Page 30 - Drumul_socialismului_1966_07

P A G IN A A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2583

500 DE ANI DE IA ÎNTEMEIEREA MINASTIRII PUTNA 9 IULIE 1966

Gin em a
......MARELE 10 ŞTEFAN VOIEVOD..."

DEVA: F iii m arii ursoaice (cine­
m atograful „P atria"); Dc-aş fi... Ha­
M înâslirca Putna, Jocul unde ma­ rească daniile străbune. Bat clopote­ Mînăstiren Putna, de-a lungul is­ rap A lb („A rta "); S IM E R IA : Răs­
rele bărbat Ştefan veghează de a- le m inăstirii. bat toate clopotele mi- toriei sale. n-a fost numai lăcaşul de coala („M ureşul"); C întind prin ploa­
proape o jum ătate de m ileniu, cu­ nă slirilo r din Ţara de Sus, bat in i­ vecie al voievodului, al fam iliei şi ie („Grădina M ureşul"); H UNEDO A­
noaşte în aceste zile una din cele mai m ile m iilo r de oameni veniţi aici al urm aşilor săi pînă la Petru Rareş. RA: Dincolo de barieră („Flacăra");
tulburătoare şi mai emoţionante săr­ din toate colţurile ţării să cinstească Putna îşi are un loc cu totul aparte Trageţi în Stanislas („I. C. S H .");
bători caic i-au fost închinate în cei memoria celui pe care istoria l-a nu­ şi în istoria artelor româneşti. M a­ Scaramouchc („Grădina stadion");
500 de ani de existenţă m it „mare voievod al Moldovei şi al rele său tezaur artistic, form at din Cavalerul Fardaillan („Grădina cen­
Din îndepărtata istorie a voievo­ tuturor rom ânilor". manuscrise împodobite şi ferecate, tru "); C A LA N : Accattone („G rădina
dului încoace. Putna a fost sărbăto­ P rivim cu adîncă emoţie Tetravan­ din broderii, ţesături şi argintărie dc vară"): TE LIU C : Runda G („M i­
rită in fiecare an ba cumpăna unui ghelul de la Hum or „dat şi scris cu etc., este. cum recunosc specialiştii, nerul"); PETROŞANI: Soţie fidelă
m ileniu al m inăstirii, poporul nostru, mina cvomonahului Nicodim " în care unul din cele mai bogate din lume. („R epublica"); Coliba unchiului Tom
stâpîn pe păm întul patriei sale, îl voievodul se numeşte „domn al Ţ ării Mînăstiren. datorită sp rijin u lu i voie­ („7 N oiem brie"); LU PEN I: După
cinsteşte încă o dată pe ctitorul ci ca M oklo-V alahiei". D intr-o filă îngăl­ vodului şi Al fam iliei sale, prin şco­ mine, canalii („C ultural"); C R IV I-
pe unul din m arii săi fii care i-au benită de vreme ne urmăreşte chipul lile pe care le-a adăpostit, a fost un D IA : Runda G („M uncitoresc"); LO-
apărat brazda şi neamul. bărbatului tinăr care a iu bit şi a focar de cultură in nordul Moldovei. N EA: Dum inică la ora G („7 Noiem ­
ba recunoştinţa noastră se adaugă apărat cu cinste şi demnitate glia In tim pul lui Ştefan, arhitectura, bro­ brie"); Ce s-a întîm plat cu Baby
cea a lum ii întregi, sărbătorile de la străbunilor deria şi pictura murală ajung să se Recoltatul griulu i la cooperativa agricolă de producţie din Simeria. Janc („M in e ru l"); A LB A IU L IA : In
Putna fiin d Înscrise in calendarul Tim pul fuge pentru citeva momen­ închege in opere reprezentative, de Foto : IL E A N A T. genunchi mu întorc la (ine („V icto­
m a rilor evenimente recomandate de te în a dineuri le istoriei de lupte şi de mare valoare artistică, pe care pri- ria "); O norabilul Stanislas — agent
UNESCO. b iru in ţi ale m arelui Ştefan. In 141515 vindu-le acum, aici, ne dăm seama zcrct („23 August"); Z LA T N A : Ju-
„După a noastră viată cine va fi „Cum a ajuns prim ăvara în munte şi mai bine încă o dată. de ceea ce dex („M u n cito ru l"); TEIUŞ: W inne-
domn păm întului nostru din fiii noş­ şi s-au scurs puhoaiele, Ştefan Vodă a însemnat acest mare bărbat de S E C E R I Ş 1 9 6 6 tou II („V icto ria "); SEBEŞ: Noaptea
