  externe,  şi  Gheorghe  Popescu,   Organizaţiei,  asigurarea  universalităţii  ei.  in  aşa  fel
                                                                                                                                                                                                            incit  sâ  reflecte  cu  fidelitate  realităţile  lum ii  contem­
                                                                                   M in iştri  întrebarea:  ce  atitudine  în ­
                Ion  Gheorghe   Maurer,  Gheorghe   Clement  Rusii.  Nicolae  Doggendorf,   ţelege  să  ia  guvernul  ţă rii  noastre   vici,  M ihai  Suder,   M axim    Ber-   ambasadorul  Republicii  -Socialiste  România  la  Ran-   porane.  Părţile  sp rijin ă  restabilirea  imediată  in  Orga­
                                                 D um itru  Ţam bric,  Emil  Drăgănis-
                Apostol,  Alexandru  Bîrlădeanu,  E-                                                                ghianu;                            goon.
                                                                                                                                                                                                            nizaţia  N a ţiunilor  Unite  şi  in  toate  organismele  sale  a
                m il  Bodnaraş,  Alexandru  Drăghici,   cu,  loan  Bordaş,  Vasile  V ilcu,  Ion   în  legătură  cu  această  gravă  extin­  Dezbaterea  la  acest  punct  de  pe.   Din  pai tea   birm ană  au  fost  prezenţi   comandorul   d re p tu rilo r  legitime  ale  Republicii  Populare  Chineze.
                                                                                   dere  a  războiului  in  V ietnam ul'de
                Paul   Niculescu-M izil,  Ilie   Vcrdeţ,   Nasta,  Zaharia  Stancu,  Teodor  Haş,   noi d  prin  noua  decizie  a  cruveriiu.^   ordinea  de  zf  s-a  încheiat.  Thaung  Tin.  m inistrul  m inelor,  colonelul  Maung  Shwe,   Conştiente  de  pericolul  pe  carc-l  prezintă  pentru
                                                 losif  Uglar.
                M axim   Bcrghianu,   Petre  Borilă,   Deputatul  acad  Horia  Hulubei  a   lui  Statelor   Unite  ale  Ameriqfî?"  Marea  Adunare  Naţională  a  vo-,   m inistrul  industrie»  şi  muncii,  colonelul  Than  Sein,  m i­  omenire  continuarea   acum ulării  de  armament,  cele
                Constantin  Di ăgan,  Gheorghe  Ră-                                 Tovarăşul  Ion  Gheorghe  Maurer   tat  în  unanim itate,  prin  vot  secret.   nistrul  transporturilor  şi  com unicaţiilor,  şi  colonelul   două  părţi  se  pronunţă  pentru  înfăptuirea  dezarm ării
                dulescu,  Leonte  Râutu,  Leontin  Să-   cerut  cuvîntul  pentru  a  adresa  o   a  declarat  că  va  da  răspuns  la  în ­  Legea  pentru  adoptarea  planului  de   Ko  Ko,  secretarul  C onsiliului  Revoluţionai.  genei ale.  pentru  distrugerea  integrală  a  stocurilor  exis­
                lăjan,  membri  supleanţi  ai  Comite­  întrebare  preşedintelui  C onsiliului                      stat  de  dezvoltare  a  economiei  na­  In  cursul  vizitei,  preşedintele  Consiliului  de  Stat  al
                tulu i  Executiv  şi  secretari  ai  C.C.   de  M in iştri  in  legătură  cu  bom bar­  trebare  în  şedinţa  de  după-amiază  ţionale  pe  anii  1966-1970,  după  ce   Republicii  Socialiste  România,  Chivu  Stoica,  a  avut   tente  de  arme  nucleare,  pentru  încheierea  unui  acord
                                                 darea  de  către  aviaţia  S.U.A.  a  su­  La  reluarea   lucrărilor  sesiunii   proiectul   fost  discutat  pe  articole.                                 privind  interzicerea  folosirii,  experim entării,  producerii
                al  R C R ,  vicepreşedinţi  ai  Consi­  burb iilo r  H anoiului  şi  a  oraşului   M arii  Adunări  Naţionale,  preşedin­             convorbiri  cu  preşedintele  Consiliului  Revoluţionar  al   şi  stocării  acestor  arme,  pentru  desfiinţarea  bazelor  m i­
                liu lu i  de  M iniştri.  Sint  prezenţi  v i­                                                        A n u n ^ re ^    rezultatului  votului,   U niunii  Birmane.  generalul  Ne  Win,  la  care  au  p a rtici­
                cepreşedinţii,  secretarul  şi  m em brii   Haifong  din  Republica  Democrată   tele  C onsiliului  de  M iniştri,   Ion   prin  care; Marea  Adunare  Naţiona­  pat  din  partea  română:  Alexandru  Bîrlădeanu,  prim -   litare  străine  şi  retragerea   trupelor  de  pe  te rito riu l
                                                                                                                                                                                                            altor  ţări,  pentiu  lichidarea  tuturor  blocurilor  m ilitare.
                                                 Vietnam.
