Page 31 - Drumul_socialismului_1966_07

PAOIN
DRUMUL SOCIALISMULUI 3583 ■ 111 UI <■ 11

D E C L A R A Ţ I E LICEUL DE COREGRAFIE DIN CLUJ
■■■ ■ ■ 1 r im------ —
—
____, ,
11 i m ij
strada Moţilor nr. 5-7, telefon 17141
A N U N JA
ţinerea unor examene de selecţionare de talente in regiunea
cu privire ia întărirea păcii şi securităţii în Europa Hunedoara în localităţile şi la datele indicate mai ios:
Alba lulia in 22 iulie 1966 ora 9-13 în localul Casei pio­
nierilor ;
Sebeş în 22 iulie 1966 ora 9-13 în localul Casei de cultură.
Se pot prezenta elemente talentate care au absolvit clasa o
(Urmare din pog. I) tare, atît a Pactului nord-atlantic, cît şi a T ra ­ bleme care prezintă interes reciproc, de a con­ !ll-a a şcolii generale şi vor urma în anul şcolar 1966-1967
tatului de la Varşovia. Tn acelaşi tim p. ele de­ trib u i la dezvoltarea pe toate căile a legăturilor clasa a IV-a (de preferinţă băieţi).
la rii vigilenţei popoarelor, a fost folosit de fie­ clară că atit tim p cit va exista blocul nord- economice tehnico-ştiinţifîcc şi culturale dintre Se pot prezenta şi elevi din alte clase care au studiat balet.
care dată un aparat uriaş de propagandă şi de­ atlantic şi cercurile agresive im perialiste vor ele. Declaraţia trebuie să fie deschisă pentru ade­
zinform are. Popoarele se trezeau la realitate, atenta la pace in întreaga lume. ţările partici­ rarea tuturor statelor interesate.
însă abia atunci cind piereau milioane de oa­ pante la T ratatul dc la Varşovia, păstrîndu-şi Convocarea conferinţei în problema securităţii
meni^ cind oraşe şi sate înfloritoare se transfor­ trează vigilenţa, sînt hotărite să-şi întărească şi colaborării europene ar putea contribui la
mau în ruine. In era energici atomice şi a rache­ forţa şi capacitatea lor de apărare. crearea în Europa a unui sistem de securitate co­
te lo r acest lucru nu mai poate fi permis pentru Totodată, noi considerăm necesar ca toate sta­ lectivă şi ar constitui un mare eveniment în is­
a treia oară. tele membre ale Pactului nord-atlantic şi ale toria contemporană a Europei. Ţ ările noastre
Statele reprezentate la consfătuire militează cu T ratatului de la Varşovia, precum şi ţările care sînt gata să ia parte la o asemenea Conferinţă
hotărtre pentru realizarea cit mai rapidă a unor nu fac parte din nici o alianţă m ilitară să depună Ia orice dată convenabilă pentru celelalte state COMBINATUL SIDERURGIC
măsuri constructive pentru consolidarea securi­ eforturi pe bază bilaterală sau m ultilaterală in interesate, atît membre ale blocului nord-atlan­
tă ţii tn Europa. Ele sînt convinse că în condi­ scopul prom ovării cauzei securităţii europene. tic cît şi neutre. Ţ ă rile europene neutre ar putea,
ţiile actuale există posibilitatea reală de a se în­ 3. In prezent capătă o mare im portanţă şi ast­ de asemenea, să joace un rol pozitiv în convoca­
treprinde astfel de paşi. Ele sint gata ca în acest fel dc măsuri parţiale îndreptate spre destinde­ rea acestei conferinţe. H U N E D O A R A
scop să colaboreze cu alte state. rea m ilitară pe te rito riu l european, cum ar fi ; Sc înţelege că ordinea dc zi şi alte probleme re­
Crearea unor garanţii trainice pentru pacea şi — lichidarea bazelor m ilita re străine ; feritoare la pregătirea unei astfel de în tîln îrl sau
securitatea Europei constituie o sarcină im por­ — retragerea tuturor trupelor de pc te rito riile conferinţe ar urma să fie stabilite de comun
tantă care reclamă participarea tuturor statelor altor state. în lim itele frontierelor lor naţionale ; acord de către toate statele participante, ţinind angajează de urgenţă :
europene, o dezbatere constructivă, dusă cu răb­ — reducerea în cadrul unor lim ite şi termene scama de propunerile form ulate de fiecare d in­
dare, a punctelor de vedere, în scopul realizării puse dc acord a efectivelor forţelor armate ale tre ele. — revizor contabil principal ;
unor soluţii care să întrunească adeziunea ge­ ambelor state germane ; S/atele reprezentate la consfătuire sînt gata să — economişti principali ;
nerală. — măsuri îndreptate spic îndepărtarea perico- folosească şi alte metode accesibile pentru dis­
Ţ ările socialiste europene au prezentat în re­ lutui unui conflict nuclear : crearea de zone de- cutarea problemelor securităţii europene : tra ta ­ — merceologi principali ;
petate rîn d uri propuneri fundam entate care re­ nuclearizalc şi asumarea de către puterile cc po­ tive pc canale diplom atice. în tiln iri ale m iniş­ — dactilografe principale.
