Page 2 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 2
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3576
DIN DEZB INII MARII fiDUNĂRl NAŢIONALE
Cuvîntul deputat losirea cît mai judicioasă a resurse acorda o atenţie deosebită dezvoltă mod deosebit este calificarea cadre condiţiile perm it să organizăm plan
ta ţii de vii şi pomi intensive, ir i
lor. Ţinînd seama de nivelul tehnic
r ii laboratoarelor uzinale de pe Un
lor materiale, pentru ca traiul nos
gate. în scopul realizării unei pro
gă m arile combinate,
acestea ur-
tru să devină tot mai prosper şi mînd să fie transform ate in centre ridicat al instalaţiilor, ca si de nu ducţii sporite de pe suprafeţe re
m ărul marc de obiective ce urmea
Constantin Dră' luminos, pentru înflorirea patriei de cercetări de specialitate cinalului, va trebui să îm bunătăţim duse.
ză a fi date în funcţiune în anii cin
U niunii Naţionale a Cooperative
Atingerea volum ului de producţie
noastre socialiste.
prevăzut în actualul cincinal depin procesul dc învăţăm int teoretic şî lor îi revin sarcini im portante p ri
de în mod holărîtor de realizarea practic al şcolilor din reţeaua m i vind constituirea fondului dc stat
Actuala sesiune a M arii Adunări avansate, a m< integrală a in vestiţiilor, al căror vo nisterului. Acest lur.ru are o im por de legume, cartofi, fructe şi stru
Naţionale este chemată să dea pu ti/ă rii produci lum este cu peste 50 la sută mai ma tanţă cu atît mai marc. cu cit pînă guri de masă pentru consumul in
tere de lege planului cincinal pentru tea asigurării ovarăsului re decît în cei cinci ani anteriori. în 1970 productivitatea muncii u r tern şi export.
perioada 1066-1070, care prin nivelul pregătite capa! Ca urmare a c ritic ilo r şi indicaţi mează să crească cu 67,4 la sută faţă Pornind de la sarcinile stabilite
producţiei, ritm u l şi proporţiile pre să folosească ilo r dale de conducerea partidului de anul 1965. iar din întregul spor de Congresul al IX-Iea al p artidu
văzute înmănunchează o intensă şi sint înzestrate îMmăsan cu ocazia vizitelor in regiunile Tasi. de producţie prevăzut, peste 69 Ia lui privind dezvoltarea zootehniei,
vastă activitate a conducerii de tre. Suceava, Argeş şi Oltenia, privind sută se va realiza pe seama creşte unităţile cooperatiste dîn agricul
partid şi stat, pe linia îm bunătăţirii Proiectul pi; gradul scăzut de folosire a terenuri rii p ro d uctivită ţii muncii. tură au prevăzut o creştere sim ţi
şi perfecţionării continue a p la n ifi de că din cei lor ocupate la amplasarea noilor o- De asemenea, a spus vorbitorul, toare a efectivelor de animale care,
cării şi conducerii economiei, orien salariaţi, care numere şi locuri de muncă, contri biectivc. insuficienta folosire a unor va trebui să acordăm o im portanţă alături de sporirea producţiei an i
tă rii e fo rtu rilo r poporului nostru ia ţi în acea st; v buie in mare măsură la creşterea suprafeţe construite, institutele de deosebită în tă ririi disciplinei de pro maliere. sa asigure creşterea pon-
spre rezolvarea problemelor hotărâ fi cadre calif Ic p ro ductivităţii muncii, m otiv pentru proiectare ale m inisterului au trecut ducţie Şi n m uncii, respectării cu (1 erei acestui sector în economia co
toare ale măreţei opere de edificare m ativ 304.000 al care această problemă va trebui să Ia revizuirea docum entaţiilor tehni stricteţe a proceselor tehnologice, a operativelor- agricole.
a societăţii noastre socialiste. Exa ficaţi prin ş> re ne preocupe în mod permanent atît norm elor de organizare a în tre p rin Creşterea producţiei la carnea de
m inat temeinic, pe ram uri, m iniste nică a tutun .ie la întocmirea proiectelor cît şi la o r ce pentru găsirea unor soluţii mai derilor, a a trib u ţiilo r tutu ror facto bovine se va realiza în principat
re si sfaturi populare, fundam entat creşterea caii ii- ganizarea proceselor de producţie. economice. rilo r de conducere de la director pî- prin orgnniz.aron de îngrăşătorîi în
ştiin ţific pe baza co n d iţiilo r şi posi ciloi'i. impn si Vom trece la o nouă etapă de me Legat de activitatea de proiectare, nâ la maistru, a răspunderii fiecă unităţi* cu condiţii corespunzătoare.