tri, sau din neamul nostru, sau pe a poruncit lui Ion vistiernicul să slo­ stat pentru istoria noastră de azi şi Iguanei („Progresul"); O casă neo­
ori cine va alege dumnezeu a fi domn boadă cheltuielile zid irii de la dintotdeauna. Ne dăm seama din ce bişnuită („Sebeşul"); APO LD U L DE
păm întului nostru Moldovei, acela Putna. lesise in mai multe rin d u ri mare dragoste şi durere sînt pornite SUS: Expresul Paris-M linchcn („23
să nu strice a noastră danie şi înlă- in poienile desfătate de sub munte, fan Vodă l-au îngropat ţara cu m ul­ Cauzele unor producţie de 2.717 leg griu. „E o pro­ ră lu crările din campania de seceriş. August"); ORAŞTTE: S trigătul corlei
cuvintele cronicarului: „Iară pi e Şte­
ritură , ci să o întărească*'. C uvinte­ cu curtenii săi, căutînd un loc po­ ducţie bună, spunea brigadierul 'loan Ne răspunde foarte lin iş tit că orzul („Flacăra"); Barcagiul („P atria"); CU-
le lui Ştefan au învins tim pul, au triv it. tă jele şi plîngere în mînăstiren 'Munteanu. In ce ne priveşte am luat nu s-a copt încă. Ii arătăm atunci G IR: U ltim a vacanţă („7 Noiem brie");
ajuns din generaţie în generaţie pînă Se oprise la Putna si, după obiceiul Putna. care era de dînsu) zidită A tî- toate m ăsurile pentru a evita orice citeva probe luate din lanurile u n i­ O liver T w ist („G rădina de vară");
la noi. Ele sînt un îndemn la ceea vrem ii, hotăiise îm prejm uirea, tră- ta jele era că plîngea toţi ca după ritmuri inegale pierdere din recoltă. Intim pinăm insă tăţii. Spicele erau încovoiate şi au H AŢEG : Hai, Franţa („P opular");
ce urmaşii săi de azi Înfăptuiesc pe gînd însuşi m ăria sa cu orcul din un părinte al său...". unele greutăţi din cauza deselor de­ început să se scuture. In fata aces­ BRAD: Procesul alb (Steaua roşie");
fecţiuni la combine".
păm întul m ult îndrăgitei sale M ol­ punctul unde trebuia să fie poarta In aceste zile de mare efervescen­ U nii au term inat recoltatul orzu­ tui argument, inginerul a rămas m i­ IL IA : H aiducii („Lum ina").
dove şi al întregii ţări. In aceste zile ■clopotniţei. Unde a căzut săgeata tă creatoare, ţara lui Ştefan, urm aşii lui şi an trecut la strinsul g riului. La Kapolt, preşedintele loan Dan- rat.
m ii de oameni îşi îndreaptă cu emo­ urma să se aşeze altarul". In acelaşi săi de neam şi sînge se închină cu A lţii abia au început această lucrare cîu era de asemenea nem ulţum it de — Cum, aşa de bine s-a copt I
ţie paşii spre locul unde odihneşte an a început zidirea bisericii, sfinţită adîncă recunoştinţă memoriei sale. şi dovedesc o slabă preocupare pen­ felul cum funcţionează combina — Dar de cind nu aţi vizitat lanu­
„binecinstitorul domn a toată ţara apoi cu ceremonia cuvenită în anul Ei sînt cei cnre-i ştiu şi-i înţeleg, şi-i tru desfăşurarea eî, iar o parte nici C 4G. In tim p de două zile, aceasta a rile ? R A D I O
M oldovei" pentru a-i aduce piosul 1470. După alţi 11 ani a fost term i­ urmează îndemnul devenit filă de le­ nu se gîndesc să declanşeze campa­ înregistrat defecţiuni, cînd la masa
lo r omagiu. nată întreaga mînăstire fortificată. gendă : „Ţ ineţi minte cuvintele lui nia de seceriş, deşi lanurile s-au răs­ de tăiere, cînd la pin ioane. Am înţeles. Specialistul coopera­
O situaţie cu totul nesatisfăcătoare
kc De atunci datează, consemnat pe tu r­ Ştefan care v-a fost baci pînă la a- copt. lata o prim ă sinteză a situaţiei tive i agricole din Băcia era străin de PRO G RAM UL I: 5,30 Actualitatea
