Page 39 - Drumul_socialismului_1966_07

PROLETARI DIN TOATE ţARILEt UNIJI-VA I
Decernarea titlului de doctor 590 DE » ! DE LA

honoris causa directorului Întemeierea

general al U.N.E.S.C.O.
MÎNĂSTIRi!
D irectorului general al U.N.E.S.C.O., m înat diplom a d-lu i Rene Maheu.
Rene Maheu, i-a fost înm înat titlu l D irectorul general al U.N.E.S.C.O.
de doctor honoris causa al U niver­ a rostit apoi o cuvîntare in care a PUTNA
sită ţii din Bucureşti. La solemnitatea m u lţu m it pentru titlu l acordat.
care a avut loc cu acest p rile j, luni Rene Maheu a exprim at, de ase­
la amiază, în aula U niversităţii, au menea, m u lţu m irile sale şi fe licită rile
participat acad. Athanase Joja, pre­ U.N.E.S.C.O. profesorilor universitari SUCEAVA — de la trim iş ii A-
şedintele Comisiei naţionale pentru şi a u to rită ţilo r române pentru co n tri­ gerpies N. Ciobanii şi Al. Brad: 10
U N.E.S.CO,, acad. M iron Nicolescu, buţia la activitatea organizaţiei şi iulie 1966.
preşedintele Academiei, Jean Lives- u ră ri pentru dezvoltarea acestei co­ La Putna, acolo unde cu ju m ă ­
cu, adjunct al m inistruLui învăţâm in- laborări fecunde în anii ce vor urma. tate de m ileniu în urmă a căzut să­
A N U L X V III. NB. 3585 M A R Ţ I 12 IU L IE 1966 4 PAGINI - 25 BANI tulu i, Valentin L ip a tti, delegat per­ ★ geata pornită din arcul Iui Ştefan
manent al R epublicii Socialiste In aceeaşi zi, rectorul U n iversităţii Voievod, însemnînd începutul înăl­
România pe lingă U.N.E.S.C.O., aca­ din Bucureşti a o fe rit un dejun în ţă rii prim ei sale c tito rii, s-au adu­
demicieni, profesori universitari, in ­ onoarea d irectorului general al nat aproape 100 000 dc oameni, ve­
v ita ţi, studenţi. U.N.E.S.C.O, n iţi din satele şi oraşele regiunii
SE IHW TIHESC DIRECTIVELE C M tE S IIU II AL IX-LEA AL P. C. «. Acad. Gheorghe Mihoc, rectorul ★ Suceava şi din alte regiuni ale ţâ­
U n iversităţii din Bucureşti, a rostit D irectorul general al U.N.E.S.C.O.. rii în tru cinstirea acestui monu­
o cuvîntare în care a relevat expe­ dl. Rene Maheu, a fost p rim it luni ment. care a păstrat între zidurile
rienţa m ultilaterală a directorului după-amiazâ de Corneliu Mănescu, sale dragostea de frumos, comori
tinua îm bunătăţire a de­ general a) U.N.E.S.C.O., ca ginditor, m in istru l afacerilor externe, cu care ale c u ltu rii şi artei naţionale, sim ­
COORDONATELE se rvirii cu prestaţii de şi om de acţiune, a cărui viaţă şi a avut o convorbire. bol al luptei eroice a poporului
servicii, executarea unor
operă sînt dedicate m arii cauze a e-
nostru îm potriva cotro p ito rilo r stră­
★
serie,
produse de mică
întreţinerea şi repararea ducaţiei, ştiinţei şi c u ltu rii in lume. In aceeaşi zi, dl. Rene Maheu a ini, pentru neatîrnare naţională şi
libertate.
Prof. univ. Constantin Nicuţă, de­
b unu rilor cu folosinţă canul Facultăţii de filozofie, a pre­ făcut o vizită la M inisterul Invăţă- Erau prezenţi Vasile Potop, mem­
m întului, unde a avut loc o convor­
BUNĂSTĂRII îndelungată, producerea zentat raportul Comisiei de referenţi bire cu Jean Livescu, adjunct al m i­ ta r al C om itetului regional Suceava
bru al C.C. al P.C.R , prim-sei re-
de obiecte de artizanat
a C onsiliului ş tiin ţific al L^niversitâ-
n istrului.