b ilită ţilo r reale de care dispune e- tuturor farloi rb- canizare n muncii în abataje, dolinei vom căuta ca p riritr-o organizare co Această acţiune va perm ite coope
conomia, planul cincinal pe care sîn- că conlribnţi ro- minele de căi bune pe scară largă cu rui m uncitor în îndeplinirea sarcini rativelor să livreze tineretul bovin
tem chemaţi să-l discutăm şi să-l Sarcina ci. a- combine şi complexe mecanice Ca respunzătoare a întocm irii documen lor dc producţie. Pentru în tre p rin la greutatea vie de 300-400 kg. şi să
aprobăm este o expresie puternica a C C. al P.C ilit rierele cu cărbuni din Oltenia vor ta ţiilo r să creăm într-un tim p scurt derile industriei chimice aceste in utilizeze eficient în furajare canti
a m uncii si c în d irii colective, consti m ărului de mc. fi dotate cu excavatoare de înalt n i un decalaj corespunzător in lrc pro dicaţii sint cu atît niai im portante tâ ţilc m ari de produse secundare
tuie pe bună dreptate un plan al şcolarizare \ • i -eli vel tehnic. Două astfel de excavatoa iectare şi execuţie, care să perm ită existente în cooperative. Vom în
întregului popor, orientat cu c la ri pentru mese min re. deservite de cîte 6 oameni pe avînd în vedere complexitatea pro drum a cooperativele să organizez/
tate de politica marxist-lcnini.stâ a tate. eoncor ale- schimb, vor da o producţie anuală o cît mai bună desfăşurare a lucră ceselor tehnologice, gradul înalt de îngrăşâtorii specializate pentru li
P a rtid u lui Comunist KomAn. rc- de aproape 1.5 milioane tone, care in rilo r $i să asigure respectarea întoc autom atizare..
ratei de şco rgn* condiţiile de exploatare din subteran v tă ri de taurine şi batali la expori
Industrializarea continuă a ţării, puţin comp etici ar fi necesitat cel puţin 4 mii de mai a termenelor de dare în func Sarcinile ce revin industriei chi activitate ce va aduce u n ită ţilo r ve
dezvoltarea armonioasă a tuturor ra nilor sindic c in m uncitori. Program ul de asimilare de ţiune. mice din planul cincinal nu sînt u- n itu ri sporite. Un nit obiectiv p rin
m u rilo r economiei, ritm ul mediu de rirea de a către industria noastră constructoa In realizarea la tim p a in ve stiţii şoarc, dar ele sînt pe deplin reali cipal al planului cincinal este spo
11.6 la sută. repartizarea judicioasă ministerele .c va re de maşini, a unei scrii largi ele rirea producţl
a forţelor de producţie pe teritoriul perspectiv* p lifi- utilaje, ne va permite asigurarea în lor este necesar să prim im un spri zabile dacă vom şti să ne mobilizăm cu aproape 1 Of
ţă rii vor ridica la o viaţă economi m ăsurilor ţ ,ii de cea mai mate parte a utila je lo r ne jin mai susţinut din partea M iniste toate foiţele şi capacitatea pentru liz ă rilc perionc
că şi culturală activă toate raioa cadre şi a a m i- cesare pentru echiparea corespunză rului Industriei C onstrucţiilor de o mai bună organizare a activită ţii creştere se v?
nele ţă rii, dintre care încă 70 vor absolvenţii ,‘schi- toare a minelor. Maşini prin livrarea in ter men a u ti noastre. vînd prîn org
prim i o bază industrială : vor situa Mţi în întreprinderi nc ........... iii. 11) lo rii în coopen
Vom extinde în continuare meto
patria noastră, la sfîrsitul acestui Considerăm totodată ră este ne mine şi cariere noi dele de exploatare de mare produc lajelor prevăzute a se realiza în ţară Sînt de acord cu proiectul de plan realiere.
