Page 12 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 12
PAGINA <4 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3578
C O M E N T A R II • * Ş T IR I IN F O R M A Ţ II C O M E N T A R II • ŞTIRI IN F O R M A T » ! C o m e n t ă r i i
Lucrările Comitetului Consultativ
internaţional
de radio-telecomunicaţii
OSLO 2 (Agerpres). — voarea procedeului francez SECAM-4
In cadrul şedinţei de sîmbătă a (versiune a lui SECAM-3 îm bunătă
PARIS 2 (Agerpres). — Com itetului C onsultativ internaţional ţită). 14 ţâri s-au abţinut de la vot.
de radio-telecom unicaţii (C.C.I.R), P rintre ţările care s-au pronunţat
La 2 iulie a avut loc la Paris o şe
dinţa extraordinară a C onsiliului de ale cărui lucrări se desfăşoară în ca in favoarea sistemului francez D E LH I 2 (Agerpres). — Frontului Naţional de Eliberare din
M iniştri al Franţei prezidată de ge pitala Norvegiei, a avut loc punerea SECAM-3 se numără: R.P. Albania, Bombardamentele efectuate de V ietnam ul de sud.
la vot a celor două sisteme europene Algeria. Bolivia. Bulgaria, ţările afro-
neralul de Gaulle. In cursul reuniu „rivale* de televiziune în culori — malgaşe. Cuba. Grecia, R.P.. Ungară, aviaţia americană asupra p e rife rii
nii, m inistrul afacerilor externe, procedeul francez SECAM şi cel Mongolia. Peru. R.P Polonă, UR.S.S. lo r H anoiului şi H aîfongului au ★
Couve de M urville, a prezentat o s tîrn it m ari proteste în rîn durile o-
inform are în legătură cu călătoria vest-german PAL. P o trivit rezultate Republica Socialistă România. Ceho piniei publice indiene. La chemarea W ELLIN G TO N 2 (Agerpres) —
întreprinsă în Uniunea Sovietica de lor oficiale ale votului 34 din cele slovacia. Iugoslavia etc. P artid u lui Comunist din India, la Mai multe sute de persoane, p rin
75 de delegaţii prezente la şedinţă
Rezultatul acestui vot va oferi par
preşedintele Franţei, de Gaulle. In s-au pronunţat în favoarea sistemului ticip a n ţilo r la conferinţă o bază con D elhi a avut ioc o mare demonstra tre care profesori universitari, scri
cuvîntarea sa m inistrul de externe francez SECAM-3. 14 pentru siste cretă pentru discutarea problemei a- ţie de protest a lo cu itorilo r capita ito ri şi m em bri ai clerului, au par
al Franţei a calificat această vizită mul vest-german PAL, 9 pentru sis doptârii unui sistem european unic lei. P articipanţii la demonstraţie au ticipat la o demonstraţie în capi
ca fiin d .foarte im portantă" şi a su temul american NTSC, iar 4 în fa- de televiziune in culori. (purtat parcarte cu in s crip ţii: .Con tala Noii Zeelande îm potriva bom
b lin ia t că .apropierea franco-sovie- damnăm bombardamentele am eri bardârii oraşelor Hanoi şl Haifone
ticâ se înscrie pe linia p o liticii exter cane asupra H anoiului şi H aifon- de către aviaţia americană. Demon-'
ne a Franţei, al cărei obiectiv este gului*, «S.U.A. — încetaţi războiul stranţiî au adoptat o declaraţie in
interesul faţă de Europa şi faţă de barbar din Vietnam *, .Am erican!, care au condamnat agresiunea ame
pace'1. In cursul şedinţei a fost abor afară din Vietnam *. Reprezentanţi ricană în Vietnam şi sp rijin u l acor
dată, de asemenea, situaţia din V ie t Lupta populaţiei aî particip a n ţilo r la demonstraţie dat in terve n ţio niştilo r americani de
nam. In legătură cu această proble Demonstraţie la au înm înat Ambasadei S.U.A, un guvernul N oii Zeelande. S-a cerut,
mă, secretarul de stat pentru proble Tokio îm potriva memorandum In care sînt condam de asemenea, retragerea trupelor
mele in fo rm a ţiilo r, Yvon Bourges. a de culoare din S. U. A. războiului agresiv nate energic bombardamentele &- neo-zeelandeze din Vietnam ul de
sud.
declarat la sfîrşîtul şedinţei cores din Vietnam, mericane asupra celor două oraşe
din Republica Democrată Vietnam .
pondenţilor de presă că .guvernul In oraşul indian Calcutta a avut ★
francez a făcut in nenumărate rîn- loc, de asemenea, o mare demon
durl cunoscută poziţia sa de deza straţie de protest îm potriva bom STO CKH O LM 2 (Agerpres). —
bardării suburbiilor H anoiului şi «Este foarte regretabil că am eri
probare a p o liticii de escaladare pe H aifongului.
