Page 100 - Drumul_socialismului_1966_07

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. ţ

Constructori, anul şcolar 29 12,45 Soare, valuri, plaje... şi muzică
uşoară ; 14.08 M elodii de p re tu tin ­
deni ; 17,15 In slujba patriei ; 18,05
In ju ru l globului; 18,40 Radiosimpo-
zîon ; 20,00 Radiogazeta de seară ;
21,05 Jurnale celebre ; 22,20 Interpre­
IU L IE 19 6 6 tu l săptăm înii: soprana A rta F lo-
începe la 15 septembrie! rescu.
P R O G R A M U L 1T: 7,45 M u­
zică din operete ; 9,44 Tablouri m u­
Cinema zicale; 10,15 Teatru radiofonic: Idolul
Ca m multe alte localităţi din re­ te lu cră ri întSlneşti doar 5-6 oa­ 4 şi Ion Anapoda. Comedie de G. M.
Zamfirescu ; 12,00 Republică în flo ri­
giunea Hunedoara, şi la Câlan s-a meni ? N outăţile lite ra ­ DEVA : Fantomas (cinematograful
toare — program de cîntece ; 13,08
sîm tit necesitatea construirii unui în trebările au rămas fără răs­ re se transferă re­ „P atria"); Dezrădăcinaţii („A rta "); S I- A rii din operete. Cîntâ Iancu Groza;
pede din raftu rile
local nou pentru şcoala profesiona­ puns. MERTA : Viaţa începe la ora 8 scara 14,30 Concert de prînz ; 15,30 Ineluş-
lă, care pregăteşte m uncitori S-au ţin u t şedinţe, s-a insistat pe lib ră riilo r în cele („M ureşul"); HUNEDO ARA : Old învîrtecuş „A ici Riţa, poştârîţa";
ale
bibliotecilor
necesari ram urii siderurgice, In Ungă conducerea în treprind erii de personale. Un a- Shaltcrhand („Flacăra"); La porţile pâ- 16,20 Trei portrete în cîntece popu­
1964 proiectantul — D.S A.P C. construcţii siderurgice din H une­ m ănunt edificator. m întului („I.C.S.H.- ); Sechestratul din lare : „S înt olteancă de pe J ii", „Pe
Deva — trasa lin iile pe p ri­
doara, care-şi asumase lucrarea. La Lib ră ria „Gh. Altona („Grădina stadion"); C A LA N : la noî pe la Sâlişte-, „Sînt fată din
mele p l a n ş e . Anul 1965 a A ii sosit angajamente. Dar lunile Lazăr* din Deva Sechestratul din Altona („G rădina de Cîm pulung" ; 18,35 Cîntâ Dorina
fost perioada aprobărilor. S-a gă­ au trecut fără ca tim pul să-şi pună vară-); PETROŞANI : Corăbiile lungi D răghici, A lain Barriere şi K ir il Se-
sit şi constructorul : întreprinderea amprenta concretă în lucrările de (în fotografie), pla­ („7 N oiem brie"); LUPENI : In genun­ mov ; 19,30 Seară de operă : „Cenu­
de construcţii siderurgice Hune­ pe şantierul din Călan. nul de vînzări pe chi. mă întorc la line („C u ltura l"); A - şăreasa- de Rossinî ; 22,35 Două
doara. luna în curs a fost N IN O ASA : Călătorie In ju ru l pâmîn- in im i într-o melodie.
