Page 36 - Drumul_socialismului_1966_07

PAGINA A 2-A

P O P A S ATITUDINI
De la Pui, continuăm drum ul pe m alul pr.imei doine, unde ne continuare, ajungem Ia Peştera de
nostru pe şoseaua asfaltată ce duce instalăm bagajele în barcă şi o la Tecuri, una dintre cele mai fru ­
BULZUL CALCAROS COPII spre Petroşani. însoţiţi de o echipă pornim alunecînd pe suprafaţa li­ moase peşteri din ţara noastră.
de speologi de la In stitu tu l de speo­ niştită a apei, Apropiindu-ne de Intrarea ni se pare puţin p rim i­
VÎLCANUL DE ViRSTJI MARE logie „E m il Racoviţă" din Bucureşti. din cauza co lţu rilo r de stincă ce a- dine de peste 5 m pe care-1 cobo-
m alul opus, atenţia ni se măreşte
toare, avînd form a unui aven a-
De la Livadia, părăsim şoseaua în-
dreptîndu-ne spre drum ul ce duce par la suprafaţa apei. Uităm de o- rîm cu aju to ru l unei scări de lemn
Din oraşul Brad o luăm pe In parcul oraşului Deva, un în satul Ponor şi apoi in Ohaba Po­ boseală şi de necazurile călătoriei şi frin g h ii. In fundul acestei mici
şoseaua ee duce spre Abrud, colţ a fost rezervat copiilor norului. Numele ponor ni se pare de îndată ce ajungem în faţa bogă­ prăpăstii se deschide gura peşterii,
trecind p rin satul Ţarăţel, prin Acolo este, cum s-ar spune, sem nificativ. In slavoneşte el în­ ţiei de frum useţi naturale ascunse prin care pătrundem in lumea sub­
Gurabarza, Crişcior, Zdrapţi, lumea lo r Au la dispoziţie d i­ seamnă peşteră. De fapt, intrăm in ­ în scoarţa păm intului, oglindite de pământeană, rece şi ostilă la înce­
M ihăileni şi Buceş. La peste ferite in s ta la ţii: l e a g ă n e , tr-o legiune carstică cu numeroase apa lin iştită a dolinelor. Cele mal put. Dar, după ce ne acomodăm cu
500 m deasupra serpentineloi discuri rotitoare, scări etc., peşteri şi doline interesante şi frumoase ni se par întunericul şi ne încumetăm să pă­
pasului Buceş—Vilcan, cumpă­ unde îşi petrec o mare parte a aproxim ativ 1 km de ultim e ­ variatele concreţiuni parietale. In trundem mai adînc in peşteră —
nă a apelor între Crişul A lb din tim pul zilelor de vacanţă. L le case ale satului, la cotitura tim pul călătoriei subterane speolo- în tovărăşia prietenoasei lăm pi de
şi Arieş, se ridică maiestuos, Se întîm plă insă ca joaca a- defileului Ohabei, ne apare deo­ logii ne destăinuiesc că explorarea carbit — oboseala ne este ră s p lă ti
m inunatul bule calcaros — V îl- ccastn frumoasă şi nevinovată dată gura peşterii Şura Mare de la acestei peşteri este la început şi că tă din plin de bogăţia frum useţi­
canul, monument nl naturii, să fie tulburată de... copii de Ohaba Ponorului, num ită şi Peşte­ cercetările cursului apei şi a peşte- lo r subterane. Ni se deschid în faţa
care străjuieşte din înălţim ea vîrstă marc. De fapt este vo r­ ra Marc, monument al naturii, m ar­ ochilor coridoare şi săli deosebit de
celor 1266 m ai săi, drum ul ba de unii tineri şi chiar de cată de o despicăturâ uriaşă în stin- bogat şi va ria t îm podobite cu con­
m oţilor dintre Brad şi Abrud. unii oameni mai virstn ici, care ca de calcare jurasice înaltă de creţiuni din calcar transparente, in ­
Sub raport geologic, acest îşi amintesc de anii copilăriei Vedere din portul Drezda (R.D.G.) vreo 40 m. P E Ş T E R ILE colore, sau colorate în nuanţe ce
muote este o clipă calcaroasă, şi dînd impresia că o fac în Drum ul prin apă devine din ce variază între roz pastel, roşu şi
cu caracter recital zoogen-co- glumă, dau copiii la o parte de Fotografie trim isă de AUR EL D U LA în ce mai greu din cauza bolovani­ violaceu. D intre acestea, cele mai
