Page 33 - Drumul_socialismului_1966_07

PAGI /V
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3583

D E C L A R A Ţ I E [ LICEUL DE COREGRAFIE DIN CLUJ

strada Moţilor nr. 5-7, telefon 17141
A N U N JA
ţinerea unor examene de selecţionare de talente în regiunea
cu privire Sa lofărîrea pecii şi securităţii în Europa Hunedoara în localităţile şi Ia datele indicate mai jos:
Alba lulia in 22 iulie 1966 ora 9-13 în localul Casei pio­
nierilor ;
Sebeş in 22 iulie 1966 ora 9-13 in localul Casei de cultură.
Se pot prezenta elemente talentate care au absolvit clasa a
1
(Urmare din pag. I) tare, atît a Pactului nord-adantic, cît şi a T ra ­ bleme care prezintă interes reciproc, de a con­ lll-a a şcolii generale şi vor urma în anul şcolar 1966-1967
tatului dc la Varşovia. In acelaşi tim p, ele de­ trib u i la dezvoltarea pc toate căile a legăturilor clasa a IV-a (de preferinţă băieţi).
la rii vigilenţei popoarelor, a fost folosit de fie ­ clară că m it tim p cit va exista blocul nord- economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale dintre
care dată un aparat uriaş de propagandă şi de­ atlantic şi cercurile agresive im perialiste voi clc. Declaraţia trcbuic.să fie deschisă pentru ade­ Se pot prezenta şi elevi din alte clase care au studiat balet.
zinform are. Popoarele se trezeau la reaiitate, atenta la pace in întreaga lume, ţările partici­ rarea tuturor statelor interesate.
insa abia atunci cînd piereau milioane de oa­ pante la T ratatul dc la Varşovia, pâstrindu-şi Convocarea conferinţei in problem a;securităţii
meni, clr.d oraşe şi 6atc înfloritoare se transfor­ trează vigilenţa, sînt hotărite să-şi întărească şi colaborării europene ar putea contribui la
mau in ruine. In era energiei atomice şi a rache­ forţa şi capacitatea lor dc apărare. crearea în Europa a unui sistem clc securitate co­
telor acest lucru nu mai poate fi permis pentru Totodată, noi considerăm necesar ca toate sta­ lectivă şi ar constitui un mare eveniment în is­
a treia oară. tele membre ale Pactului nord-atlanlic şi ale toria contemporană a Europei. Ţ ările noastre
Statele reprezentate Ia consfătuire militează cu T rata tului dc )a Varşovia, precum şi ţările care sînt gata să ia parte la o asemenea C onferinţă
hotărfre pentru realizarea cît mai rapidă a unor nu fac parte din nici o alianţă m ilitară să depună la orice dată convenabilă pentru celelalte state COMBINATUL SIDERURGIC
măsuri constructive pentru consolidarea securi­ eforturi pe bază bilaterală sau m ultilaterală în interesate, a til membre ale blocului nord-atlan-
tă ţii fu Europa. Ele sînt convinse că in condL scopul prom ovării cauzei securităţii europene. tic cît şi neutre. Ţ ările europene neutre ar putea,
ţiilc actuale există posibilitatea reală de a sc în ­ 3. In prezent capătă o mare im portanţă şi ast­ de asemenea, să joace un rol pozitiv în convoca­
treprinde astfel de paşi. Ele sînt gata ca în acest fel de măsuri parţiale îndreptate spre destinde­ rea acestei conferinţe. H U N E D O A R A
scop să colaboreze cu alte state. rea m ilitară pc terito riu l european, cum ar fi : Sc înţelege că ordinea de zi şi alte probleme re­
Crearea unor garanţii trainice pentru pacea şi — lichidarea bazelor m ilitare străine ; feritoare la pregătirea unei astfel de în tiln irl sau
securitatea Europei constituie o sarcină im por­ — retragerea tuturor trupelor de pc te rito riile conferinţe ar urma să fie stabilite de comun
tantă care reclamă participarea tuturor statelor a ilo r state, în lim itele frontierelor lo r naţionale ; acord de către toate statele participante, ţinfnd angajează de urgenţă :
europene, o dezbatere constructivă, dusă cu răb­ — reducerea in cadrul unor lim ite şi termene scama dc propunerile form ulate de fiecare d in ­
dare, a punctelor de vedere, in scopul realizării puse dc acord a efectivelor forţelor armate ale tre ele. — revizor contabil principal ;
unor soluţii care să întrunească adeziunea ge­ ambelor state germane : Ştatele reprezentate la consfătuire sînt gata să — economişti principali ;
nerală. — măsuri îndreptate spre îndepărtarea perico­ folosească şi alte metode accesibile pentru dis­
Ţ ările socialiste europene au prezentat în re­ lu lu i unui conflict nuclear : crearea de zone dc- cutarea problemelor securităţii europene : tra ta ­ — merceologi principali ;
petate rin d u ri propuneri fundamentate care re­ nuclearizatc şi asumarea de către puterile cc po­ tive pc canale diplom atice, în tiln irl ale m iniş­ — dactilografe principale.