prezintă un program concret de acţiuni. sedă arma nucleară a obligaţiei dc a nu folosi trilo r dc externe sau ale reprezentanţilor spe­ Angajarea se face fn condiţiile prevăzute de H .C .M . nr.
Statele semnatare ale Declaraţiei consideră că această armă îm potriva statelor participante (a ciali. pe bază bilaterală sau m ultilaterală, con­
m ăsurile de întărire a securităţii in Europa pot astfel de zone şi altele ; tacte la cel mai înalt nivel Ele consideră că cele 952/1965.
şi trebuie să se realizeze, înainte de toate, în u r­ — încetarea zborurilor avioanelor străine cu expuse mai sus cuprind aspectele de bază ecle
mătoarele d ire cţii principale : bombe nucleare deasupra te rito riilo r statelor eu­ mai im portante, pentru asigurarea securităţii Combinatul mai angajează muncitori calificaţi, electricieni,
1. Statele reprezentate la Consfătuire cheamă ropene şi a in tră rii în porturile acestor state a europene. Ele sînt gata să discute şi alte propu­ macaragii şi strungari, muncitori necalilicaţi şi paznici.
toate statele europene să dezvolte relaţii de bună unor nave submarine şi de suprafaţă străine cu neri care au fost făcute sau pot fi form ulate în
vecinătate pe baza p rin cip iilo r independenţei şi arme nucleare la bord, scopul rezolvării acestei probleme de către o ri­ Pentru nefamitişti se asigură imediat cazare.
suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, 4 Avînd în vedere pericolul pc carc-l repre­ care stat. Cei care solicită angajarea, se pot adresa serviciului
neamestecului în treburile interne şi avantajului zintă pretenţiile nucleare ale R F G. pentru pacea In ceea ce priveşte participanţii la o aseme­
reciproc, pe baza p rin cip iilo r coexistenţei paş­ in Europa, statele trebuie să-şi îndrepte efortu­ nea discuţie, statele T ra ta tu lui de la Varşovia nu personal din C.S. Hunedoara str. Dr. Petru Groza, nr. 8, tele­
nice între state cu sisteme sociale diferite. Por­ rile spre excluderea posibilităţii ca R.F.G. să ob­ fac nici o excepţie. Este dc competenţa fiecărui fon 2.533 interior 42.
nind de la aceasta, ele se pronunţă pentru in ­ ţină accesul la arma nucleară, sub orice formă, stat să aleagă între participarea şi neparticipa-
tensificarea legăturilor economice şi comerciale, direct sau indirect prin interm ediul unor gru­ rea la discutarea şi rezolvarea problem elor eu­
pentru sporirea eontactclor şi form elor de cola­ pări dc state, la dreptul dc a dispune exclusiv ropene.
