Page 29 - Drumul_socialismului_1966_07

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIţl-VA I
PLECAREA DELEGAŢIILOR PARTICIPANTE

LA CONSFĂTUIREA COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV

AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL DE LA

VARŞOVIA Şl LA iNTÎLNIREA IN PROBLEMELE C.A.E.R.

..... ■ __ ___________UI POPULAR REGIONAL tetului P o litic C onsultativ al statelor participante la C onsiliului de A ju to r Economic Reciproc au părăsit
Delegaţiile care au participat la Consfătuirea Corni-
T ratatul de la Varşovia şi la în tîln irea în problemele Capitala.

ANUL XVIII. NR. 3583 SIMBATA 9 IULIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI Delegaţia Republici Populare Polone

Joi seara, a părăsit Bucureştiul de­ externe aî R. P. Polone, mareşal M a­ Gheorghe Apostol, Gheorghe Râdu-
legaţia Republicii Populare Polone. rian Spychalski, m inistrul apărării lescu, Corneliu Mânescu, m inistrul a-
Din delegaţie au făcut parte ; W la- naţionale al R. P. Polone, M arian facerilor externe, T iberiu Petrescu,
dyslaw Gomulka, prim -secretar al Naszkowski. ad junct al m in istru lu i a- ambasadorul Republicii Socialiste
D E C L A R A Ţ I E C om itetului Central al P artidului vizie Wojciech Jaruzelski, adjunct al Au fost de faţă Wieslaw S obicraj-
România la Varşovia.
faeerilor externe, şi general de d i­
Muncitoresc U nit Polonez, conducă­
torul delegaţiei, Jozef Cyrankievicz,
preşedintele C onsiliului de M in iştri m in istru lu i apărării naţionale. ski, ambasadorul R epublicii Populare
Polone la Bucureşti, şi m em brii am­
M em brii delegaţiei au fost salutaţi
al Republicii Populare Polone, Zenon
K liszko, secretar al C. C. al P.M.U.P., la despărţire de tovarăşii Nicolae basadei, şefi ai m isiun ilo r diplom ati­
Adam Rapackî, m inistrul afacerilor Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, ce acreditaţi în ţara noastră.
cu privire b întărirea păcii ;i securităţii în Europa
Delegaţia Republicii Democrate Germane
Republica Populară Bulgaria. Republica So­ îm potriva poporului vietnamez şi care, nu o dată Europa şi factorii de bază care determ ină dez­
cialistă Cehoslovacă. Republica Democrată Ger­ in u ltim ii ani, a încordat rela ţiile dintre state voltarea ei, statele reprezentate la consfătuire Joi seara, a părăsit Capitala dele­ membru al B iroului Politic, secretar au fost salutaţi de tovarăşii Nicolae
mană, Republica Populară Polonă. Republica So­ pină ia crearea de crize internaţionale. Statele au ajuns la concluzia că în Europa, unde aproa­ gaţia Republicii Democrate Germane al C. C. al P.S.U.G., Hermann Axen, Ceauşescu, Chivu Stoica, Manea M ă-
cialistă România. Republica Populară Ungară şi U nite se amestecă in treburile interne ale altor pe jum ătate din state sint socialiste, există posi­ Delegaţia a fost condusă de W alter membru supleant al B iroului Politic, nescu, Nicolae Ghenea, ambasadorul
Uniunea R epublicilor Sovietice Socialiste — state state. încalcă dreptul sacru al fiecărui popor dc bilitatea dc a se prcîntîm pina o dezvoltare ne­ U lbricht, prim -secretar al P artidu­ secretar a) C. C. al P.S.U.G., Ger- Republicii Socialiste România la Ber­
participante ia Tratatul dc prietenie, colaborare a-şi hotărî singur soarta, recurg la represiuni co­ dorită a evenimentelor. Prin e fo rtu rile comune lui Socialist U nit din Germania, pre­ hard Weiss. vicepreşedinte al Consi­ lin.
şi asistentă mutuală de la Varşovia — reprezen­ lonialiste şi intervenţii armate, pun la cale com­ ale statelor europene, ale tu turor forţelor so­ şedintele C onsiliului de Stat al Repu­ liu lu i de M in iştri, Otto W inzer, m i­ Au fost de faţă Evald M oldt. am­
tate la Consfătuirea de la Bucureşti a C om itetu­ p lo tu ri in d iferite ţări din Asia, A frica şi Ame­ ciale care militează pentru pace — indiferent b licii Democrate Germane. Din de­ nistrul afacerilor externe, şi gene­ basadorul R. D. Germane la Bucu­
lu i Politic Consultativ, adoptă următoarea de­ rica Latină, susţin pretutindeni forţele reacţio­ de concepţiile lor ideologice, religioase sau de legaţie au făcut parte W illi Stoph, ral de armată Heinz H offm ann, m i­ reşti, şi m em brii ambasadei, şefi ai
claraţie : nare şi regim urile corupte, urite de popoare. altă natură — problema securităţii europene poa­ nistrul apărării al R. D. Germ-ane. m isiunilor diplom atice acreditaţi în
Nu mai încape îndoială că scopul po liticii te fi rezolvată. Această sarcină va fi îndeplinită preşedintele C onsiliului de M in iştri
S.U.A. în Europa nu are nim ic comun eu inte­ cu atit mai m ult succes, cu cit va fi mai repede al R. D. Germane, Erich Honecker, La despărţire m em brii delegaţiei ţara noastră.
