Page 3 - Drumul_socialismului_1966_07

PAGINA A. 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3576

C O M U N I C A T C O M U N
PIN DEZBATERILE SESIUNII cu privire la vizita de stat în Republica Socialistă Romania a Excelenţei

Sale generalul Ne Win, preşedintele Consiliului Revoluţionar
al Uniunii Birmane

(Urmare din pag. I) şi cooperării între popoare si constituie o contribuţie
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Ambele părţi consideră că amestecul în treburile in ­ destindere în re laţiile internaţionale
însemnată ia promovarea unui clim at dc înţelegere şi
V izita in România a Excelenţei Sale generalul Ne
terne alp a ltor state reprezintă una din cauzele p rin ­
Birmane, a adus o contribuţie im portanta la cim enta­
cipale ale încordării internaţionale Conducătorii ro­ W in, preşedintele C onsiliului R evoluţionar al U niunii
mâni şi birm ani au subliniat că fiecare popor are drep­ rea legăturilor de sinceră prietenie dintre popoarele
tul inalienabil de a-şi hotărî singur soarta şi de a-şi român si birm an. la înţelegerea reciprocă şi întărirea
alege sistemul politic, economic şi social, p o triv it pro­ colaborării in tre Republica Socialistă România şi U n iu ­
p riilo r sale convingeri şi aspiraţii, fără nici un «amestec
nea Birm ană, în interesul am belor popoare şi al cauzei
Cuvîntul tovarăşului tr-o prim ă etapă irigarea, pe această condiţiile respectării procesului teh­ sau presiune din alnrâ. păcii in lume.
nologic şi a m odernizării lui, făcînd o
cale, a 230-240.000 hectare. De ase­
C onvorbirile
au scos in evidenţă că independenţa
Preşedintele C onsiliului R evoluţionar al U niunii B ir­
economie de 1.2 m iliarde lei, suma
agricole de
menea, în gospodăriile
stat s-au identificat şi se vor amena­ pe care o vom folosi la construirea economicii este de im portanţă prim ordială pentru men­ mane şi doamna Ne W in an transm is conducătorilor
Mihai Marinescu ja tot pe această cale cca. 60.000 altor obiective importante. Acesta ţinerea şi consolidarea independenţei politice a ţă rilo r R epublicii Socialiste România, şi prin ei poporului ro ­
în curs de dezvoltare
este un exemplu elocvent şi un în ­
mân, m u lţu m iri din inim ă pentru calda ospitalitate de
hectare. demn de a analiza cu tem einicie in ­ Părţile au subliniat im portanţa pentru promovarea care ei şi suita lo r s-au bucurat din partea n a ţiu n ii
îm bunătăţirea organizării conduce­ vestiţiile şi în alte sectoare ale agri­ progresului economic Ş) social în ţările in curs de dez­ române.
rii a g ricu ltu rii şi crearea u niunilo r c u ltu rii, a realiza economii şi a dez­ voltare, a unor relaţii economice norm ale între state, Preşedintele şi doamna Ne W in au folosit acest p ri­
D irecţiile de dezvoltare, proporţi­ de construcţii şi pentru construcţia reciproc avantajoase, libere de orice discrim inări. lej pentru a invita pe secretarul general al CC. al
ile de repartizare a in ve stiţiilo r şi de de drum uri de peste 4 ori, se vor a- cooperativelor agricole constituie o volta in cadrul aceloraşi fonduri şi Conducătorii români şi birm ani au fost unanim i în P .C .ll, Nicolae Ceausescu, cu soţia, şi pe preşedintele
creştere a producţiei prevăzute in sim ila peste 100 noi tip u ri de ma­ nouă şi im portantă măsură . pentru mai m ult baza -tehnico-m aterialâ a aprecia câ statornicirea unor re laţii de colaborare şi C onsiliului de Stat, Chivu Stoica, cu soţia sâ viziteze
proiectul de plan cincinal corespund şini agricole. ridicarea nivelului de dezvoltare a pentru creşterea şi perfecţionarea bună vecinătate între toate ţă rile lum ii, indiferent de Uniunea Birmană. In v ita ţiile au fost acceptate cu
întru totul intereselor economiei, ne­ Se va asimila fabricaţia locom oti­ sistemul lor politic şi social, duce la întărirea încrederii plăcere.
cesităţilor vitale care determ ină m er­ velor electrice şi Diesel hidraulice, a a gricu ltu rii printr-o mai bună cu­ producţiei.
sul nostru înainte. prindere a problem elor comiplex'e ce In anii care urmează, ne vom pre­
noilor tip u ri de tractoare, de nave
Industria constructoare de maşini, m aritim e 0 fluviale, utilaje miniere ne stau în faţă. Fără îndoială că, în ocupa ca treptat pînă in 1970 toate
prin s p rijin u l puternic acordat de şi pe n tru' industria uşoară, precum condiţiile noi create, printr-o strinsă gospodăriile agricole de stat să de­
partid a reuşit să-şi ridice neconte­ şi trecerea la producţia de autoturis­ şi rodnică colaborare Intre organe­ vină rentabile.
