Page 10 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 10

PAGINA  A  2-A                                                                                                                                                                            DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3578


















                P      O      P A S                                                                                                                                                                                    A T IT U D IN I



                                                                              ©   IN  U R A LU L  de  nord,  în  zona
                                                                            îngheţurilor  veşnice,   s-a  construit                                                                                                    R     o    i  u   r   i
                                                                            un  „frig id e r"  subteran  la  o  odîncinie
             Iezerul  de  la  Surian                                        de  30  m.  Capacitatea  lui  este  de  3.000                                                                                               A
                                                                                          va  depozita
                                                                                                      peştele
                                                                            t.  „F rigiderul"
                                                                            proaspăt,  care  va  putea  fi  păstrat  la                                                                                                ut
                                                                            o  temperatură  de  — 20"C.
                                                                              ©   CONFORM  datelor  obţinute  la
           Dupi3  ce  parcurgem  cu  autoturis­  caractcristică  M unţilor  Catpafi,  iar   u ltim u l  rcccnsâmint   al   populaţiei
         mul  lunga  vale  a  Sebeşului  trecind   turbatiu  dm  apropierea  acestuia  păs­
         prin  Retraşii.  Şebcşcl,  Săsciori.  Lut.   trează  mutic  rarităţi  lloristice.  mongole,  durata  medic   a  vieţii   a                                                                                    £(/( u  p a l i e
         Căpllna,  Şugag,  comune  sau  sate   Fundul  locului  este  format   din   crescut  in  R.  P.  Mongolă  în  19G2-1963
         curate  şi  prospere,  apoi  prin  punc­  pietre  acoperite  cu  un  strat  gros  de   cu  8  ani  faţă  de  1955-1056.                                                                                          M -am   Sntîlnit  într-o  duminică
         tul   Tău  şl  pe  drumul  modernizai   nisip  lin  alcătuit  din  caropacele  ce­  Demografii  mongoli  au  stabilit  că                                                                                      cu  prietenul  meu  Ionică  şi,  cum
         de  către  organele  silvice  prin   a-   lor  300  specii  de  Dialomee.  ce  su­  în  1955-1956  longevitatea  medie   a                                                                                     nu  ne  mai  văzusem  de  m ult,  am
         dlnca   vale   străjuită  de  versanli   pravieţuiesc  aci  din  timpul  glacia-   populaţiei  mongole   era  de  55   de
         prăpăstioşi  şi  sălbatici  acoperiţi  cu   Hunii,  ca  fosile  vii,  prezenlind   un   ani.  Fi  au  constatat,  de  asemenea,                                                                                in tra t  în  restaurant   să  cinstim
         lăgete  şl  m olidişuti  bătrfne,   ajun­  deosebit  interes  ştiinţific.  că  fn  u ltim ii  ani  m ortalitatea  o  scă­                                                                                      mom entul  cu  o  bere.  Am  ciocnit
         gem  In  lermecătoarea   colonie   a   Cabanierul  de  la  casa  turistică  din   zut  rapid                                                                                                                   cu  plăcere,  căci  berea  era  rece  şi
         muntelui,  la  Oaşa.             apropierea  lacului  cit  şi  pădurarul   ©   PE  L IN IA   ferată   Hnmburg-                                                                                                 fusese  servită  prom pt.   Dar,  nu
           Aci,  rhtl  Sebeş  Işi  poartă  argintul   cantonului  Poarta  Raiului  ne  istori­  Munchcn  va  începe  în  curînd  să  c ir­                                                                              despre  deservire  şi  nici  despre  ce
                                                                                                                                                                                                                        am  discutat  cu  Ionică  vreau  să
         mult  mai  liniştii  tn  maluri  largi  ce   sesc  unele  Intîmp/ăn  legate  de  con­  cule  unul  din  cele  mai  rapide  tre­                                                                                scriu.  Un  fapt,  oarecum  ieşit  din
         brăzdează  poieni   întinse,  sculdind   servarea  lacului  şi  a  bazinului  ce   nuri  din  Europa  Viteza  lui  este  de                                                                                    comun,  ne-a  atras  la  amîndoi  a-
         bogăţie  de  păstrăvi.  Covoarele  verzi   constituie  zona  sa  de  proiecţie.  In   200  Um/'h.                                                                                                              tenţia.