borare in domeniul ştiinţei şi tehnicii, al cu l­ sau dc a participa sub orice formă la dreptul dc Desigur, popoarelor nu le este indiferent ee
tu rii şi artei, precum şl in alte domenii care pre­ a dispune dc această armă De felul cum va fi curs politic va alege un stat sau altul : cores­
zintă noi posibilităţi dc cooperare intre ţările rezolvată această problemă depinde in mare mă­ punzător intereselor popoarelor europene spre
europene sură viito /u t popoarelor europene ca şi al altor pace şi securitate sau opus acestor interese. ÎNTREPRINDEREA DE EXPLORĂRI
Nu există domeniu de colaborare paşnică în popoare. In această problemă nu pot fi admise Statele reprezentate la consfătuire sînt con­
care statele europene nu ar putea să găsească măsuri parţiale. vinse că nici ţă rilo r din alte continente nu le este
posibilităţi pentru noi paşi reciproc “ avantajoşi- 5. Inviolabilitatea frontierelor constituie baza egal în ce direcţie evoluează problemele euro­
Dczvoltarca colaborării general europene face unei păci trainice in Europa. Interesele norm ali­ pene. Flacăra celor două războaie mondiale a iz­ MINIERE KUNEDOARA-OEVA
necesar ca toate statele să renunţe la orice fel de zării situaţiei din Europa cer ca toate statele, si­ bucnit pc păm intul european, dar ca a p trjo iit
discrim inări şi presiuni, fie ele politice sau eco­ tuate atît în Europa cit şi in afara continentului aproape întreaga planetă. Distrugeri şi je rtfe au
nomice. faţă de alte ţări, să colaboreze pe bază european, să pornească în acţiunile lor dc poli­ cunoscut m ulte ţări. inclusiv tari dc pe conti­ oferă spre vînzare din stocul disponibil de materiale
dc egalitate şi să stabilească relaţii normale in ­ tică externă de la recunoaşterea frontierelor exis­ nentele îndepărtate dc Europa. Dc aceea, orice următoarele:
tre ele. inclusiv stabilirea dc relaţii normale cu tente în realitate între statele europene, fro n ­ guvern preocupat de destinele păcii nu poate să S I L U E T E
ambele state germane. tiere statornicite după cel mai pustiitor război nu salute fiecare pas care duce la destindere şi - piese de schimb S.80;
Statornicirea şi dezvoltarea re la ţiilo r de bună din istoria om enirii, inclusiv a frontierei polo­ la însănătoşirea situaţiei din Europa, să nu sus­
vecinătate dintre statele europene cu orînduiri neze dc pr Odcr şi Ncissc si a frontierelor dintre ţină asemenea e forturi. - piese de schimb DT.54;
sociale dife rite pot face mai active legăturitc lor cele două state germane. Exprim indu-şi interesul pentru întărirea secu­ - rulmenţi diferiţi;
economice şi culturale şi prin aceasta să sporeas­ C. Reglementarea paşnică a problemei germane rită ţii europene, dorinţa de a participa la reali­
că capacitatea statelor europene de a aduce o corespunde intereselor păcii în Europa. Statele zarea paşilor corespunzători îndreptaţi spre a- - plăci stufit, oţeluri, cabluri electrice.