prezintă un program concret de acţiuni. sedă arma nucleară a ohligaţici de a nu folosi trilo r de externe sau ale reprezentanţilor spe­
Statele semnatare ale Declaraţiei consideră că această armă îm potriva statelor participante la ciali, pe bază bilaterală sau m ultilaterală, con­ Angajarea se face in condiţiile prevăzute de H.C.M . nr.
m ăsurile de în tărire a securităţii in Europa pot astfel dc zone şi altele ; tacte la cel mai înalt nivel Ele consideră că cele 952/1965.
şi trebuie să se realizeze, înainte de toate, in u r­ — încetarea zborurilor avioanelor străine cu expuse mai sus cuprind aspectele dc bază cele
mătoarele dire cţii principale : bombe nucleare deasupra te rito riilo r statelor eu­ mai im portante, pentru asigurarea securităţii Combinatul mai angajează muncitori calificaţi, electricieni,
1. Statele reprezentate la Consfătuire cheamă ropene şi a in tră rii în porturile acestor state a europene. Ele sînt gata să discute şi alte propu­ macaragii şi strungari, muncitori necalificaţi şi paznici.
toate statele europene să dezvolte relaţii de bună unor nave submurinc şi de suprafaţă străine cu neri care au fost făcute sau pot fi form ulate în
vecinătate pc baza p rin c ip iilo r independenţei şi arme nucleare la bord. scopul rezolvării acestei probleme de către o ri­ Pentru nefamilişti se asigură imediat cazare.
suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, 4. Avînd in vedere pericolul pe carc-l repre­ care stat. Cei care solicită angajarea, se pot adresa serviciului
neamestecului în treburile interne şi avantajului zintă pretenţiile nucleare ale R.F.G. pentru pacea In ceea ce priveşte p a rticipanţii la o aseme­
reciproc, pe baza p rin cip iilo r coexistenţei paş­ în Europa, statele trebuie să-şi îndrepte efortu­ nea discuţie, statele T ra ta tu lui de la Varşovia nu personal din C.S. Hunedoara str. Dr. Petru Groza, nr. 8, tele­
nice intre state cu sisteme sociale diferite. Por­ rile spre excluderea posibilităţii ea K.F.G. să ob­ fac nici o excepţie. Este dc competenţa fiecărui fon 2.533 interior 42.
nind de la aceasta, clc se pronunţă pentru in ­ ţină accesul la arma nucleară, sub orice formă, stat să aleagă între participarea şi ncparticipa-
tensificarea legăturilor economice şi comerciale, direct sau indirect prin interm ediul unor gru­ rea la discutarea şi rezolvarea problemelor eu­
pentru sporirea contactelor şi form elor de cola­ pări dc slatc, la dreptul dc a dispune exclusiv ropene.
borare în domeniul ştiinţei şi tehnicii, al cul­ sau dc a participa sub orice formă la dreptul de Desigur, popoarelor nu lc este indiferent ce
tu rii şi artei, precum şi în alte domenii care pre­ a dispune dc această armă. Dc felul cum va fi curs politic va alege un stat sau altul : cores­
zintă noi posibilităţi dc cooperare intre ţările rezolvată această problemă depinde în marc mă­ punzător intereselor popoarelor europene spre
europene. sură viito ru l popoarelor europene ca şi al altor pace şi securitate sau opus acestor interese.