înd eplinit la 21 iu­
Lucrul la viito ru l edificiu de cul­ Spre sfîrşitu) acestei luni a so­ tului („M uncitoresc- ); V U LC A N : Să­
tură a început în tim pul iernii. sit. în sfîrşit, un număr mai mare lie. Foto: L TFRtCIv ritu ră in întuneric („M uncitoresc");
M uncitorii n-au ţin u t seamă de ca­ de lucrători. Munca — se pare — C R IVJD IA ; Nc asumăm răspunderea Televiziune
priciile vrem ii. Entuziasmul lor a s-a înviorat. Dar septembrie bate la („M uncitoresc- ); LONEA : Cineva,
um plut de adm iraţie şl bucurie uşă. Se pune o nouă întrebare: nu­ acolo sus, mă iubeşte („7 N oiem brie-);
p riv irile locuitorilor. Fundaţia a mai cu acest lot de m uncitori pot V izita („M in e ru l"); A LB A IU L ÎA : 18,00 Pentru copii şi tineretul şco­
fost executatei. S-a trecut la zidărie. avansa lucrările, ca la lf> septem­ Barcagiul („V ictoria "); Parcarea in­ la r : Frumuseţi de vară — emisiune
Zilele se succedeau, ducînd cu brie clopoţelul să sune în noua terzisă (.23 August"); Z LA T N A : de versuri. Atenţiune ! fiţi gala ! por­
ele succesele constructorilor. In ­ şcoală 1 Procesul de la NLirnberg — seriile n iţi! înotul, în zece lecţii (V II);
tr-un tim p relativ scurt, clădirea E necesară o precizare. Planul 1 şî 11 („M u ncito ru l"); TEIUŞ : T ran­ 19.00 T elejurnalul de seară ; 19.15
căm inului şi a şcolii a fost ridicată de şcolarizare pentru anul de învă- zit („V ictoria "); SEBEŞ : La porţile Galeria instrum entelor : Pianul ; 19.30
In roşu. R itm ul în care se lucra ne ţăm înt 1966—19G7 este dat pe baza păm întului („Progresul- ); Soţii în o- D icţionar de personaje Litera „C “ ;
dădea certitudinea că, în toamnă, oraş („Sebeşul-); îndrăgostitul („G ră­ 20.00 Săptămînă ; 21,00 Avanprem ie­
cursurile vor începe în noua clădi­ capacităţii noului local in construc­ dina Progresul"); APO LD U L DE ră ; 21,15 T e le g lo b ; 21,45 Recitalul
re şcolară. ţie. Vechiul local nu va putea — sopranei Al ta Florescu ; 22,15 Para­
SUS : Sălbaticii dc pe rîul m orţii
Se pare că şi numărul mare de sub nici o formă — cuprinde nu­ („23 August"); O R A Ş T IE : Camera da vedetelor: M ichele; 22,30 T e le ju r­
candidaţi prezenţi la sesiunea de mărul existent de elevi. Pe de al­ albă („Flacăra"); Hai, Franţa I („Pa­ nalul de noapte ; 22,40 B uletinul me­
admitere din iulie a.c, a fost legat, tă parte: darea în folosinţă numai LIBRRRII tria -); CUGIR : Arena circului („7 teorologic.
oarecum, de noua construcţie. a clă d irii şcolii, fără corpul cămi­ IN EDITURA POLITICA AU APARUT: N oiem brie"): M uncile lui Herculc
(„G rădina de vară-); HAŢEG : De­
Dar ceea ce în iarnă a constituit nului şi al cantinei nu rezolvă si- păşirea („Populai "); BRAD : Dulcea Timpul probabil
pentru m ulţi dintre locuitorii ora­ tuaţia, cum nici clădirea şcolii şi a Cărţi de arfă pasăre a tinereţii („Steaua roşie- );
şului Călan certitudine a devenit căm inului fără cantină nu se poate. E PREDA, cile României cu ţările respective pe IL IA : Duminică la New Y ork („L u ­ PENTRU 24 OTIE
acum dezamăgire. O dată cu to­ (A r însemna aducerea m incărîi la C. Popişteanu tărim politic, diplom atic, economic, C riticul de artă Petru Comar- mina"). Vremea uşor instabilă, cu cerul
pirea zăpezii s-a .to p it- şi elanul şcoală pe o distanţă de trei k ilo ­ ştiin ţific-cu ltu ra l. nescu a scris monografia GHEOR­ schimbător şi tem porar noros. Izolat
lu crăto rilo r de la întreprinderea m etri, sau transportul elevilor, pe DIALO G CU TREI CONTINENTE GHE D. ANG HEL (1904—1966). se vor semnala averse de ploaie în­
Gcorgeta Tudoran publicată recent în E ditura M e ri­ P H O soţite de descărcări electrice. VînC
de construcţii siderurgice Hune­ aceeaşi distanţă pentru servirea diane In lucrare, autorul insistă,
Cartea analizează relaţiile Româ­ „13 IU N IE 1916" moderat din sectorul vestic, cu inten­
doara, repartizaţi pe acest şantier, mesei). niei socialiste cu ţările în curs de îndeosebi, asupra analizei plas­ P RO G R AM UL I ; 6,15 Program sificări temporare. Temperatura în
întrebările locuitorilor dovedesc in ­ Tovarăşi din conducerea în tre ­ dezvoltare din Asia, A frica şi Ame­ Lucrarea înfăţişează lupta antirăz­ tice a unor lucrări reprezentative muzical de dim ineaţă; 7,45 Salut vo­ uşoară scădere; ziua va fi cuprindă
teresul lor pentru soarta construc­ prinderii de construcţii siderurgice rica Latină, ţări care încep să joace boinică a P artidului Social-Democrat, pentru creaţia artistului. Im binînd ios dc pionier ; 8,00 Sum arul presei; Intre 23 şi 29 grade, iar noaptea în ­
tre 12 şi 18 grade.
