Page 35 - Drumul_socialismului_1966_07

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA t Primirea de căfre tovarăşul

Nicolae Ceauşescu

a tovarăşului Krste Ţrvenkovski

Sîmbâtâ, 9 iulie a. c„ tovarăşii kovski, membru al Com itetului Exe­
Nicolae Ceauşescu, secretar general cutiv al C C al U niunii C om uniştilor
al C.C. al P.C.R., Paul Niculescu-Mi- din Iugoslavia, care se află la odihnă
7,il, membru al Com itetului Executiv în ţara noastră.
şi al P rezidiului Permanent, secretar A fost de faţă Jakşa Petrîci, am­
al C.C. al P.C.R., Manea Mânescu, basadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucu­
membru supleant al C om itetului Exe­ reşti.
cutiv, secretar al C C al P C.R., M î- Cu acest p rile j a avut loc o con­
hai Dalea, secretar al C C. al P.C.R., vorbire caldă, tovărăşească.
au p rim it pe tovarăşul Krste Ţrven­ (Agerpres)

ANUL XVIII. NR. 3584 DUMINICA 10 IULIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI Prezentarea scrisorilor de acreditare de către
trimisul extraordinar şi ministru plenipotenţiar

Condiţie esenţială a înfăptuiri sarcinilor economice: ai Etiopiei în Republica Socialistă România

La 9 îuJie 1966, preşedintele Con­ a avut loc o convorbire cordială.
La ceremonia prezentării scrisori­
s iliu lu i de Stat al R epublicii Socia­ lo r de acreditare şi la convorbire au
liste România, Chivu Stoica, a p rim it
ORGANIZAREA SUPERIOARĂ pe trim isul extraordinar şi m inistru participat Grişore Geamănu, secreta­
rul C onsiliului de Stat, şi
George
plenipotenţiar al Etiopiei, Tekle Tsa-
d ik M ekurîa, care şi-a prezentat scri­
sorile de acreditare. Macovescu, adjunct al m in istru lu i a-
facerilor externe.
Tekle Tsadik M ekuria şi Chivu
A PRODUCŢIEI Şl VALORIFICAREA Stoica au rostit cuvintâri, după care (Agerpres)
I n e x c u r s i e
REZERVELOR INTERNE

Zeci de m ii de oameni ai muncii,
fel, in perioada celor şase luni au so­
în zilele de dum inică sau in perioada vizitatori din ţepă şi străinătate Ast­
concediilor de odihnă vizitează in sit in regiunea noastră peste 2 800 de
Recenta plenară a C om itetului şi creşterea gradului de mecanizare cadrul excursiilor organizate de excursionişti din ţară.
Central al P artidului Comunist Ro­ GHEORGHE C A LIN în parchete. O N T. Carpaţi, monumentele natu­
mân şi sesiunea M arii Adunări Na­ prim -secrctar al Com itetului regional In toate unităţile şi îndeosebi Ia rii. locurile istorice petrecînd clipe O afluenţă mare se semnalează şi
ţionale au dezbătut şi aprobat pla­ Hunedoara a] P C.It C. S. Hunedoara, C.C.V.J., U. V. Că- din partea tu riş tilo r din străinătate.
nul cincinal de dezvoltare a econo­ lan, U, M. Cugir, „30 Decembrie", plăcute. Pînă în prezent în regiunea Hune­
In perioada celor şase luni din a-
miei naţionale pe perioada 1966- Trustul m inier Deva, întreprinderile cest an au plecat in excursie peste doara au poposit 783 de turişti ve­
1970 — vast şi m inuţios program de întreprinderile miniere din Hunedoa­ miniere Barza şi Hunedoara. I.C S H. n iţi dc peste hotare.