NEW YORK 2 (Agerpres). — orientări este directorul naţional al canii au considerat necesar să bom
care S.U.A. o duc în Vietnam". In C.O.R VI . Floyd M cKissick, care a bardeze Hanoiul şi H aifongul", a
legătură cu recentele bombardamen P articipanţii la Convenţia naţiona decla.at p o trivit rezoluţiei ce u r ★ declarat vineri seara, in cadrul li
lă a Organizaţiei populaţiei de cu
te ale aviaţiei americane asupra pe loare din S.U.A. „Congresul pentru mează să fie aprobată de către Con nul interviu televizat, Torsten Nils-
son, m inistrul de externe al Sue
rife riilo r oraşului Hanoi şi a portu egalitate rasială" (C.O.R.E.), care se venţie, „de acum înainte negrii vor TO K IO 2 (Agerpres). — diei.
lui Haifong, Yvon Bourges a relevat desfăşoară la Baltim ore (statul M arv- răspunde prin violenţă la actele de Peste 2.500 de persoane au p a rti Nilsson a adăugat că guvernu
land), au cerut să se renunţe la aşa- violenţă din partea rasiştilor*. Aceas
că .guvernul francez condamnă a- ta, a spus McKissick, este urmarea cipat vineri seara la un m iting de suedez este de părere că trebuie
zisa politică de nonviolenţâ — re
ceste bombardamente care nu pot să zistenţă pasivă — şi să se treacă la eşecului aplicării legilor federale p ri protest, organizat la Tokio, îm po să se pună capăt bombardamente-
facă decît şi mai d ificilă orice solu lupta hotârîtâ pentru cucerirea drep vind drepturile civile de către auto triv a bom bardării p e rife riilo r ora lo r în Vietnam pentru „a crea po
rită ţile rasiste. Dr. M artin Luther sibilitatea unor negocieri la care
ţionare a problemei vietnameze". tu rilo r civile. A nim atorul acestei noi şelor Hanoi şi Haifong de către a-
King, unul din p rin cip a lii adepţi ai să participe şi Frontul Naţional dr»
nonviolenţeî, şi-a anulat, p o triv it a- viaţia americană. P articipanţii la Eliberare*.
genţiei U P L, discursul care urma m iting au adoptat m oţiuni de pro
sâ-1 ţină în faţa celor peste 200 de test condamnînd bombardarea celor ★
reprezentanţi ai organizaţiei C.O.R.E, două oraşe şi cerînd încetarea ime
vînt al aceleiaşi organizaţii, Jackie Comunicatul
A fost alcătuit noul guvern din întreaga ţară. P urtătorul de cu- diată a agresiunii americane şi re NEW YORK 2 (Agerpres). -
In faţa sediului m isiun ii perma
Hayes. a declarat câ este probabil tragerea trupelor S.U.A. din V iet nente a S.U.A. la O.N.U. a avut
dominican ca şi M artin Luther Kîng să se a- nam. Au fost adoptate, de aseme loc vineri o nouă demonstraţie de
lâture ideii abandonării p o liticii de nea. două mesaje de solidaritate protest îm potriva „escaladării" răz
nonviolenţâ şi să sprijine lupta ho- agenţiei de pr« „Eliberarea" boiului dus de Statele U nite în
SANTO DOMINGO 2 (Agerpres). se opune participării m em brilor tiV itâ a negrilor pentru impunerea care au fost trim ise guvernului Re Vietnam. P oliţia a intervenit ares-
publicii
şl
Democrate
Vietnam
Noul preşedinte al Republicii Do partidului său la activitatea cabine dre ptu rilor ior civile. In cursul dez tind 13 persoane.
baterilor, Stokelv Carmichacl, preşe
minicane, Joaquin Balaguer, a anun tului, dar a menţionat că Partidul dintele C om itetului de coordonare al SA1GON 2 (Agerpres) — tăţi însemnate de armament, m uniţii
ţat m iercuri componenţa guvernului Revoluţionar Dominican nu se con studenţilor nonviolenţi (S.N.C.C.), Agenţia de presă Eliberarea a dat şî alte materiale de război.