armonios o mare intensitate emo­
al M u ncitorilor din România in peri­
ţiei : De ce stagnează lucrările din Hunedoara, luaţi măsurile cu­ un rol tot mai im portant pe arena oada 1914-191G, respectiv de la izbuc­ ţională cu rigoarea construcţiei 8,30 La microfon, melodia preferată; PENTRU URMA 1*0 A RELE
internaţională. Expunînd princip iile
tocmai cînd tim pul este favorabil? venite, pentru că şi la şcoala din care guvernează aceste relaţii, lucra­ nirea prim ului război mondial impe­ monumentale, sculptorul Anghel 9,35 Buchet de m elodii populare ; 2 Z IL E
10,15 M elodii populare din T ransil­
De ce lipsesc constructorii ? De ce Călan, anul de învăţăm înt trebuie rea se opreşte totodată asupra aspec­ rialist pînâ în preajm a in tră rii Româ­ izbuteşte să transm ită fiorul vie­ vania ; 11,20 Coordonate culturale — Vreme uşor nestabîlă, cu cerul no­
pe şantierul unei atît de im portan- să înceapă Ia 15 septembrie ! telor concrete pe care le au legătu- niei in acest război. ţii prin sensibilitatea m odelaju­ Instantanee sucevene — de Traian ros. Local se vor semnala averse de
Cea mai mare parte a lucrării este lui care dă form elor o expresi­ F ilip ; 11,45 „F alnici sinteţi m unţi­ ploaie. Tem peratura aerului staţiona­
consacrată unui moment im portant vitate maximă, o transfigurare re­ lor" — emisiune de cîntece populare; ră la început, apoi In creştere.
din istoria mişcării m uncitoreşti din velatoare. M ulte din lucrările sale
ţara noastră, — manifestaţia antirăz­ reproduse in această carte, e xp ri­
mă o intensă viaţă sufletească,
boinică din 13 iunie 1916 de la Ga­
L a s e m n a l e l e c r i t i c e la ţi, evidenţiat în expunerea din 7 transm it mesajul unui artist care BRIGADA ŞTIINŢIFICA PE TEREN
mai 1966 a tovarăşului Nicolae ştie să sublinieze forţa spirituală
Ceauşescu. a personajelor sale. In dupâ-amiaza aceea sala căm inu­ lepsia este o boală ereditară sau nu?
întemeiată pe o bogată documenta­
CONDUCERILE U N I T Ă Ţ I L O R Istoriografia noastră. Pentru toate încăpâtoare. Vestea câ brigada ştiin ­ cauzele şi tratarea reum atism ului la
lui cultural dîn Iscroni devenise ne-
re, lucrarea aduce o contribuţie la
inimă? etc.