La odihnă şî tratam ent au plecat
activitate constructivă al poporului ra şi Barza, Com binatul carbonifer s-au stabilit măsuri de întărire a 27.300 de oameni ai muncii din re­ prin O.N T. cca. 1.200 de persoane.
giunea noastră.
nostru pe drum ul în flo ririi m u ltila ­ Valea Jiului. Uzina „V ictoria* Câlan, serviciilor de concepţie, repartiza­ Frumuseţile regiunii Hunedoara, a-
terale a României socialiste. Aşa Fabrica chimică din Orâştie, Uzi­ rea Judicioasă a cadrelor tehnico- trag la rîndu-le un num ăr mare de A. MURESAN
cum arăta tovarăşul N i c o l a e nele mecanică şi „30 Decembrie'* inginereşti pe secţii, sectoare şi corespondent j
C e a u ş c s c u in cuvîntul rostit la Cugir, Fabrica de produse refractare schim buri, precum şi de îm bunătă­
plenară, planul cincinal pe anul din Alba Iulin, „Ardeleana" Alba ţire a activită ţii de organizare a
19GG-1970 „sintetizează coordonatele Iulia, Fabrica de hîrtie Petreşti. Pla­ muncii.
principale ale p o liticii partidului în nul producţiei globale Ia industria O preocupare mai susţinută au a- S i m p o z i o n
etapa actuală, reflectă direcţiile fun­ locală a fost realizat in proporţie de vut organizaţiile de partid, sindica­
damentale ale dezvoltării României 104,2 la sută, iar în industria coope­ le şi U.T C. in ce priveşte folosirea
stabilite de Congresul al IX -lca in ratistă 108,1 la sută. mai deplină a tim pului efectiv de Peste patru sute de oameni, a flaţi de aprecierea tu tu ro r spectatorilor.
vederea continuării pe o treaptă su­ Realizări frumoase s-au obtînut şi lucru, îm bunătăţirea disciplinei m un­ la odihnă şi tratam ent în staţiunea Această manifestare a fost între­
perioară a procesului de desăvârşi­ pe linia în d e p lin irii planului de in­ cii şi a celei tehnologice. Ca urm a­ Geoagiu-Băi, au participat la un in ­ gită de un reuşit program artistic la
re a construcţiei socialiste". vestiţii. In anul acesta a existat o re s-au ied vis m ult absenţele nemo­ teresant simpozion pe tema ; „Nicolae care .şi-au dat concursul a rtişti ama­
Planul cincinal — rezultat al ana­ preocupare mai susţinută pentru a- tivate de la lucru, avariile şi abate­ întreprinderea „M arm ura* Simeria. In clişeu, aspect de ta depozitul lorga — viaţa şi opera". Pregătit şi tori ai Casei raionale de cultură din
lizei aprofundate a con d iţiilor şi re­ sigurarea cu documentaţii a obiecti­ rile de la normele de tehnica se­ unde. pentru moment doar, îşi găsesc loc de adăpost blocurile masive prezentat de către profesorul Ion Du­ Orâştie.
surselor economiei noastre naţionale, velor ce urmează a se executa şi cu rită ţii muncii. Totuşi, în această de marmură aduse din carierele dc la Ruşchîţa, Moneasa, Căprioara, m itru, de la Liceul „A urel Vlaicu" V IR G IL BETEA
a intregii experienţe dobîndite in crearea unor condiţii mai bune pen­ direcţie, mai sînt încă rezerve şi Bampotoc etc. Foto: I. TFREK din Orăştie, simpozionul s-a bucurat corespondent
dezvoltarea planificată a ţă rii — con­ tru grăbirea ritm u lu i lucrărilor. Pe este necesar să manifestăm în con­
cretizează sarcinile fiecărei ram uri, regiune planul de investiţii a fost tinuare o grijă deosebită pentru va­
regiuni şi întreprinderi pe întreaga realizat în prim ul semestru în pro­ lorificarea lor.