nit nivelul de activitate şi să con­ me, sarcină dc cinste ce ne-a fost le agricole şi uniunile cooperatiste, C o n f e r i r e a d e t i t l u r i şi o r d i n e
trib u ie hotârîtor la dezvoltarea ba­ încredinţată de Comitetul Central al In agricultură, ca şi în celelalte
zei tehnico-m ateriale a socialismu­ partidului. sarcinile m ari ce revin agricu lturii ram uri, sîntem în plină desfăşurare
lui. devenind principala forţă dina­ vor putea fi îndeplinite cu succes. a lu cră rilo r pentru realizarea sarci­
Realizarea acestui vast program
mică a industriei. Ea furnizează pes­ Peste 60 la sută din investiţiile a-
impune îm bunătăţirea a ctivită ţii de n ilo r de producţie prevăzute pentru u n o r c a d r e d i d a c t i c e
te două treim i din necesarul intern asim ilare a produselor noi şi de mo­ locate ag ricu ltu rii in perioada 1966-
rle maşini, utilaje şi instalaţii. V a­ dernizare a celor din fabricaţia cu­ prim ul an al cincinalului. Strînge-
loarea produselor exportate a cres­ rentă, dezvoltarea puternică a capa­ 1970 vor fi folosite pentru dezvolta­ rea recoltei la unele culturi a şi în ­ (Urmare din pag, I)
cut continuu, participarea industriei cită ţii de concepţie şi de pregătire rea în continuare şi modernizarea ceput, iar in zilele care urmează se preciere acordată a c tiv ită ţii lor, au leşli — Dorohoi, Vasil Vasile —
construcţiilor de maşini la exportul tehnică. După calcule prelim inare, procesului de producţie în gospodă­ va trece cu toate forţele Ia recolta­ asigurat în numele tu tu ro r cadrelor Şcoala generală B elii ug — Satu
oioKq) pi ♦ari» reprezentînd în anul coastă cale, am dorit din toată in i­ didactice că vor munci cu devota­ Mare, Vlad Ion — Şcoala generală
în «actualul cincinal capacitatea sec­ riile agricole de stat. Se vor construi tul cerealelor. ma şi am stăruit fără oboseală ca ment pentru a face din elevii şcoli­ lsvor — Craiova, Vleja Nicolae —
toarelor de proiectare va trebui să noi complexe şi combinate pentru P rin punerea in valoare în conti­ o dată cu însuşirea unor cunoştinţe lor. noastre fii credincioşi ni patriei, Şcoala generală Covasna — Voineşti
sint măsu- se dubleze, iar producţia de scule, trainice, elevii mei să trăiască îm ­ ai p artidulu i, pentru ridicarea co n ti­ Tg. Secuiesc, Z idarii Lidia — Şcoa­
Central al dispozitive şi verificatoare să creas­ creşterea anim alelor, instalaţii şi de­ nuare a m arilor rezerve pe care le preună cu mine astfel de sentimente, nuă a rolului şcolii în opera de con­ la generală nr. G Braşov.
ilta într-un că cu peste 70 la sută. O contribu­ pozite pentru condiţionarea şi păs­ are agricultura, folosind din plin pu­ struire a socialism ului în ţara noas­ T itlu l de „Profesor Em erit al Re­
. electroteh- ţie însemnată în ridicarea nivelulu i trarea produselor, sere, plantaţii. ternica bază telinîco-m aterială de gîndindu-m ă că. în ceea ce ei vor tră, că. alături de întregul popor. îşi pub licii Socialiste România" tovară­
aşini-unelte, tehnic al producţiei o vor aduce no­ La indicaţia conducerii de partid, care dispunem şi organizind ş tiin ţific izbuti să înfăptuiască după term ina­ vor aduce contribuţia la înfăptuirea şilor : Abram iuc loan — Liceul pe­
rea şcolii, vor pune ceva şî din căl­
recum şi a ile institute de cercetare şi proiectare dura in im ii mele şi a tutu ro r învă­ im portantelor obiective ale plunulm dagogic Bacău, Agapie D um itru —
re cu toată in domeniile electronicii, m aşinilor- un grup de specialişti a analizat po­ producţia şi munca, sîntem încredin­ ţă to rilo r şi profesorilor lor. cincinal, menit să ridice România pe Şcoala generală Boiu — Sighişoara,
u ltim ii ani, unelte, autom obilelor şi tractoarelor, s ib ilită ţile de reducere a investiţiei ţaţi că vom putea .îndeplini cu suc­ noi trepte ale civilizaţiei şi c u ltu rii. Bălan Teodor — pensionar Suceava,