         ale  puielilor  de  molid  plantaţi  cu  a-   primăverile  anilor  1942.  1953  şi  1961                                                                                                                         In  local,  la  o  masă  vecină,  un
         ttta  grijă  de  mina  silvicultorului,  pe   iezerul  a  sulcril  avarii  din  cauza  a-   ©   O LAN DA  exportă  în  fiecare                                                                                 tînăr  dormea  cu  capul  pe  m îini.
         versatilii  din  apropiere,   surld   In   vatanşelor.  Cu  aceasfrt  ocazie  popu­  an  40.000  de  canari  în  d iferite  ţări   Macheta  cetăţii  medievale  Alba  lu lia   In  arhitectura  din  1738.  Se  pot  vedea  :  catedrala  rornano-cato-   Deodată  s-a  trezit,   s-a  şters  cu
         soare  de  bucuria  vieţii.  Aceasta  este   laţia  de  păstrăv  a  pierit.  Ocolul  s il­  din  lume.  După  cum  se  ştie,  cana­  licâ  construită  în  secolul  X III,  Palatul  princiar  (reşedinţe  Iul  M ihal  Vîteazu),  Colegiul  academic  *1  lui  Ga-
         patria   cerbului  şi  a  cocoşului   de   vic  Cugir  a  repopulat  de  liecare  dată   rii  au  apărut  în  Europa  în  anul  1600,   v ril  Dcthlcm.  bisericile  iezuiţilor  şî  a  trin ita rie n llo r.  mîneca  la  ochi  şl,  buimac,  s-a  u i­
         munte.  In  colonie   dăm  de  clleva   acest  iac  cu  păstrăvi  prinşi  din  rIu   aduşi  de  nişte  m arinari  portughezi                                                                                   ta t  în  toate  părţile.  Cînd  şl-a  dat
         case  mari.  aspectuoase  şi  încăpătoa­  sau  de  la  păstrăvărtile  din  apropie­  cc  sc  întorceau  din  Insulele  Canare.                                                                                 seama  că  se  află  în  restaurant  a
         rer  de  un  lac  de  acumulare,  o  păs-   re.  Ei  au  observat  pe  cuprinsul  zonei   ©   DINTRE  cele  300  de  varietăţi                                                                                 început  să  strige  ospătarul.  Aces­
         trăvărie  şl  m ulţi  pădurari  şl  paznici   sale  de  protecţie,  de  22  ha.  de  mai   de  in  care  există  pe  globul  pămân­                                                                            ta  a  venit,   şi  tînărul,  cu  ochii
         de   vinătoare  ai  ocoalelor   silvice   multe  ori  urşi,  cerbi,  cocoşi  de  mun­  tesc.  inul  de  mare  este  cel  mai  neo­        De  cînd  se  poartă  dungă      De  atunci,  televizorul  a  fost  Insta­  încă  tu lb u ri,  i-a  cerut  restul  de
         Bistra   şi   Sebeş  lată  şi  căsufn  In   te.  corbt.  uli  ş a   bişnuit.  El  creşte  în...  apă  şi  este                            Ia  pantaloni                    lat  d e fin itiv   în  grajd,  ia r  ferm ieru­  la  o  sută  de  lei,  pe  care,  p re tin ­
         care  locuia  marele  nostru   scriitor   După  ce  admirăm  aceste  frumuseţi   răspîndit  în  ju ru l  lito ra lu lu i  U.R.S.S.                                         lui  o  început  sâ-i  meargă   foarte   dea  el,  i-a r  fi  dat-o  ospătarului
         M ihail  Sadoveanu  cînd  venea  pe  a-   naturale,  ucesl  minunat  iezer  cu  în ­  şi  în  părţile  sudice  ale  Insulei  Sa-            Pînă  acum  un  secol,  bărbaţii  pu r­  bine.  Vacile  lu i  dau  m ult  mai  m ult   înainte  de  a  adorm i.   Ospătarul
         ceste  Jocun';  el  a  tăcut  nemuritoare   treg  bazinul  său,  pus  sub  ocrotirea   halin.  Oamenii  de  ştiinţă  au  calcu­           tau  pantaloni  fără  dungă,  burlane.   lapte.                      l-a  pinvit  surprins.
