Page 101 - Drumul_socialismului_1966_07

PAGINA A 3-Ă
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3600 l tatnjiniMr iHWJWiMffiiBiM f

Din activitatea sfaturilor populare
ÎNNOIRI

Ne facem oraşul ÎN BAZINELE Fabrica chimică Orăştie
CARBONIFERE

Bazinele carbonifere ale ţâ rii
mai frumos P rintre m uncito­ cunosc Im portante înnoiri. In de produse dupâ cum urmează :
produce şi livrează pe bază de repartiţia o gam a variată
Valea Jiu lu i, de exemplu, în
r ii F abricii chimice cursul acestui an au fost date
din Orăştie, care în folosinţă numeroase utilaje: — am balaje pentru m edicam ente, din mase plastice;
Acţiunea patriotică de înfrum use­ de femei, precum şl deputata Ana s-au evidenţiat lu ­ transportoare, vagoneţi de m i­
ţare a luat in oraşul Sebeş o amploa­ Eşu. nă de lună în în ­ nă, ciocane de abataj, perfora­ — fitin g u ri din P.V.C,;
re de masă. Sute şi m ii de cetăţeni S-a m uncit cu rezultate bune şl în trecerea socialistă toare, ventilatoare pneumatice
de pe un mare num ăr de străzi şi cvartalul V. I. Lenin. A ici au fost a- se află şi tovarăşul etc, în valoare de peste 54 m i­ — coşuri pentru tacîm uri;
din cartiere participă activ la acţiu­ mennjate m ari suprafeţe de spaţii Pom piliu Gorun. lioane lei. In bazinul carboni­
nile întreprinse în această direcţie verzi, s-a sistematizat depozitarea El lucrează la ma­ fer M otru, se introduc locomo­ — tăvi model 5 şi 6;
de com itetul executiv al sfatului lem nelor de foc, precum şi obiectele şina automată .In ­ tive Diesel, care vor tracta va­
popular orăşenesc. pentru uscarea rufelor etc. A ici se dex* şi îşi depă­ goneţi de mare capacitate, pre­ — sandale pentru p la jă ;
Ca urm are a m uncii grupelor de simte mina de gospodari a tovarăşi­ şeşte cu regulari­ cum şi transportul cu benzi
p2i’tid. com itetelor de cetăţeni pe lor V iorel Mare, V icto r Duca, Ioan tate sarcinile de pînă la suprafaţă. Carierele vor — jo curi arhip la st ;
circum scripţii, deputaţilor, com itete­ Sara, preşedinţi ai com itetelor de plan, dind produse fi dotate cu excavatoare de
lor de locatari, organizaţiilor U.T.C. locatari precum şi a m ultor locatari de bună calitate. îna lt nivel tehnic. — articole şcolare din mase plastice (cutii acuarele etc.).
şi de femei. în oraşul nostru s-nu ob­ care nu participat activ la acţiunile Acţiunea de înzestrare tehni­
ţin u t rezultate deosebite în cadrul întreprinse. că a acestui sector continuă. — diverse piese din mase plastice. j
întrecerii patriotice. In mai puţin Trebuie să evidenţiez faptul că Ca urmare, vor fi create posi­
do 7 luni, pe întregul oraş s-au exe­ acţiunile pentru înfrum useţare nu b ilită ţi pentru sporirea produc­ De asemenea, Între p rind e re a deţine un mare stoc supranor- j
cutat lucrări ce depăşesc valoarea an fost izolate. Au fost cazuri cînd tiv ită ţii m uncii pînă la 8 tone mativ de diverse materiale.'
do două m ilioane lei, din care lu ­ grupele de partid, deputaţii, com ite­ de cărbune pe post In anii cin­
cinalului. faţă de numai 2 tone
crările efectuate prin m unră V'l'L'T’.- tele de cetăţeni de pe mai multe cît este în prezent randamen­
iv;;* i se ridică la peste 700.000 lei. străzi au întreprins o acţiune comu­ tul m axim la' minele din a- I
Acţiunea de înfrum useţare vizea­ nă, dc întrajutorare. Un astfel de ceste bazine.