rmă ce vor m aşinilor de ridicat, construcţiilor specifice la construcţiile zootehnice ces sarcinile trasate de Congresul al înaltele titlu ri conferite astăzi — La sfârşitul solem nităţii, conducă­ Banea Gheorghe — pensionar Bucu­
în cursul navale, u tila ju lu i .chimic, utila je lo r care încăreau in mod exagerat pre­ !X-lea al partidului, făcînd astfel să a spus profesoara emerită Magdalen.n to rii de partid şi de stat s-au între­ reşti. Bărcăcilâ Alexandru — pen-
tennocnergetice. care vor lua fiin ţă ţul de cost al produselor animaliere. Torok, — exprim ă deosebitei p re ţu i­ ţin u t cordial cu cei prezenţi. sionar Turnu Severii), Baiulescu
re de care se bucură activitatea di­
proiectului in cursul acestui an. crească contribuţia a g ricu ltu rii la dactică şi munca neobosită a învă­ Pentru activitate îndelungată şi Ion — pensionar Piteşti, Bighiu Pe­
amînat, îm - îndeplinirea sarcinilor prevăzute S-a reuşit să se reducă astfel inves­ planul măreţ de dezvoltare a Româ­ ţă to rilo r şi profesorilor pentru creş­ m erite deosebite, precum şi pentru tru — Şcoala generală Dobrovăţ —
m eficiarc şi în proiectul de plan impune, aşa tiţia 'pecifică ou peste 30 la sută în niei socialiste. terea fiilo r patriei noastre socialiste. contribuţia «adusă în dezvoltarea în- laşi. Bate E lvira — Liceul nr. 10
P la n ifică rii, cum a subliniat tovarăşul Nicolae Dragostea de părinte a partidului vâţâm întului de cultură generală şi Tim işoara. Blideanu Eugeniu — d i­
ilaje pentru Ceausescu la recenta plenară a Co­ nostru pentru tînâra generaţie, preo­ a învăţâm intuiui profesional şi teh­ rector general în M inisterul Invăţă-
mea m onci- m itetului Central al partidului, să cuparea permanentă pentru continua nic, s-a conferit : in în tu lu i, Câlinescu M arin — Liceul
m ii din în- ridicăm eficienţa economică in toate dezvoltare a învăţăm întului si grija T itlu l de „învăţăto r Em erit *nt nr. 2 Mediaş. Ciurea Vasile — pen­
capacităţile compartimentele de activitate. O re­ pentru s lu jito rii lui se reflectă in R epublicii Socialiste România" to­ sionar Suceava, Coslescu Miha —
evidentiin- zervă im portantă de creştere a ren­ Raportul Comisiei viaţa tu tu ro r şcolarilor. In şcolile din varăşilor : A lb P a u lii — directorul pensionar Craiova, Costin Vasile —
/alorificarea ta b ilită ţii în treprinderilor este îm ­ oraşul Satu Mare si regiunea M ara­ M uzeului etnografic Lupşa — Cim - Liceul „A vram lancu" Brad, Daneş
eşterea mai bunătăţirea organizării producţiei si mureş alături de elevii rom âni se penî, Balaban Toan — Liceul Bo- l’ lorea — redactor şef Revista Tnvă-
medii anua- a muncii. Analizele au arătat că. pregătesc şi elevi m aghiari şi de alte roaia — Fălticeni, Bâcîoiu Nicolae ţăm întului profesional şi tehnic, De-
Direetivele faţă de nivelul înzestrării tehnice şi economico-finareciare naţionalităţi, care pe baza dre p tu ri­ — Liceul nr. 24 Bucureşti, Bicâ Va- mian A ion — pensionai- Deva, D i-
partidului, ,complexitatea re la ţiilo r de produc­ sile — Liceul Hîrşova. Burase ii Ma- m ofte Ton pensionar Bucureşti,
va realiza ţie, organizarea prezintă o răm inere lor consfinţite de Constituţie, au po­ ria — Şcoala generală nr. 24 Cons­ Dragau Nicolae — Liceul nr. 1 M e­
erului în a- in urmă. De aceea, atenţia cadrelor sibilitatea de a învăţa în lim ba ma­ tanţa, Bucur Valentina — Şcoala diaş, Fusu Elena — Liceul nr. 1
□e două ori tehnice şi economice se va îndrepta prezentat de deputatul ternă şi sint educaţi în spiritu l dra­ generală Sudiţi-Keteşli. (’âluneami Constanţa, Gâvăncscu Eduard — L i­
1965. cu mai m ultă insistenţă spre folosi­ gostei şi devotam entului pentru pa­ Elena — Liceul nr. 1 laşi. Chircev ceul nr. 1 Arad, G iuvelic H ristiţa
alocate in- rea intensivă a capacităţilor de pro­ trie şi partid, al frăţiei dintre po­ Eugenia — educatoare G rădiniţa de — Liceul nr. 3 Galaţi. Hîrza Amelia
maşini in ducţie, utilizarea raţională şi com­ copii nr. 5 C luj. Chiriac Valeriu — — Liceul „U nirea" Turnu Măgurele.