perioadă şi pentru fiecare an în par­ porţie de 43,5 la sută, iar la con- M erită să fie subliniată activita­
te, tinînd seama de proporţiile ge­ strucţii-m onlaj 47,1 la sută. Pe şan­ tea organelor şi organizaţiilor de
nerale de dezvoltare a economiei. In tierele fu rn a lu lu i nr. 8 şi Fabricii de partid, a colectivelor de muncă din b ilu l m agazinului forestier din Po-
acest fel se creează posibilitatea con­ dolom ită de la C. S. Hunedoara, unităţile economice ale regiunii, pen­ C E R I N J E LE I iana Răchiţelei se aprovizionează,
cretă şi reală de a se asigura toate Trustului m inier Deva. Uzinei de tru îm bunătăţirea calităţii produse­ după spusele lui, „rar, dar bine"!
condiţiile realizării ritm ice a sarci­ preparare a m inereurilor de la Te- lor. Dînd viaţă m ăsurilor stabilite Şi cum se întîm plă de obicei in ast­
n ilo r de plan, sporirii continue a iiuc, Uzinei chimice Zlatna. la des­ de Comitetul regional de partid, m un­ fel de cazuri, n-au lipsit nici sur­
producţiei şi productivităţii muncii, chiderea noilor mine din Valea Jiu ­ cito rii. inginerii si tehnicienii din în­ prizele neplăcute. O parte din a li­
reducerii preţului de cost şi creşte­ lui şi întreprinderea „Căprioara" treprinderi şi de pe şantierele de T IM P U L U I LIBER mente s-au depreciat şi alterat.
rii re n ta b ilită ţii u n ită ţilo r noastre e- Sebeş lucrările sînt avansate, ca li­ construcţii au îm bunătăţit tehnolo­ V rînd să-şi ferească propria piele,
conomice. tatea lor este din ce în ce mai bună, gia de fabricaţie, au în tă rit exigen­ responsabilul a pus totuşi în vîn-
Oamenii muncii de pe cuprinsul ia r activitatea mai eficientă. ţa faţă de propria lor muncă. La in ­ zare această marfă.
regiunii Hunedoara sînt chemaţi să Succesele înscrise pe graficele în­ dicaţia biroului Com itetului regional Mecanicul de fierăstrău, Gheor­
aducă o contribuţie im portantă la în­ trecerii socialiste sînt simbolul hăr­ de partid, multe comitete şi organi­ In ziua în care am fost oas­ Intr-o asemenea situaţie nu e de întreprinderii. Aşa s in t: „îndrum ă­ ghe Mircea şi toţi cei cu care am
făptuirea acestui program de muncă niciei şi entuziasmului cu care s-a zaţii de partid din întreprinderi cum peţii forestierilor din Dobra m irare că la cabanele din parche­ torul fu nicularistului", „îndrum ăto­ stat de vorbă, ne spuneau câ apro­
constructivă pentru dezvoltarea mai m uncit în fiecare secţie şi sector, sînt cele de la C. S. Hunedoara, s-a în lim p la t să plouă. Aşa că tele Sâlâtruc şi Poiana Răchitclei, rul mecanicului de fierăstrău", „în ­ vizionarea cu pîine se face o dată
puternică a bazei materiale a so­ în fiecare unitate industrială. Uzina „V ictoria" Călan, U rina me­ pe stâpînii m unţilor i-ani găsit oamenii îşi petrec timpul... stînd. drum ătorul sortatorului" şi altele. pentru 10-12 zile Ce se întîm plă
cialism ului şi creşterea bunăstării Ca urmare a acţiunilor si' măsuri­ canică din Cugir, Uzina chimică în repaus, la cabane. In dor­ Oamenii îşi exprim ă nedumerirea cu plinea aşa dc veche, mai ales
materiale şi spirituale a întregului lor întreprinse de Comitetul regio­ Zlatna, Fabrica de produse refrac­ mitoare sau pc prispa cabane­ şi cu p rivire la caravana cinemato­ vara, este lesne de înţeles. O apro­
popor. Una din condiţiile realizării nal de partid pentru îm bunătăţirea tare Alba, Fabrica de hîrtie Petreşti, lor, se încing ad-hoc discuţii Unde sînt ziarele grafică. vizionare mai ritm ică cu alim ente
cu succes a sarcinilor cincinale o a ctivită ţii economice în scopul reali­ au analizat pe larg posibilităţile de aprinse. Se pun întrebări de — Anul acesta n-a fost pe la noi şi piine este 6 problemă a cărei re­
constituie îndeplinirea şi depăşirea zării ritm ice a sarcinilor de plan la îm bunătăţire a ca lită ţii şi au a p li­ tot soiul. De obicei, tema dis­ decît o singură dată — ne in fo r­ zolvare nu suferă nici o aminare.