                                                                                   Gheorghe  Maurer  a  răspuns  între­
                Consiliului  de  Stat              „A ţi  aflat,  ca  şi  mine,  din  piesa   bării  deputatului  Horia  Hulubei.  lă  dâ  putere  de  lege  planului  cin­  vicepreşedinte  al  C onsiliului  de  M in iştri,  Ilie  M urgu­
                  In  tribune  se  află  şefi  ai  m isiuni­  noastră  —  a  spus  el  —  că  aviaţia   Poziţia  guvernului  in  legătură  cu   cinal  —  >etapă  nouă  de  progres  şi   lescu,  vicepreşedinte  al  C onsiliului  de  Stat.   Grigore   Conducătorii  români  şi  birm ani  au  discutat  problema
                lor  diplom atice  acreditaţi  la  Bucu­  americană,  conform  ordinului   gu­  bombardarea  de  către  aviaţia  a-   prosperitate  în  viaţă  poporului  ro­  Geamănu,  secretarul  C onsiliului  de  Stat,  Corneliu  Mâ-   vietnameză  şi  au  apreciat  că  evenimentele  care  au  loc
                reşti,  numeroşi  invitaţi,  ziarişti  ro­  vernului   S.U.A.,  a  bombardai   tn   mericanâ  a  oraşelor  Hanoi  şi  H ai­  mân,  în  înflorirea  României  socia­  nescu,  m inistrul  afacerilor  externe,  Gheorghe  Cioară,   în  Vietnam   periclitează  pacea  in  Asia  de  sud-est  şi  în
                mâni  şi  străini.                                                                                  liste  —  este  prim ită   intr-o  atmos­  m inistrul  com erţului  pxterior.  Eduard  Mez.incescu,  ad­  lumea  întreagă.  Ei  au  fost  de  acord  că  o  reglementare
                                                 mod  sălbatic  suburbiile  H anoiului,   fong  a  fost  prim ită  de  deputaţi  şi   feră  de  puternică   însufleţire  În ­                               durabilă  a  problemei  vitenameze  poate  fi  realizată  nu­
                  Şedinţa  a  fost  deschisă  de  tova­  capitala  Republicii  Democrate  V iet­  in vita ţi  cu  aplauze  puternice,  înde­           junct  al  m in istrulu i  afacerilor  externe,  Gheorghe  Po­
                răşul  Ştefan  Voiter,   preşedintele   nam.  si  Haifongul,  cel  mai  mare   lungi  şi  a  fost  aprobată  prin  vot.   treaga  asistentă.  în  picioare,  aplau­  pescu,  ambasadorul  Republicii  Socialiste  România  în   mai  dacă  poporul  vietnamez  va  fi  lăsat  să-şi  rezolve
                M arii  Adunări  Naţionale.      port  al  ţă rii.  Gestul  reprezintă  o   în  unanim itate,  de  Marea  Adunare   dă  îndelung.      Uniunea  Birmană,  iar  din  partea  birm anâ:  comandorul   singur  propriile  probleme  şi  să-şi  hotărască  v iito ru l
                  In  continuarea  discuţiei  generale   nouă  crim ă  gravă  contra  poporului   Naţională           Lucrările  sesiunii  continuă.   Thaung  Tin.  m inistrul  minelor,  colonelul  Maung  Shwe,   fără  amestec  şi  presiune  străină.  Ei  consideră  că  orice
                la  punctul  doi  al  ordinei  de  zi  —  vietnamez.  El  ne-a  um plut  de  in­  A  continuat  apoi  discuţia  gene­   (Agerpres)     m inistrul  industriei  şi  m uncii,  colonelul  Than  Sein,  m i­  reglementare  finală  a  problemei  vietnameze  trebuie  să
                                                                                                                                                       nistrul  tra n spo rturilo r  şi  com unicaţiilor,  U  Ba  Saw.r   se  bazeze  pe  respectarea  p rin c ip iilo r  suveranităţii,  in ­
                                                                                                                                                       ambasadorul  U n iunii  Birmane  in  Republica  Socialistă   dependenţei,  u n ită ţii  şi  in teg rită ţii  teritoriale  a  V iet­
                                                                                                                                                       România,  colonelul  Ko  Ko.  secretarul  C onsiliului  Re­  nam ului  conform  acordurilor  de  la  Geneva  din  1954.
                                                                                                                                                       voluţionar  al  U niu n ii  Birmane,  U  Ohn  Khin,  secretarul   Părţile  consideră  că  existenţa  im perialism ului,  colo­
                            Raportul  Comisiei  economico-financiare                                                                                   executiv  al  M inisterului  A facerilor  Externe,  şi  colo­  nialism ului  şi  neocolonîalismului  în  toate  formele  şi
                                                                                                                                                                                                            m anifestările  loi  periclitează  eforturile  popoarelor  de
                                                                                                                                                       nelul  Maung  Maung  Kha,  secretai-  al  M inisterului  In ­
                                                                                                                                                       dustriei.                                            a  se  dezvolta  pe  calea  care  şi-au  ales-o  în  libertate  şi
                                                                                                                                                         In  cursul  întrevederii  şi  convorbirilor,  caic  au  de­  demnitate  Republica  Socialistă  România  şi  Uniunea
                                                                                                                                                       curs  într-o  atmosferă  de  cordialitate  şi  înţelegere  reci­  Birmană  îşi  reafirm ă  sp rijin u l  pentru  popoarele  aflate
                                                                                                                                                                                                            încă  sub  dominaţie  străină,  care  luptă  pentru  a  do-
                           prezentat de  deputatul  Manea                                                                                              procă,  a  avut  lo 'jfu n   .larg  schimb  de  vederi  in  legă­  bindi,  a  apăra  şi  consolida  independenta  lor  naţională
                                                                                                                                                       tură  cu  dezvoltarea  re la ţiilo r  de  prietenie  şî  colaborare
                                                                                                                                                       dintre  cele  două  ţâr»  şi  popoare,  precum  si  cu  privire   pentru  dezvoltarea  independentă  a  economiei,  cu ltu rii
                                                                                                                                                       la  unele  probleme  internaţionale  actuale  de  interes  co­  şi  progresului  lor  social.