Nu există domeniu dc colaborare paşnică în popoare. In această problemă nu pot fi admise Statele reprezentate la consfătuire sînt con­ IITREPgW BEft* DE EXPLORĂRI
care statele europene nu ar putea să găsească măsuri parţiale. vinse că nici ţă rilo r din alte continente nu lc este
posibilităţi pentru noi paşi reciproc' avantajoşi. 5. Inviolabilitatea frontierelor constituie baza egal în ce direcţie evoluează problemele euro­
Dezvoltarea colaborării general europene face unei păci trainice în Europa Interesele norm ali­ pene. Flacăra celor două războaie mondiale a iz­ MjjjjEEE HUBEDOm -DEVA
necesar ca toate statele să renunţe la orice fel de zării situaţiei din Europa cer ca toate statele, si­ bucnit pc pămîntut european, dar ca a p îrjo lit
discrim inări şi presiuni, fie clc politice sau eco­ tuate u til in Europa cit şi in afara continentului aproape întreaga planetă D istrugeri şi jertfe au
nomice, faţă de alte ţări, să colaboreze pc bază european, să pornească în acţiunile lor de p o li­ cunoscut m ulte ţări. inclusiv ţări de pc conti­ oferă spre vînzare din stocul disponibil de materiale
de egalitate şi să stabilească re la ţii normale în ­ tică externă dc la recunoaşterea frontierelor exis­ nentele îndepărtate de Europa. De aceea, orice următoarele:
tre ele, inclusiv stabilirea dc re laţii normale cu tente in realitate in lrc statele europene, fro n ­ guvern preocupat de destinde păcii nu poate să S I L U E T E
ambele state germane. tiere statornicite după cel mai pustiitor război nu salute fiecare pas care duce la destindere şi - piese de schimb S.80;
Statornicirea şi dezvoltarea re la ţiilo r dc hună din istoria om enirii, inclusiv a frontierei polo­ la însănătoşirea situaţiei din Europa, să nu sus­
vecinătate dintre statele europene cu o rin d n iri neze de p'' Odor şi Ncissc şi a frontierelor dintre ţină asemenea eforturi. - piese de schimb DT.54;
sociale d iferite pot face mai active legăturile lor cele două state germano. E xprim indu-şi interesul pentru întărirea secu­ - rulmenţi diferiţi;
economice şi culturale şi prin aceasta să sporeas­ G. Reglementarea paşnică a problemei germane rită ţii europene, dorinţa de a participa la reali­
că capacitatea statelor europene de a aduce o corespunde intereselor păcii în Europa. Statele zarea paşilor corespunzători îndreptaţi spre a- - plăci stufit, oţeluri, cabluri electrice.