De acelaşi interes s-au bucurat din
gusturile ţifică a Comisiei pentru răspîndirea date de ju ris tu l Manea Ioan cu p ri­
răspunsurile
partea a u d ito rilo r
şi
cunoştin ţe lorcultural-$ tiin ţifice de pe
lîngă Com itetul orăşenesc pentru cu l­
de m uncitori, tov M ihai
D um itru,
RĂ SP UN D şef de lot la şantierul de construcţii- Campionatul „A N A LU I M A N O LE " apărută tură şî artă Petroşani vine să dea vire la divorţ, la conduita morala în
lui
Cartea
D um itru
Mircea
răspuns la întrebările ce frâm întau
fam ilie şi societate, apărarea avidu­
montaj, a fost sancţionat cu „m ustra­
universitar
in Editura T ineretului cuprinde
re cu avertism ent" şî i s-a atras a-
Trei ore s-au întreţin u t m em brii
La întrebările: dacă
există vreo
tenţin că în viitor, dacă nu se va în­ 21 de povestiri printre care : pe oameni, a fost prim ită cu bucurie. lui obştesc şi altele
0 La rubrica noastră „Sesizări cu m it un dosar şi l-a înainlat consiliu­ drepta, i se vor aplica sancţiuni m ult de fotbal „A na lui Manole", „Plecarea la planetă populată? cînd a apAtut via­ brigăzii ş tiin ţifice cu m uncitorii şi
ţa pe pâmînt şi originea omului? ce
ţăranii m uncitori din Iscroni.
adresă*', în ziarul nr. 3586 din 13 iu ­ lui de judecată tovărăşească, pentru mai severe". vatră", „Inserare albă", „La masa sînt cutrem urele de pămint? — pro­ Demn dc remarcat e faptul că de
lie a.c a fost publicată nota critică ca bucătarul şef Tilea Ioan să fie • Direcţia comercială regională, în M A D R ID 28 (Agcrprcs). — dc sub nuc". fesoara Iacob Parasthiva a răspuns Ia începutul anului şi pînâ acum cele
„Placa de beton". Conducerea între­ sancţionat exemplar. Hotărîrea care răspunsul său pe marginea articolului In ccl de-al doilea meci susţi­ Sub semnătura lui Nicolae Ma- cu multă competenţă, ţin in d trează 4 brigăzi ştiin ţifice clin V alea-Jiului
prinderii de gospodărie orăşenească va fi luată, o vom comunica de în­ „Locul şefului de unitate", apărut în nut în cadru) cam pionatului eu­ nolescu. Editura pentru Literatu­ atenţia tuturor celor prezenţi. au efectuat un num ăr de 26 in tiln iri
Deva, vizată In nota am intită, ne dată şi ziarului tiv. ziarul nostru nr. 3571, ne face cunos­ ropean universitar de fotbal, e- ră prezintă în colţul cu noutăţi al Cu un viu interes au fost urm ărite cu cetăţenii. P rintre locurile unde
răspunde următoarele : „Sesizarea Pentru a nu se mai repeta astfel cute următoarele : „Aspectele scoase chipa României a jucat la Ponlc- lib ră riilo r volum ul „LEC TU RI IN ­ răspunsurile date de tov. dr. Ponova s-au efectuat ieşiri în u ltim u l tim p
dv este perfect justă şî pentru în lă ­ de încălcări ale regulilor com erţului in evidenţă în articol sînt reale. D i­ vedra cu selecţionata Olandei. FID ELE". In sumar cuvinte des­ Teodor la cele 11 întrebări din dome­ am intim : gurile de exploatare fo­
turarea situaţiei, secţia noastră de socialist, conducerea trustului şî co­ recţia comercială regională a luat Comportîndu-sc rem arcabil fotba­ pre „Cartea n u n ţii- , „T itu Maio- niul medicinei: dacă e m olipsitor restiere Jiporensa. GalbenR, Cimpu
gaz-termoficarc o luat măsuri pen­ m itetul sindicatului au luat măsura măsuri de remediere în v iito r a unor liş tii români au obţinut victoria resen — polemist", „Lecturi din •cancerul sau se moşteneşte? ce m edi­ lui Neag ş! Bilugu.