cincinal, în rîndul ţă rilo r cu o eco cesar să fie întărită răspunderea Pentru valorificarea raţională a tivitate Aşa de exemplu, aplicarea Acelaşi lucru îl aşteptăm şi din par şi-l voi vota angajîndu-mâ să d*'- Prevederile d
nomie dezvoltată. producţiei extrase se vor dezvolta u- tea M inisterului Comerţului Exterior. pun toate efor tur ile în vederea rea
m inisterelor şi c ondur o rilor între la mina (Jhelar a metodei de ex tivă in legătur
Amploarea dezvoltării economiei prinderilo r p rn tm buna organizare zinele existente şi se vor construi u- ploatare cu surpare şi galerii de sub- O problemă care ne preocupă in liză rii prevederilor- sale. zei tehniro-me
este susţinuta de volum ul in ve stiţi şi desfăşurare a cursurilor dc rid i n ila ţi noî de preparare pentru mi- etaj a dus la o creştere a producti poziţia cooper;
ilo r prevăzute în cincinal, de peste care a calificării, să se asigure neivurile neferoase şi cele nem elali- v ită ţii muncii in abataje de 3-5 ori, către sint dau
280 m iliarde lei — egal cu fondurile cointeresarea malpi ială a lec to rilo r lere. In vederea dezvoltării preconi ajnngînd pînă la 20 toneom de sarcinilor de p
alocate în u ltim ii 15 ani. ceea re care predau la aceste cursuri. Vom zate, planul cincinal pr evede pentr u schimb. In vederea extinderii unor rarca în condil
exprim ă în mod eloc vent forţa eco sp rijin i conducerile m inisterelor si industria minieră investiţii de pestu asemenea metode, Institutul de Cer Cuvîntul deputatului lo r de producţi
nomică la care a ajuns ţara noastră, în treprin d erilor în organizarea cursu H m iliarde lei Alocarea acestor im cetări Miniere, precum şi centrele de sic ura ren dc c;
potenţialul de care dispunem pentru rilo r de calificare, specializare si r i portante fonduri de investiţii aşa cum cercetări nou înfiinţate in principa m âr însemnat
a face noi si însemnaţi paşi înainte dicare a ('alifie Arii si vom lărgi toto a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşes- lele bazine, vor analiza cu atenţie Neculai Agachi agricole perfer
pe drum ul desăvîrşirii construcţiei dată propaganda cunoştinţelor teh cu la recenta plenară a Comitetului metodele aplicabile în condiţiile ză considerabil mi
socialiste. nice, economice si de cultură gene Central, nc obligă să privim cu cea căm intelor noastre, param etrii tehnici proprietate obşt
înseşi realizările pe cele 5 luni rală în rîndul salariaţilor prin for mai mare răspundere utilizarea lor. optim i ce se pot obţine si vor stabili Pentru siderurgie, planul cincinal veşte sortarea si înnobilarea argile lo r agricole. In
ale p rim u lu i an al cincinalului do mele obşteşti de care dispun sindi astlel ta să obţinem din fiecare leu inflsurî pentru organizarea corespun fixează obiective deosebite in dome lor extrase. De aceea, consider nece in ve stiţiilo r pr«
vedesc că am pornit bine. în depli catele. Sarcinile complexe ale cinci cheltuit maxim um de eficienţă eco zătoare a procesului de producţie. niul creşterii producţiei, a indicato sar ca M inisterul M inelor să abor persperlivă va
nirea cu 102,2 la sută a planului nalului impun necesitatea ca M inis nomică. Promovarea progresului tehnic ne rilo r calitativi, diversificarea gamei deze cu mai m ultă hotârîre acenstf perioadă 1066-;
producţiei industriale şi obţinerea terul Invăţăm înţnlui si mimstei-,'le In anii cincinalului sint prevăzute cesită o ridicare la nivelul noilor ce de mărci de oţeluri şi a tipodim en- problemă pentru a o rezolva în cel 16 m iliarde lei
peste prevederi a unei producţii de Ho resort, cu sp rijinul uniunilor sin a se efectua cele mai mari lucrări de rinţe a ca lifică rii cadrelor de m un siirnilor- de laminate, paralel cu creş mai scurt tim p posibil. la care se ada
1,5 m iliarde lei — realizări care se dicatelor pe ram uri de producţie. <â investiţii în bazinul Văii Jiu lui şi în citori. Problema recrutării, stabiliză terea eficienţei economice a a ctivită CVeştcra producţiei siderurgice im din credite de
apropie de angajamentele luate de urgenteze elaborarea noii reglemen Oltenia. Sarcina principală este ca rii şi rid ică rii ra tific ă rii m un cito ri ţii in toate unităţile Deşi sarcinile pune revizuirea si îm bunătăţirea Uniunea Nnţic
fiecare obiectiv să intre In funcţiune
întreprinderi în întrecerea socialistă tări p iivin d pregătirea cadrelor. la termenele prevăzute şi la capaci lor m ineri este cu atit mai im por stabilite siclerurgiştilor pentru p ri condiţii lor fundamentale care regle teul preocupări!