contribuţie eficace la cauza însănătoşirii situa­ socialiste reprezentate la consfătuire sînt gata ccst scop. ţările noastre sint convinse eâ este dc Feste prevedeţi
ţiei din Europa şi a dezvoltării respectului şi în ­ să-şi continue căutările pentru rezolvarea aces­ datoria tuturor statelor europene să-şi aducă
crederii reciproce. tei probleme Această rezolvare trebuie să tină contribuţia la rezolvarea problem elor de im por­
2. Ţ ă rile socialiste s-au pronunţat întotdeauna seama de interesele securităţii tuturor ţă rilo r in ­ tanţă mondială a căror reglementare ar influenţa
cu consecvenţă îm potriva îm p ă rţirii lum ii în teresate, ale securităţii Europei în ansamblu. fără îndoială în mod favorabil şi situaţia din Eu­ Intr-o scrisoare trim isă redacţiei,
blocuri sau alianţe m ilita re şi pentru înlăturarea O abordare constructivă a acestei probleme ca ropa. P rintre acestea se numără problemele asi­ tovarăşul ing. Nieolae Ciobotâ, d i­
p rim e jd iilo r pe care aceasta le im plică pentru şi a celorlalte aspecte ale securităţii in Europa gurării neamestecului in treburile interne ale rectorul în treprinderii „Marmura*'
pHcca şt securitatea generală. este posibilă numai pornindu-se dc la realităţi, statelor, interzicerii folosirii forţei sau amenin­ din Sim eria ne scrie: „m uncitorii, in ­ ATELIERELE R.M.R. SIMERIA
Ca răspuns la formarea grupării m ilitare agre­ şi în prim ul rînd dc la recunoaşterea faptului ţă rii cu forţa in re laţiile internaţionale, dezar­ ginerii şi tehnicienii întreprinderii
sive N .A.TO . şi la includerea in cadrul ci a G er­ existenţei celor două state germane — R epubli­ m ării. interzicerii folosirii armei nucleare şi alte noastre raportează realizarea planu­ vînd din stoc disponi bil fără repartiţie :
maniei occidentale, a fost încheiat Tratatul de cii Democrate Germane şi Republicii Federale măsuri im portante îndreptate spre înlăturarea lui producţiei globale pe semestrul 1
prietenie, colaborare şi asistenţă m utuală dc la Germane. In acelaşi tim p. pentru o astfel dc re­ pericolului unui conflict nuclear, lich idării d efi­ al anului cu trei zile mai devreme. — oţel arc canelal (arc 4 de 100*12);
Varşovia pact defensiv al unor state suverane glementare sînt necesare recunoaşterea fron tie­ nitive a colonialism ului în toate formele şl m ani­ La aceeaşi dată, producţia m arfă a — compoziţie inferioară Y Sn 10;
şi egale în drepturi, care constituie un instru­ relor existente si renunţarea dc către ambele festările sale, lich id ă rii bazelor m ilita re străine fost îndeplinită în proporţie de — compoziţie YPb 98 (bahnmetal);
ment de apărare a securităţii ţă rilo r participante state germane ia posedarea armei nucleare. de pc te rito riile altor state, dezvoltării colabo­ 105.20 la sulă, iar productivitatea — pînzâ hesian (de sac);
la Tratat şi a păcii in Europa. Participarea pc bază egală a celor două state ră rii economice internaţionale pe bază de egali­ m uncii în proporţie de 100 la sută.
Dar ţările participante la Tratatul dc la V ar­ germane la opera de dezvoltare şi întărire a re­ tate în drepturi. Din partea lor, statele reprezen­ La produsul fin it planul s-a depă­ — sfoară ambalaj;
şovia au considerat şi consideră că existenţa im ­ la ţiilo r de colaborare intcr-curopcanâ în diferite tate la consfătuire vor face şi pc v iito r tot ce de­ şit cu 15.7 la sută. S-a realizat de — carton asfaltat ;
pusă de forţele im perialiste agresive a blocurilor domenii dc activitate — politică, economică. Irh - pinde de ele pentru a contribui la rezolvarea cit asemenea, o economie suplimentară — pînzâ emeri ;
m ilitare si a bazelor m ilita re pe terito riu l altor nieo-ştiinţifică. cult urată — va permite clasei mai rapidă a acestor probleme mondiale. Ele la preţul de cost de 103.000 lei la — sodă caustică;
state reprezintă o piedică în calea colaborării m unciloaie ţărănim ii, intelectualităţii. întregii acordă o mare im portanţă în tă ririi Organizaţiei întreaga producţie marfă şi 11.000 lei — ţeavă construcţii de 35*3,5 ;
între state. Garanţia reală a securităţii şi progre­ populaţii să-şi aducă contribuţia, pc măsura po­ N aţiunilor Unite pc baza respectării cu stricteţe beneficii peste plan.