                Comisia   economico-financiară   a   terelor,  in s titu ţiilo r  centrale  şi  între­  Cit  de  sugestiv  se  prezintă  poten­  unor  obiective  in  regiunile  şi  raioa­  mun  pentru  ambele  părţi
              M arii  Adunări  Naţionale,  întrunită   prinderilor,  reprezintă  ridicarea  sis­  ţia lu l  industrial  al  ţă rii  la  finele  cin­  nele  rămase  în  urmă  din  punct  de
              în  şedinţe  de «lucru  in  perioada  21—=29   tem ului  de  planificare  din  ţara  noas­  cinalului,  cind  ne  pîndim   că  produc­  (vedere  economic,  asigurîndu-se  crea­  Părţile  au  fost  de  acord  că  există  posibilităţi  pentru  (Continuare  in  pag.  a  3-a)
              iunie  1966,  a  examinat  proiectul  pla­  tră  pe  o  treaptă  superioară,  cores­  ţia  întregii  indu strii  din  anul  1938  va   rea  unei  baze  industriale  in  70   de
              nului  de  stat  de  dezvoltare  a  econo­  punzător  cerinţelor  obiective  ale  ac­  fi  realizată  în,  1970  în  numai   trei   raioane  care  în  prezent  sînt  lipsite
              miei  naţionale  pe  anii  1966— 1970  şi   tiv ită ţii  economice,  ale  mersului  îna­  săptămîni.   sau  nu  au  o  industrie   dezvoltată.
              proiectul  de  lege  pentru  adoptarea   inte  al  societăţii  româneşti  în  actua­  Orientarea  fundamentală  a  indus­  Aceasta  va  contribui  la   înfăptuirea   CU  PRILEJUL  ZILEI    ÎNVĂŢĂTORULUI
              planului.                         la  etapă  de  desâvirşite  a-construc­  t r ie i  în  urm ătorii  cinci  ani  o  consti­  politic.U.-,Pc»rtiduilui  Comunist  Român,
                Analizînd  proiectul  planului  cinci­  ţiei  socialismului.       tuie   dezvoltarea   preponderentă  a   şi  a  guvernului  Republicii  Socialiste
              nal.  Comisia  apreciază  că  dinamica   Avînd  o  puternică  influenţă  m obi­  m ijloacelor  de  producţie,  care  va  .în­  România  de  dezvoltare  armonioasă  a
              dezvoltării  economiei  naţionale,  n i­  lizatoare  asupra  orcanelor  şi  organi­  registra  un  ritm   mediu  anual  de  12   forţelor  de  producţie,  de  ridicare  e-
              velele,  ritm u rile   şi  proporţiile  de  dez­  zaţiilor  economice,  planul   cincinal   la  sută.  Se  prevede  creşterea  mai  ra­  conomicâ  şi  social-culturalâ  a  tuturor
                                                                                                                     regiunilor,  raioanelor  şi  localităţilor
              voltare  ale  tuturor  sectoarelor  vieţii   întăreşte  totodată, răspunderea  m inis­  pidă  a  producţiei  de  energie  electri­  ţâ rii,  condiţie  obligatorie  pentru  îm­ Conferirea  de  titluri  şi  ordine
              sociale,  în  perioada   1966—1970,  se   terelor,  întreprinderilor,  a  tuturor  oa­  că,  a  siderurgiei,  a  construcţiilor  de
              încadrează  in  sarcinile  stabilite  de   m enilor  muncii  in  îndeplinirea  mă­  maşini  şi  a  chim iei,  ram uri  care  con­  bunătăţirea  nivelului  de  trai  al  ce­
              Congresul  al  lX -lea  al  P artidului  Co­  reţelor  sarcini  de  dezvoltare  econo­  diţionează  dezvoltarea  proporţională   lor  ce  muncesc,  pentru  progresul  ge­
              m unist  Român  cu  p rivire   la  întărirea   mică  si  culturală  a  patriei  şi  ascendentă  a  întregii  economii  şi   neral  al  societăţii  noastre.
              potenţialului  economic  al  ţârii,  rid i­  Comisia  economico-financiară  con­  promovarea  progresului  tehnic  în  toa­  Creşterea  diversificată  a  produc­  unor  cadre  didactice
              carea  bunăstării  materiale  şi  s p iri­  sideră  că  metoda  de  elaborare  a  nou­  te  domeniile  de  activitate   Ţinînd   ţiei  şi  promovarea  progresului  teh­
              tuale  a  poporului  român.       lui  plan  cincinal,  indicată  de  condu­  seama  de  sporirea  continuă  a  veni­  nic  creează  condiţii  pentru  lărgirea
                Lucrările  pentru  elaborarea  planu­  cerea  partidului  şi  statului,  reprezin­  tu rilo r  populaţiei  şi  de  cerinţele  me­  re la ţiilo r  economice  externe  ale  ţârii.