raligjen, avînd textura în ban­ pe leagăn şi se aşează ei, pasă­ lor alunecoşi, acoperiţi cu o bio- atrăgătoare ni se par cristalele de
curi calcaroase masive, stra­ mite să vadă cum este cînd dermă vegetată, dar, după escala­ calci tă, num ite cristal ictite, de cu­
tificate, de culoare gălbui-ce- te legeni. darea mai m ultor blocuri m ari, a- DE PE VALEU loare roşcată-străvezic, precum şi
nuşiu, cu numeroase resturi o r­ Uneori, noaptea, tineri şi t i­ CURIOZITĂŢI jungem sub bolta peşterii. Aci apa stalactitele şi stalagm itele de mă­
ganice aglutinate. In unele din nere care au dansat pînă n- este liniştită , form ind un Inc pe rim i variate, splendide dom uri de
aceste calcare se găsesc nume­ tunci la „Perla C etăţii", dau care nn-1 putem trece fără barcă. prelingcre, coloane, bazinaşe cu
roase u r m e le fosile caracte­ buzna în paie şi pun stăpînire Tem peratura aerului ca şi a apei apă (gururi), care ascund în ele o
ristice pentru fauna de corali pe colţul acesta, rezervat copii­ CAPREI E domestice ale băştinaşilor ROBERT DURTOM (1577— /(W0). este de 7 8 grade C. Din interiorul STRESULUI interesantă faună cavernicolă ac­
care au generat straturi u ria ­ lor. Fie că sînt sub influenţa ku rumba din Camerun se împrăştie de autorul britanic al ..Anatomiei melan­ peşterii vine un curent răcoros. vatică. Cea mai frumoasă sală care
şe în m ările calde ale Mezo- băuturii, fie că nu, îşi încear­ îndată ce cineva încearcă srt le strîn- coliei". suferea de crize acute de de­ Speologii colectează d ife rite a- ne-a fascinat rămîne, însă, „Camera
gă Intt-o (urmă. In schimb, dacă ni­
zoicului. că puterile cu instalaţiile de meni nu se ocupă de ele. caprele se presiune si nu se liniştea decit pe nimale mărunte dc pe pereţii peş­ rii care constituie la un loc un sis­ roşie" care oferă o panoramă ne­
Acest bulz calcaros, cu stîn- aici, degradindu-le. Poliy Bridge (Podul Nebuniei) din Ox­ m aiîntâlnită, ce se proiectează pe
Ce-î de făcut cu aceşti „co­ întorc in liccarc noapte, docile, la a- ford si ascultind certuiile dintre bar­ terii (specii de colembole, diptere, tem subteran lung de cîţiva km,
cile-i abrupte şi pleşuve, se un fond de cristale p urpurii. Din
încadrează armonios in peisa­ p ii" de vîrstă mare ? Desigur, dăpostul lor. cagii. păianjeni), îar de pe sub pietre, voi- continua depunerile cristaliform e nu lipsesc
ju l înconjurător şi oferă largi nu-î vorba de a angaja un paz­ miriapode, isopode, coleoptere şi y \ junşi în Baru Mare. o pornim hclietitcle, iar cristalele ce atîrnă
perspective, de o incontestabi­ nic. Doar fiecare om are o con­ acaricni. După aceea trecem lacul spre est, pe o potecă, înspre din tavan, de form ă cubică şi de o
lă frumuseţe în toate d ire c ţii­ ştiinţă. Că a unora nu funcţio­ //V REGIUNEA pădurii bavareze din CAPITOUNE PLA7.A — o piaţă din destul de uşor, dnr, la capăt, două Tecuri, pentru a vizita o nouă peş­ limpezim e perfectă, sînt unice în­
le : spre nord. M untele Mare nează în pas cu vrem urile c iv i­ Germania occidentală, invilaţiile de Roma — are un pavaj construit în a- blocuri mari de stincă ne obligă să teră ocrotită, situată la vreo 10 km, tre cele găsite în alte peşteri din
în culmea versantului sting al Pie­
din masivul B ihorului, spre lizate pe care Ie trăim , este a- căsătorie sint desenate cu cretă pe nut 1940, dar cate a iosl desenat de tragem pe deasupra lor. cu funiile, ţara noastră.
nord-est Detunata, A brudul şi devărat. Tocmai de aceea, sîn- uşa casei lamilici invitate. O persoa­ Micite langcfo. Desenul marelui artist jj barca de caut iuc şi ruesneii Pe o trosului.