său, în care a inclus 12 m iniştri repre- sideră legat de politica lui Balaguer. care s-a declarat pentru egalitatea pu blicităţii un comunicat în care se ★
zentînd şase grupări politice dom i După anunţarea componenţei gu deplină între albi şj negri, a spus că arată câ trupele interven'ţioniste a- Intr-un alt comunicat, agenţia E li
nicane. D intre aceştia. Martinez vernului. Balaguer a expus li „nu sînt extrem işti cei care răspund mericane şi cele saigoneze au sufe berarea arată câ la 25-2G iunie deta
Francisco (m inistru al finanţelor) şi nele aspecte ale viitoarei sale la violenţă prin violenţă, ci. dim po rit pierderi grele în cinci provincii şamentele Frontului Naţional de E- Generalul Ky încearcă
Jose Brea Pena (m inistru al comer politici externe. FI a declarat trivă, acei care an impus populaţiei din Vietnam ul, de. sud între 5 mai şi liberai’e au ucis şi rănit 240 de sol
ţu lu i şi industriei) sînt membri ai că se pronunţă în ' favoarea men de culoare să trăiască în condiţiile în 5 iunie a.c. In această perioadă, deta daţi din divizionul 3 at infanteriei
P artidului Revoluţionai- Dominican, ţin e rii de relaţii diplomatice ru care ei trăiesc azi". El a m enţionat şamentele Frontului Naţional de E- marine americane în tim pul lupte să-i cîştige pe ofiţerii „rebeli"
condus de Juan Bosch. Un alt mem toate ţările A m cricii Latine, „fără totodată câ cei care îi acuză pe lide liberai’e au. lansat 110 atacuri asupra lor angajate în districtul Phon Dien.
bru al aceluiaşi partid. Antonio Ca- să ne preocupe caracterul in stitu rii populaţiei de culoare de acte de p oziţiilor inamice şi au scos din lu p In provincia Gia Lai forţele patrio
sasnovas Garrido, a fost num it m i ţiilo r de acolo". Preşedintele dom ini violenţă folosesc deja violenţa împo tă 2.830 de soldaţi dintre care 1.324 tice au scos din luptă 3 companii şi SATGON 2 (Agerpres).— .rebeli", a fla ţi în localităţile ce le va
nistru fără portofoliu. Ca m inistru can nu a abordat direct problema triva poporului vietnamez. americani şi 638 soldaţi şi ofiţeri două plutoane din rîndurile trupelor In viaţa politică saigoneză. cores vizita. Corespondentul agenţiei Fran
al fo iţe lo r armate a rămas genera retragerii forţelor interamei icane de sud-coreeni care partu ipă alături amcricano-saigoneze, au distrus sau pondenţii de presă remarcă reînnoi ce Presse releva, de altfel, câ genera
lul Enrique Perez v Perez, care a o- pe teritoriul ţâ rii, dar — după cum După cum relevă agenţia U.P.L. de trupele americano-saigon^ze la in avariat mai multe vehicule m ilitare. rea e fo rtu rilo r prem ierului Ky de lul T hi, unul din foştii comandanţi
cupat aceeaşi funcţie în guvernul subliniază corespondentul agenţiei hotârîrea lid e rilo r populaţiei de cu tervenţia m ilitară din Vietnam ul de Tn provincia Quang Ncai detaşamen a-i cîstiga pe generalii „rebeli". A- ai Regiunii I m ilitare, se află de
provizoriu -condus de Hector Garcia U.P.I., — e) a lăsat să se înţeleagă în loare de a renunţa la rezistenţa pa sud. Totodată, în provincia Binh tele p a trio ţilo r sud-vietnamezi au ceştia din urmă se bucură de in trei zile la Da Nang. V alabilitatea
Godoy. Pentru prima dată într-un mod evident că se pronunţă pentru sivă şi de a răspunde prin violenţă Dinh pa trio ţii sud-vietnamez.i au do- decimat o companie a trupelor sai fluenţă in rîndul forţelor armate gu afirm aţiei câ prem ierul K y încear
guvern dominican a fost inclusă o retragerea acestora Balaguer a spus la actele de violenţă este urmarea borît şî avariat 59 de avioane. 45 de goneze. avariinc! şi distrugînd mai vernamentale care acţionează în re că sâ-i cîştige pe o fiţe rii dizidenţi
femeie, Altagracia Bautista de Sua- câ guvernul său va sp rijin i Organi concluziei la care au ajuns după multe maşini m ilita re şi capturînd giunea centrală a Vietnam ului de este confirm ată şi de faptul câ, zi
zaţia Statelor Americane .astfel in .M arşul îm potriva fric ii", încheiat vehicule m ilitare, au distrus 12 tu însemnate cantităţi de arme şi ma
rez, în calitate de m inistru al muncii. recent în capitala statului M ississip sud, unde cu cîteva luni in urmă a lele trecute, generalii din C onsiliul
cit ţara să nu mai fie invadată de nuri. 2 m ortiere şi au capturat ra n ti- terial de război.