              lu i  cincinal,  desfăşurate  sub  directa   tă  una  din  principalele  măsuri  luate   reu  crescânde  ale,  acesteia.   planul   Volum ul  total  al  com erţului  exterior   Cu  p rile ju l  Zilei  învăţătorului,  la   tra l  al  P artidului  Comunist  Român,   pentru  eliberarea  socială  şi  naţiona­
              îndrum are  a  conducerii   partidului   de  partid  pentru  perfecţionarea  con­  cincinal  prevede  creşterea  cu  un  ritm    va  creşte  în  perioada  cincinalului  cu   C onsiliul  de  Stat  a  avut  loc  joi  la   al  C onsiliului  de  Stat  şi  al  Consiliu­  lă,  edueîndu-i  astfel  să  devină  cetă­
              sînt  rezultatul  unei  munci  vaste  în   tinuă  a  activităţii  de  conducere  a  e-   mediu  de  10,5  la  sută  a  producţiei   55  la  sută.  Se  vor  dezvolta  schim buri­  amiază  solemnitatea  inm în ă ni  unor   lui  de  M in iştri  a  transmis  învăţăto­  ţeni  lum inaţi  şi  patrioţi,  constructori
              care   organele   şr  organizaţiile   de   conomiei,   hotărită   de   Congresul   b unurilor  de  consum.  le  comerciale cu  ţările  socialiste,  care   titlu ri  şi  ordine.   An  participat   un   rilo r  şî  profesorilor  un  salut  căldu­  activi  şî  conştienţi  ai  socialism ului
              p a r t i d ,    întreprinderile,   sfaturile   P artidului  Comunist  Român.  In  domeniul  agriculturii,  prin  ex­  deţin  şi  în  v iito r  ponderea  principa­  mare  număr  de  învăţători  şi"  profe­  ros  cu  p rile ju l  tradiţionalei  sărbă­  şi  comunismului.
              populare,  ministerele  şi  celelalte  in ­  Tovarăşi  deputaţi,                                       lă  în  comerţul  nostru  exterior  ;   se   sori.  care  de-a  lungul  anilor  s-au  e-   to ri  a  „7âlei  învăţătorului",  fe licitin -   D istincţiile  acordate  reprezintă,  aşa
              s titu ţii  economice  centrale  au  lucrat   La  recenta  plenară  a  partidului,  to­  tinderea  folosirii  m ijloacelor  de  pro­  vor  extinde.  în  continuare,  legăturile   videnţiat  in  mod  deosebit  in  nobila   du-i   pentru   înaltele  d istincţii  p ri­  cum   a   spus   tovarăşul   Nicolae
              cu  pasiune  aducînd  o  contribuţie  de   varăşul  Nicolae  Ceauşescu,  secretarul   ducţie  avansate   chimizare,  iriga­  economice  cu  toate  ţările  pe  baza  a-   şi  frumoasa  muncă  de  instruire  şi  e-   mite.  Ceauşescu  la  Congresul  al  IX -lea  al
                                                                                  ţii,  mecanizare  —  care  vor  influen­
              seamă  la  făurirea  acestui  document   general  al   Com itetului   Central  al   ţa  tot  mai  m ult  factorii  naturali  şi  ca   vantajului   reciproc,  a  egalităţii  in   ducare  a  tinerei  generaţii,  cadre  d i­  P artidul  şi  guvernul,  întregul  nos­  PC.R.,  aprecierea  partidului,  a  în ­
              de  mare  însemnătate  naţională,  po­  partidului,  definind  cu  toată  cla rita ­                   drepturi,  a  respectării  independenţei   dactice  care  p lin   bogata  lor  a c tiv i­  tru  popor  —  a  spus  vorbitorul  —  dau   tregului  nostru  popor  pentru  munca
                                                                                   urmare  a  m ăsurilor  luate  pentru  îm ­
              litică  şi  socială  în  dezvoltarea  Româ­  tea  orientarea  dezvoltării  economiei   bunătăţirea  conducerii  şi  p la n ifică rii   şi  suveranităţii  naţionale.  tate  şi-au  adus  contribuţia  la  dezvol­  o  preţuire  deosebită  rodnicei  a c tiv i­  plină  de  devotament  pe  care  o  des­
              niei  socialiste,  expresie  a  gândirii  şi   ţă rii  noastre  în  anii  1966— 1970,  sub­              Un  obiectiv  principal  al  planului   tarea  învâţâm întului  in  ţara  noastră.  tăţi  a  învăţătorilor  şi  profesorilor  in   făşoară,  zi  de  zi,  cei  175.000  de  slu­
              înţelepciunii  poporului  nostru.  linia   că  noul  plan  cincinal  „sinteti­  agriculturii,  se  creează  condiţii  pen­  cincinal  il  reprezintă  creşterea  pro­  Cei  prezenţi  au  salutat  cu  vii  a-   îndeplinirea  nobilei  lor  m isiuni  de   jito ri  ai  şcolii,  pentru  înarmarea  t i­
                                                                                                                sâ
                                                                                  tru  ca  în  1966—1970,  producţia
                Pornind  de  la  întreprinderi   unde   zează  coordonatele  principale   ale   crească  cu  26—32  la  sută,  faţă  de  pe­  d u ctiv ită ţii  muncii  sociale  şi  reduce­  plauze  pe  tovarăşii  Chivu  Stoica.  E-   form are  a  omului  nou,  a  omului  so­  nerei  generaţii  cu  ştiinţa  şi  cultura
              se  hotărăşte  producţia   materială  a   p o liticii  partidului  in  etapa  actuală,   rioada  precedentă  de  cinci  ani,  ceea   rea  preţului  de  cost.   Se  prevede  o   m il  Bodnaraş,  Leonte  Răutn.  cietăţii  socialiste,  prin  îndrumarea  şi   înaintată.