pe întregul an — exprim ă realismul Consecvenţa c u rare partidul nos tantă cu cit amploarea sarcinilor care mul an al cincinalului sint sim ţitor mentează d istribuţia si consumul dc a fo n d u rilor ir
pla n urilo r noastre, entuziasmul si tru realizează politica sa economică, tăţile proiectate. le stau în fata presupune creşterea sporite fată de realizările anului 1965. metal. Anum ite reelementai i stabili producţiei vege
In continuare, vorbitorul a spes :
hotărî ren oamenilor m uncii de a în se reflectă deopotrivă în grija pen Recenta plenară a CC. al PC.R a efectivelor în industria minieră, in ele au fo>st pe prim ele 6 luni, îndepli te în urmă cu 10-12 ani. perfect va vestiţiile vor fi
făptui obiectivele stabilite de partid. tru ridicarea continuă a nivelului de trasat ca linie directoare, ridicarea actualul cincinal, cu peste 27 m ii de nite cu succes. labile în ac cl timp. sint astăzi depă rind cătic obic<
Perspectivele luminoase pe care trai al clasei muncitoare, al între eficacităţii întregii activităţi econo salariaţi. Pentru stabilizarea lor in Sidei'urgiştij hunedoreni sînt hot-i- şite. constituind o Irînă în calea a- (o n o n iiiâ ridica
Ir-a deschis Congresul al lX -lca al gului popor. Im portantele fonduri mice. Aceasta înseamnă pentru noi centrele miniere, in planul rin» inal rîţi s<1 respecte întocmai indicaţiile provizionarii în mod ritm ic cu metal sînt irigaţiile,
P C .R . obiectivele prevăzute în pla alocate pentru dezvoltarea acţiuni obţinerea unor produse de calitate s-a prevăzut un volum im portant de conducerii de partid si de stat cu a tuturor consum atorilor, inl’luenţînd construcţii zootc
nul cincinal reprezintă si pentru lor .soc ial-culturale însumează pe superioară si r it mai ieftine, lut ru locuinţe, circa 20 mii de apartamen p rivire la ridicarea nivelului calita negativ şi folosirea raţionala a agre C antităţile de î
sindicate un vast program de acti întregul cincinal cilra ele 0.3 m ili care se reflecta apoi în mod favora te. Desigur că aceasta este singura tiv al o ţelurilor aliate, acordind o n- gatelor din siderurgie. folosite pe ogo
vitate. un rîm p larg de manifestare arde lei. depăşind prevederile clin bil in pr eţul de cost al energiei pro soluţie pentru bazinele izolate Dar tenţie deosebită pur ită ţii, gradului de O problemă im portantă pentru în vor ajunge în
a rapacităţii lor organizatorice. în Directivele Congresului al lX -lca al duse. in costul unei tone de metal. pentru bazinele miniere situate in omogenitate n acestor oţeluri, carac treprinderile siderurgice o constituie substanţă activă
vederea stim ulării in iţia tive i crea P.C R. cu stima de 1.3 m iliarde lei. In industria moneră dat fiind speci zone mai populate este foart'* im por teristicilo r dc rezistenţă şi tenacitate. fluctuaţia încă mare a cadrelor-, în gate. la cel puţ
toare şi a sp iritu lu i gospodăresc al Se voi- construi t ii c a 300 000 apar ficul ei cel ma: impor tant element al tantă indicaţia dată de tovarăşul Ni* Fondurile de investiţii acordate deosebi a celor cu pregătire superi O latură Imp
maselor pentru folosirea cit mai ra tamente. noi localuri pentru insti preţului de cost este manopera care colac Ceauşescu la înlîlnirea p? care pentru construirea unor noi unităţi, oară. Consider ca deosebit (Ic pre noastre o va eo
ţională a m ijloacelor materiale si tu ţiile de învăţ.im tnt. artă si cultu reprezintă astăzi circa 5(1 la sută din a avut-o cu m inerii clin R a/inul Mo- dar mai ales pentru dezvoltarea si ţioasă indicaţia cuprinsă in cuvîntul vestiţiilor către
băneşti de care dispune economia ră. numeroase spitale si policlinici lotaiul c heltuielilor de pi oclui ţie. Re trului. M inorii au p rim it cu interes modernizarea sectoarelor e x 's t'iito in tovarăşului Nicolae Ceauşescu la re cu pondere mar»
noastră. moderne, noi complexe sanatoriale zultă că trebuie să nc îndreptăm a- propunerea de a locui in comunele uzinele de la Hunedoara. Reşiţa si centa plenara a CC. al P.C.R p ri fă. Vom urm ări
locuinţe
lor. de a şi construi aici
In aceste condiţii capătă o im por si ele odihnă în staţiunile balneo Lcnţia spre creşterea cît mai accen propri'. Trebuie să examinăm aceasta Brăila, vor a^gurn producţiei de oţe vind ;mpoi lanţa pc care o are a p li teritorială a cu
tanţă deosebită examinarea atentă clim aterice si altoie, rare vor asi tuată a productivităţii m um ii. Creş problemă şi în alte bazine. luri aliate o bază tehnică pulwrnică. carea justă a p o liticii partidului ele dc animale să a
materială a oamenilor
cointeresare
de cătic ministere. în colaborare cu gura im grad tot mai înalt de cul terea accentuata a nrocluc liv îtă ţii Activitatea minieră este deosebit capabilă să răspundă nrf ur.i lăţi lor ac mum ii pentru înfăptuirea prevederi operative agricol
uniunile sindicale, a m ăsurilor care tură si de învăţ.rmint. dc îngrijire muncii o vom realiza prin folosirea de exigentă. Fa se desfăşoară în sub tuale ale industriei construcţiei de lor cincinalului si pentru progresul nală a producţii