şi artă populară. In ve­
derea realizării acestor ţii cu p riv ire la acordarea înaltului ★ al P.C.R., Em il Bobu, preşedintele
obiective, C om itetul exe­ titlu . In seara aceleiaşi zile, Jean L i­ S fatului popular regional. Iustin
S ABIN B O TIC IU cutiv al U.R.C.M, Hune­ In aplauzele călduroase ale celor vescu a ofe rit ia restaurantul „Pes­ Moisescu, m itro p o lit al Moldovei şi
vicepreşedinte C om itetului executiv doara a luat măsuri pen­ căruş" un dineu în cinstea oaspetelui. Sucevei, reprezentanţi ai Comite­
al Sfatului popular regional tru dezvoltarea bazei prezenţi, rectorul universităţii a în ­ (Agerpres) tului de Stat pentru C ultură şi A r­
materiale. Astfel, în p ri­ tă, ai Comisiei naţionale pentru
mul semestru al anului U.N.E.S.C.O., ai cultelor.
D irectivele celui de-al cut, cooperaţia de con­ 1966, s-au dat în folosin­ Faima Putnei, faptele de vitejie
IX -lea Congres al P a rti­ sum are un mare rol mai ţă cîte un complex de şi patriotism ale ctito ru lu i său. au
dului Comunist Român ales în aprovizionarea cu deservire la Brad şi Că- Primirea lui Rene Maheu depăşit de m ult hotarele M oldovei
au sta bilit sarcini im por­ diferite mărTuri alim en­ lan şi un mîcrocomplex şi ale ţâ rii. Sărbătoarea Putnei a
tante privin d ridicarea tare şi industriale a oa­ la Ghelar. pentru care la Consiliul de Miniştri fost înscrisă în calendarul m a rilor
necontenită a bunăstării m enilor muncii de la sa­ s-a investit suma de aniversări culturale recomandate
oam enilor muncii. In ra­ te. Uniunea regională şi 2.185.000 lei. de U.N.E.S.C.O., în semn de recu­
portul prezentat de tova­ conducerile cooperative­ Ca urm are a dezvoltă­ Preşedintele C onsiliului de M in iş­ tr-o atmosferă cordială, au participat noaştere şi preţuire a istoriei şi
răşul Nicolae Ccauşescu, lor de consum depun e- rii bazei materiale, ca şi tr i al R epublicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, m in istru l aface­ c u ltu rii noastre naţionale.
se arată : „întreaga po­ fo rtu ri susţinute pentru a altor măsuri luate, sar­ Ion Gheorghe M aurer, a p rim it luni rilo r externe, acad. Athanase Joja, M anifestările cultural - artistice
litică a partidului e în­ îndeplinirea obiectivelor cinile de plan ce revin la amiază pe directorul general al preşedintele Comisiei naţionale a Re­ consacrate m arelui evenim ent au
dreptată spre ridicarea stabilite. De la începutul U n iu n ii regionale a coo­ In m ulte sale ale regiunii noastre au fost construite magazine spaţi­ U.N.E.S.C.O., dl. Rene Maheu, care p u b licii Socialiste România pentru început încă de dim ineaţă. în faţa
continuă a bunăstării oa­ anului şi pînă acum s-au peraţiei meşteşugăreşti oase, bine aprovizionate. se află în ţara noastră la invitaţia U.N.E.S.C.O. şi Valentin Lipa tti, de­ m iilo r de oameni prezenţi în curtea
m enilor m uncii". dat în folosinţă 6 maga­ pe prim ele şase luni ale In foto: Aspect interior al m agazinului cu autoservire din comuna U nive rsită ţii Bucureşti. legat permanent al Republicii Socia­ m înâstirii, s-a desfăşurat un simpo­
O contribuţie im por­ zine cu o suprafaţă de anului au fost depăşite Vinerea, raionul Orăştie. La întrevedere, care a decurs în- liste România pentru U.N.E.S.C.O. zion organizat de C om itetul regio­