europene că-şi aducă Peste prevederi
contribuţie cficacc la cauza însănătoşirii situa­ socialiste reprezentate Is consfătuire sînt gala cest scop. ţările noastre sînt convinse că este dc
ţiei din Europa şi a dezvoltării respectului şi în ­ să-şi continue căutările pentru rezolvarea aces­ datoria tu turor statelor
crederii reciproce. tei probleme. Această rezolvare trebuie să ţină contribuţia la rezolvarea problemelor dc im por­
2. Ţ ările socialiste s-au pronunţat întotdeauna scama dc interesele securităţii tuturor ţâ rilo r in ­ tanţă mondială a căror reglementare ar influenţa
cu consecvenţă îm potriva îm p ă rţirii lum ii in teresate, ale securităţii Europei în ansamblu. fără îndoială în mod favorabil şi situaţia din Eu­ Intr-o scrisoare trim isă redacţiei,
blocuri sau alianţe m ilita re şt pentru înlăturarea O abordare constructivă a acestei probleme ca ropa. P rintre acestea se numără problemele asi­ tovarăşul ing. Nicolae Ciobotă, d i­
p rim e jd iilo r pc care aceasta le im plică pentru şi a celorlalte aspecte ale securităţii in Europa g u ră rii neamestecului în treburile interne ale rectorul În tre prin d erii „M arm ura"
pacea şi securitatea generală. este posibilă numai poinindu-sc dc l:i realităţi, statelor, interzicerii folosirii forţei son am enin­ din Simeria nc scrie; „m uncitorii, in ­ I ATELIERELE R.M.R. SIMERIA
Ca răspuns la formarea grupării m ilitare agre­ şi in prim ul rind dc la recunoaşterea faptului ţă rii cu forţa în relaţiile internaţionale, dezar­ ginerii şi tehnicienii întreprinderii
sive N.A T.O. şi la includerea în cadrul ei a G er­ existenţei celor două slatc germane — R epubli­ m ării. interzicerii folosirii armei nucleare şi alte noastre raportează realizarea planu­ vind din stoc disponi bil fără repartiţie :
maniei occidentale, a fost încheiat T ratatul de cii Democrate Germane şi Republicii Federale măsuri im portante îndreptate spre înlăturarea lui producţiei globale pe semestrul I
prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală de la Germane. In ucclaşi tim p, pentru o astfel dc re­ pericolului unui conflict nuclear, lich id ă rii defi­ al anului cu trei zile mai devreme. — oţel arc canelal (arc 4 de 100*12);
Varşovia pact defensiv a) unor state suverane glementare sînt necesare recunoaşterea frontie­ nitive a colonialism ului in toate formele şi m ani­ La aceeaşi dată, producţia m arfă a — compoziţie inferioară V Sn 10;
>i egale in drepturi, care constituie un instru­ relor existente şi renunţarea de către ambele festările sale, lich id ă rii bazelor m ilita re străine fost îndeplinită în proporţie de i — compoziţie YPb 98 (bahnmetal);
ment de apărare a securităţii ţă rilo r participante state germane la posedarea armei nucleare. de pc te rito riile altor state, dezvoltării colabo­ 105.29 la sută, iar productivitatea
la T ratat şi a păcii în Europa. Participarea pc bază egală a celor două state ră rii economice internaţionale pe bază de egali­ muncii în proporţie de 100 la sută. — pînzo hesîan (de sac);
Dar ţările participante la T ratatul dc la V ar­ germane la opera de dezvoltare şi în tărire a re­ tate în drepturi. Din partea lor, statele reprezen­ La produsul fin it planul s-a depă­ — sfoară ambalaj;
şovia au considerat şi consideră că existenta im ­ laţiilor de colaborare intcr-curopcană in diferite tate la consfătuire vor face şi pe v iito r tot cc de­ şit cu 15,7 la sută. S-a realizat de — carton asfaltat ;
pusă de forţele im perialiste agresive a blocurilor domenii dc activitate — politică, economică, tch- pinde dc ele pentru a contribui la rezolvarea cit afemenea, o economic suplim entată — pînzâ emeri ;
m ilita re şi a bazelor m ilita re pc te rito riu l ailor nico-ştiinţifică, culturală — va perm ite clasei mai rapidă a acestor probleme mondiale. Ele la preţul de cost de 103.000 lei la — sodă caustică;