trebuie să fie luate pentru înlătu şi reconfortare a sănătăţii oameni tehnicii înaintate "i organizarea mai teran în condiţii in care trebuie sa maşini. Punerea in funcţiune la H u economiei noastre. Este firesc ca ace să se îmbine ar
rarea unor neajunsuri rare s-au ma lo r m uncii. într-un cuvint nn trai bună a proceselor de producţie. se respecte întocmai regulile de ex nedoara in cur xul acestui an. si in la. care arc dragoste de muncă, de cu cheltuieli nu
nifestat in anii trecuţi privind no tot mai civilizat pentru cei ce m un Minele no» le vom construi iar pe ploatare şi normele de protecţia m un muncă m inim e
minalizarea planului, asigurarea re cesc şi fam iliile lor. uele vechi le vom dezvolta la capa ţii. In această direcţie au existat prim a parte a anului viito r a insta întreprinderea în care lucrează, să uium dc produci
p a rtiţiilo r de materiale si a unei In contextul m ăsurilor prevăzute cită ţi unitare cit mai mari Astfel, lipsuri pentru care noi am fost c r i laţiei de l're/arc la cald a Im gouri- fie stimrrlat si preţuit Totodată, este Concomitent o
aprovizionări ritm ice. încheierea în actualul plan cincinal pe linia minele din Valea Jiului sî din O lte tic aţi. Trebuie să dam toată aten lor aliate- a noii capacităţi d? încăl logic cp cei cărora nu Ic place munca făşuiarea în cot
contractelor cu beneficiarii şi res indicării continue a nivelului de nia. vor extrage fiecare peste 1 m ili ţia în tă ririi disciplinei în producţie. zire şi tratam ent termic, a altora de să răspundă pentru faptele lor. Pro rră rilo r agricole
pectarea pla n urilo r de cooperare, trai — alături rle im portantele m ij on tone an. exploatările la zi în O lte cojire la rece a bâtelor laminate, va tivelor agricole
stabilirea consum urilor specifice sî loace materiale alocate ele stat — nia vor da intre 1.3-3,2 milioane tone.' Munca piină de entuziasm pe care pun ca pentru stabilizarea cadrelor tonlia spre rezol
a c rite riilo r de determinare a ca li se înscriu si sumele ce depăşesc an O singură carieră din Oltenia va da o desfaşoara poporul romă:i pentru rezolva în mare măsură încă din din seniorul siderurgic, in special a mp care vor eon
tă ţii. aplicarea corectă a cointeresării peste o jumătate de m iliard lei pro în fuial mai m ult c ăr bune dec ît în a realiza Directivele partidului. în 1967, unele probleme de ordin ca li celor cu pregătire superioară, să sc şi depăşirea sare
materiale. venite din fondurile sindicatelor si treaga producţie din anul 1038. si crederea neţărm urită a ponorului in tativ existente astăzi in domeniul adopte un sistem de cointeresare mai planul de perspi
pe
politica partidului,
ne
obligă
De mare însemnătate pentru acti cele de asigurări sociale. Aceste dinlr-o singură mină. cea de la Le noi. conducători ai dife rite lor ra producţie; de oţeluri aliate bună pentru ca acestea să lucreze vcltarea agriculti
vitatea sindicatelor sînt îndrum ările fonduri sint destinate pentru lă rg i şul Ursului. regiunea Suceava, se m uri economice, să ne desfăşuram Ridicar ea nivelului calitativ al pro anii 1966-1970. Ir
cuprinse în cuvintarea rostită de rea bazei de tratam ent si odihnă în va extrage dc 6 o ii producţia de m i activitatea în aşa fel ca să fim \m neîntrerupt in unităţile direct pro rilo r noastre au
tovarăşul Nicolae Ceausesru la re staţiunile balneo-« limateric e. pentru nereuri neferoase a ţă rii din 1038 înălţimea m arii etape istorice pe ducţiei impune şi rezolvarea proble ductive şi să-şi aducă astfel o cit noadă problemei
centa plenară a C C. al P.C.It. Reu construirea unei tabere de copiii pe <‘oncontrarea ac tiv ită ţii in subte mei calităţii m aterialelor refractare, mai mare contribuţie la rezolvarea ficarea în condiţi
nind în n o d u rile lor pe principalii litoral a cărei prim ă etapă de 3 000 ran pe mai puţine orizonturi, cimpur i care o parcurge patria noastră. folosite în principal la operaţia dc d ife rite lo r probleme complexe ale duselor agricole,
fă u rito ri ai bunurilor materiale, sin locuri va intra în funcţiune inc ă turnare a otelului. Apreciem că baza tam entului de v
dicatele vor desfăşura o in lan să în acest cincinal, a 18 edificii cul producţiei. ntelor şi fructelor
activitate organizatorică şi ru lln ra l- turale ale sindicatelor în m arile c r.i- dc m aterii prime necesară fabr icaţiei S ini întru lotul de acord cu pro sistemului de a]
educativă în rîndul oamenilor m un tre industriale si orăşeneşti, preţ um Cuvîntul deputatului samotei de calitate superioară este iectul de lege privind dezvoltarea o- co-m atcrială a r< ________
cii pentru dezvoltarea conştiinţei si numeroase săli necesare desfăşu rămasă în urmă faţă de necesităţile tononuei naiionale pc perioada 19GG- rarca m aşinilor agricole, u tila je lo r
lor socialiste, a atitu d in ii înaintate ră rii activită ţii culturale în între siderurgiei. în special in ceea ce pri- 1970. si parcului auto. îm bunătăţirea evi
faţă de muncă, a răspunderii pentru prinderile si noile combinate, ceea Constantin Scarlat denţei contabile şi a controlului
realizarea planurilor de producţie, ce va permite dezvoltarea in conti finaneiar-gestionar. La ele se adaugă
întărind colaborarea cu conducerile nuare a activităţii culturale He mesă. măsurile p rivind introducerea siste
