Page 38 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 38
PAGINA A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 3584
la Declaraţia întrevedere Pompiliu Macovei—
Andre Malraux i
la întărirea pres Georges Dascal transm ite : Pom cinat cu problemele culturale. Au M B I X
PARIS 9. — Corespondentul Ager
fost discutate probleme p rivin d spo
p iliu Macovei, preşedintele Comite rirea schim burilor culturale dintre
tului de stat pentru cultură şi artă cele două ţâri. întrevederea, care a
al Republicii SociaListe România, avut loc în prezenţa ambasadorului
securităţii în Europa care s-a aflat în trecere prin Paris, român, V.ictor D im itrîu, s-a desfăşu
a avut o întrevedere cu Andre M al
raux, m inistrul de stat francez însâr- rat într-o atmosferă de prietenie.
u i
MOSCOVA 9 — Coresponden lor lor in Vietnam trebuie să fie sa la Berlin, W alter U lbricht, pre
tul Agerpres, A. Munteanu, trans oprită de forţele unite ale păcii şedintele Consiliului de Stat al
mite : şi progresului, scrie ziarul. Po R. D. Germane, a declarat că
Presa sovietică de sîmbătâ p u b li porul bulgar se pronunţă pentru „Consfătuirea statelor participan
că pe primele pagini textul integral coeziunea forţelor iubitoare de pa te la Tratatul de Ia Varşovia repre
al Declaraţiei cu p rivire la întă ce, pentru îngrădirea cu hotârîre zintă un succes pentru cauza pă
rirea păcii şi securităţii în Euro a drum ului agresorului, atît în cii si securităţii in Europa, un im
pa. Ziarul „Pravda" înserează în- Vietnam cit şi în celelalte regiuni portant eveniment politic care va
ti’-un grupaj largul ecou stîrnit ale lum ii. Ziarul „Otecestven înrîuri evoluţia In acest continent
în opinia publică mondială de Front" relevă câ statele membre în anii urm ători". Cuvînturea îeprezentantului roman
Declaraţia cu p liv ire la agresiu ale T ratatului de la Vai-şovia şi-au P articipanţii la consfătuire, a
nea S. U. A. in Vietnam, arâtind afirm at hotârîrea lor de a respin spus W alter U lbricht, au con
că aceasta este caracterizată ca damnat politica de „escaladare" a GENEVA 9 (Agerpres). — In şe conomie. ştiin ţific, tehnic şi cultu NORVEGIA. — Platform a petrolieră „Ocean T ra vclle r", aparţinînd
un serios avertism ent dat cercu ge orice agresiune pusă la cale de războiului dus de im perialiştii dinţa plenară din 8 iulie a celei de-a ral in dezvoltarea fiecărui stat in societăţii norvegiene Esso, se află în portul Stavanger, de unde apoi va
rilo r im perialiste din S.U.A. şi o im perialişti. S. U.A. îm potriva poporului vie t 41-a sesiuni a Consiliului Economic parte. Cooperarea internaţională, a fi îndreptată spre Marca N ordului în vederea prospecţiunilor petroliere.
expresie a neclintitei solidarităţi -jt namez şi au declarat câ vor spri şi Social al O N U., a luat cuvîntul spus vorbitorul, trebuie să se bazeze
şeful delegaţiei Republicii Socialiste
în mod necesar pe respectarea suve
a ţă rilo r socialiste cu eroicul po BELGRAD 9 — Coresponden jin i pe deplin lupta curajoasă a România, Costin Murgescu. El a pre
por vietnamez. poporului vietnamez. ra n ită ţii şi independenţei naţionale,
tul Agerpres, N Plopeanu. trans cizat că unul din elementele de care a egalităţii in drepturi, a neameste
Ziarul „Izvestia" publică un am mite : Referindu-se la Declaraţia cu trebuie să se ţină seama la exam ina cului in afacerile interne şi a avan
plu comentariu în care se spune Ziarul „Borba" din 9 iulie pu p rivire la întărirea păcii şi secu rea situaţiei economiei mondiale şi tajului reciproc.
printre altele : Ţările participante blică în prima pagină un amplu rită ţii în Europa, preşedintele Con a căilor de accelerare a dezvoltării
Referindu-se la agresiunea S.U.A.