Pornim spre Putna într-o d im i­ nul de la intrarea în cea mai mare (lînci băti îneţe : Moldova n-a fost a recoltării cerealelor păioase in coo­ există la cooperativa agricolă din stadiul coacerii recoltei. Credeam că agrară; 7,30 Refrene vesele; 7,45 Sa­
neaţă cu soare muşcător de iulie. U r­ mînăstire din Moldova, urm ătorul străbunilor mei. n-a fost a mea şi perativele agricole de pe raza oraşu­ Băcia. Aîci nici măcar nu s-a înce­ va întreprinde ceva măsuri pentru lu t voios de pionier; 8,00 Sum arul
m ărind limba de apă a riu lu i Sucea­ text : „B inecinstitorul domn a toată nu este a voastră, ci a urm aşilor lui regional Deva. Care să fie cau­ put recoltatul orzului deşi acesta a începerea secerişului dar în după- presei; 8,30 La m icrofon, melodia
va ne ies în di urn Rădăuţii, unde se ţara Moldovei, marele io Ştefan V o­ voştri şi a urm aşilor urm aşilor voş­ zele acestor ritm u ri inegale? ajuns în faza de ruscoacere. In ziua amiaza aceleiaşi zile l-am în tiln it preferată; 9.45 Sonata a IlI-a pentru
află unul din cele mai vechi monu­ ievod, fiu l lui Bogdan Voievod, a zi­ tri, in veacul veacurilor". Ei, con­ Ca urm are a bunei organizări a de 7 iulie am vrut să aflăm care plim bîndu-se cu maşina p rin comu­ pian de Tudor Ciortea, 10,15 Contă
mente din Moldova — biserica lui dit si a făcut mînăstiren aceasta... în structorii României socialiste, cei m uncii, la cooperativa agricolă din este cauza acestei înlîivâeri dar n i­ na Rapolt. Este o situaţie care nu Ioana ■ Radu şi Fărâm iţă Lam bru;
meni nu a putut da explicaţii. După
Bogdan I — în care sînt păstrate tim pul arhim and ritului loasof, in a- care îi poartă o luminoasă recunoş­ Sim eria recolta de orz de pe cele 39 mai necesită alte com entarii. Cei în 10,55 Din viaţa muzicală a oraşelor
m orm intele unui întreg arbore de vo­ nul 6U89 (1481)". tinţă, îi schimbă vorbele în simbol hectare se află în magazii. Această ore de căutare aflăm că preşedintele drept au datoria să tragă conclu­ patriei; 12,10 Pagini din operete;
Eugen Sentpali nici nu a trecut prin
ievozi moldoveni de dinaintea lui pentru înălţarea şi nentîrnarea între­ unitate a p rim it şi chitanţa nr. 1 la ziile cuvenite 1 12,33 Săptămina m uzicii mongole;
unitate, fiind plecat pentru rezol­
A lexandru cel Bun. De aici, drum ul De-a lungul istoriei sale, Putna a gii ţări, zidind m arile cetăţi ale eco­ predarea cerealelor în baza de re­ varea unor treburi personale, iar in ­ 13,17 Ploaie sau soare? — muzică
Sşi face loc prin tre culm ile înveşmân­ fost pusă la grele încercări. A fost nomiei şi c u ltu rii patriei noastre în ­ cepţie. iar în ziua de 7 iulie m em brii ginerul cooperativei, S ilviu Olaru, se Bnceptstsj I uşoară; 15,00 Program la cererea iu ­
tate cu păduri seculare de brazi şi m istuită de flăcările unui incendiu floritoare. acestei unităţi au trecut Ja strinsul odihnea acasă. Era vesel şi fluiera b ito rilo r de folclor; 18,00 In ju ru l
stejari, pe unde trăiesc oameni de la numai 3 ani după terminare, şi g riului. In punctul num it „Ş ulcru", prin ogradă de parcă toate proble­ globului; 18,40 Ştiinţă, tehnică, fan­
munte, harnici, păstrători ai străve­ cel care a renovat-o a fost tot Şte­ AL. B K A I) trei combine înotau prin lanuri. După mele din campanie ar fi fost rezol­ tezie; 20,00 Radiogazeta de seară;
chilor porturi şi obiceiuri din Ţara fan. N-au ocolit-o nici cutremurele redactor la Agcrpres prim ul hectar recoltat a rezultat o vate. îl întrebăm cum se desfăşoa- e g r e i 21,05 Scară de bal; 22,20 Orchestrele
de Sus. Pe măsură ce înaintăm spre şi nici năvălirile străine. Cronicile de dans Electrecord şi Perez Prado.