         Incintătoarca  vale  a  Frumoasei,  un   legii  ca  monument  al  naturii,  ne  În­  lat  că  de  pe  .ogoarele  subterane"               Moda  pantalonilor  călcaţi  a  fost  in ­  „V acilor  mele  le  plac  în  special   —  Ce  sută ?  Ce  rest ?!.
         al/uent  al  văii  Sebeşului,  la  vreo  4   dreptăm  spre  casa  turistică  Şunanul.   de  in  din  aceste  locuri  sc  pot  recolta     ventată  de  p rin ţu l  de  Galles,  care   film ele  cu  cow-boys  —  a  declarat   A  Început  scandalul.   Tînărul
         km.  sud  de  această  colonie.   Aci  poposim,  ne  odihnim  şi  apoi  ple­  pînă  la  2.400.000  tone  de  in  de  mare                 pe  vremea  aceea  era  a rb itru l  mo­  ferm ierul.  Film ele  de  dragoste   le   susţinea  că  ar  fi  dat  suta  de  lei,
                                          căm  mai  departe  spre  Cugir,  pe  dru­                                                                                                 lasă  absolut  indiferente,  iar   cînd   ospătarul  că  n-a  prim it-o.  Pe  cine
           De  la  Oaşa  ne  abatem  de  pe  şo­  mul  auto-lorestier  nou  construit.  uscat.                                                     dei  la  Paris.
         seaua  ce  continuă  mai  departe  peste                             F iru l  inului  de  marc  este  extrem                                Odată,  valetul  p rin ţu lu i  aşezase   vizionează  film e  americane  de  groa­  sâ  crezi  ?  In  local  erau  puţini  oa­
         crestele  Carpatilot.  spre   regiunea      Ing  T R A IA N   IACOB  de  rezistent  şi  nu  putrezeşte.  El  sc                           pantalonii  acestuia   într-o   valiză   ză,  producţia  lor  de  lapte  scade  ca­  meni.  Degeaba  a  alergat  tînărul
         Argeş  şi  Intrăm  pe  poteca  re  duce                             pretează  foarte  bine  la  prelucrare.                               marc,   unde.   stînd   mai   m ult   tastrofal".                    de  la  o  masă  la  alta.  N im eni  n-a
         spre   muntele  $urian  din  raionul                                                                                                      tim p   îm păturiţi,   au   form at   o                              putut  să  confirm e   spusele  sale.
         Orăştie.  Trecem,  timp  de  vreo  două                                                                                                   dungă.   Intorcîndu-se  dintr-o  că­  Protest  original              U n ii  abia  veniseră,  a lţii  nu  văzu
         ore  şi  jumătate,  prin  luncile  Prigoa­                                                                                                lătorie  şi   trebuind   să  se  ducă                                seră  nim ic.  Pînă  la  urmă  a  iz­
         nei,  pe  Spinarea  Căţelei,  pe  la  can­                                                                                                imediat   la   o   recepţie   oficia­  Toate  femeile  din  sătuleţul  elve­  bucnit  într-un  plîns  isteric,  din
         tonul  silvic  de  la  Poarta  Raiului  at                                                                                                lă,  p rin ţu l  s-a  hotârit  să  îm bra­  ţian  Schule  poarta  doliu  fără  între ­  care  nu  se  maî  putea  opri...
         Ocolului  silvic  Cugir.  după  care  par­                                                                                                ce  pantalonul  asa  cum  era  —  cu   rupere  din  anul  1621,  cînd  trupele   Am   comentat  cu  prietenul  foni­
         curgem  pădurea  de  molid  de  la  poa­                                                                                                  dungă.  Toţi  au  crezut  că  e  o  modă   austriece  au  m ăcelărit  acolo, în  mod   că  acest  fapt.  El  m i-a  spus  :
         lele  vi r Iu lui  $urian.   Oboseala  ne                                                                                                 nouă,  care  de  altfel  a  plăcut  şi  a   bestial,  128  de  bărbaţi,  femei  şi  co­  —  Crezi  că  tîn ă ru l   a  dat  in ­
         este  răsplătită  de  satisfacţia  de  a  II                                                                                              fost  im itată,  generalizîndu-se.  pii.  Pentru  a-şi  exprim a   durerea,   tr-adevăr  ospătarului  suta  de  lei?