ză în mod special amenajarea şi în ­ exemplu 1-au oferit grupele de par­
treţinerea pâl cu rilo r şi zonelor verzi, tid şi deputaţii dc pe străzile M. E- (Agerprea)
a trotuarelor şi rigolelor, executarea mineseu, G. Coşbue şi 6 M artie. De­
de terasamente în vederea pavării putaţii de pe aceste 3 străzi au avut
etc. Pînă în prezent au fost făcute o in tîln ire cu alegătorii lor şi au in i­
astfel de lucrări pe străzile Călugu- ţia t acţiunea de construire a unui
reni. A viator Olteanu, P andurilor, tro tu a r din beton pe aleea 6 M artie INVESTIŢIILE ANULUI 1966
G aterului. A lunului, Plopilor, Horia. şi pietruirea p ă rţii carosabile n stră­
Ecatorina Varga. Lenin etc zii G. Coşbue
La aceste lucrări, datorită Înţele­ Participarea cetăţenilor de pe mai
sului m anifestat de către com itetul m ulte străzi la acţiuni comune se
dovedeşte deosebit de utilă. Ea dă
executiv al sfatului popular orăşe­ întrecerii pentru înfrum useţare un După şase luni de activitate
nesc. precum şi a unui mare num ăr
<ic cetăţeni, s-a prestat un num ăr caracter mai viu, mai antrenant şi
de 240 120 de ore muncă, efectuate se obţin rezultate bune. Comitetul (Urmare din pag. I)
de peste 12.000 de locuitori ai oraşu­ executiv va manifesta mai m ult in ­ şantierelor de construcţii să studieze rea unor lu cră ri de calitate necores­
lui. teres pentru stimularea unor astfel Im portant este însă, ca în se­ tem einic posibilităţile de extindere punzătoare, rem edieri şi, în ultim a
Una din lucrările de mai marc am­ de forme, precum şi a altora de felul a m uncii în acord şi să stabilească instanţă, la răm îneri în urmă. Situa­
ploare este cea de pe strada Gateru­ acesta în scopul antrenării unui nu­ mestrul al Il-lea, să aplicăm aseme­ norme cu m otivare tehnică la toate ţii de acest fel au „existat" în p ri­
nea măsuri care să ducă la înlătura­
lui. Aici au fost făcute săpături pen­ măr tot mai mare dc cetăţeni la ac­ rea lor definitivă, la grăbirea ritm u ­ lucrările care o perm it. Organizaţiile m ul semestru al anului la unele lu ­ REGIUNEA B A N A T 8
tru nivelarea terenului pe o mare su­ ţiu n ile de înfrum useţare a oraşului lui de execuţie şi lichidarea rămîne- de sindicat şi U.T.C. la rîndul lor, crări de la minele D îlja, Paroşeni,
prafaţă, săpîndu-se cu acest p rile j nostru. De asemenea, ne vom îndrep­ rilo r în urmă. In acest scop, este ne­ să desfăşoare o asemenea muncă po- Ghelar şi Teliuc-Est, pe şantierele de
un volum de peste 2.200 m. c. pă- ta mai m ult atenţia spre străzile şi cesar ca organele şi organizaţiile de litico-educativă care să conducă la la Cugir şi Deva ale Ţ.R.C.H. şi în P R O D U C E U N 8 0 G A 7 S O R T I M E N T 0 E
m int care a fost transportat şi folosit cartierele în care s-a m uncit mai pu­ partid, conducerile tehnice din u n i­ crearea unei opinii de masă îm potri­ alte unităţi. Or. beneficiarul trebuie
la nivelări in incinta dintre blocu­ ţin în această direcţie, activizînd co­ va acelora care absentează nem otivat să privească lucrarea cu ochiul a- © IT ittA R IE DE M E N A J
mitetele cetăţeneşti, deputaţii. tăţile industriale şi dc construcţii şi încalcă dispoziţiile date sau ins­ devăratului proprietar, să nu adm ită
rile noi din cvartalul V. I. Lenin. La să-şi intensifice preocuparea pentru
D /1N IL PAIUFJLIE trucţiun ile de lucru. nici o abatere de Ia proiecte şi nor­