tehnico-adm inistrative ale în tre p rin Ca o manifestare a g rijii partidu Proiectul de plan cincinal, supus 450 m ii Conc. In aceşti ani va fi m ului unitar de pensionare a mem
derilor, organele sindicale vor or lui şi statului, a respectului faţă de Cuvîntul deputatului b rilo r cooperatori, care să asigure
ganiza periodic de/bateren p rin ci cei care ani de-a (inelul şi-au adus spre aprobare exprim ă continuarea construită o fabrică de 80-100 mii pluta pensiilor-, începînd cu luna
palelor probleme ale activită ţii eco contribuţia loi valoroasă la făurirea neabătuta a politic ii pai tulului nos t an hirtie de ziar si se voi începe ianuarie 1967 .şi multe altele. In re
lucrările de construire a unui nou
tru ele industrializare socialistă a pa
nomice şi de producţie din fiecare va lo rilor materiale sî spirituale ale triei Planul . inrinal asigură dezvol combinat de produse papetare pe Vasile Vîlcu zolvarea tu tu ro r acestor probleme
întreprindere, atrăgînd masele la societăţii noastre. în actualul plan tarea continuă m ultilaterală a în tre bază de lemn de foioase. am p rim it un ajutor m ultila te ra l
conducerea şi organizarea produc cine inal sînt prevăzute importante gii noastre economii naţionale, r it Marea Adunare Naţională dezba văzut sarcini care să asigure o creş din partea conducerii partid ului şl
ţiei, la exercitarea opiniei colectivi', sume pentru îm bunătăţii ea tuturor După cum se ştie, M inisterul In te planul de dezvoltare în perspec tere a produc (ier globale în 1970 dc personal a tovarăşului Nicolae
generali/înd experienţa înaintată a categoriilor de pensii. P otrivit pre m uri superioare fiind prevăzute pen dustriei Chimice a fost criticat pe tivă a economici naţionale Aşa cum 44 la sută faţă de prevederile anu Ceauşescu In etapa im ediat urm ă
oam enilor muncii. vederilor. pensiile se vor majora in- tru ram urile de bază ale industriei. bună dreptate la Congresul al IX - a spus tovarăşul Nicolae Ceanşesiu lui 1965. P o jrivit planului, ritm u l toare ne preocupă citeva probleme
im portante, p rin tre oare : iniţierea
Folosind mai bine formele de in cc'pînd de la iu tii ianuarie 1067. în Aplîcîncl consecvent această linie, !ea pentru lipsur ile manifestate in a- la plenara ('om itetului Central al mediu anual de creştere a produc unor lucrări $r acţiuni intercoopera-
fluenţare obştească şi sindicalele medie cu 24 la sută faţa de anul s-a creat in ţara noastră o puternică tineerea param etrilor proiectaţi la partidului, planul cincinal sinteti ţiei in sectorul cooperatist vn fi de tiste privind folosirea mai bună a
vor m ilita şî în v iito r pentru în tă ri 1966. Sindicalele se angajează să-şi industrie chimică, capabilă să valo unele din instalaţiile date în func zează coordonatele principal*' sie peste 7.5 la sută, ritm super ior ce fondului funciar, extinderea irig a
rific r clin ce în ce mai eficient bo
ţiune in u ltim ii ani rit şi pentru
rea disciplinei în muncă, vor stimula aducă întreaga contribuţie la această gatele resurse naturale ele care dis r,ei eali/area in termen a lu crărilor politicii partidului în etapa actuală, lui prevăzut pentru întreaga agri ţiilo r, ameliorarea păşunilor şi lî-
opinia de masă îm potriva celor ne im portantă acţiune. punem Dezvoltarea impetuoasă a de investiţii. C ritica justă făcută dc reflectă direcţiile I un da meu ta le ale cultură fn producţia vegetală r it netelor naturale, combaterea erozi
g lijenţi. indisciplinaţî. din vina că An de an mijloace lot mai im por conducerea de partid si de stat. in dezvoltării României stabilite de mul anual de creştere va fi de peste unii solului ; elaborarea unui sistem
rora se produc rebuturi, avarii, măr tai-, te alocă spitul nostru neutru îm industriei chimice îşi găseşte expre Congresul al IX -lca în vederea con 6 la sută. iar in sectorul zootehnic dc pregătire şi şcolarizare periodică
dicaţiile date dc tovarăşul Nicolae
fu ri de calitate nec oi espunzătoai e bunătăţirea co ndiţiilor dc muncă, sie în ritm ul înalt de creştere pre Ceauşescii an constituit pentru m i tinuării* pe o treaptă superioară a dc peste II la sută a cadrelor din cooperative în vede
$i pierderi de orice natură, populari protecţia muncii fiind o problemă văzut pentru anii c incinalului, pro nisterul nistru un îndrum ar în sta procesului de desâvtrşire a construc Considerăm ră prin aşezarea pla rea rid ică rii n ivelului lor profesio
zând totodată pe toţi acei care prin de stat Existenţa inc.i în un>'lr în duc i:i a globalii uim ind a fi în anul ţiei socialiste. nului de perspectivă, s-a reuşit să se nal : crearea unui fond de seminţe
exemplul lor dau dovadă în muncă treprinderi. a unor accid nle de 1070 de aproape 2,5 ori mai mare bilirea m ăsurilor pentru eliminarea Dc la constituirea uniunilor co asigure o corelaţie justă între spo şi furaje cu scopul în tra ju to ră rii co
de conştiinciozitate şi răspundere muncă si îm bolnăviri profesionale dec ît în 1065 faţă de 2.3 ori prevăzut deficienţelor manifestate şi pentru a operativelor agricole ca organe pro rirea producţiei, valorii ic a rea aces operativelor agricole.
