Page 10 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 10
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3578
P O P A S A T IT U D IN I
© IN U R A LU L de nord, în zona
îngheţurilor veşnice, s-a construit R o i u r i
un „frig id e r" subteran la o odîncinie
Iezerul de la Surian de 30 m. Capacitatea lui este de 3.000 A
va depozita
peştele
t. „F rigiderul"
proaspăt, care va putea fi păstrat la ut
o temperatură de — 20"C.
© CONFORM datelor obţinute la
Dupi3 ce parcurgem cu autoturis caractcristică M unţilor Catpafi, iar u ltim u l rcccnsâmint al populaţiei
mul lunga vale a Sebeşului trecind turbatiu dm apropierea acestuia păs
prin Retraşii. Şebcşcl, Săsciori. Lut. trează mutic rarităţi lloristice. mongole, durata medic a vieţii a £(/( u p a l i e
Căpllna, Şugag, comune sau sate Fundul locului este format din crescut in R. P. Mongolă în 19G2-1963
curate şi prospere, apoi prin punc pietre acoperite cu un strat gros de cu 8 ani faţă de 1955-1056. M -am Sntîlnit într-o duminică
tul Tău şl pe drumul modernizai nisip lin alcătuit din caropacele ce Demografii mongoli au stabilit că cu prietenul meu Ionică şi, cum
de către organele silvice prin a- lor 300 specii de Dialomee. ce su în 1955-1956 longevitatea medie a nu ne mai văzusem de m ult, am
dlnca vale străjuită de versanli pravieţuiesc aci din timpul glacia- populaţiei mongole era de 55 de
prăpăstioşi şi sălbatici acoperiţi cu Hunii, ca fosile vii, prezenlind un ani. Fi au constatat, de asemenea, in tra t în restaurant să cinstim
lăgete şl m olidişuti bătrfne, ajun deosebit interes ştiinţific. că fn u ltim ii ani m ortalitatea o scă mom entul cu o bere. Am ciocnit
gem In lermecătoarea colonie a Cabanierul de la casa turistică din zut rapid cu plăcere, căci berea era rece şi
muntelui, la Oaşa. apropierea lacului cit şi pădurarul © PE L IN IA ferată Hnmburg- fusese servită prom pt. Dar, nu
Aci, rhtl Sebeş Işi poartă argintul cantonului Poarta Raiului ne istori Munchcn va începe în curînd să c ir despre deservire şi nici despre ce
am discutat cu Ionică vreau să
mult mai liniştii tn maluri largi ce sesc unele Intîmp/ăn legate de con cule unul din cele mai rapide tre scriu. Un fapt, oarecum ieşit din
brăzdează poieni întinse, sculdind servarea lacului şi a bazinului ce nuri din Europa Viteza lui este de comun, ne-a atras la amîndoi a-
bogăţie de păstrăvi. Covoarele verzi constituie zona sa de proiecţie. In 200 Um/'h. tenţia.
ale puielilor de molid plantaţi cu a- primăverile anilor 1942. 1953 şi 1961 In local, la o masă vecină, un
ttta grijă de mina silvicultorului, pe iezerul a sulcril avarii din cauza a- © O LAN DA exportă în fiecare tînăr dormea cu capul pe m îini.