I resele vitale ale popoarelor europene, cu sarci­ paralizată influenţa forţelo r care ar dori ca şi
nile securităţii Europei. Cercurile conducătoare in v iito r să intensifice încordarea in re laţiile din ­
înfăptuirea unei păci şi securităţi trainice în americane ar dori să-şi impună voinţa a lia ţilo r tre statele europene.
Europa corespunde năzuinţelor arzatoare ale tu ­ lor din Europa Occidentală pentru ca Europa In perioada postbelică nu o dată s-a reuşit să Delegaţia Republicii Socialiste Cehoslovace
turor popoarelor continentului european, pre­ Occidentală să devină un instrum ent al p o liticii fie dejucate planurile îndreptate spre subm ina­
cum şi intereselor păcii generale. generale a S.U.A., la baza căreia stă tendinţa de rea păcii în Europa. O im portanţă hotăritoarc in
Popoarele Europei, care au adus şi aduc o con­ a opri şi chiar de a întoarce înapoi procesul is­ această p rivin ţă au avut-o unitatea şi solidarita­ Delegaţia Republicii Socialiste Ce­ vernului R. S. Cehoslovace, Vacîav lăjan, C orneliu Mănescu, m inistrul
trib u ţie im portantă la cauza progresului om eni­ toric de eliberare naţională şi socială a popoare­ tea ţâ rilo r socialiste europene, ale tu tu ro r ţă rilo r hoslovace a părăsit Capitala vineri David, m inistrul afacerilor externe afacerilor externe, A ndrei Păcuraru
rii, pot şi trebuie să creeze în această parte a lor. De aici. încercările dc a atrage unele state socialism ului, promovarea dc către ele a unei dimineaţa. al R. S. Cehoslovace, şi general de şi Vasile Vlad, şefi de secţie la C. C.
globului pămintesc un clim at de destindere şi în­ vesl-europene în aventuri m ilitare chiar in alte p o litici externe de pace, cu menţinerea dc către Delegaţia a fost condusă de Anto- armată Bohum ir Lomsky, m inistrul al PC.R.. Gheorghe Niţescu, amba­
ţelegere internaţională, care să perm ită folosirea regiuni ale lum ii, şi în Special în Asia. acestea a vigilenţei faţă dc cei care ar putea nin Novotny, prim -secretar al Com i­ apărării naţionale a R. S. Ce­ sadorul R epublicii Socialiste Româ­
deplină a resurselor m ateriale şi spirituale ale Cercurile agresive ale S.U.A.. s p rijin ite dc fo r­ atenta Ia cauza păcii, hotărirea lor de a colabora tetului Central al P artidului Comu­ hoslovace. nia la Praga.
iiecărui popor, ale fiecărei ţări, p o trivit voin(ci ţele reacţionare ale Europei Occidentale, tind, cu toate statele care doresc să-şi aducă c o n tri­ nist din Cehoslovacia, preşedintele M em brii delegaţiei au fost salutaţi, Au fost de fată Cestmîr Cisar, am­
şi hotâ rîrii sale. cu ajutorul blocului m ilita r uord-atlantic şi al buţia la întărirea securităţii europene. Spre ace­ Republicii Socialiste Cehoslovace. la plecare, pe aeroportul Băneasa, basadorul R. S. Cehoslovace la Bu­
R elaţiile dintre ţările europene exercită o marc maşinii m ilitare create dc acesta, să adincească laşi scop se îndreaptă cu toată energia efortu­ Din delegaţie au făcut parte Jozef de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, C hi­ cureşti şi m em brii ambasadei, şefi
influenţă asupra situaţiei din întreaga lume. Nu lot mai m ult sciziunea Europei, să intensifice rile clasei muncitoare din ţările vcst-curopene, Lenart, preşedintele guvernului Re­ vu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, A-
trebuie uitat ca cele două războaie mondiale, cursa înarm ărilor, să înăsprească încordarea in ­ ale detaşamentelor sale dc avangardă, ale orga­ publicii Socialiste Cehoslovace, Ota- lexandru Drăghici, Gheorghe Rădu- ai m isiunilor diplom atice acreditaţi
care au costat viata a zeci de m ilioane de oa­ ternaţională, să împiedice stabilirea şi dezvol­ n izaţiilor democratice, progresiste şi m işcării par­ kar Simunek, vicepreşedinte al gu­ leseu, general de armată Leontin Să- în ţara noastră.
meni şi care au provocat distrugeri imense, au tarea legăturilor normale dintre statele vest şi tiza n ilor păcii, care exprim ă opinia celor mai
pornit de pe continentul european. est-europene. largi mase de oameni ai m uncii.