tru refacerea imediată a plăcii de de a prelucra cu toţi lucrătorii hotă- asemenea deficienţe. S-a dispus ast- cu scorul de 5-2 (4-0), In urma a- Rebrcanu". despre „Nuvelele lui camente s-au descoperit pînă tn pre­ R. BALŞAN
beton din casa scării blocului C. Pre­ rîrea care va fi luată de consiliul de • JTel ca şefii de unităţi să participe în ccstui rezultat reprezentativa Ro­ D uiliu Zam firescu-. zent pentru tratarea iui? dacă epi­ corespondent
cizăm că defecţiunea în cauză a dăi­ judecată tovărăşească". mod obligatoriu la vînzare, cel puţin mâniei ocupă prim ul loc în cla­
nuit datorită faptului că centrala • In cadrul lu b ric ii „O scrisoare 4 ore pe zi, ir. perioada de vîrf, pen­ samentul grupei „A ", la egalita­
termică ce deserveşte cvartalul — pe săptămînă- , în ziarul nostru nr. tru a contribui la o deservire cores­ te de puncte (4) cu echipa Spa­
centru Deva, şi reţelele termice 3575 din 30 iunie a.c. s-a publicat punzătoare a consumatorilor. De ase­ niei, asigurîndu-şi calificarea pen­
aferente slnt in curs de repa­ m aterialul in titu la t „Conduita unui menea, articolul menţionat a fost tru turneul final. Nu o dată am călcat pragul unei
ra ţii capitale. In acest sens u r­ şef de lo t“. Conducerea întreprinde­ prelucrat cu toţi responsabilii de u- In grupa „B", R. F. Germană a farm acii. Ne-a m inat aici nevoia gă­
ma ca la reţelele blocului C rii regionale de electricitate ne in ­ nităţi din Deva. Hunedoara şi Petro­ învins Portugalia cu 3-1 (2-1). In sirii unui medicament, caic să ne
să fie executate lucrări de ma­ formează că în urma analizării cazu­ clasament conduce Iugoslavia eu aline o durere sau alta. Şi Intr-ade­
re amploare, de îndată ce se vor ter­ lui semnalat, a rezultat că semnalele şani, cu care prilej li s-a atras aten­ 4 puncte urmată dc R. F. Ger­ văr nici, unde, aşa cum glăsuieste
mina reparaţiile la reţelele ce deser­ critice au fost adevărate". Pentru in­ ţia asupra respectării stricte, de că­ mană cu 2 puncte. dictonul „to tul e curat ca în farm a­
vesc blocurile D l, D2, F. A şi B. To­ disciplină şi comportare nejustă faţă tre aceştia, a orarlului s ta b ilit-. cie- găseşti cele dorite care sâ-ţi a-
tuşi pentru înlăturarea de moment a ducă liniştea sufletească. Medicina
spărturii de sub casa scării blocu­ farmaceutică, fabricarea medicamen­
lui C. s-au luat măsuri de refacere telor au fost cunoscute încă din an­
a plăcii de beton, urm înd ca să fie tichitate, relevîndu-şi valoarea şi u-
deschisă clin nou atunci cînd se vor tilitatea lor socială. In anii pe care
ataca lucrările acestei etape, în ca­ îi trăim acestea au luat o dezvolta­
re caz sc va reface imediat". că cerinţele om ului modern, ale vie­ Unităţile farm aceutice
re m ult mai mare, dat fiind faptul
0 „R eferitor la articolul „F rip tu ri
dubioase", apărut in ziarul dv., nr. ţii materiale şi sociale sînt m ult mai
3582 din 8 iulie — ne răspunde con­ Vedere de pe m ari. Creşte g rija pentru om şi ne­ care 58 sînt farm acii (38 la oraşe şi nuală efectuată de cadrele auxiliare
ducerea T.A.P L. Deva — în urma valea R iuiui M a­ voile sale. Umanismul e ridicat pe 20 la sate). 135 puncte farmaceutice şî un farm acist şi prepararea pres­
cercetărilor efectuate, rezultă că ce­ o treaptă mai înaltă — umanismul
re (M unţii Rete­ de categoria a JI-a, 7 de categoria I c rip ţiilo r m agistrale sau a reţetelor
le sesizate de către cei patru turişti, zat). socialist. şi 2 magazine tchnico-medicale. care se fac in camera de receptară
care în ziua de 4 iulie 1966 au dorit Iată aşadar cit de însemnată se — Dacă vreţi să nc ream intiţi pro­ şi se efectuează numai de farm acişti.