Putna, colin ele. de.o parte şi de alia, şi legendele spun că in aceste îm ­ In aceeaşi zi am vizitat şi citeva P RO G R AM UL II: 7,50 M arşuri spor­
se apropie şi ele tot mai m ult incit prejurări a dispărut şi arcul cu care u nită ţi agricole din raionul lila , unde tive; 8,30 Folclor bănăţean; 9,03 în ­
comuna şi m inâstiiea care şi-au îm ­ a tras voievodul Ştefan cînd şi-a a- recoltatul orzului abia a început, cu registrări de la producţiile Conser­
prum utat numele, ne intîm pină din- les locul ctitoriei sale. Un mare toate că şi aici lanurile au ajuns Ia vatorului „C iprian Porumbescu";
tr-o fortăreaţă a naturii. Peste îm ­ cutrem ur aduce din nou, în anul m aturitate. 10,15 Să citim împreună „A m in tiri
prejurim i pluteşte o stare tu lb u ră ­ 1739, întreaga mînăstire în ruină. La Dobra, tov. loan Munteanu, pre­ din copilărie" de Ion Creangă; 10.4G
toare. solemnă, emanată de marea Restaurările ulterioare au dat aces­ şedintele cooperativei ne-a relatat Orchestra de muzică populară „O rzî-
sărbătoare. M indria legitim ă de a fi tui monument al istoriei neamului că nu este m u lţu m it de faptul că au şorul" din Roşiorii de Vede; 11,07 La
urm aşii marelui voievod domină su­ românesc înfăţişarea pe care o are fost recoltate abia 13 hectare din munte sau la mare — muzică uşoa­
fletele celor care au venit să întă­ astăzi. cele 4G cultivate cu orz. Această ră; 12,10 Revista revistelor economi­
ce; 12,45 Din cele mai cunoscute me­
stare de lucruri se datoreşte deselor lodii populare; 13,08 Selecţiuni din
Ş edinţă c o m e m o ra tiv ă m ărfuri pe m otiv ră bazele de des­ defecţiuni ivite la combinele ce au opereta „Văduva veselă" de Lehar;
fost repartizate aici. Spre exe m p lifi­
14,30 Concert de prînz; 15,30 De ce?
de Gh. Ciobanii, şeful sectorului de Aprovizionarea magazinelor facere nu onorează toate comenzi­ care, preşedintele ne-a demonstrat De unde? De cînd?; 16,00 Cîntă Lia
Şedinţa comemorativă, care a avut le. Dacă avem nevoie de un articol, că in ziua de G iulie, cu două com­ Hubic; 17.45 Cronica literară dc Eu­
loc vineri în aula Academiei Repu­ folclor muzical din cadrul In stitu tu ­ cum este şi firesc, apelăm Ia aceste bine s-au recoltat numai 1.700 kg orz. gen S im ion; 19,03 Din pîlnia gramo­
b licii Socialiste România, a fost con­ lui de etnografie şi folclor. „însem ­ baze Dar iată că articolul respectiv A ici se întîm plă însă şi alte nea­ fonului: Ioana Zlătarii, Vasile Julea,
sacrată îm p lin irii a 500 de ani de la nătatea m înăstirii Putna pentru stu­ la lot de frunte! lipseşte. Sarcina I.C.R.T.T, şi I.C.II.M. junsuri. De pildă, s-a prevăzut ca de Jean Marcu şi ta ra lu l Constantin
construirea m inăstirii Putna. diul artelor decorative din Moldova Petroşani este aceea de a se zbate pe suprafeţele recoltate, orzul să fie Tandln; 19.30 S criito ri la m icrofon:
P articipanţii la adunare — acade­ medievală", ele Teodora Yoinrscu, pentru a procura m ărfurile de care predat direct la baza de recepţie A r M ihai Beniuc; 22,30 Moment poetic;
m icieni, profesori universitari, cer­ şeful sectorului de artă veche ro­ Oraşul Deva a cunoscut în u lti­ 41, 43 sau 44 nu putem sâ-t servim. avem nevoie, nu să vină cu răspun­ fi fost un lucru bun deoarece boabe­ 23.48 Muzică de dans.