         ajuns  la  Iezerul  de  la  Şurlan.  fer­                                                                                                                                  femeile  râmase  în  viaţă  au  îm bră­  Eu  n-aş  garanta.  U ită-te  Io  el  cît
         mecătorul  „ochi  de  mare",  aşezat  în                                                                                                  Fllmeie  şi  producţia  de  lapte  cat  straie  negre,  şi  de  atunci  s-a   îl  dc  beat.
         căldarea  glaciară  de  pe   versantul                                                                                                                                     perpetuat  purtarea  doliului  negru.  —  N-aş  putea  nici  eu  garanta,
         estic  al  muntelui  cu  acelaşi  nume,                                                                                                    Poate  oare  cinematograful  să  in ­                               i-am   răspuns.   Dar  altceva   mă
         la  1790  m  altitudine.                                                                                                                  fluenţeze  producţia  d^  lapte  a  va­  Far  natural                preocupă.  Cum  a  putut  să  ajungă
           Acest  lac  glaciar  are  o  formă  c ir­                                                                                               c ilo r?   Experienţele   unui  ferm ier                             în  halul  acesta  ?  Nu  mă  refer  nu­
         culară  neregulată,  este  lung  de  apro­                                                                                                englez  au  dovedit  că  da.  Intr-o  sca­  In  San  Salvador  există  un   far   mai  la  momentul  de  faţă.  In  ge­
         xim ativ  60  m.  lat  de  vreo  50  m  şl  a-                                                                                            ră,  el  a  instalat  in  glumă  televizo­  neobişnuit,  de  fapt  un  vulcan.  La   neral,  cum  a  ajuns  să  frecvente­
         dînc  de  aproape  3  m,  fiind  format                                                                                                   rul  în  grajd.  Se  prezenta  un  film    fiecare  10  mirrute,  dîn  craterul  a-   ze  localurile ?  După  figură,  n-a
         cu  sute  de  mit  de  ani  In  urmă.  In                                                                                                 american  cu  cow-boys,  în  care  se   cestuia  se  înalţă  o  coloană  uriaşă   îm p lin it  17  ani.  P ărin ţii  lu i,  prie­
         timpul  diluviulul.  Este  mărginit  în                                                                                                   vedeau  m ulţi  cai,  bivoli  si  vaci.  A   de  fum,  iar  în  mare  se  scurge  lava   tenii,  organizaţia  de  tineret  cum
         partea  de  est  de  o  morenă,   după                                                                                                    doua  zi,  ferm ierul  a  constatat  cu   încinsă.  Din  contactul  lavei  cu  apa   de-au  putut  sâ-1  scape  din  vede­
         care  urmează  o  poiană  turboasă,  în ­                                                                                                 uim ire  că  vacile  lui  au  dat  în  me­  se  formează  aburi  care  se  văd  la   re ?  Mă  gîndesc  Ia  răspunderea
         firipată  pe  grohotişul  inierbat,   Iar                                                                                                 die  cu  peste  9  litri  de  lapte,  mal   distanţă  de  zeci  de  mile.  Vulcanul   acestor  factori  pentru  soarta  fie ­
         mai  jos  urmează  alte  rămăşiţe  de                                                                                                     m ult  ca  de  obicei.  El  a  repetat  ex­  serveşte  in  felul  acesta  ca  un  fa r   cărui  tînăr.
         morene  glaciale  împădurite  cu  mo-                                                                                                     perienţa.  obţinînd  acelaşi  rezultat.  natural  pentru  navigatori.  —  Eu  cred  că  in  munca  de  e-
         lldiş.  In  jurul  iezerului,  din  celelalte                                                                                                                                                                  ducare  pe  care  o  desfăşoară  u-
         trei  părţi,  un  buruieniş  înalt  format                                                                                                                                                                     nele  organizaţii  de  tineret  mai
         din  plante  de  munte,  urmat  de  un                                                                                                                                                                         sînt  goluri.  Şi  prin  aceste  goluri
         desiş  puternic  de  jepi,  din  care  se                                                                                                                                                                      se  mai  strecoară  tin e ri  ca  acesta
         ridică  ict-colo  cite  un  zimbru,  se  o-                                                                                                                                                                    care  acum  plînce.  Ce  s-ar  putea
         glindesc  în  apa  limpede  a   lacului.                                                                                                    M      U     Z    E     U                                          face  pentru  ca  sâ  nu  mai  asistăm
         Spre  nord.  jepll  se  pierd  intr-o  pă­                                                                                                                                                                     la  astfel  de  scene ?