Problema securităţii europene nu este nouă. In numele acestor scopuri, străine adevărate­ Un factor im portant care îngreuiază tot mal
Cu o jum ătate de secol in urmă ca a fost înscri­ lor interese ale securităţii popoarelor europene, m ult realizarea aventurilor m ilitare în Europa il Delegaţia Republicii Populare Ungare
să pe ordinea de zi o dală cu izbucnirea prunu­ în Europa se menţin încă trupe ale Statelor U ni­ constituie creşterea, în statele vest-europene. a
lu i război mondial. Ea a apărut in faţa popoa­ te, in ţările vcst-curopenc sint amplasate bazele influenţei forţelor care işi dau scama de necesi­
relor in toată însemnătatea ei vitală două decenii lor m ilitare, se creează depozite de arm ament nu­ tatea dc a se ridica deasupra deosebirilor de ve­ V ineri dimineaţa a părăsit C api­ colonel Lajos Czinega, m inistrul a- Banc, general de armată Leontin
mai lirziu , cînd Europa şi întreaga lume s-a găsit clear, în m ările care scaldă Europa sint trim ise deri şi convingeri politice şi de a se pronunţa tala delegaţia Republicii Populare părârii al F. P. Ungare, .Janos Pe- Sălăjan, Corneliu Mănescu. m inis­
faţă în faţă cu fascismul sălbatic care strivea un submarine nucleare, in Marca Mediterană pa­ pentru destinderea încordării internaţionale, pen­ Ungare. ter, m inistrul afacerilor externe, tru l afacerilor externe, Andrei Pă­
stat după altul. tru o dezvoltare m ultilaterală a re la ţiilo r reci­ Delegaţia a fost condusă de Janos Im re Pardi, membru al C. C. al curaru şi Vasile Vlad, şefi de secţie
trulează flota a 6-a americană, iar pe cer, dea­ proc avantajoase intre toate statele Europei, fără
Popoarele angajate în încleştarea vitală ce le-a supra ţă rilo r europene, zboară avioane cu bom­ discrim inări, pentru deplina independenţă a ţă­ Kadar, prim -secretar al C om itetului ‘P.M.S.U., şef de secţie la C. C. al la C. C. al P C. R.
fost impusă erau însufleţite dc speranţa că duc be nucleare. Central al P artidului Muncitoresc P.M.S.U. Au fost de faţă Jozef Vinee, am­
u ltim u l dintre războaiele mondiale. Politica promovată de către S.U.A. în Europa rilo r lor şi pentru păstrarea de către acestea a Socialist Ungar. Din delegaţie au fă ­ La plecare, pe aeroportul Băneasa, basadorul R. P. Ungare la Bucureşti,
In 1945 înfăptuirea securităţii europene părea in anii de după război este cu atit mai pericu­ personalităţii lor naţionale. cut parte Gyula K a lla i, preşedintele m em brii delegaţiei au fost salutaţi şi m em brii ambasadei, şefi ai m isiu­
a fi aproape ; căile spre ca păreau deschise. Fas­ loasă pentru popoarele europene cu cit ea se ba­ Statele semnatare ale prezentei D eclaraţii G uvernului Revoluţionar M uncito- de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion
cismul german fusese in frîn t şi işi aştepta sen­ zează tot mai m ult pe coaliţia cu forţele m ili­ apreciază drept un fenomen pozitiv existenţa in resc-Ţărănesc ungar, Antal Apro, v i­ Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- n ilo r diplom atice acreditaţi la Bu­
tinţa. Dreptatea îşi sărbătorea victoria. Popoa­ tariste şi revanşarde din Germania occidentală. Republica Federală Germană a unor cercuri care cepreşedinte al G uvernului, general- M izil, Gheorghe Rădulescu, fosif cureşti,
rele care trecuseră p rin tr-u n război nemaivăzut Aceste forţe îm ping în mod direct S.U.A, Ia pro­ se pronunţă îm potriva revanşismului şi m ilita ­
de crud cu Germania hitleristă cereau să se facă movarea unui curs şi mai periculos în Europa. rism ului, cer stabilirea unor relaţii norm ale cu
lo tu l pentru ca forţele m ilita rism u lu i şi agresiu­ Această politică îşi găseşte expresia intr-un ţările atit din vest cit şi din est, inclusiv a unor
n ii să nu mai poată întrerupe viaţa paşnică şi fel de alianţă care se conturează intre im peria­ rela ţii normale intre ambele state germane, m i­ Delegaţia Uniunii RepubKcilor Sovietice Socialiste
munca creatoare a generaţiilor actuale şi v ii­ liş tii americani şi revanşarzii vest-germani. litează pentru destinderea încordării internaţio­
toare. nale şi asigurarea securităţii europene, pentru ca