versatilii din apropiere, surld In vatanşelor. Cu aceasfrt ocazie popu an 40.000 de canari în d iferite ţări Macheta cetăţii medievale Alba lu lia In arhitectura din 1738. Se pot vedea : catedrala rornano-cato- Deodată s-a trezit, s-a şters cu
soare de bucuria vieţii. Aceasta este laţia de păstrăv a pierit. Ocolul s il din lume. După cum se ştie, cana licâ construită în secolul X III, Palatul princiar (reşedinţe Iul M ihal Vîteazu), Colegiul academic *1 lui Ga-
patria cerbului şi a cocoşului de vic Cugir a repopulat de liecare dată rii au apărut în Europa în anul 1600, v ril Dcthlcm. bisericile iezuiţilor şî a trin ita rie n llo r. mîneca la ochi şl, buimac, s-a u i
munte. In colonie dăm de clleva acest iac cu păstrăvi prinşi din rIu aduşi de nişte m arinari portughezi ta t în toate părţile. Cînd şl-a dat
case mari. aspectuoase şi încăpătoa sau de la păstrăvărtile din apropie cc sc întorceau din Insulele Canare. seama că se află în restaurant a
rer de un lac de acumulare, o păs- re. Ei au observat pe cuprinsul zonei © DINTRE cele 300 de varietăţi început să strige ospătarul. Aces
trăvărie şl m ulţi pădurari şl paznici sale de protecţie, de 22 ha. de mai de in care există pe globul pămân ta a venit, şi tînărul, cu ochii
de vinătoare ai ocoalelor silvice multe ori urşi, cerbi, cocoşi de mun tesc. inul de mare este cel mai neo De cînd se poartă dungă De atunci, televizorul a fost Insta încă tu lb u ri, i-a cerut restul de
Bistra şi Sebeş lată şi căsufn In te. corbt. uli ş a bişnuit. El creşte în... apă şi este Ia pantaloni lat d e fin itiv în grajd, ia r ferm ieru la o sută de lei, pe care, p re tin
care locuia marele nostru scriitor După ce admirăm aceste frumuseţi răspîndit în ju ru l lito ra lu lu i U.R.S.S. lui o început sâ-i meargă foarte dea el, i-a r fi dat-o ospătarului
M ihail Sadoveanu cînd venea pe a- naturale, ucesl minunat iezer cu în şi în părţile sudice ale Insulei Sa- Pînă acum un secol, bărbaţii pu r bine. Vacile lu i dau m ult mai m ult înainte de a adorm i. Ospătarul
ceste Jocun'; el a tăcut nemuritoare treg bazinul său, pus sub ocrotirea halin. Oamenii de ştiinţă au calcu tau pantaloni fără dungă, burlane. lapte. l-a pinvit surprins.
Incintătoarca vale a Frumoasei, un legii ca monument al naturii, ne În lat că de pe .ogoarele subterane" Moda pantalonilor călcaţi a fost in „V acilor mele le plac în special — Ce sută ? Ce rest ?!.
al/uent al văii Sebeşului, la vreo 4 dreptăm spre casa turistică Şunanul. de in din aceste locuri sc pot recolta ventată de p rin ţu l de Galles, care film ele cu cow-boys — a declarat A Început scandalul. Tînărul
km. sud de această colonie. Aci poposim, ne odihnim şi apoi ple pînă la 2.400.000 tone de in de mare pe vremea aceea era a rb itru l mo ferm ierul. Film ele de dragoste le susţinea că ar fi dat suta de lei,
căm mai departe spre Cugir, pe dru lasă absolut indiferente, iar cînd ospătarul că n-a prim it-o. Pe cine
De la Oaşa ne abatem de pe şo mul auto-lorestier nou construit. uscat. dei la Paris.
seaua ce continuă mai departe peste F iru l inului de marc este extrem Odată, valetul p rin ţu lu i aşezase vizionează film e americane de groa sâ crezi ? In local erau puţini oa
crestele Carpatilot. spre regiunea Ing T R A IA N IACOB de rezistent şi nu putrezeşte. El sc pantalonii acestuia într-o valiză ză, producţia lor de lapte scade ca meni. Degeaba a alergat tînărul
Argeş şi Intrăm pe poteca re duce pretează foarte bine la prelucrare. marc, unde. stînd mai m ult tastrofal". de la o masă la alta. N im eni n-a
spre muntele $urian din raionul tim p îm păturiţi, au form at o putut să confirm e spusele sale.