să servească masa la restaurantul dovedeşte a fi reţeaua farm aceuti­ gramele dc lucru ale farm aciilor. In ceea ce priveşte atitudinea, con­
«Mureşul", sînt adevărate. Intr-ade­ că în viaţa socială. Cu gîndul de a — 17 farm acii au un program se- duita personalului din unităţile fa r­
văr, frip tu ra aven un miros neplă­ îm părtăşi c itito rilo r anumite aspec­ miperm anent, adică de la 7,00 la maceutice sint in general m u lţu m i­
cut şi nu trebuia servită. Deşi res­ te esenţiale legate de activitatea, de 21,30; 14 farm acii lucrează după pro­ toare. Avem foarte puţine cazuri de
ponsabilul unităţii, tov. Gheorghe specificul u n ită ţilor farmaceutice gram ul spitalelor cărora le aparţin, reclam aţii.
Horhat a dispus scoaterea ui din con­ ne-am adresat tov. Constantin Dcla- iar restul de 27 lucrează du.pă un — In cc constau aceste reclam aţii?
sum, totuşi bucătarul şef Tilen Ioan grcaca, directorul O ficiului farmaceu­ program obişnuit, adică de la 8,00- — Personalul nostru farm acist nu
a mai încercat s-o vindă, lucru care tic regional Hunedoara-Deva. 13,00 şi 16,00-19,00. dă întotdeauna explicaţiile necesare
însă nu l-a reuşit. Pentru această — Mal întîî vă rugăm să ne spu­ — După cum sc ştie se ivesc şî a- bolnavului asupra folosirii medica­
faptă, conducerea trustului a întoc­ neţi cum se face aprovizionarea fa r­ num ile cazuri cînd c nevoie şi noap­ mentelor, asupra tratam entului, une­
m aciilor cu medicamente ? tea de prezenţa farm aciştilor. Cum ori este neatent, serveşte In loc de
— U nităţile noastre farmaceutice c rezolvată această problemă ? medicamentele prescrise, altele, se
se aprovizionează de două ori pe — La anumite farm acii ca: nr. 1 mişcă prea încet, fâcînd ca bolnavii
lună. Aprovizionarea se face pe baza
SESIZĂRI consideraţie consumul pe o perioadă din Deva şi nr. 12 din Petroşani e- să aştepte prea mult.
unui anum it stoc fixat, luîndu-se în
xistă gărzi de noapte. In celelalte
— Ce aţi făcut pentru remedierea
localităţi se fac gărzi de noapte la
de un an. Dar ea nu este rigidă, dom iciliu. Se afişează la fiecare fa r­ acestora ?
— O ri de cîle ori s-au iv it aseme­
poate suferi anumite m odificări in
CU A D R E S Ă funcţie de cererile populaţiei într-o macie numele celui care face de gar­ sonalul farm aciei acolo unde a avut
nea cazuri am prelucrat cu tot per­
dă, adresa şi num ărul de telefon.
anum ită perioadă.
Aceştia au la ei întotdeauna o trusă
— Ce medicamente noi sc găsesc cu medicamentele cele mai des fo ­ loc abaterea cît şi cu alte ocazii, fe­
lul In care trebuie sâ se comporte,
A B IA A DOUA ZI... I. R. E. H. pentru încor­ în farm acii ? losite. Farm aciştii care au locuinţa să se achite de sarcini, atitudinea p li­
darea reţelei electrice la — Avem zece noi produse P rin ­ lîngă unitatea respectivă sau în in ­ nă de respect şi g rijă pe care trebuie
un transform ator de o tre acestea cele mai însemnate sînt cintă. aşa cum e cazul la sate,
...sînt difuzate exem­ să o aibă faţă de cei care vin să so­
putere corespunzătoare Fenîraniinul. un antihistam inic pu­ deservesc la orice oră din zi şi licite un medicament sau altul.