C ercurile m ilitariste şi revanşarde din G erm a­ întregul popor german să se bucure de binefa­
A cordul de la Potsdam, care a încununat rela­ nia occidentală nu doresc să ţină. seama dc inte­ cerile păci). Delegaţia U n iun ii R epublicilor So­ la C.C. al P.C U S , M 1. Sladkovski, Au fost de faţă A V. Basov, am­
ţiile de alianţă ale puterilo r coaliţiei a n tih itle ­ resele vitale ale poporului german, urmăresc sco­ Influenţa celor care luptă pentru pace şl secu­ vietice Socialiste a părăsit Capitala adjunct de sef de secţie la C. C. al basadorul U. R. S. S I«a Bucureşti,
riste, a proclam at un program larg de afirm are puri agresive care se manifestă in toate faptele ritate in Europa devine pe zi ce trece tot mai vineri la amiază. P.C.U.S m em brii ambasadei U niunii Sovie­
a păcii, orientat spre viito r. Pentru prim a dată lor : în trecerea potenţialului economic al ţă rii evidentă, iar adepţii cursului agresiv încep să Din delegaţie au făcut parte L. I. Pe aeroportul Băneasa, m em brii tice, şefi ai m isiunilor diplom atice a-
in istorie. Europa a căpătat posibilitatea reală de pe picior m ilita r. în crearea Itundeswchr-uţui dc Brejnev, secretar general al Comite­ delegaţiei au fost salutaţi la pleca­ creditaţi în ţara noastră.
a rezolva problema propriei securităţi. P rin o jum ătate dc m ilion de oameni, în preamărirea piardă poziţii. Tot mai m ulte ţări şi popoare eu­ tului Central al P a rtidu lui Comunist re de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, In aceeaşi zi a părăsit C apitala
aceasta s-a recunoscut unanim că principala con­ istorici co tropirilor germane, în cultivarea u rii ropene înţeleg dc unde provine in realitate pe- al U n iu n ii Sovietice, conducătorul Chivu Stoica, Ton Gheorghe M aurer. mareşalul U niu n ii Sovietice A. A.
diţie a securităţii în Europa o constituie ncadm i- faţă dc alte popoare, Ia ale căror pătnintiiri aces­ rioolul pentru fiecare d in tre ele şi pentru Eu­ delegaţiei, A. N. Kosîghin, preşedin­ Paul N iculescu-M izil, Gheorghe Ră­ Greciko, comandant suprem al fo r­
ropa in ansamblu şi ce se impune pentru a se
terea renaşterii m ilita rism u lu i şi nazism ului ger­ te cercuri din Republica Federală Germană rîv- apăra securitatea tu lu ro r statelor europene. tele C onsiliului de M in iştri, M. A. dulescu. general de arm ată Leontin ţelor armate unite ale statelor p a rti­
man, asigurarea co n d iţiilo r ca Germania să nu ncsc din nou. Lesecîko, membru al C C. al P.C.U.S., Sălăjan, M ihai Dalea. C orneliu Mă­ cipante (a T rata tu l de la Varşovia.
mai ameninţe niciodată vecinii sau menţinerea In prezent. în centrul acestei po litici stă ce­ Statele reprezentate Ia consfătuire pornesc dc vicepreşedinte al C onsiliului de M i­ nescu, m inistrul afacerilor externe, Pe aeroportul Băneasa a fost sa­
păcii în întreaga lume. A existat un acord gene­ rerea dc a poseda arma nucleară. In Republica la premisa câ fiecare stat european este chemat niştri, A. A. Gromîko, m inistrul a- lutat de general de armată Leontin
ral şi asupra faptului eă, pentru îndeplinirea Federală Germană, în mod făţiş şi în secret, se să joace un rol im portant în problemele interna­ facerilor externe al U R.S.S, mare­ A ndrei Păcuraru şi Vasile Vlad, şefi Sălăjan, m inistrul forţelor armate ale
.acestei condiţii principale, este necesară o cola­ forţează crearea bazei tchnico-şliinţifice şi indus­ ţionale, să devină un participant cu drepturi de­ şalul U n iunii Sovietice R. I M ali- de secţie la C. C. al P C R , Teodor Republicii Socialiste România, gene­
borare cinstită şi prietenească intre statele Eu­ tria le care la momentul oportun ar servi pentru pline la construirea în Europa a unui asemenea novski, m in istru l apărării, IC. V. Ru- Marinescu, ambasadorul Republicii ral locotenent Ion Gheorghe, adjunct
rope», intre toate statele interesate in menţinerea producerea p ro p riilo r bombe atomice şi cu h i­ sistem de raporturi in tre popoare şi de re la ţii in ­ sakov, prim -adjunct de şef de secţie Socialiste România îa Moscova. al m inistru lu i forţelor armate.