lirea a 18 pletă a tim pului de lucru, adînci- Manea Mă ne seu porul român şi naţionalităţile conlo­ inspector Secţiunea dc învâţăm int Hristea Nicolae — Liceul „M ih a i V i-
um şi dez- rea re la ţiilo r de cooperare între în­ cuitoare in lupta comună pentru de- a raionului Focşani. Corleoncă M ă­ Icazu" T inda. lordănescu Aurelîan
r existente, treprinderi pe crite rii economice, săvîrşirea construirii socialismului. ria — Şcoala generală tu. 8 Brăila, — Liceul „Gh. Lazăr" Bucureşti,
folosim a- îm bunătăţirea ritm ic ită ţii producţiei, (Urmare din pag. I) laborârii între uzine. Buna gospodă­ Vorbind despre preţuirea deosebită Crăciun Avram — Şcoala generată nr Jozsa lanos — pensionar C luj, Iţcu.ş
ţă maximă, respectarea disciplinei contractuale. rire a m ateriilo r prime, m aterialelor, 3 Sebeş, Delarâscruci Oltea — re­ Nicodim — pensionar Suceava,
e studiu şi Tn acelaşi tim p vom lua măsuri progresului tehnic in toate ram urile com bustibilului şi energiei, reduce­ de care se bucură în ţara noastră dactor principal Editura didactică şi Klem m W crner — Liceul nr. 4 S i­
• ţiile optime de gospodărire judicioasă a m ateria­ economiei, asigurarea ca lifică rii ca­ rea 'consum urilor speciiice la toate munca cadrelor didactice şi arătînd pedagogică. Duclu M arin — Şcoala biu, Lâduncâ Spiridon — pensionar
' uctiiior. cit lelor. de reducere a consum urilor drelor la nivelul cerinţelor impuse produsele, şi îndeosebi la metal, pe că «aceasl-a se datoreşte g rijii perma­ generală Slăneşli — Curtea de A r­ Focşani, Lungii Ton — LiceuC nr. 2
lor, evitin- specifice prin extinderea tehnologiei de producţia modernă, de progresul seama i-arora urmează să se realizeze nente a partidului pentru tînâra ge­ geş, Duică Gheorghe — Liceul S i­ Constanta, Mai ton Eugen - - Liceul
şi financi- moderne şi a pla nurilor de debitare te h n io ş tiin ţific contemporan. cea mai mare parte a reducerii pre­ naia. D im itrîu Gheorghe — Şcoala nr. 3 Oradea. Macovei Zaharie —
iradim ensi- care să reducă la m inim um deşeu- Exam inind prevederile proiectului ţului de cost. constituie sarcini im ­ neraţie si educatorii ei, profesorul e- generală nr. 7 G alaţi, l'lorea M a­ Liceul pedagogic Oradea, M ăruţă
;area secţl- rile, de întărire a controlului pre­ de plan. Comisia ei onomieo-fînaneia- portante pe care Ic ridică prevede­ m erit Ion Popeseu a spus: Cîţi dintre rin — Şcoala generală Darabani — Tom a — pensionar Craiova, M iha-
neechili- ră a remarcat că un accent deosebit rile ' actualului cincinal. înaintaşii noştri, dascăli şi cărturari Negru Vodă,- Floren Constantin — laşcu D um itru — Liceul ,K . Bâlees-
ventiv în vederea evitării form ării
stocurilor supranorm ative se pune pe introducerea progresului Pentru n răspunde pe deplin e x i­ ilu ştri, n-ar fi rîvn ît la cinstea (are •Şcoala generală nr. 8 Bacău, Geor- <-U,J Piteşti, Mircea Dan ~ pensio­
i îm bogăţit Totodată solicităm sp rijin u l m inis­ tehnic in întreaga economie. Aceasta genţelor mereu mai mari ale popu­ ni se face nouă astăzi! Le lipseau a- gescu Floarea — Liceul „J. I.. Ctiru- nar Bacău. Mărculescu E ftîinie —
i a crescut terelor beneficiare in ce priveşte pre- sporeşte im portanţa sarcinilor p ri­ laţiei şi ale cum părătorilor externi, gîale" Ploieşti, Georgescu Ştefania pensionar Braşov, Muntean Petru —
J ta tiv . Au gâtirea şi predarea din tim p între­ vind asimilarea de.noi tip u ri de ma­ una din preocupările de bază ale cestora m eritele şi dreptul la o răs­ — Şcoala generală nr. 3 Călăraşi, Centrul şcolar agricol Sibiu, Nico-
■ fabricaţie p rin d e rilo r constructoare de maşini şini, utilaje, instalaţii, materiale şi m inisterelor. întreprinderilor, colecti. p lă tire sim ilară? Nu! A lipsit numai Gherlan Nicolae — Şcoala generală laescu Elena — Liceul nr. 15 Bu­
vclor de m uncitori, de ingineri şi teh­
Gt’cceaiui Carp —
nr. 8 Reghin.
produse.