la Tratatul de la Varşovia, acordă rezumat al Declaraţiei cu privire siliu lui de Stat al R. D. Germane economice este respectarea dreptului îm potriva poporului vietnamez, îm a p rim
o grijă profundă soartei păcii în la întărirea păcii şi securităţii în a arătat că luînd ca premisă o a- popoarelor de a-şi hotărî ele însele potriva unui stat suveran şi indepen
Europa nu numai pentru că ele Europa, subliniind că aceasta preetere realistă a situaţiei şi a soarta, de a-şi alege in mod liber ca dent, 11D. Vietnam. Costin Murges-
însele sînt situate pe continentul condamnă energic m ilitarism ul şi pericolelor care ameninţă pacea în lea de dezvoltare care corespunde cri cu a arătat că nimeni nu poate ignora
european, ci şi pentru faptul că aspiraţiile revanşarde şi face apel Europa, statele socialiste partici mai bine aspiraţiilor şi voinţei lor. faptul că o asemenea politică ce vio a l
problema securităţii europene este la popoarele din Europa să lupte pante la Tratatul de la Varşovia de a-si valorifica resursele naturale lează normele elementare ale drep
de m ult coaptă, ia r rezolvarea ei pentru securitatea lor şi pentru au luat din nou iniţiativa in ve şi umane de care dispun, în scopul tului internaţional, frînează extinde
cît mai rapidă a devenit o nece pace. derea asigurării securităţii euro asigurării progresului economic si rea cooperării internaţionale în toate BER LIN 9. — Corespondentul zicerea P.C. din Germania" sînt cu
sitate vitală pentru popoare. He- Ziarul scoate în evidenţă acea pene, an expus în Declaraţia lor .social. Trebihe să şe ţină seama, de domeniile. Agerpres, Şt. De.ju, transm ite : Max prinse măsuri „posibile şi necesare"
ferindu-se la căile pentru în tă ri parte din Declaraţie care arată câ un program de pace, care cu prin asemenea, de rolul eres; înd al coope Reîmann, prim -secretar al C. C. al care să contribuie la ridicarea in te r
rea securităţii in Europa, „Izves- relaţiile dintre ţările europene au de propuneri concrete privind d i ră rii internaţionale în domeniile e- In continuare, vorbitorul a preci P.C. din Germania, a făcut cunoscut dicţiei P.C. din Germania şi la în
tia'’ menţionează necesitatea dez o mare im portanţă pentru situaţia recţiile principale ale m ăsurilor zat că guvernul roman acordă o deo la o conferinţă de presă, care a avut făptuirea unei po litici de pace şi în
vo ltă rii re la ţiilo r de bună vecină din lumea întreagă şi că ţările care pot şi trebuie să fie înfăp sebită im portanţă îm bunătăţirii acti loc la Berlin, textul unui memoran ţelegere reciprocă între cele două
vită ţii O.N.U. in domeniul economic
tate între statele europene pe ba semnatare ale Declaraţiei conside tuite in vederea în tă ririi securită şi sccial sub toate aspectele. în con dum adresat guvernului R.F.G., Bun- state germane. In cadrul conferinţei
za p rin cip iilo r suveranităţii, ega ră câ pacea trainică şi securitatea ţii în Europa. cordanţă cu nevoile ţă rilo r membre. destagului şi Bundesratului, cu p rile de presă, Max Reîmann s-a pronun
lită ţii in drepturi, neamestec în în Europa se pot asigura dacă re Lovitură de stat jul îm p lin irii a 10 ani de la trecerea ţat pentru tratative intre guvernele
treburile interne şi avantaj reci laţiile dintre scate sînt întemeiate El a subliniat interesul pe care P artidului Comunist din Germania
proc, pe baza p rin cipiulu i coexis pe principiul suveranităţii si in V1ENA 9 — Corespondentul A- România il acordă a ctivită ţii O.N.U în ilegalitate. In memorandumul in R.F.G. şi R.D.G., între partidele po
tenţei paşnice a statelor cu orîn- dependenţei naţionale, egalităţii gerpres, P. Stăncescu transmite : în Burundi in domeniul industrializării. titu la t „Problema germană si inter- litice şi organizaţiile din cele două
duiri sociale diferite. Presa vieneză de azi publică 1 state germane, pentru contacte ş tiin
în drepturi şi neamestecului în ample relatări despre conţinutul I
■k treburile interne, precum şi res Declaraţiei cu privire la întărirea ţifice, culturale, pentru înfiinţarea
BUJUM BURA 9 (Agerpres). — fn
VAR ŞO VIA 9 — Coresponden pectarea in tegrităţii te rito riu lu i păcii şi securităţii în Europa. Zia legătură cu lovitura de stat din Bu unui organism comun din reprezen
tul Agerpres, Gh. Gheorghiţă, lor, evitîndu-se ameninţarea cu rul „Die Presse" subliniază pasa rundi. continuă să sosească ştiri, care tanţi ai celor două guverne si parla
transm ite : forţa. jele privitoare la principiile care confirm ă că prin ţul Charles Ndin- mente şi pentru crearea unei confe
Presa poloneză de sîmbătâ pu trebuie să stea la baza re la ţiilo r zeye, in vîrstă de 19 ani, a luat pu deraţii a celor două state germane.