faţă de îndeplinirea sarcinilor. Sin im plică întărirea în continuare a de Directivele Congresului al IX - evita repetarea unor greşeli asemă p rii de conducere si îndrum are a teia si retribuirea muncii, care va
lea. Aceasta corespunde unei creş
nătoare in cursul cincinalului. M i
dicatele vor sp rijin i măsurile me răspunderii tuturor fac tocilor, lua ag ricu ltu rii cooperatiste, an trecut constitui o bază trainică pentru con l Tn rol dc scamă în realizarea sar
teri medii anuale de 10.7 la sută su
nite să cointereseze material pe fie rea tuturor m ăsurilor pentru asigu perioară celei ele 18.5 la sută indica nisterul a organizat brigăzi de spe doar cîteva luni In acest tim p scurt, solidarea c*( onomico-organizatoi ică a cin ilo r de plan îl are aplicarea co
şi
cialişti din cercetare. proiectare
care om al muncii In îndeplinirea rarea unor condiţii care xă înlăture tă dc Directive. A gricultura va p ri produci ie. care, împreună cu colec uniunile cooperatiste, sub conduce coopei ativelor şi creşterea cointere rectă a prevederilor statutului co
şi depăşirea sarcinilor de plan. con csuizele care pot provoca r.n idenlr. mi in anul 1070 de aproape 4 ori mai tivele din uzine, an analizat proce rea organelor de partid, în colabo sării materiale a cooperatorilor. operativei agricole, dezvoltarea de
com itent cu întărirea răspunderii Organele si organizaţiile sindicale multe îngrăşăminte chim ire faţă de sele tehnologice sub toate aspectele rare strînsă cu consiliile agricole, Avind in vedere că porumbul, mocraţiei cooperatiste. întărirea ro
materiale atit a m uncitorilor c it si a vor întări controlul obştesc asupra 1065. precum şi un sortim ent mai si au elaborat măsuri pentru îm bu au reuşit să rezolve şi să iniţipzc griul si Moarea-sonrelui sînt cu lturi
conducătorilor producţiei. respectării legislaţiei de protecţia larg de insec. tofungic ide. bîostimu- nătăţirea calitativă si cantitativă a acţiuni im portante pentru a ctivita de importantă deosebită pentru eco lu lu i adunărilor generale. îm bunătă
Folosind prilejul apropiatelor con muncii, vor intensifica munca de latori şi medicamente de uz veteri producţie», măsuri care au si înce tea de producţie şi economico-finan- nomia naţională, vom lua toate mă ţirea stilu lu i de muncă al consiliilor
ferinţe pe ţară ale uniunilor pe ra educaţie în rîndul tuturor salariaţi nar. Vom produce de 4 ori mai m ul put să fie aplicate. nară a cooperativelor agricole. surile ca prin stabilirea si realiza dc conducere şi al uniunilor, aplica
m uri de producţie ale .sindicatelor lor pentru rrsoer tarea riguroasă te fibre si fire sintetice si artificiale, O preocupare dc scamă a u n iu ni rea planurilor anuale să creăm con rea neabătută a p rin cip iu lu i m uncii
a căror menire este s,i 'analizeze acti lu tu ro r normelor de tehnica securi în sortimente mai variate, iar pro Realizarea indicatorilor tehnieo-c- lor în această perioadă a constituit-o d iţii care să asigure integral volu colective. Acestea vor constitui o-
vitatea din u ltim ii cinci ani si să tă ţii sî igienă a m uncii.. ducţia ele mase plastice şi răşini sin conomic i proiectaţi şi ridicarea ca li definitivarea planului de perspec tiva mul de produc ţie planific at ta aceste
stabilească sarcinile dc viilo r ale Reprezentând interesele maselor tetice va depăşi prevederile D irecti tăţii produselor la nivel mondial vor a ag ricu ltu rii cooperatiste pe peri culturi. biectîve de prim ordin in activitatea
sindicatelor respective în probleme largi de salariaţi, sindicatele vor in velor. ajungind in 1070 la peste constitui in continuare principalele oada 1066-1970, pai le integrantă a O atenţie deosebită vom acorda organelor de conducere a uniunilor
le specifice de ramură, ne propunem tensifica controlul obstesc asupra 240.000 de tone. preocupări ale rolc( tivelor din în tre planului de stat al întregii economii cu ltu rii cartofului Pentru satisface şi cooperativelor noastre.