Orăştie. Trecem, timp de vreo două dungă. Intorcîndu-se dintr-o că Protest original U n ii abia veniseră, a lţii nu văzu
ore şi jumătate, prin luncile Prigoa lătorie şi trebuind să se ducă seră nim ic. Pînă la urmă a iz
nei, pe Spinarea Căţelei, pe la can imediat la o recepţie oficia Toate femeile din sătuleţul elve bucnit într-un plîns isteric, din
tonul silvic de la Poarta Raiului at lă, p rin ţu l s-a hotârit să îm bra ţian Schule poarta doliu fără între care nu se maî putea opri...
Ocolului silvic Cugir. după care par ce pantalonul asa cum era — cu rupere din anul 1621, cînd trupele Am comentat cu prietenul foni
curgem pădurea de molid de la poa dungă. Toţi au crezut că e o modă austriece au m ăcelărit acolo, în mod că acest fapt. El m i-a spus :
lele vi r Iu lui $urian. Oboseala ne nouă, care de altfel a plăcut şi a bestial, 128 de bărbaţi, femei şi co — Crezi că tîn ă ru l a dat in
este răsplătită de satisfacţia de a II fost im itată, generalizîndu-se. pii. Pentru a-şi exprim a durerea, tr-adevăr ospătarului suta de lei?
ajuns la Iezerul de la Şurlan. fer femeile râmase în viaţă au îm bră Eu n-aş garanta. U ită-te Io el cît
mecătorul „ochi de mare", aşezat în Fllmeie şi producţia de lapte cat straie negre, şi de atunci s-a îl dc beat.
căldarea glaciară de pe versantul perpetuat purtarea doliului negru. — N-aş putea nici eu garanta,
estic al muntelui cu acelaşi nume, Poate oare cinematograful să in i-am răspuns. Dar altceva mă
la 1790 m altitudine. fluenţeze producţia d^ lapte a va Far natural preocupă. Cum a putut să ajungă
Acest lac glaciar are o formă c ir c ilo r? Experienţele unui ferm ier în halul acesta ? Nu mă refer nu
culară neregulată, este lung de apro englez au dovedit că da. Intr-o sca In San Salvador există un far mai la momentul de faţă. In ge
xim ativ 60 m. lat de vreo 50 m şl a- ră, el a instalat in glumă televizo neobişnuit, de fapt un vulcan. La neral, cum a ajuns să frecvente
dînc de aproape 3 m, fiind format rul în grajd. Se prezenta un film fiecare 10 mirrute, dîn craterul a- ze localurile ? După figură, n-a
cu sute de mit de ani In urmă. In american cu cow-boys, în care se cestuia se înalţă o coloană uriaşă îm p lin it 17 ani. P ărin ţii lu i, prie
timpul diluviulul. Este mărginit în vedeau m ulţi cai, bivoli si vaci. A de fum, iar în mare se scurge lava tenii, organizaţia de tineret cum
partea de est de o morenă, după doua zi, ferm ierul a constatat cu încinsă. Din contactul lavei cu apa de-au putut sâ-1 scape din vede
care urmează o poiană turboasă, în uim ire că vacile lui au dat în me se formează aburi care se văd la re ? Mă gîndesc Ia răspunderea
firipată pe grohotişul inierbat, Iar die cu peste 9 litri de lapte, mal distanţă de zeci de mile. Vulcanul acestor factori pentru soarta fie
mai jos urmează alte rămăşiţe de m ult ca de obicei. El a repetat ex serveşte in felul acesta ca un fa r cărui tînăr.
morene glaciale împădurite cu mo- perienţa. obţinînd acelaşi rezultat. natural pentru navigatori. — Eu cred că in munca de e-
lldiş. In jurul iezerului, din celelalte ducare pe care o desfăşoară u-
trei părţi, un buruieniş înalt format nele organizaţii de tineret mai
din plante de munte, urmat de un sînt goluri. Şi prin aceste goluri
desiş puternic de jepi, din care se se mai strecoară tin e ri ca acesta
ridică ict-colo cite un zimbru, se o- care acum plînce. Ce s-ar putea
glindesc în apa limpede a lacului. M U Z E U face pentru ca sâ nu mai asistăm
Spre nord. jepll se pierd intr-o pă la astfel de scene ?