executarea acestei lucrări un rol im ­ vicepreşedinte al C om itetului a asigura condiţii optime de muncă Sarcini de mare răspundere revin mele calitative ; să fie un recepţio- 6 SERVICII 0E M ASĂ
portant l-au avut grupa de partid executiv al Sfatului popular al fo rm a ţiilo r dc lucru, valorificarea cit u n ită ţilo r beneficiare, mai ales în ce ner ferm şi exigent, pe fiecare fază « PAH AR E D IF E R IŢ I
pe stradă, organizaţiile de tineret şi oraşului Sebeş mai deplină a rezervelor interne şi priveşte asigurarea cu documentaţii, de construcţie. Num ai astfel se poa­
a experienţei dobîndite în activita ­ amplasamente şi utilaje. Este necesar te asigura punerea în funcţiune la
tea de pînă acum. O atenţie deosebi­ să am intim că, la acest capitol, sînt termen şi eficienţa corespunzătoare 9 VAZE P E N T R U a O R I
tă să se acorde îm bunătăţirii conti­ cît se poate de deficitare I. M. H u­ a obiectivelor de investiţi!. « SCRUM IERE
nue a organizării m uncii pe şantiere
SNU&a tis ps-BciTarBiig. • nedoara. T.M. Ţeben, C.C V Jiului, mestru, au dovedit că sînt posibilităţi « emouci
Faptele, experienţa prim ului se­
şi conducerii procesului de producţie.
C T E Deva. T.C.T.E Paroşenî, U. V.
In vederea folosirii cît rhni depline Călan, Fabrica dc hîrtie Petreşti, reale ca toate neajunsurile să fie în ­
„Viseoza" Lupeni, Chimica Orăştie,
lăturate şi ritm u l lu cră rilo r să fie
l a a r i f a :şs KJâKĂEfefe a capacităţilor de producţie — calea D.R.E.F., şi Sfatul popular regional. im pulsionat Preocuparea organelor PENTPU UNITĂŢILE SOCIALISTE IE
principală de îm bunătăţire a realiză­
rilo r — este necesar să aplicăm cele De aceea, organele de partid şi con­ şi organizaţiilor de partid, a condu­ UVSEAZĂ pe b a z ă oe c e p a b tijte
mai eficiente măsuri pentru creşterea ducerile acestora vor trebui să facă cerilor tehnice pentru obţinerea u-
in d icilo r de utilizare a m aşinilor şi tot ce le stă în putinţă pentru a crea nor realizări din ce în ce mai bune • ţn C L Â B lE O f CRISTAL J
„Vrem să fii asemenea instalaţiilor, a parcului auto; să tin ­ tonte condiţiile atacării lu cră rilo r res­ au condus la crearea unor condiţii wmcwmmmmmmmmmJ
dem spre introducerea, acolo unde
este posibil, a lucrului pe două schim­ tante in ce! mai scurt timp. Este ne­ corespunzătoare obţinerii unor pro­
cesar ca între beneficiari şi proiec­
ducţii şi productivităţi sporite. Folo­
buri, îndeosebi la utilajele grele. tanţi să se statornicească o colabo­ sirea lor deplină, îm pletită cu m un­
o v a r ă ş i l o r t ă i “ seamă în creşterea producţiei şi pro­ rare stnînsă, care să conducă la pre­ ca însufleţită a constructorilor sînt
Experienţa a dovedit că un rol de
I r termen a proiectelor,
cu
darea
garanţii sigure că pînă la finele a-
d u ctivită ţii m uncii îl are cointeresa­ toate detaliile necesare. nulul restanţele vor fî recuperate şi
rea materială a m uncitorilor. De a- Deseori, după începerea execuţiei planurile de in vestiţii aferente tu tu ­
ceea, este necesar ca, sub îndrum area beneficiarul nu mai are nici un „a-
La Uzina „30 De­ pe cei din ju ru l său. răspuns mereu, ca un organizaţiilor de partid, conducerile mestec", ceea ce conduce la executa­ ro r u n ită ţilo r economice ale regiunii
cembrie* din Cugir Dar nu după m ult automat: „N u vă p ri­ vor fi îndeplinite integral. întreprinderea
muncesc sute de ti­ tim p, comportarea lui veşte pe voi cum mă
neri despre care se s-a schimbat. A înce­ port eu. Nu e treaba
pot scrie m ulte lu ­ put să lipsească de la voastră".