Cîmpenii, iar spre sud, în ză­ tem cu to ţii datori să-i facem nă olicială din sat desenează o ramu­ htsese pierdut timp de 376 de ani. lungime de 150 m, sub înălţimea După vreo 2 orc, în tim p ce tra ­ $i această peşteră este incomplet
rile îndepărtate apar crestele să înţeleagă că vremea copi­ ră dc mirt, scrie alături data cunu­ ic acestei bolţi înfiorătoare, un curs versăm o păşune în pantă, făge­ studiată din punct de vedere bio-
m unţilor Retezat. lăriei lor a trecut. BRIGANDUL Itancez. Tanton Car- vijelios de apă alunecă peste blocuri te închise sau exploatate, ajungem spcologic, deşi s-au descoperit,
niei .şi, eventual, suma solicifată ca şi lespezi de piatră în cascade de la locul num it Tecuri, im portant deja, uncie noutăţi ş tiin ţifice (eo-
I T. G II. PAVEL louchc, a evadat în 17 ani (1690—
dar <lc nuntă. 1707) de 26 de ori din temniţa „Cha- un zbucium şi de un vacarm asur­ punct de exploatare a pădurilor. leopterul endemic, Sophrochaeta da­
teler din Paris In cc/c din urmă, el zitor. Galeria o cotcşte apoi spre Dc aci, urm ăm un hăţiş, prin pă­ cica); explorarea şi cercetarea a-
a Josl pus tn libertate, pentru că au­ dreapta, şi lum ina zilei ne pără­ durea deasă a versantului sting, cesteia se va face, însă, în viitor.
torităţile nu dispuneau de o închisoa­ seşte. înaintăm pe sub această bol­ care ne conduce pînă la creastă şi Ing. T R A I AN IACOB
tă şi ajungem după un scurt tim p
re din care el să nu poată evada.
de unde, urm înd un drum lung în
1 M U z m c Inscripţii dacice
Dacii cunoşteau scrisul? — lată o
întrebare care a frâm întat m ult pe
istorici. Cu toate că Dio Cassius. vor­
bind despre războaiele rom anilor cu
dacii, aminteşte că D om iţian a trim is
senatului o scrisoare prim ită d<? la
Decebal. nu au fost descoperite pro­
bele materiale care să ateste folosi­
rea scrisului la daci
De-abia cu p rile ju l cercetării com­
plexului de cetăţi dacice din M u nţii
Orăştiei, asemenea probe au fost
scoase la lumină. Pe blocurile de cal­
car ce constituiau cindva balustrada
unei terase, au fost semnalate in ­
scripţii dacice — cite două-trei li­
tere pe fiecare bloc, în alfabet gre­
cesc.
Pe unele blocuri s-au semnalat şi
litere latine, ceea ce înseamnă că
era folosit şi acest alfabet. Marea
descoperire făcută mai tirziu, in ­
scripţia „Decebaius per Scorilo" de
pe un vas de ceramică, dovedeşte
că la un moment dat se folosea frec­
vent a lfa b e tu l'la tin pentru texte în
lim ba dacă.
In fotografie: Hloc de calcar cu
inscripţii dadicc aflat la Muzeul re­
gional Deva.
T I.
r ArAon Foto: I T E I» K

S criito ru l-n aturalist
australian
TAINA „CELOR Simpson a adresat a u to rită ţilo r din oare posibil ca p rin hipnoză sau au­ a um blat peste foc mai lin iş tit de-
tosugestie să se împiedice carboni­
cît ceilalţi şi chiar mai încet de­
zarea suprafeţei
ci t ei.
epiteliale a pielii
F iji rugăm intea de a-i trim ite un
In tim pul experienţei concluden­
eşantion de piatră folosita de locui­
încă să realizeze
to rii insulei Mbenga, pe care a stu­ de către foc? tn orice caz, nimeni te transmise la televiziunea engle­
a-
nu a reuşit
diat-o cu mare atenţie. Concluzia a ceasta ză, tem peratura tăciunilor a atins
CARE CALCÂ fost că piatra nu este diatom it, ci riei cunoscătorilor obiceiurilor fi- 800 grade C. Cu toate acestea, H li­
Pe de altă parte, p o triv it m ărtu­
sai n a străbătut poteca de 4 m în
andezit — rocă vulcanică compactă.