tantă la ridicarea in con­ l. 700 m.p. din care 240 nal pentru cultură şi artă. A lexan­
la m ajoritatea indicato­
tinuare a bunăstării m. p. pentru alim entaţia rilo r. Conform planului dru Vasilescu, prorector al Institu­
populaţiei trebuie să publică. Volum ul de des­ de dezvoltare întocm it tu lu i pedagogic din Suceava, a evo­
aducă com erţul de stat facere cu am ănuntul în pentru anul 1966, s-au cat figura lui Ştefan cel Mare, ca
prin îm bunătăţirea per­ prim ele şase luni ale a- în fiin ţa t 37 noi secţii de personalitate istorică, politică, m ili­
manentă a aprovizionă­ nului a crescut cu 10,2 deservire şi 2 centre de Constituirea Consiliului regional tară şi diplom atică, iar lectorul u-
deservire, 7 puncte
de
rii cu m ărfuri. Realiza­ la sută faţă de aceeaşi niversitar Grigore Foit, şef de sec­
rea acestui deziderat este perioadă a anului trecut. p rim ire comenzi. De ase­ ţie la Muzeul regional, a înfăţişat
legată de dezvoltarea ba­ Asigurarea unei bune menea, au fost îndrepta­ ro lu l şi activitatea voievodului m ol­
zei tehnice-m ateriale, in ­ deserviri a fost îm bună­ te spre comerţ 40 noi Brănişca, raionul Ilia, Zăvoianu loan dovean în dezvoltarea c u ltu rii şi ar­
troducerea a noi metode tăţită p rin introducerea modele de încălţăm inte, al Organizafiei pionierilor — profesor, director al Şcolii gene­ tei. Apoi, zeci de m ii de oameni
de deservire, pregătirea a noi forme. Numai în a- cinci modele de confec­ rale nr. I Hunedoara. s-au perindat prin biserica în care,
şi educarea 'lucrătorilor cest an au fost deschise ţii pentru bărbaţi şi fe­ In biroul C onsiliului au fost aleşi sub placa de m arm ură albă, se o-
din comerţ. Ţ in in d cont trei magazine alim entare mei şi patru modele de tovarăşii: Bardan Tiberiu, Berian dihneşte Ştefan cel Mare.
de toate acestea, Comi­ cu autoservire, un ma­ articole de marochinărie. Teri a avut loc la Deva şedinţa de Biro Elena — „Mae.strâ a sportu­ lacob A urelia — profesoară la L i­ loan, Bivolaru Sever, Cotescu loan, In continuare, au fost vizitate
tetul executiv al Sfatu­ g a z i n metalo - chim ic, Secţiile de deservire au constituire a C onsiliului regional al lu i" din oraşul Hunedoara, Bivolaru ceul din Certei, raionul llia, Iosi- Dună Elena, Gheorghe Horea, G lo­ muzeul şi mînăstirea, expoziţia de
lui popular regional se două lib ră rii, magazine fost încadrate cu noi ti­ Organizaţiei pionierilor la care au Sever — profesor din Deva, B îrlu- fescu Petre — tehnician la C.S. H u­ deanu loan, lacob Aurelia, Muntean artă populară moldovenească şi cea
preocupă In permanenţă specializate cu expunere neri calificaţi. participat învăţători şi profesori, d i­ ţiu Lucia — învăţătoare din comuna nedoara, Ivancîuc Marcela — in g i­ Septîmiu, Ordean Nicolae, Pâşteanu de carte in care se află peste 190
de asigurarea unei apro­ deschisă etc. Recenta plenară a Co­ rectori de şcoli, instructori de pio­ Strem t, raionul Alba, Bozdog Dumi­ ner principal la C.S. Hunedoara. Ju- V ictor, Pop O livia, Raţiu loan, Sin- lu cră ri referitoare la epoca lui Şte­
vizionări corespunzătoa­ Gospodăria comunală m itetului Central al nieri. reprezentanţi ai com itetelor de tru — director al F ilialei „O .N.T.” jescu Eugenia — medic pediatru din tim brean Gheorghe, Vlad O vidiu. fan cel Mare.