cetători din institutele de specialita­ mânească (lin cadrul Institu tului de m ii ani o dezvoltare demnă de re­ — Şi cr le spuneţi cum părători­ suri negative atunci cînd le solici­ le au o um iditate de 14,5 la sută. Dar,
te, studenţi — au u rm ărit cu interes istoria artei. marcat. P rintre altele au fost date lor ? tăm. Cu alte cuvinte ele trebuie să baza de recepţie a refuzat să p ri­
comunicările : „500 de ani de la zi­ Acad. Victor E ftim iu a c itit versuri in folosinţă şi numeroase magazine — Ii îndrum să meargă In Sime­ urmărească comenzile şi să trim ită mească recolta pe m otiv că nu are Televiziune
direa m înăstirii Putna", de M ihai proprii închinate acestui eveniment. comprcialc. M erită a fi subliniat fap­ ria sau la Cugîr... m ărfurile cerute. De exemplu la ma­ spaţii de depozitare. Este inadm isi­
bil ca acest lucru să se întîm ple
perza, membru corespondent al Aca­ tul că m ajoritatea lor sînt bine a- Deci soluţia e clară. Dacă vrem să gazinul de confecţii lipsesc coşlume- acum, în plină campanie de recol­
demici, „Şcoala muzicală de la Putna" (Agerpres) provizionate. Cetăţenii oraşului, ca cumpărâm încălţăm intea de'Wi'fe *<t- ” lp ‘din stofe fine. Cetăţenii caută a- 18.00 Pentru copii: Pe cărările va*-
şi cei veniţ/l din alte localităţi, au vem nevoie trebuie să ne_deplosăm semenea costume. Nu este noi mal tare. De aceea, cooperatorii din Do-
posibilitatea să procure o scrie de in alte localităţi. Iar cei 'din Simeria 'ca iSazole din Petroşani vă se strâ- ■bca au recurs la im provizaţii pentru cantei; 18.25 „M ugurel de cîntec ro ­
produse de care au nevoie. La o ana­ care au nevoie de sandale nr. 42 să duiasră pentru a procura asemenea a adăposti orzul recoltat. mânesc"; 19,00 T elejurnalul de seară;
19.15 Colecţii, colecţionari,
pasiuni.
Interesîndu-ne de stadiul lu cră ri­
liză mai atentă insă se poate con­
întrecere cultural-sportivă stata că din magazine lipsesc unele vină la Deva. articole ? lor de seceriş aflăm că la coopera­ Colecţie de discuţi; 19,45 A ctualita­
La magazinul copiilor am stat de
articole m ult căutate. V rînd să a- vorbă cu vînzâtoarea Vcromcu U ltim u l nostru interlocutor a fost tiva agricolă din Şoimu.ş s-au recol­ tea cinem atografică; 20,00 Tele-enci-
flâm o serie de amănunte în legătu­ G.vorfi. tov. loan Tomcseu, directorul O.C.L. tat numai 4 hectare din cele 30 hec­ clopedia; 21,00 Antena este a dum ­
L a Rapolt a avut loc o interesantă nilă (Sîninndcei) 3. Josan M ihai (Ha- ră cu această problemă am organi­ — Se caută m ult pantaloni scurţi produse industriale Deva. tare destinate c u ltu rii orzului. Dar neavoastră; 21,45 Memoria peliculei;
întrecere cultural-sportivă între ama­ polt) 4. Horia Drăghici (Rapolt) În­ zat o anchetă cu o parte din lucră­ din stofă, pantaloni pescăreşti pen­ — înainte de toate aş vrea să n- şi suprafaţa am intită a fost raporta­ 22.15 F ilm : Sfântul; 23,05 Telcsport;
torii din localitate şi cei din Sîntan­ trecerea de căţârare a fost ciştigata torii aparţinînrl O.C.L. produse, in ­ tru copii de la 7 la 11 ani, rochiţe răt că in acest an am obţinut o scrie tă in mod fic tiv pentru că în re a li­ 23.15 T elejurnalul de noapte; 23,25
drei. Deosebit de atractive au fost de N Marian din Sîntandrei. dustriale Deva lată-ne uşadnr prin de stambă. Cînd ni se solicită ase­ de rezultate bune. Planul de desfa­ tate nu se recoltase nici un hectar. In
disputele organizate la toate discipli­ In aceeaşi zi au fost organizate în ­ magazine, stînd rle vorbă n i oameni menea articole sînt pusă în situaţia cere a fost îndeplinit lună de lună ziua am intită combinele repartizate Buletinul meteorologic; 23,30 în ch i­
nele sportive. treceri la mai m ulte probe de atle­ competenţi. să dau răspunsuri negative. cu toate că sarcinile sînt sporite. A- acestei unităţi se aflau abia in sta­ derea em isiuni'
Meciul de fotbal dintre form aţiile tism. Proba de 200 m p. a fost cîştî- P rim ul nostru interlocutor a fost cest lucru s-a datorat m ăsurilor lua­ diul de probă. Suprafeţe m ici ocupa­
celor două comune a dat multe emo­ gată de loan Morar (Sîntandrei), cea tov. Zollan Husar, responsabilul ma­ — Poate ră nu se fac comenzi. te* pe linia mai bunei aprovizionări te cu orz. au fost recoltate şi la coo­
— De o lună de zile. cer, dar...