blică Declaraţia cu p rivire la în dintre statele europene si, îndeo terea in Burundi. dem iţînd guvernul 8
tărirea păcii şi securităţii în Eu PARIS 9 — Corespondentul A- sebi, respectarea suveranităţii şi şi suspendînd constituţia, in tim p ce
ropa, precum şi Largi comentarii gerpres, Georges Dascal transm ite: independenţei naţionale. Ziarul regele Mwambutsa al IV-lea. tatăl
referitoare la Declaraţia cu priva Presa franceză de sîmbâtă pu „W olksstimme" publică un amplu p rin ţu lu i, se afla în Europa. P rinţul
re La agresiunea S.U.A. in Vietnam. blică largi extrase din Declara rezumat al Declaraţiei, sub titlu l Charles, anunţă postul de radio din BELG RAD 9 (Agerpres). —
Intr-u n comentariu in titu la t „A - ţia cu privire la întărirea păcii şi „O conferinţă europeană pentru B urundi, a preluat puterea datorita Sîmbâtă, la Belgrad au început
vertism ent", ziarul „Trybuna Lu- întreaga Europă şi in acelaşi timp. absenţei îndelungate a tatălui său. convorbirile dintre V la d im ir Po-
du“ arată câ documentele semna securităţii în Europa. însoţite de desfiinţarea pactelor". Un, alt care se află de multă vreme în Eu n Vieînam I povici, preşedintele Com itetului
te.de statele participante la Con comentarii proprii. Ziarul „L ’Au- ziar. „Neues Osterreich". sublinia ropa si datorită necesităţii ‘unui 'gu I de politică externă al Skupştinei
sfătuirea de la Bucureşti a Comi rore", după ce citează pasajul din ză în titlu că „Declaraţia de la vern stabil în ţară. TO KIO 9 (Agerpres). — „B om bar cu strîngerea rle m ijloace băneşti ■ Federale şi Maurice Sch-umann.
tetului P olitic Consultativ sînt declaraţie referitor la necesitatea Bucureşti respectă independenţa darea de către aviaţia americană a pentru ajutorarea-Frontului Naţional I preşedintele C om itetului pentru
, expresia g rijii guvernelor şi po convocării unei conferinţe Est- naţională". Ziarul „K u rie r" se o- Pînă la desemnarea de către p rin ţ îm p re ju rim ilo r oraşului Hanoi şi a de Eliberare din Vietnamul de sud. j afaceri externe al Parlam entului
poarelor noastre pentru pacea lu a unui nou p rini-m inistru, acesta va portului Haifong constituie o nouă Ziarul „Land Og Foik" a relatat, la francez, care se află în vizită în
m ii şi în acelaşi tim p expresia Vest in problema securităţii eu preşte, îndeosebi, la ideea convo conduce ţara prin decrete, care voi crimă săvîrşită de S.U.A. în V ie t 8 iulie, că un grup de voluntari da Iugoslavia. Intre cei doi parla
voinţei ferme de a se opune agre ropene, scrie că : „Documentul a- cării unei conferinţe generale eu ţine locul constituţiei. nam". scrie ziarul japonez „Shakai nezi au adresat reprezentantului per mentari a avut loc un schimb de
siunii im perialiste. Este în inte doptat la Bucureşti se caracteri ropene. Shimpo". într-un articol redacţional. manent al Frontului Naţional de E li păreri referitor la rela ţiile bilate
resul tu turo r popoarelor să se pu zează prin posibilităţile largi pe In întreaga lume, continuă ziarul, berare cererea de a fi trim işi în rale dintre Franţa şi Iugoslavia,
nă capăt cit mai curind posibil protestele îm potriva bombardamente Vietnam pentru a lupta cu agreso
.escaladării" războiului din V ie t care le oferă destinderii între ţă lor americane cresc cu fiecare zi. rii americani. precum şî la o serie de probleme
nam, rile comunoste şi ţările occiden „A cţiunile americane sînt condamna actuale ale situaţiei internaţionale.