re, de ridicare pe o îşi aduce şi ea o co n tri­ P artidului Comunist Ro­ părinţi, activişti de partid, reprezen­ Deva. CâTinescu Gheorghe — acti­ Hunedoara, Liciu Lucia — ziaristă, Preşedinte al C onsiliului regional Pe o uriaşă estradă, amenajată
treaptă superioară a ac­ buţie substanţială la mân, care a dezbătut tanţi ai organizaţiilor de masă şi vist al C om itetului regional al P.C.R., Lolean Dora — profesoară din O- al Organizaţiei p ionierilo r a fost de­ la poalele m untelui, in preajma
tiv ită ţii comerciale. Pen­ creşterea n ivelu lu i de proiectul planului cinci­ obşteşti, ai in s titu ţiilo r de artă şi Cerbu Viorica — secretară a Comite­ răştie, Maiorescu loan — profesor semnat tovarăşul Vlad O vidiu, iar v i­ pă d u rilo r seculare de brazi şi ste­
tru crearea co n d iţiilo r viaţă al populaţiei. Şi a- nal de dezvoltare a eco­ cultură, ingineri şi medici din regiu­ tului orăşenesc U.T.C. Deva, C hîrilă la Liceul din Cugir, Muntean Vero- cepreşedinţi tovarăşii Raţiu loan şi ja ri, a avut loc apoi un im presio­
de desfacere a m ă rfu ri­ cest sector de activitate nomiei naţionale pe pe­ nea Hunedoara Daniel — vicepreşedinte al C onsiliu­ nica — învăţătoare din Teliuc, M un­ Ordean Nicolae. nant spectacol folcloric. M untele
lo r s-a prevăzut ca în a înregistrat unele suc­ rioada 1960— 1970 a pus Din partea biroului C om itetului % lui regional U.C.F.S , Clemente Con­ tean Sepbmiu — profesor, directorul Au urm at discuţii pe marginea din faţa scenei a devenit un uriaş
perioada 1966—1970, su­ cese în prim ele şase luni un accent deosebit pe regional de partid au participat to­ stantin — inspector principal a) Co­ Casei .pionierilor din Sebeş, Oprean proiectului de Statut al u n ită ţilo r şi am fiteatru natural.
prafaţa comercială în co­ ale anului. P rintre alte­ satisfacerea necesităţilor varăşii Gheorghe Vuşdea, secretar al m itetului regional pentru cultură şi O tilia — învăţătoare la Liceul din detaşamentelor de pionieri din Repu­
m erţul de stat să creas­ le, amintesc faptul că m e r e u crescinde ale C om itetului regional Hunedoara al artă, Colda Ana — „A rtistă emeri­ Gurabarza, Ordeanu Nicolae — se­ blica Socialistă România şi a proiec­ Păstrători ai d a tin ilo r şi p ortului,
că cu 21.000 m.p. Din a- planul de prestări servi­ populaţiei. Sesiunea Ma­ P.C.R., Ion Lungu, şeful secţiei invă- tă". Teatru) de stat din Petroşani, cretar al Com itetului regional U.T.C., tului de Regulament a) C onsiliilor ai jocului şi cîntecului strămoşesc,
ceastâ suprafaţă, în anul cii a fost înde p linit în r ii Adunări Naţionale a ţăm înt-ştiintă şi cultură a Com itetu­ Contan Traian — profesor, directo­ Pâşteanu V k to r — „Profesor eme­ Organizaţiei pionieri lor din Republi­ peste 1.500 de a rtişti amatori au a-
1966 se vor realiza 5.900 proporţie de 103 la sută. aprobat legea pentru a- lui regional de partid, Vichente Bă­ rul Şcolii generale Şibot, raionul O- rit", vicepreşedinte al S fatului popu­ ca Socialistă România. dus pe estradă marea bogăţie a
m.p. Concomitent sint A fost depăşit planul la doptarea planului de stat lan. preşedintele U niunii regionale a răşiie, Cotv-SL u loan — profesor, d i­ la r al raionului Alba, Pisc Constan­ vie ţii spirituale a bucovinenilor.