plarele ziarului „D ru­ ternic, iMelronidazolul, utiliza t în
mul socialism ului" în o- lucrează cu m ultă înce­ tratam entul trichomonas vaginalis. noapte. — Pentru dezvoltarea în continua­
raşul Cugir. Despre a- tineală. Faptul că mem­ Asclcrolul (are reduce colesterolul. — Ce ne puteţi spune despre fe­ re a reţelei de u n ită ţi farmaceutice
ceastă carenţă în difuza­ b rii echipei încep lu ciu l Strepancilul folosit în tratamentele lul cum se face deservirea în fa r­ ce prevederi aveţi, înscrise în calen­
rea presei ne scrie şi un abia la ora 9 este un in ­ T B C . Toate acestea înlocuiesc pro­ macii, atitudinea, comportarea cadre­ darul de perspectivă ?
lor de farmacişti faţă de bolnavi şl
diciu în acest sens.
grup de m uncitori de la dusele sim ilare din import. ceilalţi solicitanţi ? In prim ul rînd construirea
Uzinele mecanice din — Cîtc unităţi farmaceutice exis­ unui depozit care să satisfacă
Cugir. De pildă, în zile­ CO PIII. tă in toată regiunea ? — Din punct de vedere al organi­ cerinţele actuale, şi 5 noi fa r­
le de 21. 23, 24, 29, 30 I - In total 202 unităţi, dintre zării muncii in farm acii, deservirea macii : 2 Ia Hunedoara şi cîte
iunie, 1, 7, 8, 13 iulie a.c. ...din oraşul Brad au se face în două fe luri: vînzarea ma­ una Ia Cugir. Deva şi Alba
ziarele au ajuns în m i­ îndrăgit şi poartă cu plă­ lulia. Se vor efectua am enajări la
na c itito rilo r abia a doua farm aciile din Ghelar, Orâştie, Pe­
cere cămăşile sport. Din troşani, Brad, Sebeş. Unele farm acii
zi. păcate acest sortim ent SISTEM DE OPRIRE din Moscova, a declarat că In teine. glucide şi grăsimi nu ţin u t miros şi gust de peşte de ne poartă numele de fam ilie vor fi dotate cu m obilier nou, cu a-
solicitat lipseşte, adese­ problema producţiei alim ente­ poate fi redusă la citeva pilule. mare. Un adaos dc aldehidâ paraturâ şi m ijloace de mică meca­
DESPRE ILU M IN A T... ori, de pe ra ftu rile ma­ A U TO M ATA A TRENURILOR lor sintetice, în U.R S.S au fost Andersson, 365.000 pe cel de nizare ca : maşini de pulverizat, fr i­
gazinului copiilor din obţinute anumite succese. O ri­ In prezent, oamenii de ş tiin ­ aminovaleriană im ită mirosul Johanson, şi 333.000 se numesc gidere, balanţe, autoclave, aparate
localitatea am intită. Compania naţională de căi ce alim ent este alcătuit, după ţă sovietici caută să dea protei- peştelui rasol. K'arlsson. In prezent se pune de distilat. V or fi înfiinţate de ase­
...tovarăşii Gheorghe cum se ştie, din trei compo­
C hîrilâ şi Ironim Duţă ferate din Japonia a realizat nente : grăsimi, proteine şi glu­ problema să li se schimbe a* menea. puncte farmaceutice Ia Bu-
din Hunedoara sesizea­ UN DIALOG... prim ul sistem din lume pen­ cide. Nesmeianov a arătat câ ceste nume. De vreo doi ani şi ceş, Apoldul de Sus. Punctul farm a­
ză faptul că pe o bună tru oprirea automată a trenu­ sinteza grăsim ilor şi ule iurilor jumătate, două maşini electro­ ceutic de la C crtej va fi transform at
rilo r pe toate liniile. La acest
porţiuno de drum de pe sistem, mecanicul locomotivei a fost deja realizată, iar asu­ ■ W s i r p M i i nice de calcul caută pentru ei în farmacie, iar pe măsură ce o sâ
l
strada „30 Decembrie" ...„original- are loc este avertizat printr-un clopot pra sintezei zaharurilor şi glu­ li i 1411 “ avem cadre suficiente o să transfor­
(poarta zgurii) nu exis­ cîteoclatâ la frizeria din cînd trenul său se apropie de cidelor se lucrează acum cu noi nume de fam ilie. Din pă­ măm toate punctele farmaceutice de
tă nici un bec instalat, cartierul noilor blocuri succes. Sarcina principală, con­ cate. însă, m ajoritatea doresc categoria a Il-a în puncte de catego­
din Cugir. Ora 8.15 Mai un semnal roşu. In cazul cînd ria I.