sului fiecărei ţâri europene o constituie nu exis­ sib ilită ţilo r şi capacităţii lor creatoare, alături dc a Cartei, a asigurării universalităţii O N.U.. pu­ — şuruburi mecanice;
tenţa grupărilor m ilitare, care nu corespund ten­ celelalte naţiuni europene, la cauza progresului nerii a ctivită ţii ci în concordanţă cu transfor­ — fitil lină cardatâ;
dinţelor contemporane sănătoase ale vieţii in te r­ şi păcii. m ările care au avut loc in lume, şi vor contribui — azbest placă şi frînghie i
naţionale. ci stabilirea in Europa a unui sistem In ceea ce priveşte unificarea ambelor state prin toate mijloacele la creşterea eficacităţii o r­ In excursie — Detexan ;
e ficirn l de securitate, bazat pe re laţii de egali­ germane, calea spre înfăptuirea acestui obiectiv ganizaţiei- in scopul m enţinerii păcii şi securi­ — email lac roşu;
tate $i respect reciproc intre toate statele conti­ trece prin destinderea încordării, apropierea tăţii generale şi al dezvoltării re la ţiilo r de prie ­
nentului. pe eforturile unite ale tuturor naţiu­ treptată între cele două state germane suverane tenie dintre popoare — seu topit ;
Recent, elevii clasei a îV -a de Ia
n ilo r europene. şi înţelegerea dintre ele. prin acorduri privind Statele semnalare ale prezentei Declaraţii sînt Şcoala generală din Teliuc, Însoţiţi — oţel rotund de 32 mm O L. 50;
Ţ ările semnatare ale prezentei Declaraţii con­ dezarmarea in Germania şi in Europa, pc baza gata să caute. împreună cu alte state, căi reci­ de învăţători, au făcut o excursie — rulmenţi, scule, abrazive şi metole dure, plăci ;
sideră că este coaptă necesitatea de a sc între­ p rincipiului că. in condiţiile realizării u n ifică rii proc acceptabile pentru consolidarea păcii in Eu­ prin O .NT. tare le-a o ferit ocazia — materiale electrotehnice ;
prinde măsuri pentru slăbirea, în prim ul rînd, a Germaniei, un astfel dc stat german unificat va ropa. Mic sint hotărilc să apere pc arena in te r­ — bandaje şi osii locomotive;
încordării m ilitare în Europa. Calea radicală fi un stat cu adevărat iubitor de pace, democra­ naţională pacea, colaborarea internaţională d in ­ să admire frum useţile regiunii. — piese outo;
P rintre altele, elevii au vizitat ca­
pentru aceasta ar fi desfiinţarea concomitentă a tic şi niciodată nu va mai prezenta un pericol tre state, coeziunea tu tu ro r forţelor Iubitoare de
alianţelor m ilita re existente; situaţia actuală face pentru vecinii săi şi pentru pacea în Europa. libertate şi progres, să lupte îm potriva agresiunii sa memorială „A urel V laicu". Fabrica — sticle nivel klingher;
„V id ra " şi Liceul din Orăştie. In drum
posibilă aceasta Guvernele statelor noastre nu 7. O marc însemnătate pozitivă ar avea-o con­ im perialiste, îm potriva p o liticii dc dictat şi vio­ spre Sebeş, elevii au trecut pe la — diverse piese de schimb pentru locomotive şî vagoane.
o dată au arătat că, in cazul încetării a ctivită ţii vocarea unei conferinţe gcncrnl-curopcnc pentru lenţă că s p iijin c cauza lib e rtă ţii, independenţei INFORMAT!! LA TELEFON 67 SIMERIA
alianţei nord-atlanticc. T ratatul dc la Varşovia discutarea problemelor referitoare 12 asigurarea naţionale şi progresului social. m orm întul scriito ru lu i Lucian Blaga
La Sebeş s-a vizitat parcul, fabrica
îşi pierde valabilitatea şi că locul lor trebuie securităţii în Europa şi la stabilirea unei cola­ Statele reprezentate la consfătuire sc adre­ de ciorapi „Sebeşul" şi fabrica „Că­
să-l ocupe un sistem de securitate europeană. borări gcncral-europenc. înţelegerea la care s-ar sează tuturor guvernelor şi naţiun ilo r europene, prioara".