              societăţii  şi  pînâ  la  nivelul  organelor   reflectă  direcţiile  fundamentale  ale   ce  va  asigura  aprovizionai ea  tot  mai   sporire  a  productivităţii  m uncii  cu   Erau  de  faţă  tovarăşii  Constanţa   educarea  tineretului  nostru  în  s p iri­
              centrale  —  lucrările  de  elaborare  a   dezvoltării  României,   stabilite   de   bună  a  populaţiei  cu  produse  agro-   45  la  sută  în  industrie  şi  cu  35  la   Crăciun  şi  T1 ie  Murgulescu.  vicepre­  tul  profundului  ataşament  faţă   de   Cei  prezenţi  la  solemnitate  au  p ri­
              planului  cincinal  constituie  o  reflec­  Congresul  al  IX-lea  în  vederea  con­  alîmentare,  creindu-se  totodată   im ­  sută  în  construcţii  ;  reducerea  pre­  şedinţi  ai  C onsiliului  de  Stat.  Grigo-   muncă,  al  dragostei  neţărm urite  faţă   m it  cu  căldură  cuvintele  de  înaltă
              tare  elocventă  a  aplicării  în  practi­  tin u ă rii  pe  o  treaptă   superioară  a                ţu lu i  de  cost  cu  10  la  sută  în  indus­  rc  Geamănu,  secretarul   C onsiliului   de  patrie,  faţă  de  popor  şi  faţă  de   apreciere  ce  le-au  fost  adresate  de
              că  a  p rin c ip iilo r  m uncii  colective  in   procesului  de  desâvîrşire  a  construc­  portante  rezerve.  tria   republicană  şi  cu  14,5  la  sută  in   de  Stat,  Ştefan  Bălan,  m inistrul  în-   P artidul  Comunist  Român.  preşedintele  C onsiliului  de  Stat.
              conducerea  şi  planificarea  economiei   ţiei  socialiste"           Dezvoltarea  industriei,  a g riculturii   transporturi.           văţăm întului,  Ion   Teoreanu,   şeful   Planul  cincinal,  care  se  află  chiar   Luind  cuvîntul,  profesorul  em erit
              naţionale,  lărgirea  democraţiei  socia­  Rolul  prim ordial  in  dezvoltarea  e-   şi  celorlalte  ram uri  economice  în  r it­       Secţiei  de  învăţâm înt  şi  sănătate  a   azi  supus  dezbaterilor  M a rii  Adunări   Nicu  Vlad  a  spus   printre   altele:
              liste  Participarea  a  zeci  de  m ii  de   conomiei  îl  va  avea  şi  în  v iito r  pro­  m urile  şi  proporţiile  prevăzute   in  Creşterea   însemnată  a  producţiei   Naţionale,  cuprinde  o  serie  de  preve­  P artidul  m-a  învăţat  că  a  fi  dascăl
              specialişti,  ingineri,  economişti,   lu ­  movarea  consecventă  a  procesului  de   ■proiectul  planului  cincinal  sînt  susţi­  materiale  în  perioada  anilor  1966—   CC.  al  P.C.R.  deri  im portante  a  căror  îm plinire  va   adevărat  înseamnă  să  munceşti   cu
                                                                                                                     1970  şi  sporirea  eficienţei  economice
              crători  cu  înaltă  calificare,  oameni   industrializare  a  ţă rii  Proiectul  pla­  nute  de  un  ampiu  program  de  inves­           S-a  dat  citire   decretelor  p livin d    traduce  în  viaţă  sarcinile  trasate  de   pasiune,  pricepere  şi   perseverenţă
              de  ştiinţă,  activişti  de  partid  şi  de   nului  cincinal  prevede  ca,  in  aceas­  tiţii,  al  cărui  volum  de  280,5  m ilia r­  vor  determina  dezvoltarea  susţinută   conferirea  titlu lu i  de  „învă ţă tor  e-   Congresul  al  IX -lea  al  partidului  in   pentru  ca  elevii  să-şi  însuşească  co­
              stat  a  permis  adîncirea  fundam entă­  tă  perioadă,  producţia  industrială  să   de  lei  este  egal  cu  totalul  in ve stiţii­  a  economici  naţionale  în  ansamblul   m erit  al  Republicii  Socialiste  Româ­  ceea  ce  pliveşte  dezvoltarea  şi  per­  m orile  ştiinţei  şi  c u ltu rii  naţionale
                                                                                                                     său  şi  vor  asigura  m ărirea  venitului
              rii  şi  întărirea  caracterului  realist  al   crească  cu  73  la  sută.  Realizarea  a-   lor  făcute  in  15  ani  precedenţi.  Din   nia",  „Profesor  em erit  al  Republicii   fecţionarea  continuă  a ‘ învăţăm intu-   şi  universale,  sâ  devină  constructori
              planului,  a  făcut  posibilă  identifica­  cestui  ritm   susţinut  de  industrializa­  totalul  inve stiţiilor   prevăzute  a  se   naţional  cu  47  la  sută.  Pe   această   Socialiste  România",  O rdinul  M uncii   lui.  condiţie  indispensabilă   pentiu   demni  ai  societăţii  socialiste,  patrioţi
                                                                                                                     bază,  proiectul  planului  cincinal  pre­
              rea  unor  im portante  rezerve  supli­  re  va  contribui  la  valorificarea  su­  realiza  în  a* est  cincinal,  mai   m ult   vede  ridicarea  continuă -a  nivelului   clasa  a  III-a .  unor  învăţători  şi  pro­  desăvârşirea  şi  înflorirea  economiei,   înflăcăraţi,  să  cunoască  şi  sâ  cin ­
              mentare  şi  pe  această  bază  s-au  adus   perioară  a  resurselor  naturale   ale   de  jumătate  sint  destinate  industriei.  de  trai  al  celor  ce  muncesc  şi  creş­  fesori,  din  invăţăm întul  de  cultură   ştiinţei  şi  c u ltu rii  in  ţara  noastră,  stească  tra d iţiile   glorioase  de  luptă
              îm bunătăţiri  prevederilor  D irective­  României,  va  asigura  creşterea  pro­  Comisia  economico-financiară  apre­  terea  fondurilor  alocate  pentru  dez­  generală  şi  din  invăţăm întul  profe­  Partidul  şi  guvernul  au  convinge­  ale  poporului,  ale  clasei  muncitoare,