Interesant că tem peratura acestor jiene, ritu a lu l „vila vila ire vo " şi-a 1,6 secunde, iar Edcoolc — în 1,8
pietre, măsurată în tim pul ritu a lu ­ pierdut în mare măsură caracterul secunde. N ici unul dintre ei nu a
lui „vila vila ire vo ", s-a dovedit a fi
său in iţia l şi exclusiv, iar persoa­
căpătat arsuri.
ALBUM DE CARICATURI PE J E R A T I C 4 4 de 500-600 grade Celsius. nu se află in stare de extaz religios m ător fenom enul:
Price a interpretat în felul u r­
nele care participă la acest ritual
fată cum explică revista austra­
liană „W alkabout" enigma îm blîn- sau de hipnoză. „Experienţele la care am asistat
z ito rilo r focului. P o triv it profesorului Waterstone, au dovedit o dată pentru totdeau­
— Cu o lună înainte de ceremo­ cheia enigmei „călcării pe jeratic" na că pentru a călca pe jeratic nu
Insuliţa Mbenga — de numai 30 lui. Şi acolo, în mîlu) de pe fundul nie, localnicii încep să adune un a- trebuie căutată şi în antrenament. este nevoie de capacităţi fizice ex­
n um it fel de liane, pe care le usu­
traordinare sau stări psihice deo­
Prin antrenament, omul se poate o-
km p — este situată în dreptul ţă r­
B U Ş E T . m ului sudic a) insulei V jti-Levu, apei, lin ă ru l a prins înlim plâtor... că la foc, iar apoi le pisează, si bişnui treptat, fără prea m ultă d i­ sebite, fără să mai vorbim de ma­
un spiriduş.
cca mai mare din arhipelagul F iji — Dă-mi drum ul — s-a rugat praful îl amestecă cu sucul unei ficultate. să reziste la o tem peratu­ gie neagră... Orice om hotărît şi
(Oceania). Lagune frumoase, golfu- spiriduşu| — şi eu am să te învăţ alte plante necunoscute Sc obţine ră care ni se paie insuportabilă. cu încredere în sine, care are pre­
leţe, plaje cu nisip coralier alb cn să calci pe jeratic un lichid brun, asemănător cu ca­ Locuitorii insulelor din Oceanul Pa­ zenţă de spirit, poate fără nici un
zăpada, plantaţii de cocotieri cu Dai', T ui N’kualita nu l-o crezut feaua. T im p de cîteva zile, cei ce cific umblă toată viaţa desculţi, pericol să păşească pe o suprafaţă
ciorchini grei de fructe legănate de pc spiriduş. Atunci, acesta a săpat urmează să participe la ritual îşi călcînd pe nisipul de coral încins de încinsă pină la 800 grade C. Tot
rafalele vînturîlor ce suflă dinspre in păm int o groapă în chip de va­ ung cu regularitate trupul şi p i­ soare, în tim p ce un european nu secretul constă în atingerea de foar­
ocean... Aşa se prezintă insuliţa tră şi a um plut-o cu bolovani, pes­ cioarele cu această soluţie, care este este în stare să facă desculţ nici un te scurtă durată a fiecărui picior
Mbenga, insula trib u lu i savau, adi­ te care a îngrăm ădit lemne şi le-a fără îndoială un anestezic puternic. pas pe acest nisip P rin urmare, a- de tăciunii încinşi, durata plim bă­
că a „celor care calcă pe jeratic". dat foc. După cîtcva ore, cind lem­ Ca rezultat, atunci cînd calcă pe firm ă el, „pragul d urerii" in sulari­ rii netrebuind să depăşească doi
Pe pajiştea dc lingă sat se sa­ nele au ars, spiriduşul l-n luat de pietrele încinse, ei nu simt nici o lor este considerabil mai înalt de- paşi de flecare picior".