tuturor indicatorilor planului de pro­ toţi indicatorii şi la toate în tre p rin ­ cat măsuri menite să ducă la obţine­ c u ţiilo r este cam aceeaşi : via­ mează m uncitorul Toan Petru.
ducţie pe anul 1966. Experienţa do- derile, organele şi organizaţiile de rea unor produse cu caracteristici ţa de zi cu 2l. Intrăm în dis­ şi revistele?
bîndită pînă acum, munca plină de partid, conducerile întreprinderilor, superioare. In fiecare întreprindere, cuţie. Obligaţii nescrise
energie ce se desfăşoară zi de zi in s-au preocupat îndeaproape de asi­ sub îndrumarea organelor şî organi­ Lăcaşul lui
întreprinderi, dovedesc că obiective- gurarea co n d iţiilo r tehnico-materia- zaţiilor de partid, organizaţiile de Aflăm că la nivel de în tre p rin ­ t
le puse în faţa noastră sînt pe de- Ie necesare bunei desfăşurări a pro­ sindicat şi U.T.C., conducerile tehni­ Condiţiile dere există 322 dcabonam ente la M u ncito rii forestieri au la dispo­
nţin realizabile. In prim ul semestru cesului de producţie în toate com­ co, au făcut din calitatea producţiei dife rite ziare, reviste şi periodice ziţie cabane spaţioase, curate si
e.I acestui an toate întreprinderile partim entele, au urm ărit zilnic felul obiectivul principal al întrecerii so­ de specialitate. Esculap-închis chiar aprovizionarea este bună.
şi-au îndeplinit şi depăşit planul la în care se realizează sarcinile de cialiste, au creat condiţii pentru a de destindere Dar, pe lingă acestea, omul are ne­
p rin cip a lii indicatori. Planul produc­ plan şi ori de cîte ori s-au iv it gre­ face drum tot mai larg in iţiative lo r Cu toate insistenţele noastre, ne-a voie şi de altceva. O inform are maî
ţiei globale a fost realizat in pro­ utăţi au luat operativ măsuri pentru valoroase şi metodelor noi de m un­ fost insă im posibil să găsim la una Cîţiva m uncitori aşteaptă de mai operativă cu evenimentele interne
porţie de 102.8 la sută, producţia a le înlătura. că. îm bunătăţirea c o n d iţiilo r de din cabanele vizitate, măcar un e- multă vreme !a uşa dispensarului. şi internaţionale, un ziar, o carte
muncă a adus schimbări şi in via­
marfă fabricată 102,6 la sută, pro­ O atenţie deosebită s-n acordat Organele şi organizaţiile de partid, ţa forestieri lor. T im pul liber capă­ xem plar din sutele de abonamente. Ion M iluţă face un tratam ent ce proaspătă, nu sint amănunte de ne­
ducţia m arfă vîndută şi încasată îm bunătăţirii organizării producţiei colectivele de muncă din regiunea tă aceeaşi semnificaţie şi in v îrfu l M aistrul de parchet Petre Juravle trebuie adm inistrat la oră precisă, glijat. Faptul câ la o cabană apa­
101,4 iar productivitatea muncii 103,2 şi punerii în valoare în mai mare Hunedoara au dobîndit o experien­ m untelui ca şi la oraş. După o zi posedă un exemplar din tabelul a- A lt pacient, din neatenţie, şi-a s tri­ ratul de radio este monopolul şe­