Comisin consideră util să
i. Cu toate a documentaţiei tehnice şi comenzi­ semnaleze necesitatea de a se da nicieni trebuie să fie îm bunătăţirea g rija faţă de munca şi de meritele pensionar Bucureşti. Măreţ M arin — cureşti, Niculescu M aria — Liceul
nr. 1 Tîrgovişte, Nicolescu A ndrei
sifieare s-a lor de utilaje, una din condiţiile ne­ prioritate dotării industriei construc­ continuă a ca lităţii produselor lor Noi avem fericirea să trăim în- Şcoala generală nr 52 Bucureşti. — Liceul nr. 3 Brăila, Oproiescu
cesare pentru planificarea corespun­ tr-o societate nouă. cu o altă mo­
m t şi une­ ţiilo r de maşini, pentru ca m iniste­ In industria b u n urilo r de consum, Hidan Florîea — pensionar C luj. Petru — Liceul nr. 1 Tîrnăveni, Par-
zătoare a aprovizionării şi organiza­ îohannes M arin — Şcoala generală
lte Numă- rea ş tiin ţifică a producţiei. rul acestei ram uri să poată aduce în în u nităţile comerciale şi de deser­ rală. cu alte perspective. De aceea tenie Elena — pensionar Iaşi, Păun
anii ce urmează o contribuţie şi mai vire se impune luarea unor măsuri ne si m îndrim că putem să ne a li­ nr. 9 Tim işoara, Lăzărescu Ion — Stetian — şeful Secţiunii de învă-
m asini-u- Asigur Marea Adunare Naţională mare la înzestrarea cu maşini şi u ti­ speciale pentru lărgirea gamei de Şcoala generală Tiţeşli — Pi­ ţăm înt a regiunii Rueureşli, Păunei
i anul 1965 că vom depune toată stăruinţa şi laje moderne a celorlalte ram uri ale sortimente, îm bunătăţirea formei dc niem în rîn d u rilc prim elor detaşa- teşti. Manarcă Gheorghe — Şcoa­ Ion — Liceul „B. P. Haşdeu" B u­
nenclatoru) capacitatea noastră dc muncă pentru economiei naţionale, precum şi pen­ prezentare a produselor, a sistemu­ mente^caie şi-au văzut, în anii ma­ la generală Petriş — B istri­ zău. Peligrad Nicolae — Liceul nr.
tru asigurarea propriei dotări. lui de prestaţii si servicii pentru rilo r în fă p tu iri din ţara noastră, a- ţa. Muntean Augustîn — vicepre­
ui,- - ctrotehnice înfăptuirea sarcinilor trasate de şedinte al Com itatului executiv al 2 Piteşti. Petrescu S ilvia — Liceul
peste 2 000 partid, pentru înflorirea patriei noas­ Ţ inind seama de amploarea şi in ­ populaţie. preciatâ şi răsplătită munca mai „L L. Caragiale" Rucureşti, Popeseu
tensificarea e fo rtu rilo r pe care le vor Pentru prima oară in proiectul m ult decît au sperat vreodată. Sfatului popular al oraşului Reşiţa, llristaehe — Liceul de muzică nr.
u tila ju lu i tre socialiste face economia şi finanţele statului planului cincinal se prevăd teme de Negrău Em ilia — pensionară Ora­ 1 Bucureşti. Popeseu Ion — Liceul
pentru asigurarea reproducţiei socia­ cercetare ştiin ţifică pentru toate sec­ A luat apoi cuvîntul învăţătorul e- dea, Nemîş Vnsîle — Şcoala gene­ _Gli Lazăr" Rueureşli. PopovîcL
liste lărgite. Comisia cconomico-fi- toarele hotărîtoare în dezvoltarea m erit Valeriu Chiriac. P artidul — rală Rudăria — Bozovioi, Niculescu Fraieri na — Liceul „M ilia il Em i-
nanciară subliniază im portanţa ce producţiei materiale, ceea ce va aju­ care a chemat întreaga suflare ome­ V'nsile — Şcoala generală nr. 17ţl nescu" Botoşani, Rachier Nicolae —
trebuie să fie acordată eficienţei e- ta oamenii de ştîintâ din ţara noastră nească de pe întinsul patriei pe băn­ Bucureşti. Odobeseu Eugenia — l iceul nr. 1 Făgăraş, Rădăşanu Ste­
:ul d e p u t a t u lu i conomice a investiţiilor. Este necesar cile s c o lii— a spus el — se bucură în Şcoala generală nr. 2 Vaslui, Petro- la — Liceul „Ştefan cel Mare" Su­
să sporească grija, preocuparea şi să aducă o ‘ contribuţie şi mai mare viei D um itru — Şcoala generală ceava, M arin Răducanu — Şcoala
răspunderea conducerii m inisterelor la introducerea progresului tehnic si inim ile, în sufletele noastre de cele Suşea — Moldova Nouă. Pislcolli generală Pollogi -1 Titu, Roibănescu
i^ .u o la e G i o s a n şi în trep rin d e rilo r pentru alegerea în îndeplinirea sarcinilor planului de mai adinei sentimente de dragoste şi ICatuIin — Şcoala generală nr. 2, Tg. Severin Petru — Şcoala de muzică
Constantin —- pensionar Bucureşti,
Mureş, Pîrvan Elena — Şcoala ge­
so lu ţiilo r tehnologice si constructive
ieftine, reducerea ponderii construc­ stat în toate ram urile economiei. devotament In ţara care cheltuieşte nerală Ţiganii de Jos Tuleea, Popes- Turnu Severin, Simîonescu Gleb —
pentru nevoile învăţâm întuluî 6,8 la
ţiilo r in totalul investiţiilor, mai buna Pentru îndeplinirea tuturor sarci­ cu Vasile — Şcoala generală Arceştî inspector Secţiunea de învăţăm înt
organizare a a ctivită ţii pe şantiere, n ilo r cincinalului, Comisia economi- sută din bugetul său, vedem limpede — Slatina, Rcdeanu loan — inspec­ a oraşului Bucureşti, Stroescu Geor-
Din expunerea tovarăşului Ton soarelui, mazărea, fasolea, soia, (nul.