ţii spectatorilor. Gazdele, cu o înain­ de 100 m p. de l^avel Cutînici (Sin- gazinului ele încălţăm inte nr. 10. a magazinelor. In acest an respon­ perativele agricole din Sălciva, Bre­ limjpl probabil
tare mai eficace, au cîştigat cu sco­ landi ei). iar Eva Benco a cîştigat pro­ — Este adevărat că nu putem Magazinul Electronica este vizitat sabilii de magazine s-au deplasat tea Mureşană etc. Desele defecţiuni
rul de 2-0. Echipele ele volei, băieţi bele ele 100 şi 200 m p Cursa în sac servi cum părătorii cu toate sorti­ in fiecare zi de numeroşi cumpără­ personal la baze, iar noi am in ter­ la combine creează greutăţi coopera­
şi fete (lin Rapolt au cîştigat şi ele a revenit lui Mircea .Josan (Rapolt) mentele de încălţăm inte de vară pe tor i. P rintre altele se caută m ult venit la tim p pe lingă fabricile pro­ to rilo r din Bretea Mureşană în ce PENTRU 24 ORE
întrecerea cu scorul de 2-1 şi respec­ iar trasul la frînghie a dat cîştig de care le solicită. Acum se caută m ult candelabrele. Cetăţenii oraşului, ca­ ducătoare pentru' a ne trim ite m ăr­ priveşte strinsul cerealelor păioase.
tiv 2-0. P rim ul loc Ja ciclism a fost cauză echipei (lin Rapolt. sandalele. In realitate noi avem san­ re se mută în noile blocuri, solicită fu rile contractate. Cu toate acestea Asemenea exemple se întîlnesc şi în Vreme nestabilă, cu cerul mai m ult
ocupat de H oria Mcrmezan din Ra- După încheierea a ctivită ţilo r spor­ dale, dar nu putem servi cetăţenii candelabre frumoase, cei- ultim ele unele m ărfuri lipsesc din magazine alte unităţi din raionul Ilia, ceea cc noros. Vor cădea averse de ploaie în ­
polt, locul II de loan Nistor (Sintnn- tive a urm at întrecerea cultural-ar- cu toate numerele pe care lc doresc. modele realizate de fabrici. pe m otiv că nu ne sînt livrate. Iată trebuie să dea de gîndit conducerii soţite de descărcări electrice. Vînt
drei) iar locul II! de Emil Urs (Sin- tistieâ dintre a rtiştii amatori aparţi­ De exemplu, prim im multe sandale — Ducem mare lipsă (le candela­ doar citeva exemple. în trim estrul II S M.T. şi consiliilor de conducere ale moderat, cu intensificări locale din
tandrei). Iată si primele patru locuri nând celor două comune. nr. 42 Dacă (inova cere din sorti­ bre — ne spune responsabila de ra­ I.C.H.T.I. Petroşani nc-a rămas da­ cooperativelor agricole deoarece nord-vest. Tem peratura se menţine
de la întrecerea de călărie: 1 Poena- Prof S ILV IU C1U.MAŞ m entul respectiv numerele 39, 40. ion Veronica Gabor. Practic nu a- toare cu o cantitate im portantă de strinsul recoltei este o lucrare care re la tiv coborîtă; noaptea va fi cu­
ru Nistor (Sîntandrei) 2. M orar Dă- corespondent vern eu ce să-i servim pe solicitatori. confecVii (lin tergal. lînă fire fine, se măsoară în zile şi nu poate su­ prinsă intre 10 şi 16 grade, iar ziua
Din rele 800 buraţi contractate am balon din relon şi tricotaje din lină fe ri nici o aminare. I. M AN EA între 20 şi 25 grade.
p rim it numai GO-70. F urnizorii „E- pură, iar T.C.R.M. cu izolatori de
lectrom etal" C luj, „Electiom etar* T i­ antenă, fire pentru fierul de călcat,
mişoara şi „Elba" Tim işoara în tir-
piese de schimb pentru biciclete, ar­
SESIZĂRI CU ADRESA zie să ne trim ită , iar baza din Pe­ ticole de pescuit, chei tubulare, chei
troşani a fost două luni de zile în
franceze, balamale de uşi şi altele,
inventar.