dure închisă de molid, Iar spre vest, — Te gîndeştî, desigur la solu
se ridică prăpăstloasa pantă a mun ţii. In general, ele s-ar putea fo r
telui Şurtan. pe care mat descope mula. Dar aici este vorba de ca
rim covoare înflorite de smlrdar şl UNELTE DACICE zuri aparte. Greutatea sugerării
tufărişuri ale anlnu/ui de munte. Ve unor soluţii tocmai în aceasta
constă. Dar p ă rin ţii, organizaţiile
getaţia din bazinul acestui Iezer este
de tineret, care cunosc bine fie
care „caz* în parte, ar putea găsi
Cu prilejul săpa metoda de îndreptare. A icî este
turilor arheologice vorba de a lucra cu tact, dc a fi
efectuate In M unţii elastic şl consecvent în modela
Orăştiel, au fost rea tem peram entului, de a forma
descoperite un nu
PESCARI DE PE LITORALUL măr mare de unelte şl chiar preşcolară aptitudini şi
la tin eri încă din perioada şcolară
dacice din perioa
deprinderi care să-l ferească de
da Burebista-Dece* m ira ju l alcoolului. Si, după păre
hal. Ele ilustrează rea mea, în această p rivin ţă cu
în u ltim ii ani, prefectura Tibo, gradul înalt de dez to ţii avem datoria să ne m o b ili
situată fn apropierea imediată a voltare «ocial-eco- zăm.
capitalei Japoniei, a devenit o a- JAPONEZ AL PAC F noralcă a gtatulul GH. PAV E L
devârată Meccă pentru turişti. In dac,
tim pul verii, în zilele de dum ini La Sarraizegetusa
că, zeci de m ii de locuitori din To spate. Pe feţele acestor femei bâ- tor produse marine sînt foarte scă barcaţiuni proprii (pe care le închi (Grădiştea de M un
kio se îndreaptă spre plajele Kud- trine se citeşte încordarea şi în g ri zute, şi chiar la un pescuit bogat, riază de la persoane mai înstări te), au fost scoase
ziukuriham a, Hota, Kaţuyama. Dar. jorarea. pescarii mai săraci reuşesc cu greu te) şi proprietari de vase relativ la Iveală unelte a-
de îndată ce se term ină sezonul, In unele locuri, vasele pot fi tra să o scoată la capăt. înstăriţi care îşi închiriază vasele gricole; g r e b l e , CENTRALA
firm ele în -culori vii ale numeroa se la mal. Ele alunecă lin pe sânii M u lţi pescari de pe litoralul Tiba pescarilor săraci. c o a s e , brăzdare
selor bodegi şi bufete dispar şi. de lemn aşezate in calea lor. In ju al Oceanului Pacific se avîntâ pe pentru fier de plug, TELEFONICA MOBILĂ
după forfota din tim pul ve riî, aşe rul lor, femeile formează un lanţ mare cu am barcaţiuni şubrede, fă La Tiba se află un asemenea vas securi, un depozit
zările de pescari săraci, îm prăştia viu. îşi umplu coşurile cu peşte pe ră motor. Sînt aşa-num iţii ippond- — „K oy-m aru", cu un deplasament de sape, alături de La Munchen s-a în fiin ţa t o cen
te ici-colo pe întregul lito ra l, ara care il răstoarnă Sn lăzile cumpără zuru — pescari care pescuiesc n u -1 de 29 tone. Echipajul lui se com rămăşiţe carboniza trală telefonică m obilă fără per
tă sărăcăcioase şi mizere. Şi atunci to rilo r aşezate alături. Pe măsură mai cu undiţa. Ippondz.uru se duc pune din 25 de oameni. V enitul a- te de grîu, mazăre sonal, care se va deplasa prin car