cruri frumoase. E vi­ serviciu nemotivat, să Te-am mai întrebat Preludiu la cerinţele toamnei de construcţii siderurgice
denţiaţi în întrecerea nu-şi facă datoria, să şi îţi adresăm această
socialistă, ei sînt în ­ răspundă obraznic ce­ întrebare şi prin in ­
continuu preocupaţi lor mai în vîrstâ. Cînd term ediul ziarului :
pentru a-şi îmbogăţi trebuia să lucreze in Este acesta un răs­ HUNEDOARA
cunoştinţele profesio­ schimbul de noapte puns al unui tînăr de
nale, pentru a face venea doar 2-3 zile pe 19 ani? Varietatea so egume
totul ca sarcinile de săptămînă la serviciu, Noi toţi, cei care iu ­ oferă spre vînzare din stocuri disponibile următoarele mate­
plan să fie depăşite. iar cînd era prezent, bim munca şi vrem riale :
In producţie, societa­ trăgea chiulul, se pre­ ca uzina noastră să Bunii gospodari pregătesc cămările relatat tovarăşul Nlcolae Farcaş, recoltarea c u ltu rilo r tim p u rii să mai
te şi în fam ilie eî au zenta la maistru cu fie mereu în frunte, toamnei de pe acum. Legum icultorii, tehnician la consiliul agricol raional însămînţâm o suprafaţă însemnată — aparate contra curent pentru apă;
o comportare demnă, piese prelucrate de îţi condamnăm a titu ­ chemaţi cel mai m ult aă-şi aducă — cooperativele agricole din raion cu spanac şl ceapă. — baterii pentru Încălzire 585X900^955 mm;
plină de respect faţă tovarăşii lui. dinea de indiferenţă contribuţia la buna aprovizionarea au cultiva t în acest an 82 hectare cu In raionul Sebeş cultura castra­
de semenii lor. De da­ Am depus interes faţă de munca plină populaţiei cu legume, se află în p li­ varză de toamnă, 81 hectare cu cas­ ve ţilo r cornişor se bucură de o aten­ — becuri cu electrozi In neon pentru relee CH 2 A 120 V;
ta aceasta aş vrea să pentru a-1 abate de pc de avint a tovarăşilor nă activitate. De hărnicia cu care traveţi cornîşor, 21 hectare cu ră- ţie deosebită. An de an cooperative­ — cablu compensaţie NI Cr. NI. î
scriu însă despre un drum ul pe care a apu­ tăi. Trăieşti şi m un­ ei lucrează depinde în cea mai mare dăcinoase, însemnate suprafeţe cu le agricole sporesc suprafeţele ocu­ — comutator 2X9 poz, 40 Km;
tovarăş de al nostru cat M ai m u lţi tineri ceşti în m ijlocul nos­ măsură varietatea sortim entelor de spanac, salată, fasole etc. Demnă de pate cu această cultură. Interesul
care ne sfidează, nu au stat de vorbă cu tru şi vrem să fii la legume ce le vom avea în toamnă, apreciat este preocuparea conduceri­ este pe deplin ju stifica t deoarece — debitmetrl diferiţi;
vrea să păşească în el. i-au dat sfaturi şi fel cu noi: harnic şi atît pentru nevoile zilnice cit şi pen­ lor cooperativelor agricole pentru castraveţii se pot cultiva succesiv — diafragme diferite;
rînd cu noi. l-au ajulat in anum i­ disciplinat Trezeşte-te tru aprovizionare în vederea iernii. folosirea terenului cît mai intensiv, după alte legume care părăsesc te­ — electromotor II kW. P.N.Z. 400. 220 V CC 1000 T/m;