              lor  Congresului                  d u ctivită ţii  muncii  sociale  şi  va  spori   ciază  ca  o  măsură  de  mare  im portan­  voltarea  ştiinţei,  cu ltu rii,  invăţâm în-   sional  şi  tehnic.  rea  deplină  câ  învăţătorii  şi  profe­  măreţele  realizări  obţinute  sub  con­
                Elaborarea  planului  cincinal  des­  aportul  acestor  ram uri  la  crearea  ve­  ţă  faptul  că  în  domeniul  repartiză­  tului  şi  o crotirii  sănătăţii.  In  perioa­  Preşedintele  C onsiliului  de  Stat  a   sorii   de   toate  gradele   vor  conti­  ducerea  p artidului  pentru  prosperi­
              făşurat  pe  ani,  prevăzînd  obiectivele   n itu lu i  naţional  şi  creşterea  bunăstă­  rii  teritoriale  a  in ve stiţiilo r  s-a  a-   da  cincinalului,  salariul  real  va  spori   nua  cu  abnegaţie  munca  Vor   fără
              de  perspectivă  ale  a ctivită ţii  m inis­  rii  poporului.       cordat  o  atenţie  deosebită  amplasării                            tnm inat   înaltele  distincţii  acordate.   preget,  sădind  în  inim ile  şi  m inţile   tatea  patriei  noastre.  M ergind  pc  a-
                                                                                                                     cu  25  la  sută,  iar  veniturile  reale  ale   Luind  apoi  cuvîntul,  tovarăşul  Chivu
                                                                                                                     ţărănim ii  cu  20—25  la  sută.                                    elevilor  dragostea  pentiu  glorioasele
                                                                                                                                                       Stoica,  în  numele  C om itetului  Cen-  tra d iţii  ale  luptei  poporului  nostru  (Continuare  în  pag.  a  3-a)
                                                                                                                       Volum ul  desfacerilor  de   m ărfu ri
                                                                                                                     prin  comerţul  socialist  va  creşte  în
                Răspunsul  tovarăşului  Ion  Gheorghe  Maurer                                                        1970  cu  59  la  sută  faţă  de  anul  1965,
                                                                                                                     mare  de  produse  şi  de  o  mai  bună  Mitingul  de  protest  al  oamenilor  muncii  din
                                                                                                                                             tot
                                                                                                                     asigurîndu-se  o  varietate
                                                                                                                                                 mai
                                                                                                                             corespunzător
                                                                                                                                           tendinţelor
                                                                                                                     calitate,
                    cu  privire  la  poziţia  guvernului  român  fafă                                                previzibile  în  cererea  populaţiei
                                                                                                                      Se  vor  îm bunătăţi,  in  continuare,
                    de  bombardarea  de  către  aviaţia  americană                                                   condiţiile  de  locuit  şi  de  deservire  Capitală împotriva  agresiunii  S .U J.  în  Vietnam
                                                                                                                     economică  şi  culturală  a  populaţiei
                                                                                                                     de  la  oraşe  şi  sate'.
                                   a  oraşelor  Hanoi  şi  Haifong                                                    Tovarăşi  deputaţi,              aviaţia  S.U.A.  a  îm p re ju rim ilo r  Ha­  mnţată  prin  asemenea  acţiuni  bar­  noua  fărădelege  a  im p erialiştilor  a-
                                                                                                                                                                                   către
                                                                                                                                                         Bombardarea  sălbatică  de
                                                                                                                                                                                                                            „23  August"  condamn  cu  hotărîre
                                                                                                                                                                                          bare.