Intr-o inform aţie apărută nu ele care sînt căutate de cumpărători.
m ult în ziarul nostru arătam că în ★
zările făcute secţiei ra­ ţenilor în sală e liber care şi numeroşi şcolari, cadrul magazinului „Racheta" s-a Din cele relatate în rîndurile de
întreprinderii ionale ele cineficare au în tot tim pul spectaco­ sînt nem ulţum iţi de fe­ deschis un raion cu piese auto-molo. mai sus reiese că din magazinele a- „POM PE CARDIACE" IN SERIE staţiunii balneare Hisar, au scos re­
rămas fără rezultat. lului, fapt ce îngreu­ lul în care îşi face dato­ Posesorii de maşini s -o u 'bucurat de pniţînîncl O.C.L. produse industriale cent la iveală urm ele unei aşezări o-
Inorca unei asemenea măsuri. Rău
cinematografice Pentru ea, totuşi, să nează şi deranjează v i­ ria bibliotecara E. Păs- este însă că (le aici lipsesc o serie Deva lipsesc o seric de m ărfuri. S i­ U ltim ele experim entări ale in im ii meneştî datînd de aproxim ativ 7.000
poată avea loc cîte un zionarea. raru. Programul de lu­ de piese. Părerea responsabilului de tuaţia existentă poate şi trebuie sâ a rtificia le efectuate la spitalul din de ani, Aşezarea este dispusă pe o
Houston, dc chirurgul american M i-
suprafaţă rotundă, în formă de piaţă,
regionale de stat, spectacol de film trebuie Ion [Mira cru nu este respectat. magazin tov Hela SzcUcly a fnst u r­ fie îndreptată cu participarea tu tu ­ chael Debakoy, au prelungit viaţa a cu un diam etru de 60 metri. In u r­
ror factorilor interesaţi. Este vorba
sâ se îm prum ute benzină Baru Mare Sub pretextul pe care-l mătoarea : de conducerile celor două baze de două persoane suferinde. Rezultate ma săpăturilor făcute la o adîncime
Hunedoara-Deva din diverse locuri. motivează prin bileţelul — Sînt unele goluri in aprovizio­ desfacere din Petroşani care trebuie satisfăcătoare au determ inat In stitu ­ de jum ătate dc metru, au fost desco­
„sînt la sfat", bibliote­
★ Comitetului cara lipseşte ore în şir nare din cauză că nu găsim întot­ tul naţional de cardiologie să co­ perite vase de argilă, un topor de
Un grup (le cetăţeni Au trecut luni de zi­ de la serviciu, iar c iti­ deauna piesele de caic avem nevoie. să se străduiască maî m ult pentru mande firm ei „Statham Instrum ents piatră, o teslă, o daltă, oase de an i­
sortim ent
a asigura un bogat
dc
din comuna Roşeam, ra­ le (Ic cînd in comuna raional pentru torii sînt nevoiţi să aş­ A r fi bine ca I.D.M.S. Bucureşti să Inc" din Los Angeles fabricarea In male domestice .şi sălbatice. P o trivit
ionul 11 ia, ne sesizează Baru-Mnre, raionul Ha­ tepte chiar zile pentru ţină seama de comenzile noastre şi m ărfuri. La rîndul lor, responsabilii serie a „pom pelor cardiace". părerii arheologilor bulgari, această
faptul că, de mai multe ţeg, nu se mai afişează cultură şi artă a putea îm prum uta o să le onoreze. de magazine au datoria să manifes­ aşezare străveche s-a m enţinut pînă
săptam ini, activitatea c i­ programul film e lor pe căite. Am stat de vorbă cu tov. Tcofil te maxim um de preocupare, în aşa AŞEZARE OMENEASCĂ DE 7 000 in epocile mai tîrzii.
nem atografului nu se m otiv că nu s-a găsit Sebeş Urs, secretarul organizaţiei de bază fe! ca cetăţenii care-i vizitează să DE A N I
poate desfăşura cores­ „locul p o trivit" pentru Vio ret Pop. P.C.R. de la O.C.L. produse indus­ RADIOTELESCOP G IG A N TIC
punzător din cauza lip ­ afişaj. Programul de Locuitorii comunei A- Mirccn Coslachc triale Deva. plece m ulţum iţi din unităţi. Săpăturile făcute de un grup de a r­ La Observatorul astronomic din a-
sei carburanţilor pentru funcţionare nu se res­ polclul de Sus, printre Apoldu) de Sus — Din reţea lipsesc o serie de V. ALBU heologi bulgari în apropierea satului propierca Ilarlcovului se construieşte
grupul electrogen. Sesi­ pectă, iar accesul cetă­ Staro-Jelezara. situat în vecinătatea un radiotelescop gigantic, ale cărui
antene ocupă peste 150.080 m etri pă­
tra ţi. Radiotelescopul, care a p rim it
sau I x . x denumirea „UTR-2", va putea re­
cepţiona semnale din surse cosmice
Ţâra
aflate la distanţe de zeci de m ilia r­
de ani-lum ină, în tim p ce distanţa
ogsin■Hdă" •y \Ww* SkT de la Soare pînă la Pămînt este par­
cursă de un semnal radio în numai
opt minute.