După ce scoate în evidentă tale. Depăşind stadiul coexisten te astăzi şi de cei care pînă acum U LAN -B A TO R 9 (Agerpres). —
punctele principale incluse In De ţei şi cel al destinderii, ţările din erau de acord cu ele Poporul nostru, Com itetul mongol de solidaritate
claraţia cu p rivire la agresiunea Est îşi propun in mod hotărit să subliniază articolul, protestează ve cu ţările Asiei şi A fric ii a dat p u b li
S.U.A. în Vietnam, ziarul „Zycie hement îm potriva agresiunii am eri cită ţii o declaraţie în care condam
Warszawy" afirm ă că „n ici un gu se angajeze pe tărim ul cooperării. cane in Vietnam". nă bombardamentele barbare ale a- Convorbirile dintre
vern care pune la inim ă soarta Pe drept cuvânt nu pot fi decît viaţiei americane asupra suburbiilor
păcii nu poate şi nu trebuie să lăudabile propunerile acestei de NICOSIA 9 (Agerpres). — Comite oraşelor Hanoi şi Haifong. Declara primul ministru al indiei
râm inâ indiferent faţă de agre claraţii''. Ziarul „Combat" se re tul pentru apărarea păcii, Federaţia ţia subliniază că raidurile aeriene
siunea S.U.A. în Vietnam. m uncii, precum şi o serie de organi deasupra te rito riu lu i R. D. Vietnam
feră îndeosebi la pasajele privind zaţii de tineret şi obşteşti din Cipru şi preşedintele R.A.U.
★ reglementarea problemei germane işi exprim ă protestul îm potriva ac constituie o acţiune disperată a im
peria liştilo r S.U.A., care caută o ie
SOFIA 9 (Agerpres).— pornind de la realităţile existente. ţiu n ilo r agresive ale im perialiştilor şire din impasul politic şi m ilita r în
Ziarele bulgare acordă spaţii „Declaraţia — scrie ziarul — do americani in Vietnam. In telegrame care au intrat în urma acţiunilor lor
CAIRO 9 (Agerpres). — In cursul
largi Declaraţiei cu privire la în vedeşte un efort lăudabil în ten le date pu b licită ţii, aceste organiza agresive întreprinse în Asia de sud- zilei de vineri, p rim u l m inistru al
tărirea păcii şi securităţii în Eu ţii cer in mod hotărit să se pună ca est. Indiei, Indira Gandhî, a avut p ri
ropa. Ziarul ..Rabotnicesko Delo" dinţa de a pune capăt diviziunii păt bombardamentelor S.U.A. asupra -+- mele întrevederi cu preşedintele
scrie că statele membre ale Tra Europei, situaţie care întrece o ri te rito riu lu i R.D Vietnam, să fie re R.A.U., Gamal Abdel Nasser. P o tri
tatu lu i de la Varşovia au co n fir ce măsură". trase, fără întîrzîere. trupele am eri R A W A LP IN D I 9 (Agerpres). — v it surselor din Cairo, cei doi oameni
mat prin documentele adoptate că cane din Vietnam şi să se acorde po Peste 20.000 de persoane au organi
porului vietnamez dreptul de a-şi ho zat vineri în oraşul Lahore (Pakis de stat au abordat „o gamă variată
ele constituie un bastion de nă ★ tărî singur soarta. tanul de vest) o demonstraţie de de probleme internaţionale". C itind
dejde al păcii. Agresiunea impe BER LIN 9 (Agerpres).— protest îm potriva agresiunii S.U.A. surse Indiene, agenţia France Presse
relatează că „p rin cip a lu l subiect dis
ria liş tilo r americani şî a sateliţi- Luînd cuvîr.tul la întoarcerea COPENHAGA 9 (Agerpres). — în Vietnam. Sute de demonstranţi au cutat la palatul prezidenţial între
A N G LIA . — La Londra, în Tra- M uncitorii m arilor întreprinderi încercat să picheteze clădirea Consu Nasser şi In d ira Gandhi a fost pro
falgar Square, a avut loc o marc industriale, numeroase sindicate, pre latului american din Lahore dar au blema V ietnam ului. Agenţia Asocia-
demonstraţie a noii organizaţii de cum şi organizaţiile politice şi ob fost o p riţi de poliţie. P articipanţii la ted Press menţionează câ vineri