ies la Iveală m ulte aspecte, caic ce în ambarcaţiune rămîne tot mai cu barca într-un loc anume unde nual al proprietarului vasului este şi mei > u n e l t e tierele noi san cele suprasolicita
scapă la prim a vedere turiştilor. puţin peşte, vocile lor aspre şi ră aruncă la suprafaţa apei momeala; de 25 milioane yeni (417.000 lei). pentru prelucrarea te şi prin interm ediul căreia se
Casa lui are mai multe camere,
Iată plaja Kudziukuriham a in guşite devin mai domoale, se aud sardele m ârunţite. bucăţele mici de foarte curate şi luminoase, cu ro lem nulu i: fierăs vor putea stabili 1.600 de legă
tr-o zi însorită. Fişia lată de nisip tot mai încet, ele se retrag. macrouri şa. M acrourile se reped gojini noi, cu televizor, aparat de traie, cuţitoaie, tes tu ri telefonice. Ea se prezintă ca
se întinde de-a lungul lito ra lu lu i Camionetele cum părătorilor se la această momeală şi atunci pes radio, telefon. In imediata ei apro le, dălţi, securi ,* o- un vagon lung de 10 m şi înalt
Oceanului Pacific pe o lungime de adună pe locul unde se descarcă carul nu are decît să arunce undi- piere să află o altă „casă* — în biecte pentru pre de 3 m, aşezat pe roţi. Ajungînd
lucrarea
fierului i
tunecoasă, goală, cu rogojini m ur ciocane, perfora la locul stabilit, centrala este a-
dare, cu acoperiş de paie. De tele toare, nituitoare, şezatâ pe piloni de fie r şi conec
vizor sau telefon nici pomeneală. diferite tipuri de tată la reţeaua electrică. In caz
In ea nu există nici măcar tra d i cleşti, nicovale, ba- de defecţiune, reţeaua electrică
ţionalul „butudana" — altarul bu roase, fier brut ne poate fi înlocuită prin baterii de
dist. Stâpinul casei sade încovoiat prelucrat. mare voltaj. O instalaţie specia
66 km. Dincolo de fişia de nisip peştele, cum părătorii se îngrămă ia. In cel mai bun caz poate p rin şi, la lum ina slabă a unui beculeţ Uneltele din fo lă asigură în inte rio ru l vagonului
se văd pădurici rare de pini, p rin desc în ju ru l lăzilor cu peşte, dis- de în felul acesta 400 leg de ma electric, meştereşte ceva la o pla tografie sînt doar o tem peratură constantă. în caz
tre trunchiurile strîmbe ale cărora cutînd intre ei. Toţi se aseamănă : crouri. Dar preţul de achiziţie pen să. Nu se vede nici o mobilă, doar citeva din cele e- de deranjament, semnalizatoare
se zăreşte aşezarea pescarilor: că poartă pantaloni uşori de doc alb tru 10 kg macrouri nu trece de într-un colţ se distinge tn sem iîntu xistente Ia Muzeul luminoase avertizează cea mai a-
suţe cenuşii cu acoperişuri de ţ i şi maiouri fără mîneci. au p riv iri 250 de yeni (100 yeni =*1,67 lei), şi neric o maşină de cusut veche. regional Deva. propiatâ centrală telefonică.
glă. Apele lito ra lu lu i sînt bogate vioaie şl pătrunzătoare. Se aduce de obicei, este m ult mai scăzut Stăpînul casei lucrează fără să-şi
In fel de fel de peşti, caracatiţe, o masă, o scîndurâ pe care se scrie Ippondzui u sînt cei mai săraci pes ridice capul şi fără să acorde vreo
6Coici, râcuşori şi alte vieţuitoare cu cretă, un clopoţel. Licitaţia în cari. Uneori, ei nu realizează mai atenţie celor ce intră.