te situaţii Apoi, in a- Am vizitat zilele trecute cîteva coo­
Este vorba despre la realitate, priveşte prin extinderea cu ltu rilo r succesi­ renul mai devreme, obţînîndu-se — oale condens de O 20 şl 30;
tînărul Traian Pârău. dunările generale am în ju ru l tău, la tine­ perative agricole din raionul Sebeş, ve La cooperativa agricolă din A pol- astfel im portante venituri de pe u n i­ — pompă centrifugă 12 N.D.G. cu motor 110 kW 1000 T/m ci. 800
După terminarea şco­ discutat de mai multe rii şi vîrstnîcii care pentru a constata cum pregătesc dul de Jos, spre exemplu, suprafaţa tatea de suprafaţă La cooperativa
lii profesionale a ve­ ori despre abaterile cu m îinîle lor harnice producţia legumelor de toamnă. Am de 2 hectare care a fost ocupată cu agricolă din Cut, unul din cele 6 mc/h ;
n it în secţia III. La lui. Şi colegii lui de făuresc în iureşul găsit lucruri interesante care vădesc cartofi de vară, a fost plantată, dupâ hectare cultivate cu castraveţi cor­ — releu protecţie R.D.I.-U.R.S.S. cu transf. IVI din 1933;
început, a făcut tu tu ­ cameră au căutat să-l m uncii o viaţă fe ri­ preocuparea ce există în această d i­ recoltare, cu varză de toamnă şi fa­ nişor a fost însăm inţat printre va r­ — releu curent ET 5221/2 şl S 1-2;
ror o impresie bună. ajute Dar la g rija to­ cită, plină de bucurii. recţie. sole păstăi. ză de vară. V orbind despre cultura
Lucra conştiincios, era vărăşească a colegilor — Pentru aprovizionarea popu­ Şi în alte cooperative există o sus­ castraveţilor cornişor se poate scoa­ — releu curent ET 551/60;
disciplinat, respecta lui de muncă el a VALER URIHAN laţiei cu legume de toamnă — ne-a ţinută preocupare pentru sporirea te în evidenţă preocuparea condu­ — separatori monofazlcl de 10 kW;
sortim entelor de legume dc toamnă. c e rilo r cooperativelor din Luduş,
— Unitatea noastră — ne inform a care are însămînţate 12 hectare cu — vane din fontă 0 1400 plate cu roată de manevră 1000 CA;
IH*-M XQ3S3S3 tovarăşul M atei Biemmel, preşedin­ această plantă, din Gusu (7 hectare), — ventile electromagnezlte;
tele cooperativei agricole din Pia­ din Pianul de Jos (10 hectare) şi al­ — ventile elicoldale 3000*12.000 Ch 1-17 mm CA; cu electromotor
nul de Jos, are o grădină de legu­ tele.
1,7 kW. 930 rotatU/minut;
me care se întinde pe o suprafaţă Din aspectele înfăţişate mal sus — cablu de forjă CSHPB 9X1;
ADAP0STUR ILE PENTRU ren este ocupată cu legume tîrz ii de ae poate vedea faptul că asigurarea — cablu de forjă CYY 2X25;
de 44 hectare. O mare parte din te­
unui sortim ent variat de legume a
toamnă. Astfel avem 7 hectare cu
stRt şi stă în centrul atenţiei coo­
varză de toamnă, urm lnd ca după peratorilor din raionul Sebeş. — cablu de forţă CYY 4X25;
— cablu de forjă CYY 1X120;
~ cablu de forţă CYY 3X120;
— cablu de forţă CYY 3X185 + 95.