1 a sută; au fost depăşite cu 1,4 la măsură a rezervelor economice exis­ ţă bogată în îndeplinirea indicatori­ de muncă, forestierii sim t nevoia bonamentelor. Ce folos insă că cei v it un deget. Ambele cazuri sînt fu lu i de parchet şi îl ţine sub cheie
sută sarcinile de liv ră ri la export. tente în unităţile noastre. Astfel, la lor de plan pe prim ul semestru al să folosească tim pul liber într-un care au dat banii nu le primesc. urgente. Cine să le vină in ajutor in biroul său, sau că la altă ca­
sanitar Gheorghe
dacă oficiantul
Pe cinci luni s-au obţinut 40 m ilioa­ C. S Hunedoara au fost luate o sea­ acestui an. Dar sarcinile ce ne re­ mod plăcut şi folositor. Deşi se află de faţă şi preşedintele bană cu 50 de m uncitori (Poiana
ne lei economii suplimentare Ia pre­ mă dc măsuri privind creşterea in ­ vin din planul cincinal sînt sporite, com itetului sindicatului, nimeni nu Bălăneanu lipseşte de la dispensar, Răchiţelei II) nu există nîci un a-
zile in şir?
ţu l de cost şi 27 milioane lei bene­ dicilor de utilizare ai furnalelor şi iar îndeplinirea lor necesită luarea Ca de obicei, gusturile şi prefe­ poate spune unde rătăcesc ziarele. parat de radio, iar ziare nu se p ri­
fic ii peste plan. cuptoarelor M a r t i n , eliminarea celor mai eficiente măsuri din par­ rinţele sînt îm părţite, dar cu toţii Misterioasă dispariţiei Şi ea se re­ Din intim plare.dn ziua respectivă mesc de loc, creează multe nem ul­
Pe ansamblul regiunii s-au produs ştrangulărilor din ajustajele lam i- tea fiecărui colectiv de muncă, lată sînt de acord că tim pul liber tre­ petă în fiecare zi. era acasă, dar consumase atita a l­ ţu m iri. Lipsa unei legături mai
prste plan 21.000 tone fontă. 15.000 noarelor, perfecţionarea tehnologiilor de ce este necesar ca experienţa a- buie astfel folosit incit să le facă Enigma revistelor o dezlegăm noi. cool că nu se mai putea ţine pe p i­ strînse între conducerea în tre p rin ­
tone oţel, 10 000 tone laminate fin i­ de fabricaţie a oţelurilor de ru l­ cumulatâ, metodele bune şi in iţia ti­ viaţa mai plăcută, să Ic creeze bună Din cele trei exemplare dîn „Re­ cioare. După multă insistenţă reu­ derii şi parchetele forestiere, se
te. 38 000 tone cărbune. 26.000 tone menţi, silicios şi alte oţeluri specia­ vele valoroase, să fie consolidate şi dispoziţie de lucru Cu unele ex­ vista pădurilor", nici una nu aju n­ şim să pătrundem în dispensar. râsfrînge şi asupra muncii. N-ar Ci
minereu de fie r marfă, 15 maşini- le La Uzina mecanică din Cugir s-a dezvoltate, să facem din ele un bun cepţii. insă, ei nu prea au posibili­ ge în parchetele forestiere. Un e- Dezordinea şi m urdăria contrastau lip s it de im portanţă, ca in zilele
de repaus, să fie organizate în tîl-
unelte, 480 maşini de spălat rufe, trecut la o repartizare mai raţională al tuturor. Realizările obţinute să tăţi de petrecere utilă a tim pului xem plar intră în fondul documen­ izbitor cu destinaţia acestei clădiri, n iri cu m uncitorii pe diferite teme.