         dure  închisă  de  molid,  Iar  spre  vest,                                                                                                                                                                      —  Te  gîndeştî,  desigur  la  solu­
         se  ridică  prăpăstloasa  pantă  a  mun­                                                                                                                                                                       ţii.  In  general,  ele  s-ar  putea  fo r­
          telui  Şurtan.  pe  care  mat  descope­                                                                                                                                                                       mula.  Dar  aici  este  vorba  de  ca­
          rim  covoare  înflorite  de  smlrdar  şl                                                                                                   UNELTE  DACICE                                                     zuri  aparte.  Greutatea  sugerării
          tufărişuri  ale  anlnu/ui  de  munte.  Ve­                                                                                                                                                                    unor  soluţii  tocmai   în   aceasta
                                                                                                                                                                                                                        constă.  Dar  p ă rin ţii,  organizaţiile
         getaţia  din  bazinul  acestui  Iezer  este
                                                                                                                                                                                                                        de  tineret,  care  cunosc  bine  fie ­
                                                                                                                                                                                                                        care  „caz*  în  parte,  ar  putea  găsi
                                                                                                                                                                                                     Cu  prilejul  săpa­  metoda  de  îndreptare.  A icî  este
                                                                                                                                                                                                    turilor  arheologice   vorba  de  a  lucra  cu  tact,  dc  a  fi
                                                                                                                                                                                                    efectuate  In  M unţii   elastic  şl  consecvent  în  modela­
                                                                                                                                                                                                    Orăştiel,   au   fost   rea  tem peram entului,  de  a  forma
                                                                                                                                                                                                    descoperite  un  nu­
          PESCARI DE  PE  LITORALUL                                                                                                                                                                 măr  mare  de  unelte   şl  chiar  preşcolară   aptitudini  şi
                                                                                                                                                                                                                        la  tin eri  încă  din  perioada  şcolară
                                                                                                                                                                                                    dacice  din  perioa­
                                                                                                                                                                                                                        deprinderi  care  să-l  ferească  de
                                                                                                                                                                                                    da  Burebista-Dece*   m ira ju l  alcoolului.  Si,  după  păre­
                                                                                                                                                                                                    hal.  Ele  ilustrează   rea  mea,  în  această  p rivin ţă   cu