tor Secţiunea de- învăţăm inl a ra­
Gheorghe M aurer, preşedintele Con­ cînepa şi altele). aprovizionarea ritm ică a acestora cu co-financiară consideră necesară a- culm ile civiliza ţiei spre care poporul ionului Orăştie. Rusii M iron — Şcoa­ - e — Liceul „V. Roaită" Rim nicu
s iliu lu i de M in iştri, a reieşit că în D atorită efo rtu rilo r deosebit de materiale, cu utilaje şi instalaţii In cordarea unei preocupări deosebite nostru este condus cu clarviziune şi la generală Vidrasău — Luduş! Sa- Vîlcea, Szabo Valentin — inspector
actualul cincinal, continuîndu-se in ­ mari pe care statul le face pentru mod deosebit va trebui urm ărită pu­ problemei pregătirii unui număr co­ înţelepciune de partid, în frunte cu Secţiunea de învăţăm înt a raionului
dustrializarea socialistă, a g ricu ltu rii dezvoltarea industriei chimice, ag ri­ nerea în funcţiune la termen a ca­ Com itetul său Central. l.îgean M aria — Şcoala generaiă nr. Tg. Mureş, Teodoroscu Cornelia —
i se acordă o mare însemnătate, spre cultura va prim i cantităţi din ce în pacităţilor planificate, realizarea pa­ respunzător de cadre cu p rofilu l şi 1 Satu Mare, Şerban Gheorghe — inspector M inisterul învăţăm întului,
a-şi aduce o contribuţie sporita la ce mai mari de îngrăşăminte m ine­ ram etrilor tehnico-economic i proiec­ calificarea cerute de noile cerinţe ale Asigurăm conducerea de partid şi Şcoala generală nr. 1 Ncgresti-Oaş, l’heodosiu D um itru — pensionar
progresul tă rii, la bunăstarea poporu­ rale, ajungînd în anul 1970 la taţi. asigurarea producţiei şi a renta­ producţiei, ale dezvoltării economiei de stat că vom şti să aprindem în Sfcaneoveanu Toana — vicepreşedin­ Bucureşti. Torok Magdalena — L i­
lui. 1.135.000 tone substanţă a tivă, de 3,9 b ilită ţii întreprinderilor. şi cu ltu rii. inim ile curate ale elevilor noştri fla ­ te al C om itetului executiv al Sfatu­ ceul „M ilia il Eminescu" Satu Mare,
lui popular al regiunii Oltenia, Şte-
Faptul câ fiecare gospodărie agri­ ori mai m ult decit în 1965, precum Comisia economîco-financiarâ a- Cu aceste recomandări, Comisia e- căra de nestins a dragostei pentru f an eseu Florîea — Şcoala generală Vasil in Aspasia — Liceul „I. L. Ca-
colă de ştat şî fiecare cooperativă a- şi cantităţi sporite de inseetofungî- ţară, pentru poporul nostru, respec­ Gura Rîului — Sibiu, Stoica Elena uagiale" Ploieşti, Vlad Nicu — şe­
gricolâ îşi are elaborat propriul său cide şi ierbicide într-un sortim ent preciază că elaborarea planului cin ­ conomico-financiară propune adop­ — Şcoal.n generală Agnita, Suciu fu l Secţiunii de învăţăm înt a re­
plan cincinal, care stabileşte orien­ bogat, fabricat în cea mai mare parte cinal cu delalcarea sarcinilor pe ani. tarea de către Marea Adunare Na­ tul pentru istoria lui, eroică. Grigore — Şcoala generală Tîseşti giu n ii Argeş
tarea producţiei în concordanţă cu în ţara noastră. Chimizarea agricul­ m inistere şi întreprinderi, stabilirea ţionala a proiectului planului de dez­ Tn încheierea cuvîntului lor, vor­ — Tg Ocna. Tee.şa Veronica — P iin acel.a.şi decret au fost deco­
nevoile economiei şi ale cooperatori­ tu rii într-un ritm n tit de accelerat de *a început a amplasamentelor noi­ voltare a economiei naţionale pe pe­ b ito rii au exprim at recunoştinţa faţă Şcoala generala Lupeni, Ungurenaşu ra ţi cu „O rdinul M uncii" clasa a
lor. nivelul p ro d ucţiilor şi liv ră rilo r necesită din partea noastră rezolva­ de partid şi guvern, pentru înalta a- V ictoria — Şcoala generală Văeu- lir-a 10G tovarăşi şi cu „M edalia
reprezintă prin el însuşi un factor de rea unor probleme deosebit de com­ lor obiective creează condiţii pentru rioada anilor 1966—1970 Comisia e- M uncii" 187 de tovarăşi.