păcii europene şi generale. terstatale, în care securitatea fiecăruia să fie in
drogen. Prin efortu ri comune, ţările şi popoarele acelaşi tim p securitatea tuturor. Statele euro­
Evenimentele nu au îndreptăţit insă aceste nă­ iubitoare dc pace au reuşit pină în prezent să
zuinţe. Speranţele popoarelor Europei nu s-au oprească crearea forţelor nucleare unificate ale pene sint in măsură să rezolve problemele rela­
înfăptuit, aspiraţiile lor spre o viaţă care să nu N.A.T.O.. ta ie ar fi dat R.F.G posibilitatea de ţiilo r dintre ele fără amestec din afară.
cunoască alarma războiului nu s-au îndeplinit a avea acces la arma nucleară. Totuşi, planurile Ţ ările socialiste consideră că o condiţie funda­ Delegaţia Republicii Populare Mongole
pină in prezent Responsabilitatea pentru aceasta in această p rivin ţă nu au fost abandonate. mentală a în fă p tu irii securităţii europene o con­
o poartă acele puteri care, im ediat după victoria Interesele fundamentale ale tuturor popoarelor stituie afirm area şi dezvoltarea intre state a
asupra agresorilor germani, au renunţat la cola­ unor relaţii normale, bazate pe respectarea p rin ­ V in e ri dimineaţa a părăsit Bucu­ al C. C. al P.P.R.M , Dam dinî Gom- Gheorghe M aurer, Alexandru Dr5-
cer renunţarea la planurile de creare a forţelor c ip iilo r suveranităţii şi Independenţei naţionale,
borarea făurită in marca coaliţie antihitlerist;'!, reştiul delegaţia Republicii Populare bojav, vicepreşedinte al C onsiliului ghici, Gheorghe Rădulescu, M ihai
nu au păşit pe calea comună de construire a pă­ nucleare m ultilaterale ale N A.T.O. Dacă totuşi egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile Mongole, condusă de Jum.jaaghiin de M iniştri. D ejidiin C im iddorj, ad­ Dalea, Corneliu Mănescu, m in istru l
statele membre ale N A T O . , acţionînd îm potriva interne şi avantajului reciproc. Situaţia din Eu­
cii în Europa şi, mai m ult dccît a lit, au devenit intereselor păcii, vor păşi pe calea transpune­ ropa demonstrează că. in ciuda d ife rite lo r obsta­ Ţedenbal. prim -secretar al Com ite­ junct al m inistrului afacerilor ex­ afacerilor externe, Andrei Păcuraru
ele insele purtătoare ale unet politici agresive. rii în viaţă a planurilor de creare a F.N.M. sau cole. aceste p rin cip ii capătă o recunoaştere tot tu lu i Central al P artidului Popular terne, Tedevsurengiin Davaadorj, şi Vasile Vlad, şefi de secţie la C. G.
Acum, la peste 20 de ani dc la încetarea celui Revoluţionar Mongol, preşedintele prim -adjnnct al preşedintelui Com i­ al P. C. R.
dc-al doilea război mondial, in Europa încă nu de acces a Germaniei occidentale la arma nu­ mai largă ca baza raţională de colaborare intre C onsiliului de M iniştri al R P. M on­ tetului de colaborare economică de Au fost de faţă Togoociin Ghen-
popoare şi de îm bunătăţire a clim a tu lui interna­
cleară. sub orice formă, slatclc participante la
sini lichidate urm ările acestuia, nu există un T ratatul de la Varşovia, in faţa serioaselor con­ ţional. gole, care a participat la întîlnirea în pe lingă C onsiliul de M iniştr i al R. P. den, ambasadorul R. P. Mongole la
Tratat de pace german, continuă să existe focare secinţe pe care acest fapt l-ar avea pentru cauza Dc o marc im portantă este întărirea re la ţiilo r problemele C onsiliului de A ju to r E- Mongole.
de tensiune, situaţii anormale in re la ţiile dintre păcii şi securităţii în Europa, vor fi nevoite să politice intre state, indiferent de regim ul lor so­ conomic Reciproc. Din delegaţie au Pe aeroportul Bănoasa, m em brii Bucureşti, şi m em brii ambasadei, şefi
state. făcut parte: Demcighîin M olom jam ţ, delegaţiei au fost salutaţi la plecare ai m isiunilor diplom atice acreditaţi
înfăptuiască m ăsurile dc apărare necesare pentru cial, relaţii indrcplate spre apărarea păcii.