                                                                                                                       îndeplinirea  prevederilor  planului   noiului  şi  a  oraşului   Haifong  —   In  cadrul  m itingului  a  luat  cu-   m eiicani  care  creează  noi  pericole
                Tovarăşi  deputaţi,                                şi  atrage  in  acelaşi  tim p.  în  mod  hotărât,  atenţia  gu­  cincinal  pune  în   fata  m inisterelor,   o  nouă  crim â.a  im perialism ului  ame­  v iiitiil  prof.  univ.  Tudor  Popescu.   pentru  pace  in  Asia  de  sud-est  şi
                Râspunzînd  întrebării  tovarăşului  deputat  Horia  H u­  vernului  Statelor  Unite  ale  Am ericîi  asupra  grelei  răs­  sfaturilor  populare,  întreprinderilor,   rican  îndreptată  îm potriva  poporului   Kx prim ind  înalta  preţuire  pe  caic   în  întreaga  lume.  Tn  acelaşi  tim p,
              lubei,  declar  în  numele  guvernului  Republicii  Socia­  punderi  pe  care  şi-o  asumă  prin  continuarea  şî  inten­  şantierelor  şi  in stitu ţiilo r,   cadrelor   vietnamez  ;>i  a  păcii  în  lume  —  a   poporul  român  o  acordă  vitejiei,  dir-   ne  exprim ăm   solidaritatea  noastră
                                                                                                                     de  condur ere  din  toate  sectoarele  e-
              liste  România  următoarele:                         sificarea  acestui  război.                       conomiei  şi  în  faţa  tu tu ro r  oamenilor   s lirn it  un  puternic  val  dc  mînie  şi   zeniei  si  spiritu lui  de  sacrificiu  cu   internaţionalistă  cu  Uipta  dreaptă  a
                A tacurile  aviaţiei  americane  asupra  suburbiilor  ora­  Susţinînd  pe  deplin  poziţia  guvernului   Republicii   m uncii,  sarcini  de  mare  răspundere  indignare  în  rîndurile  cetăţenilor  din   'a re   poporul  vietnamez  luptă  îm po­  încercatului  popor  vietnamez,  între­
              şului  Hanoi,  capitala  Republicii  Democrate  Vietnam,   Democrate  Vietnam  şi  a  fro n tu lu i  Naţional  de  Elibe­  Comisia  economico-financiară  con­  patria  noastră.  Joi  după-amiază,  la   triva  agresorilor,  vorbitorul  a  cerut,   gul  nostru  sprijin.
              şi  asupra  oraşului  Haifong,  cele  mai  im portante  centre   rare  din  Vietnam ul  de  sud,  guvernul  Republicii  Socia­  sideră  necesar  sâ  sublinieze  că  p rin ­  scurt  tim p  după  terminarea  lucrului,   în  numele  locuitorilor  Buc ureştiuluî.   Cerem  să  înceteze  agresiunea  Sta­
              populate  din  Vietnam ul  de  nord,  care  au  provocat  vic­  liste  România  cei e  sâ  se  pună  capăt  imediat  şi  im o n -   cipala  sarcină  a  m inisterelor,  organe­  m ii  de  bucureşteni  s-au  adunat   în   al  întregului  nostru  popor,  să   .se   telor  Unite  ale  A m ericii  în  Vietnam,
              tim e  omeneşti  şi  pierderi  materiale,  reprezintă  o  nouă   dîtîonat  bombardamentelor  îm potriva  R.D.  Vietnam,   lor  eronomue  centrale  şi  în tre p rin ­  Piaţa  U niversităţii  unde  a  avut  lor   pună  neintirziat  capăt  războiului  dc   atacurile  aeriene  îm potriva  R epubli­
              fază  a  războiului  în  Vietnam,  accentuarea  p o liticii  de   să  înceteze  războiul  de  agresiune  în  Vietnam  Este  ne­  derilor  o  constituie  sporirea  eficien­  un  m iting  organizat  de  l.iga  Română   agresiune  din  Vietnam,  să  fie  retrase   cii  Democrate  Vietnam  ;  sâ  fie  re­
              încălcare  flagrantă  a  celor  mai  elementare  norme  ale   cesar  să  fie  retrase  toate  foitele  m ilitare  americane              de  prietenie  cu  popoarele  din  Asia   toate  trupele  Statelor  Unite  şi  ale   trase  trupele  intervenţioniste  şi  ba­
              dreptului  internaţional,  constituind  în  acelaşi  tim p  o   şi  celelalte  trupe  străine  intervenţioniste  din  V ietna­  ţei  economice  în  toate  domeniile  de   şî  Africa.  acoliţilor  lor  din  Vietnam ul  de  sud,   zele  m ilitare  străine  din  Vietnam ul
                                                                                                                     activitate  Valorificarea  depljnă  a  re­
              gravă  ameninţare  pentru  pacea  lum ii.            mul  de  sud  Să  se  respecte  dreptul  saci u  al  poporului   zervelor  şi  posibilită ţilor  de  care  dis­  întreaga  piaţă  şi  străzile  din  ju r   Cercurile  guvernante  din  Statele   de  sud  ;  sâ  i  se  respecte  poporului
                Nereuşind  să  Jnlrîngă  lupta  dirzâ  a  poporului  viet­  vietnamez  de  a-şi  hotărî  singur  soarta,  fără  nici  un   pune  economia  noastră  naţională,  a-   erau  pline  de  oameni  care  au  venit   Unite  ale  A m eiicii  trebuie  sâ  dea   vietnamez  dreptul  sfint  de  a-şi  ho­
              namez,  Statele  U nite  ale  A m e iicii  au  recurs,  in  mod   amestec  din  afară,  să  fie  aplicate  acordurile  de  la  Ge­  sigurarea  unui  volum  sporit  de  pro­  să-şi  alăture  glasul  de  protest  si  sfi   ascultare  opiniei  publice  mondiale,
              deliberat,  la  aceste  noi  acte  de  război,  care  pun  în  ade­  neva  cu  p liv ire   la  Vietnam!  ducţie  cu  cheltuieli  de  muncă  si  ma­  condamne  atacarea  tîlhăreascâ   a   glasurilor  lucide  din  rîndul  poporu­  tărî  singur  soarta,  fără  amestec  din
              vărata  lor  lum ină  declaraţiile  de  aşa-zise  intenţii  paş­  In  numele  poporului  român,  al  guvernului  R epubli­  teriale'  cît  mai  reduse.   constituie   H anoiului,  capitala  unei  ţă ri  socia­  lui  american  şî  să  înceteze  războiul   afară,  conform  cu  interesele   sale
              nice  ale  fo ru rilo r  conducătoare  americane,  arată  ce   cii  Socialiste  România,  doresc  sâ  adresez   poporului   principala  cale  pentru  i idicarea  ren­  liste  paşnice.  îm potriva  poporului  .vietnamez.  legitime,  cu  voinţa  sa  suverană.