xlalc reprezintă o piedică în calea colaborării muncitoare ţărănim ii, intelectualităţii. întregii acordă o mare im portantă în tă ririi Organizaţiei întreaga producţie marfă şi 11 000 lei
între state. Garanţia reală a securităţii şi progre­ populaţii să-şi aducă contribuţia, pe măsura po­ N aţiunilor Unite pe baza respectării eu stricteţe beneficii peste plan. — ţeava construcţii de 35*3,5 ;
sului fiecărei ţări europene o constituie nu exis­ sibilităţilor şi capacităţii lor creatoare, alături dc a Cartei, a asigurării universalităţii O.N.U., pu­ — şuruburi mecanice;
tenţa grupărilor m ilitare, care nu corespund ten­ celelalte naţiuni europene, la cauza progresului nerii a ctivită ţii ei în concordanţă cu transfor­ — fitil lină cardatâ;
dinţelor contemporane sănătoase ale vieţii in lc r- şi păcii. m ările care au avut loc în lume, şi vor contribui — azbest placă şi frînghie >
naţionalc. ci stabilirea în Europa a unui sistem In coca ce priveşte unificarea ambelor state prin toate mijloacele la creşterea eficacităţii o r­ în excursie — Detexan ;
eficient dc securitate, bazat pe relaţii dc egali­ germane, calea spre înfăptuirea acestui obiccliv ganizaţiei. in scopul m enţinerii păcii şi securi­ — email lac roşu;
tate şi respect reciproc in tre toate statele conti­ trece prin destinderea încordării, apropierea tă ţii generale şi a) dezvoltării re la ţiilo r dc prie­
nentului pc eforturile unite ulc tuturor naţiu­ treptată între cele două state germane suverane tenie d in lrc popoare. — seu topit ;
nilor europene. şi înţelegerea dintre ele. prin acorduri privind Statele semnatare ale prezentei Declaraţii sînt Recent, elevii clasei a iV -a de la — oţel rotund de 32 mm O l. 50;
Ţ ările semnatare ale prezentei Declaraţii con­ dezarmarea în Germania şi in Europa, pc baza gata să caute, împreună cu alte state, căi reci­ Şcoala generală din Teliuc, însoţiţi — rulmenţi, scule, abrazive şi metole dure, plăci ;
sideră că eslc coaptă necesitatea dc a se între­ p rincipiului că. in condiţiile realizării unifică rii proc acceptabile pentru consolidarea păcii in Eu­ de învăţători, au făcut o excursie — materiale electrotehnice ;
prin O .N T. care le-a oferit ocazia
prinde măsuri pentru slăbirea, în prim ul rind, a Germ anici, un astfel dc stat german unificat va ropa. Ele sînt hotărite să apere pc arena in te r­ să adm ire frum useţile regiunii. — bandaje şi osii locomotive;
încordării m ilitare în Europa. Calea radicala fi un stat cu adevărat iubitor dc pace, democra­ naţională pacea, colaborarea internaţională d in ­ P rintre altele, elevii au vizita t ca­ — piese auto;
pentru aceasta ar fi desfiinţarea concomitentă a tic şi niciodată nu va mai prezenta un perirot tre state, coeziunea tuturor forţelor Iubitoare de
alianţelor m ilitare existente; situaţia actuală face. pentru vecinii săi şi pentru pacea în Europa. libertate şi progres, să lupte îm potriva agresiunii sa memorială „A urel Vlaicu", Fabrica — sticle nivel klingher;
„V id ra ” şi Liceul din Orăştie, In drum
posibilă aceasta. Guvernele statelor noastre nu 7. O marc însemnătate pozitivă ar avcr.-o con­ im perialiste, îm potriva p o liticii dc dictat şi vio­ spre Sebeş, elevii au trecut pe la — diverse piese de schimb pentru locomotive şi vagoane.
o dată au arătat că, în cazul ineclării a ctivită ţii vocarea unei conferinţe gencral-curopene pentru lenţă. că s p iijin c cauza libertăţii, independenţei m orm întul scriitorului Lucian Blaga. INFORMAŢI! LA TELEFON 67 SIMERIA
alianţei nord-allantice. Tratatul dc la Varşovia discutarea problem elor referitoare la asigurarea naţionale şi progresului social. La Sebeş s-a vizitat parcul, fabrica
işi pierde valabilitatea şi că locul lor trebuie securităţii în Europa şi la stabilirea unei cola­ Statele reprezentate la consfătuire sc adre­ de ciorapi „Sebeşul" şi fabrica „Că
să-l ocupe un sistem dc securitate europeană. borări gencral-curopene. înţelegerea la care s-ar sează tuturor guvernelor şi naţiun ilo r europene, prioara”.