ale oceanului. La mal, apa este pu cepe pe loc... Nimeni nu mai acor m ult de 15.000 de yeni (cca. 250 lei) Este locuinţa unui m uncitor de
ţin adfncă. Poţi să înaintezi 100- dă nici o atenţie pescâriţclor. Şi pe lună. pe vasul „Koy-m aru". Cîştigul Iui Album de caricaturi
150 de m etri şî apa abia îţi ajunge ele, simţindu-se inutile, se dau tris Ceva mai bună este situaţia pes lunar este de 20.000 yeni (334 lei),
pînă la briu... te la o parte. carilor care posedă o am barcaţiu sumă din care trebuie să trăiască
La amiază. In diferite puncte ale Brusc, totul se termină. Lăzile ne cu motor sau care se angajează toată fam ilia, compusă din şase
lito ra lu lu i încep să sc adune gru cu peşte se inraicâ pe camionetele pe vasele m arilor arm atori. In me persoane.
puri de localnici. Ei pl ivesc cu în cu trei roţi. Femeile st ring în tă die, ei ciştigă anual 200.000-300.000 M u lţi dintre aceşti pescari foar /* TJ
cordare în largul cenuşiu al ocea cere plasa .şi pornesc cu ea în d i yeni (3 500-5 000 lei). Dar şi aceasta te săraci lucrează la Hokkaido, un
nului. In general sînt bâtrimi, băr recţia aşezării. In jur, totul se li reprezintă cu m ult mai puţin de de se angajează pe am barcaţiuni 1 ^ ~
baţi şi femei, îm brăcaţi simplu şi nişteşte şi parcă se întristează. Cu cît venitul m inim necesar şi, fireş mari In apele de pe lito ra lu l Tiba J >5
sumar. Deodată, vocile devin mai puţin înainte, oameni erau cuprinşi te, cu o asemenea sumă existenţa au apărut nave ale m arilor compa rs
însufleţite, mni puternice: la mal a de entuziasm, de o bucurie copilă fam iliei e*te foarte grea. nii, se practică acum pescuitul cu
apărut un vas pe care, după tonte rească la vederea abundenţei de Ziua de muncă a pescarului du traulele. De aceea, rezervele de jr==* • / A „ i
probabilităţile, îl aşteptau cu toţii peşte. Acum, privind camionetele rează, de regulă. 12 ore. Toţi pes peşte an început să scadă. ^ Q -T j ? 1' LKsSkQP
.şi care urmează să descarce peştii. care se îndepărtează, îşi dau parcă carii sînt membri ai cooperativei. Marea rămîne însă generoasă. r \
Ca la comandă, localnicii. în spe seama cit de mizerabil este rodul Dacă nu eşti cooperator. prnt tic nici Scoicile culese din nisip servesc la I w W r / L
cial femeile, apucă nişte coşuri muncii lor grele... nu poţi exista — nimeni nu-li cum prepararea unei ciorbe „misosîro"
mari îm pletite, cu care se reped Ciuda realitate pare un paradox: pără peştele. Cooperativa de des care revine foarte ieftin. In viaţa _ .1
spre ambarcaţiune, le umplu cu darurile m ării ocupă locul cel mai facere are sarcina să organizeze pescarilor există şi mici bucurii. La KP.
peşte şi apoi, două cîte două. le im portant în alim entaţia japonezi vînzarea mai avantajoasă a peşte sfîrşit de săptânună, ei se veselesc,
trag prin apă pinâ Ia mal pe o dis lor. dai oamenii care ie smulg na lui. Dar nu toţi profită de acest a- cîntă din instrumente tradiţionale.
tanţă cam de 150 m. .Toate acestea tu rii reprezintă pătura, cea maî pu vantaj. Din cooperativă fac parte In restul zilelor, viaţa lo r este însă
se petrec cu o geaba febrilă, parcă ţin îndestulată a populaţie). Pre tot felul de oameni: şi pescarii să grea şi tocmai aceste aspecte tu ris
o fiin ţă nevăzută le-ar mina din ţu rile de achiziţie a peştelui şi al raci ippondzuru, şi pescari fără am tul nu Ie sesizează. A V E N TU R ILE L U I M A X (Din „Pnrse Sera*)