mare im portanţă pentru dezvoltarea plexe în ce priveşte repartizarea, de­ înlăturarea deficienţelor rare au c- conomîco-linanciară şi Comisia ju r i­
fiecărei unităţi şi a întregii agricul­ pozitarea şi folosirea raţională a a- xîstat în anii trecuţi în realizarea dică nu avizat favorabil proiectul dc
turi. cestor substanţe. planului de investiţii. In asemenea lege cu p rivire la planul de stat de
Caracteristica generală a propune­ Trebuie să recunoaştem că în unele condiţii este posibilă elaborarea din dezvoltare a economiei naţionale pe Mitingul de protest al oamenilor muncii din
rilo r u n ită ţilo r agricole socialiste, re­ unităţi agricole au loc însă deficien­
ieşite din dezbaterile in dicatorilor de ţe în folosirea îngrăşăm intelor chi­ tim p a documentai îiloi tehnice şi lua­ această perioadă în redactarea care
plan, o constituie prevederea unor mice şî a insectofungiridelor: se r i­ rea tuturor m ăsurilor pregătitoare a fost prezentată tovarăşilor depu­
producţii vegetale şi animale mai dică cu întîrzieri destul de m ari din pentru execuţia obiei tivelor la te r­ taţi Capitală împotriva agresiunii S .U JL în Vietnam
m ari decit cele care s-au avut în ve­ gările de destinaţie, se depozitează menele prevăzute, pentru contracta­ Dezbaterea şi legiferarea de către
dere la fundamentarea D irectivelor în condiţii necorespunzătoare, nu se
în iunie 1965. Ca urm are, producţia administrează ia tim/p, în condiţiile rea utila je lo r în deplină concordan Marea Adunare Naţională a planu­ (Urmure din pag. () eî femei, bătrîni, co p il Această nouă
globală în actualul cincinal, în com­ şi dozele recomandate, ceea ce nece­ ţă cu graficul de execuţie a lu c ră ri­ lui cincinal şi aprobarea acestuia dc şi teri bila fărădelege umple inim ile ian, sa se pună capăt războiului de
paraţie cu perioada 1961— 1965, va sită măsuri din partea consiliilor a- lor, pentru asigurarea unui ritm îm­ către reprezentanţii poporului, con­ de tulburare şi minte. Cuvintele agresiune al Statelor- Unite ale A -
creşte cu 26—32 la sută Nu există gricole şi specialiştilor, a fiecărei u- bunătăţit de lucru chiar de In în­ stituie un act patriotic de marc în­ şi cu succes, cu o impresionantă dă­ cele mai aspre sună prea blînd pen­ m ericii în Vietnam , să fie retrase
nici o îndoială câ acest ritm va fi nităţi în parte pentru înlăturarea lor. ruire de sine pentru apărarea dem­ toate forţele m ilîtai'e intervenţioniste
ceputul anuluî. semnătate politică şi socială pentru n ită ţii şi onoarei patriei lor, pentru tru a condamna asemenea crim e o- ale Statelor Unite ale A m erieii şî ale
realizat. Va fi necesar să aprofundăm cer­ dioase“ .
Comisia subliniază im portanţa <e destinele României, pentru prosperi­ libertatea de a munci si construi a co liţilo r lor. S p rijin im întru totul
Fondurile dc in ve stiţii sporite, des­ cetările cu p rivire la stabilirea celor ţara lor asa cum au vîsat-o. aşn cum In numele tutui or scriito rilo r din
tinate a g ricu ltu rii, sint îndreptate — mai potrivite doze de îngrăşăminte, o are pentru îndeplinirea planului tatea şi fericirea naţiunii noastre so­ muncim noi astăzi sub conducerea ţara noastră, acad. Zaharia Stancu dreptul sacru şi inalienabil al po­
aşa cum este şi firesc — spre rezol­ cincinal îm bunătăţirea aprovizionării cialiste, a harnicului şi talentatului partidului în Republica Socialistă a condamnat războiul agresiv dus porului vietnamez dc a-şi hotărî
varea problem elor mecanizării com­ în concordanţă cu cerinţele solului tehnico-m ateriale, a cooperării şi co- popor român. România Vrem să-i asigurăm de la dc S.U.A. in Vietnam şi a exprim at singur destinele Poporul vietnamez
plexe şi chim izării, extinderii iriga­ şi plantei, nu numai la nivelul zo­ această tribună încă o dată că sîn­ deplina solidaritate cu eroicul popor trebuie lăsat $<Vşi soluţioneze pro­
ţiilo r, direcţii hotărîtoare pentru mo­ nelor pedoclimatice, ci chiar în ca­ tem hotârîţî să ne aducem pînă la vietnamez, care îşi apără patria şi blemele în mod suveran fără ames­
tec din afară.