1 350 maşini de cusut, 13.000 m c. a lu ciu lu i pe fa m ilii de piese, ma­ constituie baza de plecare spre suc­ liber. Cite o expunere lungă şi tar al intrepr nderii unde poate fi unde curăţenia si igiena trebuie să
Cu mai m ult interes şi bunăvo­
buşteni, 1.700 m c. cherestea, 167 to­ şini şi oameni, s-au întreprins ac­ cese şi mai frumoase, pe măsura plictisitoare, rar adaptată la speci­ consultat de toţi cei interesaţi fie prin excelenţă la loc de frunte. inţă ar putea fi aduşi m uncitorii,
ne zinc, 77 tone plumb, 63 tone cu­ ţiu n i pentru folosirea mai deplină sarcinilor ce ne sînt încredinţate 'de ficul m uncii lor, şi sporadicele în- Foarte bine! Dar atunci care este Se fac e fo rtu ri serioase pentru p rin rotaţie, la Dobra să vizioneze
pru şi im portante cantităţi de alte a m aşinilor-unelte cu program şi partid şi guvern. tîln iri cu specialiştii din alte do­ raţiunea că celelalte două exempla­ înfiinţarea şi dotarea unor astfel de film e. Com itetul raional pentru cu l­
produse, in valoare de 145 milioane semiautomate. In unităţile miniere Una din rezervele deosebit de im ­ menii, nu schimbă m ult monotonia re stau la serviciul producţie şi la puncte sanitare, chiar în inim a tură şi artă Ilia ar putea programa
tim pului liber.
lei. s-a îm bunătăţit tehnologia de ex­ portante pentru sporirea productivi­ com itetul sindicatului? m unţilor. Atitudinea de sfidare şi deplasarea de fo rm aţii artistice de
De menţionat este faptul că depă­ tracţie şi preparare, s-au aplicat mă­ tăţii muncii o constituie creşterea In 6 luni s-au ţinut doar 4 con­ Aceeaşi destinaţie nepotrivită o lipsă de interes din partea ofician­
şirea planului de producţie s-a ob­ suri de creştere a gradului de meca­ continuă a ind icilor de utilizare ai ferinţe, iar în ultim ele două luni au şi revistele „M obila". „Industria tului Gheorghe Bălăneanu, nu tre­ am atori in parchetele forestiere.
M aistrul Constantin M itru de la în ­
ţin u t în întregime pe seama creşte­ nizare a lu cră rilor în abataje, îm ­ agregatelor, utilajelor şi m aşinilor despre aşa ceva nici măcar n-a fost lem nului". „In ve n ţii şi inovaţii". buie tolerată. Asistenţa sanitară in treprinderea de construcţii forestie­
rii produ ctivită ţii muncii. bunătăţirea şi extinderea norm ării existente De aceea, conducerile în­ vorba. In multe din cele opt biblioteci vo­ astfel de îm prejurări este mai ne­ re, şantierul Dobra, era de părere
Cu realizări deosebite se prezintă muncii. La întreprinderile forestie­ treprinderilor, sub îndrumarea or- In general, se Iasă totul pe sea­ lante lipsesc cărţi şi manuale de cesară ca oriunde.
colectivele C om binatului siderurgic re accentul s-a pus pe folosirea ra­ ma oamenilor fără a Ii se crea strictă u tilita te practică. Ele există câ ar fi bine să se organizeze şi
Hunedoara, Trustului m inier Deva, ţională a mecanismelor din dotare (Continuare în pag. a 3-a) condiţii de folosire a tim pului liber. în mai m ulte exemplare la sediul unele excursii prin O.N.T.