           în  u ltim ii  ani,  prefectura  Tibo,                                                                                                                                                   gradul înalt de dez­  to ţii  avem  datoria  să  ne  m o b ili­
          situată  fn  apropierea  imediată   a                                                                                                                                                     voltare  «ocial-eco-   zăm.
          capitalei  Japoniei,  a  devenit  o  a-   JAPONEZ  AL PAC F                                                                                                                               noralcă  a  gtatulul                  GH.  PAV E L
          devârată  Meccă  pentru  turişti.  In                                                                                                                                                     dac,
         tim pul  verii,  în  zilele  de  dum ini­                                                                                                                                                   La  Sarraizegetusa
         că,  zeci  de  m ii  de  locuitori  din  To­  spate.  Pe  feţele  acestor  femei  bâ-   tor  produse  marine  sînt  foarte  scă­  barcaţiuni  proprii  (pe  care  le  închi­              (Grădiştea  de  M un­
          kio  se  îndreaptă  spre  plajele  Kud-   trine  se  citeşte  încordarea  şi  în g ri­  zute,  şi  chiar  la  un  pescuit  bogat,   riază  de  la  persoane  mai  înstări­               te),  au  fost  scoase
         ziukuriham a,  Hota,  Kaţuyama.  Dar.   jorarea.                    pescarii  mai  săraci  reuşesc  cu  greu   te)  şi  proprietari  de  vase  relativ                                    la  Iveală  unelte  a-
          de  îndată  ce  se  term ină   sezonul,   In  unele  locuri,  vasele  pot  fi  tra ­  să  o  scoată  la  capăt.  înstăriţi  care  îşi  închiriază  vasele                                gricole;   g r e b l e ,  CENTRALA
          firm ele  în  -culori  vii  ale  numeroa­  se  la  mal.  Ele  alunecă  lin  pe  sânii   M u lţi  pescari  de  pe  litoralul  Tiba   pescarilor  săraci.                                  c o a s e ,    brăzdare
          selor  bodegi  şi  bufete  dispar  şi.   de  lemn  aşezate  in  calea  lor.  In  ju ­  al  Oceanului  Pacific  se  avîntâ  pe                                                            pentru  fier  de  plug,   TELEFONICA  MOBILĂ
          după  forfota  din  tim pul  ve riî,  aşe­  rul  lor,  femeile  formează  un  lanţ   mare  cu  am barcaţiuni  şubrede,  fă ­  La  Tiba  se  află  un  asemenea  vas                      securi,  un  depozit
         zările  de  pescari  săraci,  îm prăştia­  viu.  îşi  umplu  coşurile  cu  peşte  pe   ră  motor.  Sînt  aşa-num iţii  ippond-   —  „K oy-m aru",  cu  un  deplasament                    de  sape,  alături  de   La  Munchen  s-a  în fiin ţa t  o  cen­
         te  ici-colo  pe  întregul  lito ra l,  ara­  care  il  răstoarnă  Sn  lăzile  cumpără­  zuru  —  pescari  care  pescuiesc  n u -1   de  29  tone.  Echipajul  lui  se  com­              rămăşiţe  carboniza­  trală  telefonică  m obilă  fără  per­
         tă  sărăcăcioase  şi  mizere.  Şi  atunci   to rilo r  aşezate  alături.  Pe  măsură   mai  cu  undiţa.  Ippondz.uru  se  duc   pune  din  25  de  oameni.  V enitul  a-                  te  de  grîu,  mazăre   sonal,  care  se  va  deplasa  prin  car­
          ies  la  Iveală  m ulte  aspecte,  caic   ce  în  ambarcaţiune  rămîne  tot  mai   cu  barca  într-un  loc  anume  unde   nual  al  proprietarului  vasului  este                        şi  mei  >  u n e l t e  tierele  noi  san  cele  suprasolicita­
          scapă  la  prim a  vedere  turiştilor.  puţin  peşte,  vocile  lor  aspre  şi  ră­  aruncă  la  suprafaţa  apei  momeala;   de  25  milioane  yeni  (417.000  lei).                      pentru  prelucrarea   te  şi  prin  interm ediul  căreia  se
                                                                                                              Casa  lui  are  mai  multe  camere,
            Iată  plaja  Kudziukuriham a  in ­  guşite  devin  mai  domoale,  se  aud   sardele  m ârunţite.  bucăţele  mici  de   foarte  curate  şi  luminoase,  cu  ro­                         lem nulu i:   fierăs­  vor  putea   stabili  1.600  de  legă­
          tr-o  zi  însorită.  Fişia  lată  de  nisip   tot  mai  încet,  ele  se  retrag.  macrouri  şa.  M acrourile  se  reped   gojini  noi,  cu  televizor,  aparat  de                        traie,  cuţitoaie,  tes­  tu ri  telefonice.  Ea  se  prezintă  ca
          se  întinde  de-a  lungul  lito ra lu lu i   Camionetele  cum părătorilor   se   la  această  momeală  şi  atunci  pes­  radio,  telefon.  In  imediata  ei  apro­                        le,  dălţi,  securi  ,*  o-   un  vagon  lung  de  10  m  şi  înalt