Astăzi ele reafirm ă in mod solemn că sint gata ajunge la conferinţă ar putea fi exprim ată, spre tuturor forţelor păcii şi progresului dc pc conti­ De asemenea, a mai fost vizitată
pentru lichidarea concomitentă a alianţelor men­ exemplu, sub forma unei declaraţii europene cu nentul nostru — fără deosebire de convingeri Fabrica de hîrtîe din Petreşti. La A l­
ţionate. p rivire la colaborarea în interesul m enţinerii şi ideologice, politice sau religioase — cu apelul de ba lu lia am vizitat muzeul şi cetatea. DIRECŢIA REGIONALĂ DE PAZĂ CIVILĂ
Dacă insă statele participante la Pactul nord- în tă ririi securităţii europene. Intr-o asemenea a-şi uni forţele pentru ca Europa — unul din
allantic nu sînt încă gata să treacă la desfiin­ declaraţie s-ar putea prevedea obligativitatea centrele cele mai im portante ale civilizaţiei mon­ Această excursie, deosebit de in ­
ţarea completă a celor două grupări m ilitare, sta­ .statelor semnalare dc a se conduce in relaţiile diale — să devină un continent al colaborării structivă, a fost un nou prile j de a CONTRACTUALĂ DEVA
tele semnatare ale prezentei Declaraţii consideră dintre ele după interesele păcii, dc a rezolva m ultilaterale $i rodnice între naţiuni egale în vedea realizările frumoase din re­
raţional să sc realizeze încă dc pe acum o în­ problemele litigioase numai pc calc paşnică, de drepturi, un factor puternic de stabilitate, pace giune.
ţelegere privind lichidarea organizaţiilor m ili­ a avea consultări şi schimb de inform aţii în pro­ şi înţelegere in intreaga lume. înv. PUPĂZĂ LU C IA strada Dr. Petru Groza nr. 21
Şcoala generală Tcliuc are vacante următoarele posturi :
— un post juristconsult principal ;
— un post tehnician 1 (instructor principal);
“ un post armurier.
Studenţii Cen Tâ-!ai (R. P. Chine­ Noi sate electrificate
De asemenea angajează paznici pentru Deva, Hunedoara,
Mitingul de la Casa de cultură ză), Adam Maurice, reprezentant al Teliuc şi Petroşani (Paroşeni).
U n iu n ii studenţilor africani în Re­ In regiunea noastră se continuă Informaţii privind salarizarea se pot primi zilnic între orele
publica Socialistă România şi Louis cu succes lucrările de extindere a 7-15 la sediul Direcţiei de pază civilă contractuală, telefon 1122.
a studenţilor din Capitală luat cuvîntul, şi-au manifestat ener­ reţelei electrice în mediul rural.
Simon Cesin (Venezuela), care au
gic revolta faţă de crimele săvîrşite Zilele acestea au fost term inate
lucrările dc electrificare în satele
îm potriva poporului vietnamez. Ei Bucium, Sărăcsău, Ludeştiul de Sus. ÎNTREPRINDEREA # electromotor
împotriva agresiunii Statelor Unite au cerut cu ferm itate să se pună ca­ Ocolişul Mic şi Orâştioara de Sus.
păt imediat şi necondiţionat agre­
siunii americane în Vietnam, să fie TIMIŞOARA
retrase toate forţele m ilitare am eri­ dvA.lVAB£>Ul QeOU&UCH N- 4S75W
ale Americii în Vietnam niste, să se respecte dreptul sfînt al i- Z \
cane şi celelalte trupe întervenţio-
poporului vietnamez de a-şi hotărî 9*P erS n8taM
singur soarta, p o trivit voinţei proprii. 4SP1B4I0CUL DE PRAF Şl j f T
V ineri dupâ-amiază, sute de tineri Vietnam şi normele dreptului interna­ lum ii. Ne alăturam glasul de protest V o rb ito rii şi-au* exprim at calda sim ­ VENTILATORUL DE MASA H ' - 7
m uncitori şi elevi, din Capitală, stu­ ţional. Războiul barbar purtat de ei celor care, pe toate m eridianele glo­ patie şi solidaritate cu lupta dreaptă î n is iB *n e is
denţi români şi străini, participanţi va suferi o înfrîngeie totală. Poporul bului se ridică cu ferm itate în apă­ a poporului vietnamez, convingerea “ H sPIRATOPUL 0E PRAF
Ia un m iting care a avut loc la Casa vietnamez va învinge, vom lupta cu rarea cauzei sfinte a Vietnam ului. că victoria va fi de partea luî.