T E R M I N A T E LA T MP A M T O I I I R I A în T I M P U L riale, pentru consultare se pot cere de Ia serviciul aprovizionare
Inform aţii suplimentare precum şî listele detaliate de mate*
E X P L D Z I I I I.C.S.H., telefon 1628, 1151.
Dezvoltarea continuă a creşterii a- menea, la Alba lu lla se execută lu ­ Trebuie arătat, apoi, că în unele u- > A \ % ». Jţ
nim alelor este condiţionată într-o crările de finisaj la îngrăşătoria de n itâţi ca cele din D rim bar, Ighiu şi •
mare măsură de asigurarea unor con­ porci, iar la Teîuş şi Galda de Jos altele nu se acordă întreaga atenţie r ~ r o o 17 V
d iţii mai bune de adăpostire In u lti­ s-a trecut la ridicarea zidului la term inării definitive a construcţiilor
m ii ani, în cooperativele agricole de grajdurile pentru cîte 100 capete bo­ începute, nu se respectă proiectele 1-
producţie din raionul Alba au fost vine. In aceste unităţi consiliile de niţiale, sau amplasarea lor se face
ridicate numeroase construcţii zoo­ conducere s-au în g rijit de asigurarea cu mare uşurinţă, fără să se ţină cont
tehnice.* grajduri, m aternităţi pentru m aterialelor necesare, au organizat de avantajele şi dezavantajele tere­
scroafe, saivane pentru oi şi coteţe echipe speciale de constructori, ast­ nului pe care urmează să se constru­ 1«ip , , A N U N Ţ
pentru găini. La construcţia adăpos­ fel că munca se desfăşoară in ritm iască. La Ighiu, amplasarea g ra jd u ri­
tu rilo r 8-a avut în vedere ca ele să continuu. lo r s-a făcut pe loc mlăştinos, iar la ro s? ’m zA J 1 o « Q
fie realizate la un preţ de cost cît In cooperativele agricole din ra;on D rim bar proiectele nu au fost Întoc­ k , î' 1 c i *
mai scăzut. In această direcţie se sînt prevăzute a se construi în acest mai respectate, ajungîndu-se ca une­ Şcoala profesională mecanici agricoli
poate aprecia răspunderea cu care an un număr de 10 grajduri, clin care le construcţii să nu corespundă din ţL t OC ZV-SJ-Ş' *Z>£ ' * - D
P
a p riv it problema respectivă consi­ m ajoritatea pentru cîte 100 capete, punct de vedere al păstrării sănătăţii u/ f | f y .1 Ov? ,-*Jl
liu l de conducere al cooperativei a- 4 îngrăşătorii de porci şi alte obiec­ anim alelor, scopului pentru care au din Petreşti, raionul Sebeş, regiunea
gricole din M ihalţ. Aici s-a ţin u t cont tive. Dacă, aşa cum s-a arătat mai fost ridicate.
de perspectiva de dezvoltare a sec­ sus. In cele mai m ulte u n ităţi te rm i­ O altă cauză care Împiedică reali­ Hunedoara
to ru lu i zootehnic şi în funcţie de a- narea construcţiilor planificate stă în zarea intr-un tim p cît mal scurt a
ceasta s-au ridicat grajduri încăpă­ atenţia con siliilor de conducere, mai construcţiilor zootehnice prevăzute
toare. Pentru realizarea unor cons­ sînt încă cooperative agricole unde este aprovizionarea defectuoasă cu ■ţ W ' < 3 ^ . f T f » V V T ^ V " " anunţă ţinerea unui nou concurs de adm itere pentru anul 1 In­
tru cţii cît mRÎ bune, consiliul de con­ există m ari răm îneri în urmă, cu toa­ cherestea a u n ită ţilo r de către tre 7 şi 12 august 1966.