i S , î pă un „lovo" — groapă rotundă cu mină pc Tui şi l-a dus la „lovo".
diam etrul de 5 m şi adincimen dc
Au trecut de cîtcva ori peste pie­
& JM S , y 1 m, pc fundul căreia se aşează trele încinse şi nu li s-a întîm plat
buşteni uscaţi şi vreascuri, iar dea­
nimic.
supra o grămadă de bolovani ne­ — Ei — a spus Tui — te-aî ţ i­
tezi. Şi iată că rugul cu pietre se nut de cuvînl. Am să-ţi redau li­
aprinde. El arde 8-10 ore, pină cînd bertatea durere şi nu capătă arsuri... cît cel obişnuit. Să adm item că este Dar dacă pa rticipanţii la expe­
bolovanii netezi se încing la alb — Iţi mulţumesc — a răspuns Substanţele anestezice pot, înti -a- aşa, dar cum se poate explica a- rienţele lui Price nu au făcut mai
M a rto rii oculari povestesc că este spiriduşiri bucuros. In schimb. îţi devăr, am orţi un tim p durerea, dar tuncî o serie întreagă de cazuri m ult de 3-4 paşi, fijie n ii şi indienii
pur şi sim plu im posibil să te apro­ voi dărui puterea magică de a căl­ ele nu feresc nicidecum pielea de cînd pe pietrele încinse, a lături de fac cile 10-20 de paşi si fntr-un
pii de un asemenea „lovo". ca pc jeratic şi nu numai ţie, ci şi arsuri — au declarat adversarii a- l'ijieni. calcă şi europeni — băi baţi ritm mai lent, iar indienii din Su-
— Hei. cînd ţi-am spus „dă o fugă şi tc uită în bufet", m-am gîndît O dogoare insuportabilă emană urm aşilor tăi cestei teorii. Ca dovadă, ei au dat şi femei — şi de cele mai multe ori rinam dansează chiar pe tăciuni în­
la cel din bucătărie! din groapă. Dacă arunci o creangă De atunci, savau sînt singurii oa­ exemplul „b iftccu lu i care nu simte iui se aleg cu nici un fel de arsuri? cinşi. Atunci?
de palm ier proaspăt tăiată peste meni din lume care posedă acest durerea" şi care s-a frip t excelent O asemenea experienţă a fost fă­ S-ar părea că răspunsul adevărat
pietre, ea şe aprinde instantaneu şi dnr minunat... pe aceleaşi pietre, im ediat după ce cută de un englez, colonelul Gad- să fie cel pe care îl dă un am eri­
arde ca o făclie. De fapt. locuitorii insulei Mbenga oamenii au călcat pe ele jolui, împreună cu a lţi trei euro­ can, dr. Caw din Florida. El a cu­
— Vutu-ooo! se înşeală în această privinţă. In Adepţii teoriei nu s-au dat bă­ peni. El a descris-o ulte rio r în re­ tezat să calce în faţa colegilor săi,
Strigătul asurzitor ii face pe toţi India şi în Ce.vlon. în Africa şi A- tuţi După a firm a ţiile lor, unsonrea vista „Polinesian Journal". oameni de ştiinţă, pe o tablă de
sa tresară. Şeful ceremonial ului se mei ica de Sud, în Polînezia şi ţă­ extrasă din ierburi are şi alte pro­ Cum se explică că ei nu au păţit fie r încinsă la roşu, apoi a atins cu
apropie de „lovo", din colibe ies rile arabe se întîlnesr îm blinzitori prietăţi: ea acoperă pielea cu un n im ic’ Răspunsul la această în tre ­ lim ba un fie r de călcat încins.