de cultură.a studenţilor, au condam­ hotârîre pină la victoria finală. El Susţinem cu toată hotârîrea poziţia P articipanţii la m iting au adoptat Ansamblul folcloric de cîntece şi . R E C O Q O ’ este d e s tin a t
nat cu vehemenţă războiul crim inal a m ulţum it P artidului Comunist Ro­ guvernului nostru faţă de bombarda­ o moţiune în care se spune printre dansuri „P eriniţa" — al Sfatului U2ULUI CASNIC Şl SEMI *
dus de S.U.A, îm potriva poporului mân,guvernului Republicii Socialiste rea de către aviaţia americană a 0- altele : Adunarea tineretului şi stu­ popular al oraşului Bucureşti, a e- iNOUSTRIAL . PtNTQU j
denţilor din capitala Republicii So­
fectuat mai multe turnee în peste
vietnamez. România, întregului popor român raşelor din R. D. Vietnam şi, alături cialiste România, condamnă cu tcată 12 ţâri ale lum ii. A rtiş tii români CURĂŢIRE A COVOARE IOD,/
Deschizînd m itingul. Marius Gu- pentru sprijinu l acordat poporului de întregul popor, cerem în modul tăria noile acte agresive întreprinse au dus pe meridianele globului, bo­ MOBILELOQ , h a i n e l o q , \
ran, membru al B iroului C. C. al vietnamez în lupta lui îm potriva co­ cel mai categoric să se respecte îm potriva Republicii Democrate găţia şi frumuseţea folclorului nos­
U.T.C., a arătat că prin noile lor acte tropitorilor. dreptul poporului vietnamez de a-si Vietnam — stat socialist, liber şi in ­ tru. P6RETUOQ , PRECUM Şl \
crim inale, agresorii încalcă cu cinism V orbind în numele tin e rilo r mun­ hotărî singur soarta. dependent, precum şi politica nefas­ La concursul de la Agrigento-Ita- pentou pulverizarea i
dreptul internaţional şi normele ele­ citori din Capitală, Ion Vrabie, lă­ Bombardarea centrelor populate tă de escaladare a războiului care lia, solii artei româneşti au cucerit DE LICHIDE SAU PRAFURI
mentare ale re la ţiilo r între state, îşi cătuş la uzinele „Vulcan" a arătat că din R. D. Vietnam, a spus studentul reprezintă un grav pericol pentru pa­ prem iul I şi macheta de aur a tem­ INSECTICIDE N fiN F L A - /^
consolidează ruşinoasa faimă de ja n ­ atacurile banditeşti ale aviaţiei ame­ M ihâiţă Strîmbeanu, constituie o cea lum ii. plului „Polux şi Castor", medalia de MAfclLE. ( f
darm internaţional, asumîndu-şi o ricane asupra oraşelor din R. D. V iet­ nouă crimă îm potriva unei ţâri su­ Fărădelegile ordonate de preşedin­ aur la Lisabona şi O rdinul M uncii
nam au um plut de nestăvilită mînie verane, o flagrantă încălcare a celor
gravă răspundere în fata om enirii. pe tinerii din întreaga ţară. Preţuind tele Johnson confirm ă că aşa-zisele clasa I în R. D. Vietnam. TEMTllATOOUL Ge MACA
El a exprim at hotâriren tineretului libertatea şi independenţa scumpă mai elementare norme ale re la ţiilo r declaraţii de intenţii paşnice ale Pretutindeni, solii artei româneşti SF UT(U2£A7A în LOCU­
din ţara noastră de a s p rijin i pinâ tuturor, a spus el, exprim hotârîrea internaţionale, o sfidare a conştiinţei W ashingtonului nu au urm ărit decît au dus cu ei m îndrîa şi vigoarea