In legătură cu formarea noului gu trupe străine şi drapelul să nu mai pi, în tim pul căruia autorităţile lo izbucnit criza politică. Este vorba, forţelor armate sud-vietnameze s-au
vern, Juan Bosch a declarat că nu fie u m ilit". cale şi federale nu au întreprins mă in prim ul rînd. de generalii T hi şi în tru n it pentru a analiza a.şa-numi-
surile necesare îm potriva provocato Dinh, foşti comandanţi ai Regiunii I tul «caz T h i" în sensul de a decide
rilo r rasişti. m ilitare. Sîmbâtâ dim ineaţa ge «dacă Thî va fi readmis în directo
s ARGENTINA neralul Ky a plecat într-un „turneu* tă nu a fost dată p u b licită ţii dar in
rat şi în guvern*. Hotărîrea adopta
la Da Nang. Dalat şi Pleiku — cu
noscute centre ale m işcării antigu tenţia lui K y.de a discuta cu el este
vernamentale. Scopul declarat al că edificatoare. In acest sens reţine a-
BUENOS AIRES 2 (Agerpres).— După cum relatează agenţia Fran lătoriei lui K y este „inm înarea unor
Noul preşedinte al Argentinei, ge ce Presse, un număr de 30 de per ordine şi decoraţii o fiţe rilo r saigonezi tenţia şi declaraţia făcută la baza
Instalarea neralul Juan Carlos Ongania, a a- soane au fost arestate în cursul o- şi americani". Bien Hoa de generalul Nguven Muu
nunţat numirea avocatului Enrique peraţiilor întreprinse de politie al Co. m inistrul saigonez al apărării, în
M artinez Paz în funcţia de m inis căror scop a fost închiderea sediilor Corespondenţii agenţiilor occiden care a lăsat sâ se înţeleagă că gene
preşedintelui tru al afacerilor interne. Această ho- din Buenos Aires ale P artidului Co tale de presă afirm ă, insă, câ în mod
târîre este interpretată de observa munist din Argentina cert prem ierul Ky intenţionează sâ ra lii T hi şî Dinh îşi păstrează gradul
aibă întrevederi .u tile " cu generalii
Guatemalei torii din Buenos Aires ca vădind do- în cadrul forţelor armate.
l irrţa regim ului m ilita r de' a atrage
tn activitatea guvernamentală şi u-
CIU DAD DE G U A TE M A LA 2 (A- nele personalităţi civile. Totodată,
gerpres).— In cadrul unei ceremo surse apropiate de palatul preziden | ^ SALISBURY 4 MOSCOVA
nii care a avut loc vineri la Ciudad ţial, au indicat câ preşedintele On Patru membri ai grupului britanic care a dus tra
de austeritate" să recfucă numărul I
de Guatemala, Julio Cesar Mendez gania intenţionează ca .din motive tative la Salisbuy cu guvernul lui Ian Smith, au fost La 1 iulie noua uzină de automobile din Frunze
Montenegro a fost instalat oficial în vineri seara m artorii unei dem onstraţii antibritanice (R.S.S. K irghizâ) a produs prim ul autocamion bascu
funcţia de preşedinte al ţării. Con m inisterelor la numai cinci, în loc organizată de studenţii africani de la Universitatea lant. Prin aceasta a luat fiin ţă o nouă ram ură de
comitent a avut loc instalarea vice de opt ca în tim pul guvernului pre ( din capitala rhodesianâ. producţie a republicii — construcţia de automobile.
preşedintelui Clemente M arroquin şedintelui demis, A rturo Tllia. Autobasculanta de 3.5 tone — „Gaz-53" are o caro
Rojas. Intr-u n comunicat dat p u blicită ţii * NEW YORK serie adaptată pentru transportul produselor agricole.