prevăzute a se îmbună­ transport în comun, în ­ de dezvoltare a econo­ sindicatelor rectorul Şcolii generale nr. 3 Lnpenî, tin — director al Şcolii generale din Tovarăşii Ciolan Anatolie, direc­ Bucium ul strămoşesc, vestind des­
torul Liceului nr. 1 din Hunedoara,
tăţi şi condiţiile de de­ treţineri şi reparaţii de miei naţionale pe anii Din partea C om itetului executiv al Creţu M aria — vicepreşedintă a Co­ Vaţa de Jos, raionul Brad, Pop O li­ Muntean Septim iu, directorul Casei chiderea spectacolului a răsunat
pozitare. Se vor construi străzi, parcuri şi zone 1966—1970. Sfatului popular regional a participat m itetului regional al fem eilor, Dean via — profesoară din oraşul Deva, p io n ie rilor din Sebeş. Făgâdaru loan, peste m unţi, peste păduri, pînă de­
cinci depozite de mobilă, verzi, prestări în con­ Comitetul executiv al tovarăşul Cornel Cismaşu, şeful sec­ Felicia — «profesoară din oraşul Pe­ Popa Ana — învăţătoare la Şcoala parte. S-au îm p le tit cîntecele de
unul de textile-încălţâ- strucţii. Mai rău se stă Sfatului popular regional ţiei de învătăm înt. troşani. Dulca Florian — medic din generală din C iln ir. raionul Sebeş, şeful secţiei de invăţâm înt a Sfatu­ ţară nouă cu vechile cîntece patrio­
lui popular al raionului Brad, Stoi-
m inte, unul de produse la îndeplinirea planului a studiat cu atenţie a- Cu acest prile j a fost constituit oraşul Deva, Dună Elena — profe- Raţiu loan — activist al C om itetu­ chiţoiu Mircea, inspector la secţia de tice. C orurile reunite ale căm inelor
rpetalo-chimice etc. Pen­ de investiţii, unde se re­ ceste documente, cunoaş­ C onsiliul regional al Organizaţiei şoarâ, director al Liceului din Lupeni, lui regional U T.C.. Rădulescu Stela învăţăm înt a S fatului popular al ra­ culturale din raionul Rădăuţi au
tru anul 1966, planul de marcă râm ineri în urmă. tem sarcinile ce ne re­ pionie rilor din care fac parte 57 de F ilip loan — profesor din oraşul — profesoară din oraşul Lupeni, Sîn- ionului lila . Dună Elena, director al interpretat „Te eînt, partid" de
desfacere prevede un vo­ P rin mobilizarea tu turor tovarăşi şi au fost aleşi m em brii B i­ Deva, Floca Carolina — învăţătoare tim breanu Gheorghe — profesor (a Liceului din Lupeni, Conţan Traian, Mircea Neagu. „În flo re şti pămînt al
lum de 2,9 m iliarde lei, forţelor şi acest sector vin. Iată de ce vom acor­ roului C onsiliului regional al Orga­ din oraşul D*»va, Florea Cornelia — Şcoala generală clin S întim bru, raio­ director al Scolii generale din Şibot. bucuriei" de Gh. Dumitrescu şi „In
ceea ce reprezintă o este capabil să îndepli­ da atenţia cuvenită în­ nizaţiei pionierilor. profesoară, Şcoala generală nr. 5 Pe- nul Alba Ştefan Rom uluţ — profe­ Glodeanu loan, director adjunct al ţara fa g ilo r" de C iprian Porum -
creştere, faţă de realiză­ nească ritm ic sarcinile d e p lin irii cu stricteţe a Din Consiliul regional al O rgani­ ti ila. Gheorghe Horea — profesor din sor la Şcoala generală Orăştîoara de Liceului din Haţeg şi Fărcaşu M ir­ bescu. Apoi, rind pe rînd, fo rm a ţii
ri!^ anului 1965, de 7,5 ce-i revin De asemenea, tu tu ro r obiectivelor ce ne zaţiei p ionierilor fac parte urm ătorii oraşul Brad. G iurgiu Octavian — Sus, raionul Orăştie, Stoichîţoiu M îr- cea, director al Casei p ion ie rilo r din artistice de am atori ale căm inelor