ducere a studiat experienţa altor co­ te că materialele necesare sînt în cea U.H.CC. Alba. In cursul trim estru­
operative agricole din regiune şi a mai mare parte asigurate. La coope­ lui II, U.HC.C. Alba aven planificat
adoptat proiectele cele mai potrivite. rativa agricolă din Cricâu, spre e- să livreze cooperativelor agricole cu ACTELE NECESARE î
Spre exemplu, la construcţia u ltim u ­ xemplu. s-a prevăzut să se construia­ obiective în construcţie cantitatea de
lu i grajd, dat în folosinţă, s-a adop­ scă în acest an un grajd pentru 100 280 m.c. cherestea SRrcina n-a fost
tat sistemul de lucru al tavanului capete. Pînă în prezent însă abia s-a însă îndeplinită. Cu mai bine de 2 — certificat de naştere ;
prin folosirea cărăm izilor aşezate in turnat fundaţia, deşi existau condi­ săptâmînl în urmă in depozit a in ­
boltă, cu aerisire p rin coşuri dispu­ ţii ca lucrările să fie m ult mai avan­ tra t o însemnată cantitate de cheres­ — diplom ă de absolvire ;
se pe interval. Tot aici, s a te rm i­ sate. S im ilar stau lucrurile şi la co­ tea, dar din păcate furnizorul a fac­
nat şi dat în folosinţă o clădire des­ operativa agricolă din Sîntim bru, un­ turat-o greşit. In tot tim pul care a — fişă m edicală.
tinată prelu cră rii laptelui, dotată cu de turnarea fundaţiei s-a term inat trecut de atunci situaţia n-a fost cla­
un separator modern, sală de labo­ doar cu puţin tim p în urmă. Tn une­ rificată astfel că m aterialul ată şi
rator pentru analize. In prezent se le cooperative ca cele din Totoi, De­ acum în depozit, în tim p ce coope­ Se primesc absolvenţi ai şc o lii generale de 8 sau 7 ani în
lucrează la terminarea construcţiei u- nie şi altele cărăm izile necesare sînt rativele au nevoie de el virstâ pînă (a 18 ani cu d o m ic iliu l în reg. H unedoara, sau alte
n ui alt grajd pentru 100 capete bo­ confecţionate cu forţe proprii. In iţia ­ Pînă la intrarea anim alelor în sta-
vine. tiva m erită toată lauda, dar este rău bulaţie a mai rămas o perioadă nu regiuni învecinate. înscrierile se fac pînă in ziua de 7 august
O preocupare susţinută pentru te r­ că se lucrează in tr-un ritm destul de prea lungă de tim p. De aceea, este 1966.
minarea construcţiilor zootehnice lent la confecţionarea şi arderea lor, necesar ca neîntirzîat consiliile de
planificate dovedesc Şi conducerile ceea ce îngreunează ridicarea cons­ conducere ale cooperativelor agrico­
tru cţiilo r. Se pune în mod firesc în ­ Cei reuşiţi la concurs vor beneficia de întreţinere gratuită
altor unităţi. La cooperativa agrico­ le să întreprindă toate măsurile ne­
trebarea: cînd vor reuşi să termine In şcoală.
lă din Cistei s-a dat in folosinţă o cesare, astfel ca toate construcţiile
hală pentru păsări, la Berghin un aceste unităţi grajdurile planificate zootehnice să fie realizate într-o pe­
dacă in 7 luni. cîte au trecut de la Inform aţii suplim entare se pot abţine dc la secretariatul
saivan pentru ol. Iar la V inţu l de rioadă cît mai scurtă.
începutul anului, abÎR 3-a term inat şcolii din PETREŞTI telefon 12.
Jos s-a term inat construcţia grajdu­ N G IUR G IU
lu i început în anul trecut. De ase- fundaţia ?