Statele socialiste, semnatare ale prezentei De­ asigurarea securităţii lor. membru al B iroului Politic, secretar de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ton în ţara noastră.
cla ra ţii, consideră că înlăturarea unei astfel dc Pretenţiile teritoriale ale revanşarzilor vest- Ţ ările europene, legate prin rela ţii comerciale
situaţii şi crearea unui cadru trainic pentru germani trebuie să fie respinse cu hotârire. Ele tradiţionale, an numai dc cîştigat de pe urma
pace şi securitate in Europa presupun că relaţiile dezvoltării colaborării lor economice pe bază re­
sint absolut neîntemeiate şi fală perspectivă. ciproc avantajoasa. Expansiunea re la ţiilo r eco­
dintre state, pornind dc la renunţarea la ame­ Problema frontierelor in Europa a fost rezol­ Delegaţia Republici Populare Dulgaria
ninţarea cu forţa sau folosirea forţei, de la nece­ nomice intre statele europene, înlăturarea d iscri­
vată d e fin itiv şi ireversibil, şi popoarele Europei m in ă rilo r şi barierelor existente în acest dome­
sitatea de a rezolva litig iile internaţionale nu­ vor reuşi să bareze calea rcvanşisinnlui. niu reprezintă un factor deosebit dc im portant
mai prin mijloace paşnice, trebuie să fie înte­ Una din premisele principate ale garantării pentru apropierea şi pentru statornicirea unei V ineri după-amiază. a părăsit Ca­ neral de armată Dobri D jurov, m i­
meiate pe p rin cipiile suveranităţii şi independen­ liu Mănescu, m in istru l afacerilor ex­
securităţii europene o constituie inviolabilitatea atmosfere de încredere şi in|elegere reciprocă pitala delegaţia Republicii Populare nistrul apărării al R. P. Bulgaria,
ţei naţionale, egalităţii in drepturi şi neameste­ frontierelor existente în lre stalcle europene, in ­ terne, A ndrei Păcuraru şi Vasile
cului în treburile interne, pe respectul integrită­ între popoare Dezvoltarea legăturilor economice Bulgaria Ivan Başev, m inistrul afacerilor ex­ Vlad, şefi de secţie la C. C. al P C.R.,
clusiv frontierele Republicii Democrate Germa­ intre ţările europene dă posibilitatea extinderii Din delegaţie au făcut parte Toclor terne, al R. P. Bulgaria, Ivan Popov,
ţii tur teritoriale. Statele europene trebuie să ne suverane. Poloniei şi Cehoslovaciei. Slatclc re­ schim burilor comerciale cu parteneri din alte re­ Jivkov, prim -secretar al C om itetu­ adjunct al m inistrului afacerilor ex­ loan Beldean, ambasadorul R epubli­
tindă spre adoptarea dc măsuri eficiente pentru cii Socialiste România (a Sofia.
prezentate la consfătuire îşi reafirm ă hotărirea giuni ale lum ii Aceste legături, împreună cu lui Central al P artidului Comunist terne, general-colonel Atanas Se-
preintîm pinarca pericolului izbucnirii unui con­ dc a zdrobi orice agresiune îm potriva lor din dezvoltarea m ultilaterală a colaborării tehnico- Bulgar, preşedintele C onsiliului de Au fost de faţă Gheorghi Bogda-
flic t arm at în Europa şi pentru întărirea secu­ partea forţelor im perialism ului şi reacliim ii ştiinţificc şi culturale, care permite să se ajungă mergiev. şeful Statului Major. nov, ambasadorul R. P. Bulgaria la
rită ţii colective europene. înfăptuirea dezidera­ Din parlca lor. stalcle membre ale T ratatului la o mai bună cunoaştere reciprocă între po­ M in iştri al Republicii Populare B u l­ La plecare, pe aeroportul Băneasa, Bucureşti, care a făcut parte din de­
tu lu i comun al tutu ro r naţiunilor europene pre­ dc la Varşovia declară că ele nu au nici un fel poare, pol, pe măsura dezvoltării lor. să devină garia. conducătorul delegaţiei, Stanko m em brii delegaţiei au fost salutaţi legaţie, şi m em brii ambasadei, şefi
supune răspunderea şi contribuţia fiecărui stal, dc pretenţii tcrilo ria lc faţă dc vreun stat din baza m aterială a securităţii europene şi a întă­ Todorov, vicepreşedinte ai C onsiliu­ de tovarăşii Nicolae Ceauşescu. Ion ai m isiunilor diplom atice acreditaţi
marc sau mic, indiferent de orînduirca sa po­ r irii păcii in întreaga lume. lui de M in iştri al R.P. Bulgaria, ge- Gheorghe Maurer, Alexandru B îrlă- în ţara noastră.