Prisosilă Cu mai m u lt interes şi preocu­
pare din partea celor puşi să re­
zolve aceste cerinţe legitime, se pot
Satul e aşezat în căuşul dealuri­ 1966 încheiat. P o trivit indicaţiilor, meca­ Conducîndu-se după deviza câ face lu cru ri frumoase.
lor Cu toate acestea de pe plat­ s e c e r i ş nizatorii fac o nouă gresare a p rin ­ mai bine să prisosească decît să nu
forma unde se aliniază intr-o geo­ cipalelor organe ale maşinilor. Este ajungă, Damian Terteci, responsa­ SEBASTIAN TR U TA
m etrie perfectă complexul zooteh­ un bun prilej de a consemna şi cîte-
nic, poţi cuprinde ru privirea panora­ va im presii ale mecanizatorilor. Pen­
ma la n urilor bogate ale cooperato­ tru inceput are cu vin lu l llisiu Bâ-
rilo r din Râhâu. In aşteptarea sece­ PUTEREA DE ATRACŢIE A LANURILOR iescu. Agenda cetăţeanului
rişului spicele de grîu de pe cele — Lucrez de m ulţi ani împreună
420 hectare se unduie în bătaia soa­ cu mecanizatorii Vasile Bîscă şi
relui de iulie. V orbim de griu pem Gheorghe Ghena. Fiecare recol­ In scopul unei mai asemenea, magazinul
tru că orzul a şi luat drum ul ham­ le patru combine trăgeau brazdele burea. In urma com binelor au intra t nizatori lucrează nestinjeniţi la exe­ tă am tuat-o de la semănat şi bune deserviri de la Nucşoara se a- este acela câ începînd
cu luna iulie, la ma­
barelor. Pregătită cu migală şi is­ de finiş. Rabatoarele aliniau in faţa agregatele compuse din tractoare şi cutarea arăturilor. Este prevăzut ca pînă la recoltat. Aşa s-a intîm - flâ într-un stadiu a- gazinul de confecţii
cusinţă în decursul a trei anotim ­ cuţitelor spicele bogate, pe pla tfo r­ piese de balotat paie. Rînd pe rînd, pe 20 de hectare să se însămînţeze plat şi cu cele 72 hectare cu Reţeaua comercială vansat. După cum ni pentru bărbaţi „Ele­
puri, recolta de orz a răsplătit din me se înmulţeau sării, iar paiele râ- suprafeţele recoltate sînt eliberate plante furajere în cultură dublă. orz. Trebuie să recunosc că şi a cooperaţiei de con­ s-a spus, acest maga­ gant" din Deva, se
plin eforturile cooperatorilor. La se­ mîneau culcate pe miriştea care a- de baloturile de paie, iar alţi meca­ Capitolul „recoltatul orzului" a fost la strinsul orzului în frunte s-a si­ sum cunoaşte pe zi ce zin va fi pus în func­ vor găsi confecţii la
diul cooperativei am surprins mo­ tuat Vasile Bîscă. Au fost zile cînd a trece o tot mai mare ţiune cît mai repede, ultim a probă.
m entul cînd in planul dc producţie „b ă tu t' şi cite 17 tone boabe Se pa­ dezvoltare. Prin g ri­ mai ales că se află pe
se completau o parte din ru b rici­ re câ el ştie să lucreze mai bine cu ja U niunii regionale a un traseu turistic, la Minunat Ioc
le cu realizări. Am reţinut cifra oamenii de pe platform ă şi cu cei cooperativelor de con­ intrarea în Retezat, de atracţie
2725 kg orz la hectar. Cum s-a a- care încarcă saci în autocamion. Fie­ sum si a conducerii spre cabana Pietrele.