Comunicatul comun anglo-francez tineret : „Tineretul în favoarea S.U.A. să pună capăt fără întîrziere în care condamnă acţiunile barbare noaptea, în cadrul celei de a doua
şteşti din Danemarca, cer guvernului
manifestaţie au adoptat o rezoluţie
păcii în Vietnam ". In continuare,
dem onstranţii s-au îndreptat spre bombardamentelor asupra Vietnam u ale Statelor Unite în Vietnam, cer convorbiri, preşedintele Nasser şi
Downlng Street pentru a înmîna lui şi să retragă trupele americane retragerea imediată a trupelor ame prim u l m inistru Indira Gandhi au
LONDRA 9 (Agerpres). — La în Vietnam ", prim ul m inistru francez, acord că aceste pericole ar putea fi o scrisoare de protest prem ierului de pe te rito riu l acestuia. ricane din Vietnam ul de sud şi sis
cheierea tratativelor franco-britani- Pompidou, şi omologul său britanic, dim inuate dacă tratativele „rundei britanic. O rganizaţiile socialiste din ţară au tarea bombardamentelor asupra R.D. discutat despre cooiperarea economi
ce, in capitala A ngliei a fost dat pu Wilson, au arătat câ, după părerea Kennedy* de la Geneva se vor în creat un comitet special însărcinat Vietnam. că dintre R.A.U. şi India.
b lic ită ţii un comunicat comun. In lor, această problemă trebuie regle cheia cu succes.
comunicat se arată câ cele două gu mentată pe baza respectării indepen In legătură cu problema aderării
verne „au fost de acord în a constata denţei V ietnam ului şi a neinterven Angliei la Piaţa comună s-a stabilit
un început de dezvoltare în Europa ţiei în treburile interne ale acestei ca tratativele dintre Marca Britanie 0 SINGAPORE. — M in istru l apărării al M arii B rita n ii, Healey, 0 CARACAS. — A p ro xim a tiv un m ilion de copii din Venezuela, în
a unor relaţii noi intre ţările din ţări in conform itate cu prevederile şi partenerii C.E.E. să continue para care întreprinde o ,'uzitâ de inspecţie la bazele şi instalaţiile m ilitare tre 7 şi 14 ani, nu pot urma nici măcar cursurile elementare din lipsa de
Est şi din Vest şi o tendinţă gene acordurilor de la Geneva din 1954. lel cu examinarea tuturor d ific u ltă britanice din Malayezia. a avut vineri o întrevedere cu prim ul m inistru şcoli, se arată intr-o declaraţie dată p u b licită ţii de Comisia Camerei De
rală spre destindere, care le pare sa Cele două părţi au recunoscut p ri ţilo r pe care această chestiune le im Lee Kuan Yew. P o trivit Agenţiei Associated Press, în centrul discuţiei au putaţilor pentru probleme culturale.
tisfăcătoare şi pe care o vor încuraja m ejdiile care pot rezulta din apar plică. Cele două guverne au hotărit, stat probleme referitoare la situaţia politică din regiunea respectivă şi
în consecinţă", de asemenea, să continue colabora in special v iito ru l bazei m ilitare britanice din Singapore. 0 SEUL. — Secretarul de stat al S.U.A., Dean Rusk, a avut vineri
Exprim indu-şi „preocuparea vie pe tenenţa Angliei şi Franţei la gru rea lor în domeniul aeronauticii şi O ROMA. — V ineri, în faţa sediului U n iunii industriale din Roma convorbiri la Seul cu prim ul m inistru sud-coreean, Chung 11 Kwon, şi
care le-o inspiră situaţia gravă din pări economice rivale şi au căzut de au căzut de acord asupra realizării a avut loc o manifestaţie a greviştilor dc la întreprinderile Sesto San cu m inistrul afacerilor externe, Lee Dong Von. In cursul reuniunii, a fir
proiectului de construire a unui tu Giovanni, din apropiere de M ilano Greva declanşată de aproxim ativ mă agenţiile de presă, au fost exam inate unele probleme legate de rela
nel sub Canalul M inerii. Ele au con 30.080 de m uncitori ai acestor întreprinderi a fost hotărîtâ de către toate ţiile dintre S.U.A. si Coreea de sud.