Astăzi ele reafirm ă în mod solemn că sînt gata ajunge la conferinţă ar putea fi exprim ată, spre tuturor forţelor păcii şi progresului dc pc conti­ De asemenea, a mai fost vizitată
pentru lichidarea concomitentă a alianţelor men­ exemplu, sub forma unei declaraţii europene cu nentul nostru — fără deosebire dc convingeri Fabrica dc hîrtie din Petreşti. La A l­
ţionate. p rivire la colaborarea in interesul m enţinerii şi ideologice, politice sau religioase — cu apelul dc ba lu lia am vizitat muzeul şi cetatea DIRECŢIA REGIONALĂ DE PAZĂ CIVILĂ
Dacă insă statele participante la Pactul nord- în tă ririi securităţii europene. Intr-o asemenea a-şi uni forţele pentru ca Europa — unul din
atlantic nu sînt ineă gata să treacă la desfiin­ declaraţie s-ar putea prevedea obligativitatea centrele cele mai im portante ale civiliza ţie i mon­ Această excursie, deosebit de in ­
ţarea completă a celor două grupări m ilitare, sta­ statelor semnatare dc o se conduce în relaţiile diale — să devină un continent al colaborării structivă. a fost un nou p rilej de a CONTRACTUALA DEVA
tele semnatare ale prezentei Declaraţii consideră dintre ele după interesele păcii, dc a rezolva m ultilaterale şi rodnice in tre naţiuni egale in vedea realizările frumoase din re­
raţional să sc realizeze incă de pe acum o în ­ problemele litigioase numai pc calc paşnică, dc drepturi, un factor puternic de stabilitate, pace giune.
ţelegere privind lichidarea organizaţiilor n iili- a avea consultări şi schimb dc info rm aţii în pro­ şi înţelegere în întreaga lume. înv. PUPĂZĂ LU C IA strada Dr. Petru Groza nr. 21
Şcoala generală Tcliuc are vacante următoarele posturi :
y— — — Bi ■ — ii — un post jurisfconsult principal ;
“ un post tehnician I (instructor principal);
— un post armurier.
Studenţii Cen Tă-lai (R. P. Chine­ Noi sate electrificate De asemenea angajează paznici pentru Deva, Hunedoara,
Mitingul de la Casa de cultură ză), Adam Maurice, reprezentant al Tcliuc şi Petroşani (Paroşeni).
U n iu n ii studenţilor africani în Re­ Informaţii privind salarizarea se pot primi zilnic intre orele
In regiunea noastră se continuă
publica Socialistă România şi Louis cu succes lucrările de extindere a I 7-15 la sediul Direcţiei de pază civilă contractuală, telefon 1122.
Simon Cesin (Venezuela), care au
a studenţilor din Capitală luat cuvîntul, şi-au manifestat ener­ reţelei electrice în mediul rural.
Zilele acestea au fost term inate
gic revolta faţă de crim ele sâvîrşite lucrările de electrificare în satele
îm potriva poporului vietnamez. Ei Bucium, Sărâcsău, Ludeştiul de Sus, IN T R E P R IN D E & E A . electrom otor
împotriva agresiunii Statelor Unite au cerut cu ferm itate să se pună ca­ Ocolişul Mic şi Orăştioara de Sus.
păt imediat şi necondiţionat agre­
siunii americane în Vietnam, sâ fie I TIMIŞOARA
retrase toate forţele m ilitare am eri­ dUVtVAQOUl QfPOdUClI N**.
ale Americii în Vietnam nîste, să se respecte dreptul sfînt al yvuxiuce si ^u/a^Qjxa.