litică şi socială, la stabilirea unei colaborări Europa. deanu, Gheorghe Rădulescu, Corne- (Agerpres)
demne intre state suverane, independente şi ega­ Politica rcvanşism ului >i m ilita rism u lu i promo­ Cu toate deosebirile de orînduirc social-poll-
vată de im perialism ul german a dat întotdeauna
le in drepturi. falim ent In condiţiile actualului raport dc forţe tică, de concepţii ideologice şi politice, statele
După părerea statelor reprezentate la consfă­ c>:istcnl pe arena mondială şi în Europa această şi popoarele europene au o cauză comună care
tuire, în situaţia actuală, din partea tutu ro r po­ politică nu numai că nu aduce R.F.G. nici un corespunde intereselor naţionale vitale -le tu­ Întîlnire între conducători de partid
poarelor Europei, din partea tuturor forţelor iu ­ turor. şi anume, sarcina dc a nu se permite în­ Întîlnire între conducători de partid
fel dc avantaje şi foloase, dar im plică pericole
bitoare (te pace ao cere şi mai multă hotârire, o ireparabile pentru Republica Federală Germana călcarea păcii in Europa, dc a frîna forţele agre­
participare şi mai activă la lupta pentru in tâ ii- Interesele păcii şi securităţii în Europa şi in siunii. şi de stat ai Republicii Socialiste şi de stat ai Republicii Socialiste
rea păcii şi securităţii in Europa
întreaga lume. ca şi interesele poporului german
reclamă din partea cercurilor conducătoare ale România şi delegaţia Uniunii Sovietice
i l R.F.G. să aprecieze în mod realist situaţia ac­ România şi delegaţia Republicii
tuală din Europa. Aceasta înseamnă că ele să Statele semnalare ale prezentei Declaraţii con­
pornească de la existenţa celor două state ger­ sideră eâ situaţia care s-a creat in prezent re­ In ziua de 8 iulie, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion
Una din trăsăturile determinante ale situaţiei Gheorghe M aurer, Paul N iculescu-M izil, Corneliu Mă­ Populare Bulgaria
internaţionale actuale o constituie creşterea for­ mane. să renunţe la pretenţiile dc revizuire a clamă din partea tuturor statelor europene mă­ nescu. m in is!r u! a fa c e rlo r externe, s-au in tiln it cu to­
ţelor care militează pentru menţinerea şi conso­ frontierelor europene, la pretenţiile dc a repre suri active, îndreptate spre întărirea păcii eu­ varăşii L I. Brejnev. secretar general al C om itetului
lidarea păcii. îm potriva p o liticii im perialiste dc zenta exclusiv întica?a Germanic, la încercările ropene Central al P artidului Comunist al U niunii Sovietice, In ziua de 8 iulie, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu
agresiune, pentru garantarea securităţii popoa­ de a exercita presiuni asupra statelor care merg Guvernele statelor europene nu pot să se ba­ conducătorul delegaţiei. A N Kosîghin, preşedintele Stoica, Ton Gheorghe M aurer, Gheorghe Apostol, A -
relor se ridică eu hotârire statele socialiste cu la recunoaşterea Republicii Democrate Germane, zeze pe asigurările liniştitoare ale acelora care C onsiliului de M in iştri, M A Leseciko, vicepreşedinte lexandru Bîrlădeanu Em it Bodnaraş, Alexandru D ră-
uriaşa lor putere economică, politică şi m ilitară, să renunţe la dictatul crim inal dc la M iinclicn şi urzesc planuri dc agresiune, nu pol să creadă pe al C onsiliului de M in iştri, A. A. Gromîko, m in istru l ghicj, Paul N iculescu-M izil, Ilie Verdeţ s-au în tîln it cu
clasa muncitoare internaţională in frunte cu să recunoască nevalabilitalca lui dc la bun în­ cuvin! declaraţiile acelora caic se străduiesc să tovarăşii Todor Jivkov, prim -secretar al C om itetului
ceput. Ele trebuie să dovedească in fapt că ţin revizuiască rezultatele celui dc-al doilea război afacerilor externe mareşalul U niunii Sovietice, R r
partidele sale comuniste, mişcarea de eliberare M alinovski. m inistrul apărării. K. V. Rusakov. prim - Central al P artidului Com unist Bulgar, preşedintele
naţională, noile state care şi-au cucerit in u ltim ii seama cu adevărat de lecţiile istorici, că pun ca­ mondial, susţinînd că arma nucleară le-ar tre ­ adjunct dc şef de se- ţie la C.C. al P.C.U.S., M 1 Slad­ C onsiliului de M in iştri, conducătorul delegaţiei, Stanko