              credit  se  poate  acorda  acestor  dectaraţii.      vietnamez,  de  ia  această  înaltă  Yribună.  mesajul  cald   ta b ilită ţii   întreprinderilor,   pentru   M itingul  a  fost  deschis  de  prof.        Studenta  Angela  Busuioc,  de  la  U-
                Extinderea  agresiunii  îm potriva   Republicii  Demo­  de  solidaritate  frăţească  şi  sâ  exprim   adm iraţia  noas­                univ.  Stanciu  Stoian,  secretar  ge­  Tn  cuvîntul  său,   Tudor  Moise,
              crate  Vietnam  a  stîrn it  mînia  legitim ă  a  poporului  ro­  tră  faţă  de  curajul  şi  bărbăţia  cu  care  el  ripostează   sporirea  acum ulărilor   socialiste   şi   neral  al  l  igii  de  prietenie  cu  popoa­  m uncitor  la  Uzinele  „23  August",  a   niversîtatea  din  Bucureşti,'  a  spus:
                                                                                                                     creşterea  venitului  naţional.
              mân,  ca  şi  a  opiniei  publice:  din  întreaga  lume,  aduce   agresorilor.                           In  acest  scop,  se  impune   luarea   rele  din  Asia  şi  Africa.  S ubliniind   subliniat  că  autorii  acestui  nou  şî   In  aceste  clipe,  gîndul  mi  se  în­
              autorilor  ci  izolare  tot  mai  mare,  dezaprobarea  şi  con­  Sîntem  hotărîţi  sâ  acordăm  în  continuare  poporului   m ăsurilor  necesare  pentru   folosirea   gravitatea  fărădelegilor  comise  îm ­  monstruos  act  de  agresiune  s-au  de­  dreaptă  cu  dragoste  şi  solidaritate
              damnarea  generală.  Credem  că  foi ţele  cărora  le  este                                            raţională  a  capacităţilor  de  produc­  potriva  poporului  vietnamez,  vorbi­  mascat  încă  o  dată  în  faţa  opiniei   către  eroicul  tin e re t  din  nordul
              scumpă  cauza  păcii  vor  acţiona  cu  hotârîre  pentru  a   vietnamez  întregul  sp rijin   material  şi  m oral-politic  in   ţie  şî  a  suprafeţelor  construite,  orga­  torul  a  arătat  că  noul  pas  făcut   de   publice  mondiale  ca  exponenţi  şi
              determina  încetarea  agresiunii  Statelor  U nite.ale  Ame­  lupta  sa  eroică  pentru  apărarea  independenţei  şi  suve­  nizarea  Ş tiinţifică  a  producţiei  şi  a1   im perialism ul  american  în  escala­  prom otori  ai  unor  practici  pirate­  sudul  Vietnam ului,  care  alături  de
              rica  în  Vietnam                                    ran ităţii  naţionale  a  Integrităţii  patrie»  sale.  m uncii,  introducerea  pe  scară  largă  a  darea  războiului  din  Vietnam   nu   reşti  care  sfidează  cele  mai  elemen­  întregul  popor  luptă  cu  abnegaţie
                Guvernul  Republicii  Socialiste  România,  exprimând-   Ne  exprim ăm ,  tovarăşi  deputaţi,  încrederea  noastră                     poate  lăsa  indiferent  pe  nim eni,  căci   tare  norme  ale  re la ţiilo r  dintre  state.
              sentimentele  poporului  român,  condamnă  cu  toată  fe r­  nestrămutată  în  triu m fu l   cauzei  drepte  a  poporului                                                     în  numele  m uncitorilor,  tehnici­
              m ii'  ;a  noile  acţiuni  agresive  îm potriva  R D.  Vietnam,  vietnamez,  al  cauzei  păcii  şi  lib e rtă ţii  popoarelor.  (Continuate  in  pag.  a  3 a)  pacea  lum ii  însăşi  este  greu  ame-  enilor  şi  inginerilor  de  la  uzinele  (Continuare  in  paj.  a  3-a)
                       /" /(I f  U
   1   2   3   4   5   6