cane şi celelalte trupe intervenţio-
poporului vietnamez de a-şi hotărî 4SPIEMTOQ4JL DC PRAF Şl
singur soarta, p o triv it voinţei proprii. tt VENTIL AT0P0L DC MASĂ
Vineri după-amiazâ, sute de tineri Vietnam şi noi mele dreptului interna­ lum ii. Ne alăturăm glasul de protest V o rb ito rii si-au* exprim at calda sim ­
m uncitori si elevi, din Capitală, stu­ ţional. Războiul barbar purtat de ei celor care, pe toate meridianele glo­ patie şi solidaritate cu lupta dreaptă în
denţi români şi străini, participanţi va suferi o înfrîngere totală. Poporul bului se ridică cu ferm itate in apă­ a poporului vietnamez, convingerea
la un m iting care a avut loc la Casa vietnamez va învinge, vom lupta cu rarea cauzei sfinte a Vietnam ului. că victoria va fi de partea lui. - A spiratorul oe praf
de cultură a studenţilor, nu condam­ hotărîre pînâ la victoria finală. El Susţinem cu toată hotărirea poziţia P articipanţii la m iting au adoptat Ansam blul folcloric de cîntece şi .R E C O Q D "este destinat
nat cu vehemenţă războiul crim inal a m u lţum it P artidului Comunist Ro­ guvernului nostru faţă de bombarda­ o moţiune în care se spune printre dansuri „P e rin iţa ” — al Sfatului UZULUI CASNIC Şl SEMI -
dus de S.U.A. îm potriva poporului mân, guvernului Republicii Socialiste rea de către aviaţia americană a o- altele : Adunarea tineretului şî stu­ popular al oraşului Bucureşti, a e- IKOUSTQIAL , PENTRU
vietnamez. România, întregului popor român raşelor din R. D. Vietnam şi, alături denţilor din capitala Republicii So­ fectuat mai multe turnee în peste CURAŢIPEA COV0AUC10Q,/
ale
12 ţări
lum ii A rtiş tii români
Deschizînd m itingul, Marius Gu- pentru sprijinul acordat poporului de întregul popor, cerem în modul cialiste România, condamnă cu toată au dus pe m eridianele globului, bo­ MOBILELOR , WAINELOQ, \
tăria noile acte agresive întreprinse
ran, membru al Biroului C. C. al vietnamez în lupta lui îm potriva co­ cel mai categoric să se respecte îm potriva Republicii Democrate găţia şi frumuseţea folclorului nos­
U.T.C., a arătat că prin noile lor nete tropitorilor. dreptul poporului vietnamez de a-şi Vietnam — stat socialist, liber şi in ­ tru. PEREŢILOR, PRECUM Şl \
crim inale, agresorii încalcă cu cinism Vorbind în numele tin e rilo r mun­ hotărî singur soarta. dependent, precum şi politica nefas­ La concursul de la Agrigento-rta- PENTQU PULVFQIZAREA ’
dreptul internaţional şi normele ele­ citori din Capitală, Ion Vrabie, lă­ Bombardarea centrelor populate tă de escaladare a războiului care lia, solii artei româneşti au cucerit DF LICHIDE SAU POAfUCl
mentare ale re la ţiilo r între state, îşi cătuş la uzinele „V ulcan" a arătat că din R. D. Vietnam, a spus studentul reprezintă un grav pericol pentru pa­ prem iul I şi macheta de aur a tem ­ INSECTICIDE N flNFl A />
consolidează ruşinoasa faim ă de jan­ atacurile banditeşti ale aviaţiei ame­ M ihăiţâ Strîmbeanu, constituie o cea lum ii. plului „Polux şi Castor", medalia de M A & 'LE . / /
darm internaţional, asumîndu-şi o ricane asupra oraşelor din R. D. V ie t­ nouă ciim â îm potriva unei ţări su­ Fărădelegile ordonate de preşedin­ aur la Lisabona şi O rdinul M uncii
nam au um plut de nestăvilită mînie verane, o flagrantă încălcare a celor
gravă răspundere în fata om enirii. tele Johnson confirm ă că aşa-zisele clasa I în R. D. Vietnam. îentilatoqul ce ma<;a