venit să menţină şi de aici înainte organizaţiile sindicale din industria metalurgică.
legături strînse şi să întreprindă con 0 SANTO DOMINGO. — Noul preşedinte al Republicii Dominicane.
sultări periodice. O K AG A. — V ineri a luat sfîrşit vizita oficială în Olanda a preşe Joaquin Balaguer. a semnat vineri un proiect de lege prin care se reduc
După încheierea tratativelor, p ri dintelui Tunisiei, Habib Burghibn. In comunicatul dat p ublicităţii cu salariile funcţionarilor de stat şi ale personalului din întreprinderile par
mul m inistru al Franţei. Georges acest prile j se subliniază câ in tim pu l vizitei au avut lcc convorbiri ticulare. Proiectul de lege interzice, de asemenea, im portul articolelor
Pompidou, a ţinut o conferinţă de asupra re la ţiilo r bilaterale, problem elor africane şi asupra problemelor de lux.
presă, în care s-a referit la poziţia internaţionale de actualitate.
guvernului său în principalele pro 0 HONOLULU. — C onvorbirile de o zi pe care m inistrul apărării
bleme ale actualităţii internaţionale. O BONN. — Agenţia France Presse anunţă că m inistrul de externe al S.U.A.. Robert McNamara, le-a avut Ja H onolulu cu comandanţii m ili
Abordînd problema re la ţiilo r Est- vest-german, Gerhard Schroder, va pleca duminică la Ankara, într-o v i tari ai forţelor armate americane din Pacific, s-au încheiat.
Vest, el a subliniat necesitatea des zită de 3 zile. Schroder va avea întrevederi cu preşedintele Turciei, gene
fiin ţă rii blocurilor m ilitare şi de a se ralul Cevdet Sunay, cu prem ierul S. Demirel, precum şi cu m inistrul de
căuta o cale spre destindere, care să externe Caglayangil.
perm ită abordarea problemei euro O NEW YORK. — C heltuielile m ilitare ale Statelor Unite în anul
pene într-o lumină nouă. Reafirmînd
că guvernul său se pronunţă în fa financiar care s-a încheiat la 30 iunie a.c.. au depăşit cifra stabilită de
voarea extinderii re la ţiilo r Est-Vest, 54.2 m iliarde dolari, cu peste 1 m iliard de dolari. P o trivit datelor o fi
el a am intit în acest sens recenta v i ciale, numărul m ilLtarilor din forţele armate ale S.U.A. a ajuns în pre
zită întreprinsă de preşedintele de zent la 3,1 milioane de oameni — nivel la care se presupunea că se va
Gaulle la Moscova. In ceea ce p ri ajunge abia în cursul anului viitor.
veşte criza în sînul N.A.T.O., Pom O SOFIA. — Agenţia BTA informează câ la Tirana a fost semnat R. A. U. - Ni
pidou a ţinut să reamintească că. gu un acord comercial între R.P. Bulgaria şi R P. Albania. Iul în regiunea As
vernul francez doreşte să răminâ in
cadrul organizaţiei. „Reacţiile care O BELGRAD. — La invitaţia Skupştinei Federale a R.S.F. Iugo suanului.
au urm at dem ersurilor franceze din slavia. la Belgrad a sosit Maurice Schumann, preşedintele Com itetului
cadrul N.A.T.O.. au fost în mare par pentru afaceri externe al parlam entului francez.
te rezultatul unei neînţelegeri, a spus
p rim ul m inistru francez, şi este foar 0 NEW YORK. — A proxim ativ 150 000 de persoane vor fi afectate
te posibil ca problemele ridicate de zilnic ca urmare a grevei declarate vineri de ceî 35.000 mecanici de la
ARG EN TIN A. — Aspecte din tim pul recentei lo vitu ri de st*t ce a hotârîrea Franţei să fie rezolvate pe cinci mari companii aeriene de transporturi din Statele Unite Acestea
avut loc în Argentina. calea negocierilor cu partenerii săi sînt companiile „Eastern", „N ational", „T.W .A.", „U nited". „N orthw est",
In foto : Trupe în faţa palatului prezidenţial din Bucnos Aires. atlantici". care asigură 60 la sută din transportul aerian al S.U.A.
Redacţia si adm inistraţia ziarului str. Dr Petru Groza nr. 25, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită In numeiai :onform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, — nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949 - Tioarul întreprinderea Poligrafică Hunedoara Deva.
«n.nfca