ia capăt poporul vietnamez în lupta fermă a întregului tineret din Româ­ umane, un ultragiu adus civilizaţiei, înşelarea opiniei publice mondiale. dansurilor din M unţii Apuseni, vio i­ INŢE, 0IROUCI SAUMAGAZJ
lui dreaptă pentru libertate si inde­ ideii de progres. Agresorii americani Tineretul român, alături de între­ ciunea şi optim ism ul jo cu rilo r olte­ NE . SE UVBEAZÂ În OOUĂ
pendenţă îm potriva im perialiştilor nia de a sp rijin i cu toate puterile, îşi demască încă o dată faţa hidoasă, gul nostru popor înfierează cu m î­ neşti, originalitatea dansului bănă­ VAQIANT6 i
cotropitori. pînă ia capăt, lupta eroică a poporu­ încearcă să impună cu forţa rîn- nie pe agresori şi crim ele lor odioase, ţean, virtuozitatea căluşarilor şi m ult W .M .3, CU OOUA V'TEZE
lui vietnamez şi declarăm răspicat duieii dorite de ei, să menţină în
In cuvîntul său, Nguyen Ngoe Hun, voinţa noastră de a lupta la nevoie Vietnamul de sud un regim u rit de îşi exprim ă deplina solidaritate cu îndrăgitele dansuri din Moldova şi 0E CLOTATlE Ş» SUPORT
reprezentant al studenţilor din R. D. umăr la umăr cu poporul frate viet­ popor. Dînd glas gîndurilor şi senti­ lupta dreaptă a poporului şi tinere­ regiunea Bucureşti. OiN TA&L4
Vietnam care studiază în Republica namez pentru victoria cauzei lib e r­ mentelor studenţim ii române, el a tului vietnamez care îşi apără lib e r­ Cu un astfel de palmares „P eri­ W .m. 4 , CU O V'Te? Of /■
Socialistă România, a arătat că fie ­ tă ţii, u n ită ţii şi independenţei, îm po­ înfierat cu cea mai mare tărie agre­ tatea şi independenta patriei şi îl a- niţa", face în aceste zile un turneu
care pas pe care americanii îl fac în triva invaziei m ercenarilor americani siunea americană şi a cerut cu fe r­ sigură de sp rijin total în lupta sa in regiunea Hunedoara. Ieri, ansam­ [ QOTAŢIE Şl SUPOQT (j,
escaladarea războiului din Vietnam, Din imensele suferinţe pricinuite mitate încetarea imediată şi necon­ dreaptă. blul „P eriniţa" a fost oaspetele si- OIN SÎDMÂ . ■ U
va fi incontestabil respins, fiecare eroicului popor vietnamez, din cenu­ diţionată a bombardamentelor împo­ In încheiere, participanţii la m i­ derurgiştilor hunedoreni, unde a pre­ |rT ■ V ____: •• ’ • • r •• •
M â n ; ZkV
acţiune crim inală din partea lor va şa cu care au acoperit păm intul vie t­ triva R. D. Vietnam, retragerea tu ­ ting au vizionat un film documentar zentat spectacolul m uzical-coregrafic V L ^
prim i pedeapsa cuvenită. despre lupta poporului vietnamez „De la străbunii mei pînă la tine..,",
namez, a spus eleva Mihaela Giuşcâ, turor trupelor de pe teritoriu l V ie t­ îm potriva agresorilor americani. ia r astăzi, a rtiştii bucureşteni vor
Im perialiştii americani au călcat namului de sud, respectarea acordu­
încă o dată grosolan acordurile de agresorii americani obţin doar deza­ poposi în oraşul Deva cu acelaşi pro­
la Geneva din 1954 cu privire la probate, îşi atrag m inia crescîndă a rilo r de la Geneva. (Agerpres) gram.