El a exprim at hotărirea tineretului pe tinerii din întreaga ţară. Preţuind mai elementare norme ale re laţiilo r declaraţii de in tenţii paşnice ale Pretutindeni, solii artei româneşti
din ţara noastră de a sp rijin i pină libertatea şi independenţa scumpă internaţionale, o sfidare a conştiinţei W ashingtonului nu au u rm ărit decit au dus cu ei niîndria şi vigoarea se UTILIZEA7A îh LOCU­
la capăt poporul vietnamez în lupta tuturor, a spus el, exprim hotărirea umane, un ultragiu adus civilizaţiei, înşelarea opiniei publice mondiale. dansurilor din M unţii Apuseni, v io i­ INŢE,0IQOUQI 5A U MAGAZI­
lui dreaptă pentru libertate si inde­ fermă a întregului tineret din Româ­ ideii de progres. Agresorii americani Tineretul român, alături de între ­ ciunea şi optim ism ul jo cu rilo r olte­ NE . SE LIVQEA7Â ÎN OOUÂ
pendenţă îm potriva im perialiştilor nia de a sp rijin i cu toate puterile, îsi demască încă o dată faţa hidoasă, gul nostru popor înfierează cu m î­ neşti, originalitatea dansului bănă­ vACIAnţe. 4
cotropitori. pînă Ia capăt, lupta eroică a poporu­ încearcă să impună cu forţa rîn- nie pe agresori şi cl imele lor odioase, ţean, virtuozitatea căluşarilor şi m ult -N/.M.3, CU DOUA VITE2 E
lu i vietnamez, şi declarăm răspicat duieli dorite de ei, să menţină în
In cuvîntul său, Ngu.yen Ngoc Hun, voinţa noastră de a lupta la nevoie Vietnamul de sud un regim u rît de îşi exprim ă deplina solidaritate cu îndrăgitele dansuri din Moldova şi OE DjOTATiE Ş» SUPORT
reprezentant al studenţilor din 11. D. umăr la umăr cu poporul frate viet­ popor. Dînd glas gîndurilor şi senti­ lupta dreaptă a poporului şi tinere­ regiunea Bucureşti. OiN TA Bl. A
Vietnam care studiază in Republica namez pentru victoria cauzei lib e r­ mentelor studenţim ii române, el a tu lu i vietnamez care îşi apără liber­ Cu un astfel de palmares „P eri­
Socialistă România, a arătat că fie­ tă ţii, u n ită ţii şi independenţei, împo­ înfierat cu cea mai mare tărie agre­ tatea şi independenţa patriei şi îl a- niţa", face în aceste zile un turneu , W .M .4, CU O V'TFZÂ Of
care pas pe care americanii îl fac în triva invaziei m ercenarilor americani. siunea americană şi a cerut cu fe r­ sigură de sp rijin total în lupta sa în regiunea Hunedoara. Ieri, ansam­ L QOTATiE Şl SUPOQT ,/
escaladarea războiului din Vietnam, Din imensele suferinţe pricinuite mitate încetarea imediată şi necon­ dreaptă. blul „P eriniţa" a fost oaspetele si- 0IN ’SÎQMÂ. \\
va fi incontestabil respins, fiecare eroicului popor vietnamez, din cenu­ diţionată a bombardamentelor împo­ In încheiere, participanţii la m i­ dcrurgiştilor hunedoreni, unde a pre­
acţiune crim inală din partea lor Va şa cu care au acoperit păm întul viet­ triva R. D. Vietnam, retragerea tu ­ ting au vizionat un film documentar zentat spectacolul mu2ical-coregrafîc
prim i pedeapsa cuvenită. despre lupta poporului vietnamez „De la străbunii mei pînâ la tine...",
namez. a spus eleva Mihaela Giuşcă, turor trupelor de pe teritoriul V iet­ iar astăzi, a rtiştii bucureşteni vor
Im perialiştii americani au călcat namului de sud, respectarea acordu­ îm potriva agresorilor americani.
încă o dată grosolan acordurile dc agresorii americani obţin doar deza­ poposi în oraşul Deva cu acelaşi pro­
gram.
la Geneva din 1954 cu privire la probare, îşi atrag mînia crescîndă a rilo r dc Ia Geneva. (Agerpres)