          Oceanului  Pacific  pe  o  lungime  de  adună  pe  locul  unde  se  descarcă  carul  nu  are  decît  să  arunce  undi-  piere  să  află  o  altă  „casă*  —  în­                          biecte  pentru  pre­  de  3  m,  aşezat  pe  roţi.  Ajungînd
                                                                                                                                                                                                    lucrarea
                                                                                                                                                                                                             fierului  i
                                                                                                              tunecoasă,  goală,  cu  rogojini  m ur­                                              ciocane,   perfora­  la  locul  stabilit,  centrala  este  a-
                                                                                                              dare,  cu  acoperiş  de  paie.  De  tele­                                            toare,   nituitoare,   şezatâ  pe  piloni  de  fie r  şi  conec­
                                                                                                              vizor  sau  telefon  nici  pomeneală.                                                 diferite  tipuri   de   tată  la  reţeaua  electrică.  In  caz
                                                                                                              In  ea  nu  există  nici  măcar  tra d i­                                             cleşti,  nicovale,  ba-   de  defecţiune,   reţeaua  electrică
                                                                                                              ţionalul  „butudana"  —  altarul  bu­                                                 roase,  fier  brut  ne­  poate  fi  înlocuită  prin  baterii  de
                                                                                                              dist.  Stâpinul  casei  sade  încovoiat                                              prelucrat.           mare  voltaj.  O  instalaţie  specia­
          66  km.  Dincolo  de  fişia  de  nisip   peştele,  cum părătorii   se  îngrămă­  ia.  In  cel  mai  bun  caz  poate  p rin ­  şi,  la  lum ina  slabă  a  unui  beculeţ                    Uneltele  din  fo­  lă  asigură  în  inte rio ru l  vagonului
          se  văd  pădurici  rare  de  pini,  p rin ­  desc  în  ju ru l  lăzilor  cu  peşte,  dis-   de  în  felul  acesta  400  leg  de  ma­  electric,  meştereşte  ceva  la  o  pla­           tografie  sînt   doar   o  tem peratură  constantă.  în  caz
          tre  trunchiurile  strîmbe  ale  cărora   cutînd  intre  ei.  Toţi  se  aseamănă  :   crouri.  Dar  preţul  de  achiziţie  pen­  să.  Nu  se  vede  nici  o  mobilă,  doar                citeva  din  cele  e-   de  deranjament,   semnalizatoare
          se  zăreşte  aşezarea  pescarilor:  că­  poartă  pantaloni  uşori  de  doc  alb   tru  10  kg  macrouri   nu  trece  de   într-un  colţ  se  distinge  tn  sem iîntu­                    xistente  Ia  Muzeul   luminoase  avertizează  cea  mai  a-
          suţe  cenuşii  cu  acoperişuri  de  ţ i­  şi  maiouri  fără  mîneci.  au  p riv iri   250  de  yeni  (100  yeni =*1,67  lei),  şi   neric  o  maşină  de  cusut  veche.                   regional  Deva.     propiatâ  centrală  telefonică.
          glă.  Apele  lito ra lu lu i  sînt  bogate   vioaie  şl  pătrunzătoare.  Se  aduce   de  obicei,  este  m ult   mai   scăzut   Stăpînul  casei  lucrează  fără  să-şi
          In  fel  de  fel  de  peşti,  caracatiţe,   o  masă,  o  scîndurâ  pe  care  se  scrie   Ippondzui u  sînt  cei  mai  săraci  pes­  ridice  capul  şi  fără  să  acorde  vreo
          6Coici,  râcuşori  şi  alte  vieţuitoare   cu  cretă,  un  clopoţel.  Licitaţia  în ­  cari.  Uneori,  ei  nu  realizează  mai   atenţie  celor  ce  intră.
          ale  oceanului.  La  mal,  apa  este  pu­  cepe  pe  loc...  Nimeni  nu  mai  acor­  m ult  de  15.000  de  yeni  (cca.  250  lei)   Este  locuinţa  unui  m uncitor  de
          ţin   adfncă.  Poţi  să  înaintezi  100-   dă  nici  o  atenţie  pescâriţclor.   Şi   pe  lună.     pe  vasul  „Koy-m aru".  Cîştigul  Iui   Album  de  caricaturi
          150  de  m etri  şî  apa  abia  îţi  ajunge   ele,  simţindu-se  inutile,  se  dau  tris ­  Ceva  mai  bună  este  situaţia  pes­  lunar  este  de  20.000  yeni  (334  lei),
          pînă  la  briu...                te  la  o  parte.                 carilor  care  posedă  o  am barcaţiu­  sumă  din  care  trebuie  să  trăiască
            La  amiază.  In  diferite  puncte  ale   Brusc,  totul  se  termină.   Lăzile   ne  cu  motor  sau  care  se  angajează   toată  fam ilia,  compusă   din  şase
          lito ra lu lu i  încep  să  sc  adune  gru­  cu  peşte  se  inraicâ  pe  camionetele   pe  vasele  m arilor  arm atori.  In  me­  persoane.