IIBIICM E cut că. în urma publicării articolu­ vion, avînd deschiderea a rip ilo r ega­
întreprinderea orăşenească de in ­
P rivite de la înălţim e,
antenele
dustrie locală Deva. ne face cunos­
noului radiotelescop seamănă cu o
imensă literă T sau cu un mare a-
lui cu titlu l de mai sus, a luat mă­
suri ca în viito r astfel de situaţii
să nu se mai repete In acest scop. lă cu circa 2 km, iar lăţimea de GO
m etri. Lungimea
„cozii a v io n ulu i1'
spaţii, provocând nem ulţum iri legi­ pundere cererile dc locuinţe ale oa­ tov. David loan. şeful secţiei tîm plă- este de 920 metri. In prezent, spe­
rie nr I din Deva. corc s-a făcut v i­
tim e in rîndul solicitatorilor. m enilor m uncii". novat de starea de lucruri semnala­ cia liştii care construiesc radîotelesco*
„Fetişismul In răspunsul pc care l-a trim is re­ Scrisoarea de răspuns menţionea­ tă. a fost sancţionat cu „m ustrare pul, montează cablurile, care vor le­
ga intr-un sistem unic toate
cele
dacţiei. Comitetul de partid al C. S. ză, dc asemenea, că s-au luat mă­ scrisă. De asemenea. în şedinţele de 2.040 antene vibratoare. Lungimea to­
suri pentru introducerea unei evi­
producţie, şefii secţiilor şi controlo­
unor adrese" Hunedoara arată că „cele sesizate de denţe precise în legătură cu cererile rii tehnici (le calitate au fost instru­ tală a ca b lu rilo r care vor fi utilizate
ziar sînt .juste, in triic ît iii a ctivita­
pentru construcţia antenei va fi de
tea direcţiei adm inistrative şi a co­ depuse şi a spaţiului locativ dispo­ iţi asupra respectării tuturor norme­ H peste 150 km.
Sub titlu l de mai sus, ziarul nos­ m itetului .sindicatului s-au manifes­ nibil. lor legale privind realizarea, recep­ Spre deosebire de radiotelescoapele
tru, în numărul 3552, a publicat o tat greşeli privind punerea unor a- „Pe viitor — se arată in încheierea ţia şi livrarea produselor în tre p rin ­ obişnuite, d irija te cu ajutorul unor
scrisorii — com itetul de partid va
anchetă privind modul defectuos în v i2C pc cererile de locuinţe ale sa­ urm ări cu atenţie felul cum sînt so­ derii sisteme mecanice, radiotelescopul
care se rezolvă cererile de locuinţe la ria ţilo r din combinat, iar eviden­ luţionate cererile de locuinţe şi va In ce priveşte pe tov. Vulcu Emil „U TR-2" va fi d irija t cu a ju to ru l u-
nor aparate electronice şi al unei ma­
ale m uncitorilor din Com binatul si­ ţa spaţiului locativ era defectuoasă. lua măsuri îm potriva acelora care nu din Cugîr. care a semnalat redacţiei şini electronice de calcul speciale,
faptul că a p rim it mobilă fără o-
derurgic Hunedoara. In anchetă s-a Atît tov. director adm inistrativ Bu- Ie rezolvă cu competenţă şi simţ glindă, I.O I.L. Deva ne informează care va îndrepta radiotelescopul spre
criticat îndeosebi faptul că oame­ da.v Francisc. cit şi tov. Şoimoşi Şte­ de răspundere" că un delegat al întreprinderii s-a orice punct al spaţiului cosmic cu
n ii sînt purtaţi pe drum uri, că d i­ fan, preşedintele com itetului sindica­ Un răspuns sim ilar, pc marginea deplasat la locuinţa acestuia, cu o- S.U.A. — Vasul Redstone părăsind şantierul naval din Quîncy pen­ ajutorul unui program prestabilit.
Prelucrarea datelor obţinute de ra-
recţia adm inistrativă şi comitetul lului, au fost aspru criticaţi şi îndru­ aceleiaşi anchete, am p rim it şj din glinda şi geamurile tăiate la dimen­ tru a fi supus unor probe Vasul ar urma să fie folosit, împreună cu diolelescop va fi, de asemenea, efec­
sindicatului elibeix'azu deseori cîte maţi ca in v iito r să rezolve cu mai partea conducerii Com binatului si­ siunile cerute, rem ediind astfel de­ alte două vase de acelaşi tip, la urm ărirea şi stabilirea comunicaţiei cu tuată cu ajutorul unor maşini elec­
două recomandări Dentru aceleaşi multă operativitate şl simţ de răs­ derurgic Hunedoara. fecţiunile reclamate. cosmonauţii ce vor fi lansaţi spre Lună. tronice de calcul.