din Argentina, se anunţă câ lid e rii I
Noul preşedinte al Guatemalei a de Confederaţia Generală a M uncii
fost ales la C m artie a.c. El a învins David O’Brien <‘n vîrstâ de 19 ani, membru al Co- + AM STERDAM
în cadrul alegerilor prezidenţiale pe peronişti care domină această cen m itetului american de coordonare a acţiunilor nevio G rupuri de m anifestanţi au străbătut străzile ora
candidatul oficial, colonelul Juan de trală sindicală, sprijină şi vor co I lente ale studenţilor, a fost condamnat de un tr i şului Amsterdam demonstrînd îm potriva p o liticii a-
Dios Aguilar, s p rijin it de junta m ili labora cu noul regim. Tn ce-1 priveşte bunal din Boston la închisoare pe termen de patru mericane în Vietnam. P oliţia a arestat peste 70 de I
tară guatemaleză şî pe colonelul M i- in urma lo v itu rii m ilitare de stat de I ani, pentru „vin a " de a-şi fi ars livretu l m ilita r în persoane printre care se afla consilierul m unicipal al I
pe A rturo Tllia. preşedintele demis
guel Angel Ponciano, reprezentant semn de protest îm potriva războiului din Vietnam. oraşului Bernhard de Vries.
al cercurilor de extremă dreaptă. ia 28 iunie, el continuă să se afle în
locuinţa fratelui său Ricardo Illia .
Intr-un prim decret semnat de pre Acesta din urmă a fost arestat joi I + K U A L A LU M PU R ♦ CAIRO
F IN LA N D A . — Recent, la Mariehamn. capitala insulei finlandeze şedintele Montenegro, a fost ridicată „A m ericanii duc în Asia o politică neînţeleaptâ, sor Ralph Bunche. subsecretar al O N U. pentru pro
Aland din Marea Baltică, s-a desfăşurat Festivalul cfntecului şi m uzicii «starea de asediu" instaurată în Gua de autorităţile m ilitare. Fostul pre tită eşecului", a declarat în parlam entul Malayeziei blemele p o litu e speciale, a sosit la Gliaza, în R.A.U.,
scandinave la care au participat 3.022 cînîăreti din Finlanda. Suedia şi temala de la data de 10 mai. Decre şedinte anunţase intenţia de a da pu i Kam Wun Wa. deputat din partea partidului de gu intr-o vizită de patru zile. El va inspecta forţele
Norvegia tul restabileşte totodată garanţiile b licită ţii un „testament" politic, dar vernământ O.N.U. dizlocale în această zonă. Bunche s-a oprit la
In foto: Un grup de participante In frumoase costume naţionale. constituţionale care au fost suspen textul acestuia nu a devenit încă cu Ghaza in cadrul turneului de inspecţie a fo iţe lo r I
date la aceeaşi dată. noscut. + C IU DAD DE M EXICO O N U. din O rientul M ijlociu.
P ortul mexican Tampico a fost inundat datorită I
revărsării apelor flu v iu lu i Panucio. Armata mexicană 4 BAG DAD
a intervenit pentru a acorda ajutor sin istra ţilo r înce- Prim ul m inistru irakian, Abdel Rahman a) Bazzaz
Astâzî in Bolivia au loc cipării la scrutin a celor poporul să-.şi poată exprima ricane să ducă la capăt rilo r, regimul m ilita r a su pînd evacuarea a peste 52.000 de persoane râmase va efectua o vizita oficială în Turcia înrepînd de la
alegeri generale în cadrul mai mari organizaţii p o liti voinţa in mod liber*. Bine „planul m inier" menit sâ p lin it absenta lor prin ad I sau ameninţate sâ râmînâ fără adăpost. Activitatea 3 iulie, a anunţat vineri postul de radio Bagdad. Şe
cărora urmează să fie de ce din ţară: Partidul naţio înţeles, această cerere nu a înstrăineze bogăţiile Boti- miterea candidaturii fostu în port a fost paralizată. fu l guvernului irakian trebuia sâ plece în capitala
semnaţi preşedintele şi vi nal revoluţionar de stînga. fost acceptată de guvernul viei. Lansat pe prim ul plan lui ambasador al B oliviei i Turciei Ia 1 iulie, dar şi-a amînat vizita ca urmare a
cepreşedintele ţării, pre Mişcarea naţională revolu actual. Sem nificativă pen al vie ţii politice bolivicne. în Statele Unite. Victor An- recentelor evenimente din Irak.