          puri  de  localnici.  Ei  pl ivesc  cu  în­  cu  trei  roţi.  Femeile  st ring  în  tă­  die,  ei  ciştigă  anual  200.000-300.000   M u lţi  dintre  aceşti  pescari  foar­                       /* TJ
          cordare  în  largul  cenuşiu  al  ocea­  cere  plasa  .şi  pornesc  cu  ea  în  d i­  yeni  (3 500-5 000  lei).  Dar  şi  aceasta   te  săraci  lucrează  la  Hokkaido,  un­
          nului.  In  general  sînt  bâtrimi,  băr­  recţia  aşezării.  In  jur,  totul  se  li­  reprezintă  cu  m ult  mai  puţin  de­  de  se  angajează  pe  am barcaţiuni                                     1    ^               ~
          baţi  şi  femei,  îm brăcaţi  simplu  şi   nişteşte  şi  parcă  se  întristează.  Cu   cît  venitul  m inim   necesar  şi,  fireş­  mari  In  apele  de  pe  lito ra lu l  Tiba                             J >5
          sumar.  Deodată,  vocile  devin  mai   puţin  înainte,  oameni  erau  cuprinşi   te,  cu  o  asemenea  sumă  existenţa   au  apărut  nave  ale  m arilor  compa­              rs
          însufleţite,  mni  puternice:  la  mal  a   de  entuziasm,  de  o  bucurie  copilă­  fam iliei  e*te  foarte  grea.  nii,  se  practică  acum  pescuitul  cu
          apărut  un  vas  pe  care,  după  tonte   rească  la  vederea   abundenţei  de   Ziua  de  muncă  a  pescarului  du­  traulele.  De  aceea,   rezervele   de                         jr==*    •   /  A   „  i
          probabilităţile,  îl  aşteptau  cu  toţii   peşte.  Acum,  privind  camionetele   rează,  de  regulă.  12  ore.  Toţi  pes­  peşte  an  început  să  scadă.                                   ^   Q -T j   ?  1' LKsSkQP
          .şi  care  urmează  să  descarce  peştii.   care  se  îndepărtează,  îşi  dau  parcă   carii  sînt  membri  ai  cooperativei.   Marea  rămîne   însă   generoasă.                           r \
          Ca  la  comandă,  localnicii.  în  spe­  seama  cit  de  mizerabil  este  rodul   Dacă  nu  eşti  cooperator. prnt tic nici   Scoicile  culese  din  nisip  servesc  la                                  I  w            W    r / L
          cial  femeile,  apucă   nişte  coşuri   muncii  lor  grele...      nu  poţi  exista  —  nimeni  nu-li  cum­  prepararea  unei  ciorbe  „misosîro"
          mari  îm pletite,  cu  care   se  reped   Ciuda  realitate  pare  un  paradox:   pără  peştele.  Cooperativa  de  des­  care  revine  foarte  ieftin.  In  viaţa                                                               _  .1
          spre  ambarcaţiune,   le  umplu  cu   darurile  m ării  ocupă  locul  cel  mai   facere  are  sarcina  să  organizeze   pescarilor  există  şi  mici  bucurii.  La                                                          KP.
          peşte  şi  apoi,  două  cîte  două.  le   im portant  în  alim entaţia  japonezi­  vînzarea  mai  avantajoasă  a  peşte­  sfîrşit  de  săptânună,  ei  se  veselesc,
          trag  prin  apă  pinâ  Ia  mal  pe  o  dis­  lor.  dai  oamenii  care  ie  smulg  na­  lui.  Dar  nu  toţi  profită  de  acest  a-   cîntă  din  instrumente  tradiţionale.
          tanţă  cam  de  150  m.  .Toate  acestea   tu rii  reprezintă  pătura, cea  maî  pu­  vantaj.  Din  cooperativă  fac  parte   In  restul  zilelor,  viaţa  lo r  este  însă
          se  petrec  cu  o  geaba  febrilă,  parcă   ţin  îndestulată  a  populaţie).  Pre­  tot  felul  de  oameni:  şi  pescarii  să­  grea  şi  tocmai  aceste  aspecte  tu ris­
          o  fiin ţă   nevăzută  le-ar  mina  din  ţu rile   de  achiziţie  a  peştelui  şi  al­  raci  ippondzuru,  şi  pescari  fără  am­  tul  nu  Ie  sesizează.  A V E N TU R ILE   L U I  M A X                             (Din  „Pnrse  Sera*)
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15