ani independenţa, forţele progresiste şi demo­ păt m ilita rism u lu i şi rcvanşism ului şi ca vor pro­ bui pentru propria securitate, şi nu pot răm inc
cratice din intreaga lume. fn Europa se intensi­ mova o politică dc norm alizare a re la ţiilo r in ­ pasive, incurajînd astfel, eu voie sau fără voie, kovski. adjunct de >ef de secţie la C.C al P.C.U.S., Todorov, membru al B iroului P olitic al C. C. al P.C B.,
fică şi se dezvoltă tot mai m ult curentul în fa­ tre state, de dezvoltare a colaborării şi prieteniei forţele care pregătesc Europei soarta unui cîmp A. V. Basov ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti, — vicepreşedinte al C onsiliului de M in iştri, Ivan Başev,
membri* delegaţiei U niunii R epublicilor Sovietice So­
voarea lich id ă rii răm ăşiţelor războiului rece şi a intre popoare. de luptă pentru un conflict nuclear ucigător. cialiste care a luat parte la Consfătuirea C om itetului m inistrul afacerilor externe, Tvan Popov, adjunct ai
obstacolelor care stau in calea dezvoltării nor­ Republica Democrată Germană, factor im por­ Conştiente de înalta Io» răspundere faţă de po­ P olitic C onsultativ al statelor participante la T ratatul m in istru lui afacerilor externe, Gheorghi Bogdanov,
male a colaborării generale europene, pentru tant dc asigurare a păcii in Europa, s-a adresat poare. guvernele statelor europene trebuie să de la Varşovia şi la întîlnirea in problemele C onsiliului ambasadorul n. P, Bulgaria la Bucureşti — mem bri ai
rezolvarea problemelor litigioase pe calea înţe­ guvernului şi Bundestagului R.F.G cu propuneri întreprindă paşi de natură să asigure o cotitură de A ju to r Economic Reciproc. delegaţiei R. P. Bulgaria care a luat parte la Consfă­
legerii reciproce, pentru normalizarea vie ţii in­ constructive : să renunţe pe bază dc reciproci­ în direcţia destinderii in Europa, a în tă ririi secu­ tuirea C om itetului Politic Consultativ al statelor parti­
ternaţionale şi apropierea dintre popoare. tate la înarmarea nucleară, să reducă armatele rită ţii, desfăşurării unei colaborări paşnice reci­ Au participat Andrei Păcuraru, şef de secţie la C.C.
Acestui curs i se opun cercurile reacţionare ambelor state germane, să-şi asume obligaţia de proc avantajoase între statele europene. al PC.R Teodor Marinescu. ambasadorul ţă rii noas­ cipante la T ratatul de la Varşovia şi la întîlnirea in
im perialiste care. urm ărind scopuri agresive, a nu folosi forţa unul îm potriva celuilalt, sa se Nu este pentru prima dată cînd Europa se află tre la Moscova. problemele C onsiliului de A ju to r Economic Reciproc.
caută să întreţină încordarea, să învenineze re- aşeze la masa tratativelor pentru a rezolva pro­ in faţa acestei sarcini. A tit prim ul, cit şi cel de-al A fost de faţă mareşalul U n iunii Sovietice A. A. Gre- Au fost de faţă Andrei Păcuraru, şef de secţie la
la’ iilc in tre statele europene. blemele naţionale actuale, care interesează atit doilea război mondial au fost pregătite de fo r­ ciko, comandant suprem al forţelor armate unite ale C. C. al P.C.R., loan Beldean. ambasadorul ţârii noas­
Un pericol direct pentru pacea in Europa, pen­ R D G . cit şi R.F.G Insă guvernul R.F.G. nu a ţele agresive în adine secret sub masca unor de­ statelor participante la T ra tatul de la Varşovia tre la Sofia.
tru securitatea popoarelor europene îl comportă manifestat încă interes faţă dc aceste propuneri. claraţii false de in te n ţii paşnice. Iii scopul inşe- întîlnirea a decurs într-o atmosferă caldă, tovără­
politica actuală a Statelor Unite ale A m cricii, Statele semnatare ale prezentei D eclaraţii spri­ şească. întîlnirea a decurs intr-o atmosferă caldă, tovără­
care, într-o altă regiune a lum ii — în Asia de jină aceste in iţia tive ale R.D.G. (Continuare in pag. a 3-a) (Agerores> şească. fAgerpres)
Sud-Esf a dus Ia dezlănţuirea războiului agresiv Cxaminind m ultilateral situaţia actuală din