alţi cîţiva oameni purtind fustiţe ai foeiţjui. Cum se explică arest strat subţire asemănător azbestului. bare a încercat să-l dea fizicianul ...Răsfoind o dată un manual
3 3 scurte din frunze de pandanus, cu­ dar uim itor? Cu ajutorul ei, africa nii din trib u l englez Marr.v Price. El l-a in vita t vechi de fizică, editat încă la sfir-
nuni şi ghirlande de flo ri m ultico­ Tim p de vreo 80 de ani, ştiinţa vakimbu din A frica Centrală de­ chiar la Londra pe cunoscutul fa­ şitul secolului trecut, dr. Caw a dat
* 1 ‘ / î î lore. Ei intră lin iş tiţi cu picioarele a încercai să dezlege taina ritu a lu ­ monstrează trucuri şi mai u im i­ chir indian Ahmed Husain, cu care de o descoperire uitată, denumită
goale în centrul vetrei, pe o mică lui fijia n „vila vila ire vo " şi a altor toare: ei îşi freacă faţa şi trupul cu a făcut o serie de experienţe inte­ „efectul Leidenfrost". Dacă torni
ifcf— /. v
platform a din bolovani încinşi Cu asemenea ritu a lu ri de călcat pe je­ tăciuni încinşi, muşcă bucăţi de resante. Intr-un şanţ lung de apro­ o picătură dc apă fierb in te pe o
paşi rari. măsuraţi, păşesc pe m ar­ ratic. lemn arzînd si chiar — dacă este xim ativ 4 m au fost arse cinci tone suprafaţă metalică puternic încinsă,
ginea gropii „lovo", o înconjoară Eminentul om de ştiinţă am eri­ să-i credem pe m artorii oculari — de lemn de stejar, 500 kg cărbune ea nu se evaporă instantaneu şi nu
şi tot atît de lin iş tiţi o părăsesc. în ­ can, dr. M m m illan. a încercat p ri­ îşi bagă capul tim p de 20 de m i­ de lemn amestecat cu 18 1 de para­ curge, ci, luin d form a unei bile tu r­
tregul ritual . vilavila irevo " — sal­ mul sa explice acest ritual şi a a- nute in vatra cu pietre încinse la fină şi 50 de exemplare din ziarul tite, începe să se rostogolească re­
tul in vatră — durează aproxim a­ juns la concluzia că pietrele încinse roşu. „Tim es" care au servit la aprins pede. De fapt, m icrobila nu se a-
tiv un m inut, tim p în rare fiecare pe care calcă fijie n ii sînt bucăţi de Cercetătorii englezi Stcwart şi focul. tinge de metal, ea se sp rijin ă pe o
din participanţi reuşeşte să facă cel diatom it — rocă sedimentară, uşoa­ Waterstone au emis părerea că Tem peratura potecii de cărbune perniţă microscopică de abur care
puţin 20 de paşi. ră şi foarte poroasă. „termoanestezia temporară a pielii care s-a form at a atins 575 grade C. îi serveşte drept izolator termic...
M em brii trib u lu i savau explică — Sînt convins — a scris Mac- de pe picioare apare în urma unei Totuşi, Husain a călcat lin iş tit pc După părerea dr. Caw, In aceasta
darul acesta uim ito r pe care îl po­ m il'an — că taina se ascunde în a- stări hipnotice speciale, provocată ea, fâcînd trei paşi repezi. S tim u­ constă taina „celor care calcă pe
sedă prin următoarea legendă: cesle pietre. Puteţi încinge ia roşu prin autosugestie sau sugestia pro­ lat de exemplul lui. au trecut pe jeratic*. Transpiraţia secretată de
. .De mult. de mult, locuitorii in ­ o bucată de diatom it, apoi s-o a- vocată de altă persoană, de pildă această potecă cinci elevi de aî lui piele se transform ă parţial în abur
sulei Mbenga an ales ca şef un ti- runcaţi la pămînt şi s-o apucaţi cu vraciului care conduce ritu a lu l". Price... care au căpătat cu to ţii care formează m icrobîle izolatoare
năr anume Tui N ’kualita Odată, a- mina goală fără riscul de a vă arde. Se părea că enigma a fost dez- m ici arsuri. Cel mai puţin a sufe­ pe talpa picioarelor şi le apără la
ce.vsta s-a dus să pescuiască ţipari Spargeti-o si veţi constata că înă­ lerntă. Dar această ipoteză are o rit un oarecare Reginald Edcook. o atingere de scurtă durată de pie­
la gura rîu lui din apropierea satu- untru este încă foarte fierbinte sx e de puncte vulnerabile. Este O rîcît de paradoxal ar părea, acesta trele încinse.
— Vă rog lă rg iţi-m i repede verigheta, că pierd trenul de Constanţa!