să asigurăm o largă dezbatere a u n ită ţilor de deservire a populaţiei, naţionale. rea cererilor de consum mereu crcs- Asigurăm Marea Adunare N aţio
O im portanţă prim ordială se va a-
obiectivelor actualului plan cincinal vor veghea la aplicarea si respecta rot'da in cincinal clcz.volt.1rii petro prinderile m inisterului nostru. In a- Recent. Consiliul U niunii Naţio cîrulc cu acest produs, ne vom pre
să acordăm o deosebită atenţie mă rea cu stricteţe a legislaţiei de sa crastă direcţie un aport esenţial l-au nale a Coopei ativelor Agric ole 1 de ocupa să im prim ăm producţiei de nală că uniunile cooperativelor agri
surilor ce trebuie luate pentru creş chim iei. una din ram urile cele mai adus şi il vor aduce şi în v iito r in Producţie. în plenara sa. a anali cartofi din zonele cu tradiţie un cole de producţie, harnica şi talen
terea contribuţiei sindicatelor şi a larizare şi a programului legal de tinere ale industriei chimice, clar si stitutele de cercetăr i. Aproape o pă zat planurile întocmite de către co caracter intensiv Paralel cu aceasta, tata noastră ţărănim e cooperatistă,
maselor la ici de oameni ai muncii lucru. împreună cu organele de stat cu cea mai mare eficienţă economi trim e din producţia globală a ram u operative. din care reiese că cil i ele uniunile cooperatiste. împreună cu vor munci cu abnegaţie pentru în
la îmbunătăţirea organizării produc ne vom aduce din plin contribuţia că. căreia i se vor aloca peste 50 Ia orientative au fost însuşite de n- consiliile agricole vor organiza pînă
sută din volumul investiţiilor desti rii sc fabr ică pe baza unor procedee cestea. Dezbaterile au scos in evi in 1970 noi zone de cultură a c ;r- făptuirea sarcinilor stabilite de
ţiei, la descoperirea şi valorificarea la îm bunătăţirea şi respectarea le
nate m inisterului nostru. elaborate sau îm bunătăţite de aceste denţă noi rezerve de sporire a pro tofului în condiţii de irigare şi cu partid cu p rivire la dezvoltarea a-
cit mai deplină a rezervelor interne gislaţiei muncii. ducţiei. au subliniat caracterul rea agrotehnică corespunzătoare. unde
P rintre alte obiective importante, instituie Activitatea dc cercetare g ricu ltu rii cooperatiste, îndeplinin-
şi la sporirea eficienţei activită ţii Şi eu, ca şi ceilalţi deputaţi. îmi list al planului, faptul că el asigu să se obţină cel puţin 30.000 leg. ha.
economice. exprim deplinul acord eu prevede se prevede construcţia unui com bi va tr ebui să contribuie şi în anii u r ră o justă orientare a producţiei în Extinderea p la n ta ţiilo r vilipom i- (lu-şî cu cinste misiunea ce le re
vine în viaţa societăţii noastre so
Dezvoltarea rapidă a economiei rile planului cincinal, avînd ferma nat de cauciuc stereospecific, care mători la rezolvarea problemelor le cooperative, o dezvoltare intensivă cole în perioada cincinalului o vom
naţionale, diversificarea producţiei, convingere că cifrele vor deveni reduce cu 20-30 la sută consumul de gate de valorificarea superioară a şi m ultilaterală a ag riculturii coope realiza prin concentrarea în podgo cialiste. pentru binele şl fericirea
rii consacrate. în bazine cu tradiţie
ratiste, ceea ce va determina întă
asimilarea şi introducerea în fa b ri fapte, la a căror- reali/.are ne vom cauciuc natural. Un spor de 70 mii m ateriilor prime, lărgirea sortim en rirea economico-organizatorică a co unde există încă suprafeţe însemna întregului popor, pentru dezvolta
rea necontenită a scumpei noastre
caţie a unor noi tip u ri de maşini, aduce contribuţia în mod activ. A- tone faţă dc nivelul superior- din D i telor, precum şi de elaborarea unor operativelor, ridicarea nivelului de te de terenuri în pantă, nisipoase, patr ii — Republica Socîallşjjâ Româ
im prop rii c u ltu rilo r agricole.
De
instalaţii complexe şi produse noi, sigur Marea Adunare Naţională că rective se prevede pentru producţia procedee tehnologice ce vor sta la trai al m em brilor cooperatori. asemenea, vom urm ări ca acolo unde nia. '■
Cooperativele agricole şi-au pre-
extinderea procedeelor tehnologice Uniunea Generală a Sindicatelor, de hîrtic care va ajunge în 1970 la baza realizăr ii noilor instalaţii. Vom