pe strada „23 August" m ulţi cetăţeni aşteaptă. in 5 secunde el nu opreşte tre­ sideră el, este obţinerea com­ sâ-şi păstreze şi pe viito r nu­ — In încheierea in te rviu lu i nostru
reţeaua se defectează Uşa însă este închisă. nul, frînele se declanşează au­ ponentului proteic al alim entu­ mele purtat de p ă rin ţii şî bu­ vă rugăm să ne relataţi despre legă­
des, iar electricienii so­ tomat. Se intenţionează acum lui — aminoacizii. M u lţi din a- nelor sintetice un gust plăcut , Crearea alim entelor sintetice, nicii lor, fără să le pese câ un tu rile ce există între farm acişti sl
licita ţi de cetăţeni pen­ — Cînd deschideţi? — să se introducă şi un sistem de minoacizii necesari organismu­ medici.
tru eliminarea deranja­ sc interesează unul din reglare aLitomată a vitezei tre­ lui ca, de pildă, lizina, au fost şi natural. La Institutul de a spus acad. Nesmeianov. ofe­ num ăr atît de mare de nume — Noi, farm aciştii, ţinem o strînsâ
mentelor se apucă de lu­ clienţi. n urilor pe toate’ lin iile ferovia­ obţinuţi deja pe scară indus­ compuşi organici s-a stabilit câ. ră mari perspective întrucît identice creează dificu ltă ţi. legătură cu medicii pentru întărirea
cru după multe tîrguielî. — Ne priveşte, v'ne re japoneze. trială. Nesmeianov a subliniat dacă la un amestec de amino- realizarea produselor alim enta­ Oricine a căutat intr-o caile asistenţei medicale. Efectuăm în a-
răspunsul morocănos de re artificiale nu va depinde
după uşa încuiată. că obţinerea celorlalţi amino- acizi şi glucide se adaugă un nici de anotimp, nici de ploi, de telefon suedeză ştie ce chin ceastă direcţie o serie de controale
ŞI DESPRE Un orar de funcţiona­ SUCCESE ÎN PRODUCEREA acizi este o chestiune de viito r acid gras, amestecul îşi schim­ nici de secetă sau îngheţ, şi în este să găseşti numele respec­ în care constatăm dacă farm aciştii
t A k a g a n a k e a re afişat într-un loc v i­ apropiat. Academicianul M li­ bă radical mirosul. Acest „a li­ sfii-şit, nu va conţine m icrobi tiv, cît tim p se pierde cu asta. din unităţile noastre îşi fac pe deplin
LUCRĂRILO R zibil şi respectarea lui DE A LIM E N TE SINTETICE nişteşte pe gurm anzii care se ment" capătă un miros de găi­ nocivi care provoacă epidemii. G uvernul a recurs la o mă­ datoria, dacă ei pun în prepararea
reţetelor tot ceea ce a prescris me­
întocmai ar rezolva în Acad. A. Nesmeianov, fostul tem câ întregul proces al a li­ nă fia rtă sau de frip tu ră de sură extremă — a propus tu ­ dicul. Se iau în acest sens probe şi
ne scriu şi cetăţenii mare măsură problema mentaţiei se va reduce la înghi­ vacă. Oamenii de ştiinţă au turor suedezilor cu numele te r­ se analizează la laborator. Abaterea
din satul Fi/.eşti. raionul deservirii operative a preşedinte al Academiei de 381.000 DE ANDERSSON dc la normele tehnicii farmaceutice
Ilia, Echipa detaşată de cetăţenilor. ştiinţe a U.H.S S , directorul In ­ ţirea cîtorva pilule, asigurin- încercat să adauge doze reduse minat tn „son" sâ-şi aleagă un este sancţionată.
stitutului de compuşi organici du-1 că porţia zilnică de pro­ de trlm etilam lnâ. Astfel s-a ob- In Suedia. 381.000 de persoa- nume nou.
OH. JURCA