dernizarea şi intensificarea produc­ drul fiecărei u n ită ţi agricole socia­ capăt contribuţia la sp rijinire a cau­ luptă pentru eliberarea păm întului
ţiei agricole liste, precum şi tim pul optim de ad­ zei drepte a poporului vietnamez, strămoşesc. La propunerea dc a se inm îna
De o deosebită im portanţă este a- Plecarea la Londra a unei delegaţii a luptei sale îm potriva agresiunii îm Tn încheierea m itin g u lu i conf. textul m oţiunii reprezentanţilor A m ­
similarea şi introducerea în fabrica­ ministrare. perialiste americane, pentru alunga universitar Alexandru Bolintineanu basadei S.U.A. la Bucureşti, m iile
de cetăţeni s-.™ îndreptat spre se­
ţie, incepînd cu anul 1968. a trac­ In perioada cincinalului vor lua o de specialişti în domeniul agriculturii rea ocupanţilor de pe pnmîntul viet­ de la In stitu tu l de cercetări juridice diul ambcisadei, m anifestindu-şi în
toarelor pe roţi şi pe şenile de 40-45 amploare fără precedent în ţara namez al Academiei, a dat citire unei mo­ continuare revolta şi protestul faţă
noilor
ţiuni de protest îm potriva
C P pentru viticultură, pom icultură, noastră lucrările de hidroam elioraţii Acad Zaharîa Stancu, preşedintele acte agresive ale Statelor Unite ale de noile «acte agresive ale im peria­
legum icultura, precum şi cele pentru şi0îndeosebi cele de extindere a ir i­ La invitaţia guvernului M arii B ri­ al C onsiliului Superior al A g ric u l­ U niunii S criitorilor, a arătat, în cu­ Am erîcii in Vietnam in care se spu­ liş tilo r americani.
terenuri în pantă. In egală măsură, gaţiilor. Proiectul de plan prevede tanii, joi dimineaţa a plecat la Lon­ tu rii, Corneliu Teuca, vicepreşedinte vin tul său, că bombardarea inum a­ ne p rintre altele : Tn faţa clă d irii, repetatele încer­
nă de către aviaţia S.U.A. a popu
h! C om itetului de Stat al P la n ifi­
cări «ale cetăţenilor de a lua legă­
m erită să fie subliniată asimilarea şi irigarea din fondurile statului a dra o delegaţie de specialişti în do­ cării, a lţi membri ai conducerii laţiei paşnice din îm prejurim ile Ha­ Noi. cetăţenii Capitalei Republicii tura cu m em brii ambasadei au r<1-
Socialiste România condamnăm cu
introducerea în fabricaţie a combinei 400 000 hectare în sisteme m ari pe meniul agriculturii condusă de An- Consiliului Superior al A g ricu ltu rii noiului şi a oraşului Haifong de­ Indignare noile acte de război prin mas făiă răspuns. Acest gest de s fi­
autopropulsate de mare capacitate, bază de soluţii moderne. Indicaţia gelo Mieulescu, prim-vicepreşedinte şi U niunii Naţionale a Cooperative­ monstrează un cinism rar in tîln it. i are im perialiştii americani extind dare a sporit indignarea m u lţim ii
cu o productivitate la recoltatul ce­ partidului de a se amenaja pentru al C onsiliului Superior al A gricul­ lo r Agricole de Producţie. dezminte falsa m otivare a cercurilor agresiunea lor barbară îm potriva rare şî-n exprim at şi aici încă o dată
guvernante americane că trupele a-
realelor păioase de 4 ori mai mare irigare anumite suprafeţe din surse tu rii. An fost prezenţi reprezentanţi ai merîcane ar ataca în R.D. Vietnam noporului vietnamez, cerem cu toa­ mînia faţă de lanţul de crime săvîr-
ta holârîrea sâ înceteze im ediat şi
decit a actualei combine şi în plus de apă locale şi cu mijloace proprii La plecare, pe aeroportul Bănea- ambasadei M arti B ritanii la Bucu­ doar obiective m ilitare. „Tilhăreascn necondiţionat bombardamentele îm ­ şite ele im perialism ul din S.U.A. îm ­
se poate folosi la recoltatul altor cul­ a fost îm brăţişată cu încredere de ţă­ sa, delegaţia a fost condusă de« Pe­ reşti. atacare a celor două oraşe — a spus potriva Republicii Democrate Viet­ potriva lib e rtă ţii şi suveranităţii
turi principale (porumbul, floarea- ranii cooperatori, care au propus în- tre Moldoyan, prim-vicepreşedinte (Agerpres). vorbitorul — are printre victimele nam, — stat independent sî ,suve- popoarelor.