juns aici ? Completările necesare care m inut e scump şi am văzut că cooperativelor, în u l­ Cine vizitează par­
le prim im de la inginerul Ioan Teo­ nici în lan Vasile Bîscă n-a avut mai tim u l tim p au fost Noutăţi clin comerţ cul dendrologic din
m ult ca două-trei opriri, pe rînd noi... modernizate o serie
dora Sim eria, râmîne plă­
— La noi, cultura orzului a ocupat Pină la strinsul recoltei de grîu de magazine. Astfel, îm bunătăţirea a- cut surprins de ceea
au fost
modernizate
nu mai e m ult. Preşedintele Petru
o suprafaţă de 72 hectare. încă din Floca, şi inginerul Ioan Teodoru, v i­ magazinele de textile provîzionării popu­ ce vede. Intr-adevăr,
toamnă, imediat după însămînţare zitează mereu lanurile luînd probe din Haţeg şi Orâştie. laţiei cu cele mai noi pe lingă faptul câ
s-a acordat o mare atenţie întreţine­ pentru a putea începe secerişul [a magazinele alim enta­ produse stă în centrul poţi petrece cîteva
rii lanurilor Fazial s-au aplicat şi re cu autoservire şi atenţiei u n ită ţilo r a- ore de destindere, aici
îngrăşăminte chimice, iar lucrările tim pul optim. Toan Constantin, in ­ încălţăm inte din H a­ parţinînd com erţului poţi adm ira o serie
structor al
com itetului
raional de
de p liv it au fost executate din vre­ partid spunea că recolta e bună, iar ţeg şi altele Aspectul de stat Arest lucru de arbori, animale,
me astfel ca bviruienile să nu poată a reieşit şi dintr-o flo ri ele. Parcul din
peste puţine zile tractoriştii şi coo­ acestor unităţi de des­ convorbire avută cu Simeria se întinde re
influenţa cu nim ic buna dezvoltare peratorii vor lua din nou cu asalt facere este m ult mai t o v a r ă ş a F.leonora o suprafaţă de pr<te
a plantelor. In ce priveşte recoltatul lanurile cîmpiei. In aşteptarea aces­ atrăgător, cumpără­ Ştefannvici de la D i­ 60 hectare. A rboretu­
trebuie spus că orzul este cea mai tui eveniment mecanizatorii s-au re­ torii avind posibilita­ recţia comercială re­ l u i din Asia. A m e ri­
tras in „tabără" pentru a face, „toa­ tea să fie deserviţi in gională. lată re ne-a ca, Africa, A ustralia
gingaşă cultură. Cînd nu l-ai strins
leta" maşinilor. Sînt combineri cu cele mai bune con­ declarat : si Europa care se a-
la tim p poţi înregistra pierderi se­ experienţă. Acum execută gresarea d iţii. — La ora actuală flă în parcul dendro­
rioase. De aceea, pentru a evita scutu­ cadranelor şi a tobelor, verifică ra­ O atenţie deosebită cum părătorii pot găsi logic stîrneşte cu­
rarea. noi am inceput secerişul im e­ batoarele, axele elicoidalr, reglează se acordă si construi­ în magazinele de spe­ riozitatea Tot aici se
magazine
rii de noi
diat ce lanurile au ajuns în faza de contrabâtătoarele. Pe scurt, ei vor să comerciale. Tn cu rînd cialitate. printre alte­ află un vultur, urşi,
le. frigidere voiaj, sa­
fazani, păuni, căpri­
pîrgâ şi s-a m uncit cu toate forţele m m pună totul la punct pentru a asiguna vor maî fi date in fo­ coşe Deriniţ-’ . aparate oare etr.
pinâ la slringerea ultim ului bob... recoltatul g riulu i în condiţii cît mai losinţă alte două ma­ de radio ru tranzis­ Parcul poate fi v i­
Această ultim ă bătălie am surprin­ *1 i> bune. gazine universale cu tor! tip „M amaia* şi zitat în fiecare zi. Cei
bufete la Livadia, ra­ altele care vin în grupuri,
s-o într-una din dim ineţile trecute ionul Haţeg şi Sîntim - Un alt lucru pe ca­ primesc şi explica ţii­
In punctul num it „Lunca de jos". Ce- La cooperativa agricolă dc producţie din Răhău se recoltează ultim ele hectare cu orz. I. M AN EA bru, raionul Alba. De re vreau să-1 spun le necesare.