cum şi deputaţii ambelor ţionară şi Frontul Naţional tru caracterizarea alegerilor din rîndurile cadrelor de drade şi a Iui M aria Diez I
camere ale Congresului. A- de Eliberare. de astăzi din Bolivia, este conducere ale armatei. Bar de Medina. C eilalţi protago + SEUL
cest scrutin reprezintă in nişti ai alegerilor preziden A genţiile de presă relatează din capitala sud-co-
fapt o încercare a juntei ţiale, ca Bernardino Billao I reeanâ câ 1.100 de salariaţi sud-coreeni care lucrează
m ilitare, ajunsă la conduce Rioja, candidat al unei gru la in stitu ţiile m ilita re americane de la Seul şi Inci
rea ţă rii în urma lo v itu rii pări fasciste, Aniceto Sola- hon, au declarat grevă vineri. G reviştii cer satisfa
de stat din noiembrie 1904. res. reprezentînd partidul I cerea revendicărilor lor privind asigurarea unui m i
de n da o bază „legală" e- !eeeri A lianţa in stituţioiialistă de nim garantat de salariu, precum şi majorarea sala
xistenţei sale. Amînnte pînă mocratică — de tendinţă li P AN A M A . — fiilo r.
acum de două ori. alegerile berală, şi Enrique Hertzog. I Unghere prăfuite
au loc într-o perioadă favo îndeplinesc o simplă fu n cţir şi de multe ori p li + D JA K A R T A
rabilă juntei, după ce toţi decorativă. ne de m urdării
adversarii politici an fost In acest fel regimul m ili afirm aţia unui corespondent rientos s-a bucurat încă de Scena electorală a fost re I sînt singurele lo M in istrul de externe al M arii B ritanii. Michacl
împiedicaţi să-şi desfăşoare tar s-a „în g rijit" ca grupă occidental din La Paz, care la început de un sprijin larg gizată cu grijă de actualul curi unde copiii din Stewart. a sosit vineri într-o vizită neoficială la Dja
campania electorală Pentru rile din opoziţie..să fie lip le-a denumit „alegeri cu din partea Pentagonului. regim m ilita r bolivian pen Panama găsesc po karta unde a avut o întrevedere cu m inistrul de ex
a asigura menţinerea la pu site de orice fel de garanţii, buletinele de vot însemna A utorităţile au respins can tru -a putea avea siguranţa I sibilitatea de a se terne indonezian Adam M a'ik. In cursul convorbirilor
tere a reprez.enlanţilor ac dese hi/inc) calea falsifică rii te". didatura fostului preşedinte aproape deplină a succesu juca. lor cei doi m iniştri s-au referit la relaţiile dintre
tualului regim, unităţile m i voinţei corpului electoral., Candidatul oficial al re bolivian, V ictor Paz Esten- lui candidatului s p rijin it dc Indonezia şi Malavezia şi la relaţiile economice dintre
litare au fost puse la „dis înţelogînd pe deplin sub gim ului m ilita r este genera soro. liderul M işcării naţio el. In asemenea, condiţii, a- I Indonezia şi Marea Britanie.
poziţia" com isiilor electora stratul manevrelor juntei, lul Rene Barrientos Ortuno. nale revoluţionare, aflat în legerile de astăzi capătă ca
le sub pretextul descoperirii şapte .partide politice au ce „omul forte" al juntei şi exil in Peru. ca şi a condu racterul unei simple farse * LONDRA
unui pretins „complot" îm rut oficial amînarea datei fost copreşedinte al acesteia cătorul P artidului naţional electorale şi nu vor permite M in istru l britanic al coloniilor Pred Lee a anunţat
potriva statului, exact cu 10 alegerilor pentru o perioadă pînă la sfîrşitul anului tre revoluţionar de stînga, Juan afirm area adevăratei voinţe vineri la închiderea Conferinţei constituţionale asu
zile înaintea alegerilor. în de 30-90 de zile, întrucît ac cut. Este după remarca ob a alegătorilor. pra te rito riu lu i Barbados câ această colonie va de
realitate, prin aceasta se u r tualmente „nu există con servatorilor, omul desemnat Lechin. Pentru a oferi to veni independentă la 30 noiembrie a.c.
măreşte împiedicarea p a rti d iţii politice necesare ca de monopolurile nord-ame- tuşi o faţadă „legală* alege IU L IA N C H IR ILA
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. - nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949, - Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva.
40.063