la sută. Pînă în prezent din planul de 3.934 apar­ tovarăşi: A Chitei Gheorghe — „Pro­ profesor, directorul Şcolii generale cea — inspector la secţia de învăţă- Deva au apreciat im portanţa deose­ culturale au prezentat cîntece şi
pe cele şase lu n f ale a- tamente prevăzute pen­ revin din D irectivele fesor em erit", directorul Liceului pe­ din Dobra, raionul Ilia, Glodeanu m înt a Sfatului popular al raionului bită a m ăsurilor luate de partid pen­ jocuri populare din regiune şi din
nului s-a desfăcut un tru a fi date in folosin­ Congresului al TX-lea al dagogic Deva, Acim ov Margareta — loan — profesor, director adjunct al Ilia , Supuran Vasile — activist al tru perfecţionarea a ctivită ţii pionie­ celelalte părţi ale ţării. Bucuria a-
volum de m ă rfu ri cu 9,5 ţă in anul 1966, au fost partidului. Prin aceasta învăţătoare din oraşul Hunedoara, Liceului din Haţeg, Haţegan R afila C om itetului regional al P.C.R., T ir- reşti şi au făcut propuneri pentru cestei m ari sărbători a continuat
la sută mai mare d£dt term inate doar 1.058. vom contribui la rid ica ­ Bardan Tiberiu — profesor din ora­ — profesoară la Liceul din Sim eria, joianu Constantin — profesor Ia îm bunătăţirea celor două proiecte. pînă tîrziu, cu o tradiţională petre­
in aceeaşi perioadă a a- Una din sarcinile p rin ­ Henegar M aria Octavia —profesoară Şcoala generală Livadea, raionul H a­ cere populară.
nului trecut. cipale ale cooperaţiei rea permanentă a bună­ şul Deva, Berian loan — profesor, din oraşul Hunedoara, Henţiu Nico­ ţeg, Toma Doina — profesoară la Luînd cuvîntul in încheierea lucră­ Pe culm ile m u n ţilo r s-au aprins
După cum este cunos­ meşteşugăreşti este con­ stării oam enilor muncii. directorul Şcolii generale din Cugir, lae — statistician din oraşul Deva, Şcoala generală Unirea, raionul H a­ rilo r, tovarăşul Gheorghe Vuşdea, a cinci focuri uriaşe, sim bolizînd cele
ţeg, T ru ţă loan — profesor la Şcoa­ reliefat sarcinile deosebite ce stau cinci secole care au trecut de la
la generală din Jina, raionul Alba, în faţa C onsiliului recent constituit, întemeierea m înâstirii Putna. La
T ruţă T. loan — profesor la Liceul a organelor şi organizaţiilor de lum ina focului s-au gustat din bu­
Ijwesţiţijle anulm 196Q Iu lia , Vîlceanu D orina — secretară partid, U.T.C., de masă şi obşteşti, catele specifice locului, s-au încins
„H oria Cloşca şi Crişan" din Alba
a secţiilor de învăţăm înt, conduceri­
a C om itetului orăşenesc U.T.C. Pe­ lor şcolilor şi colectivelor de cadre hore şi jocuri în care şi-au dat m i­
troşani, Vlad O vidiu — profesor la na bătrîni şi tin e ri, bărbaţi şi fe­
didactice pentru desfăşurarea unei mei într-un nestăvilit val de bucu­
Liceul din Simeria, Zasloţi M ircea
Experienţă ce se cere îmbrăţişată — profesor la Şcoala generală din puternice a ctivită ţi educative în rîn - rie şi de încredere în viito r.
dul elevilor.
La Hunedoara se prevede a se construi şi da Intr-adevăr, la spital, la blocurile date în fo­
în folosinţa oam enilor m uncii anul acesta losinţă în ultim a vreme, reţin atenţia calitatea
aproape 1000 apartamente. Paralel ou realiza­ şi frumuseţea m ozaicurilor, placajelor interioa­
rea acestora, constructorii de la şantierul nr. 4 re din faianţă şi unele instalaţii electrice. La nivelul cerinţelor spirituale
ăl I.C.S. Hunedoara continuă în ritm susţinut Şeful lotului spital, inginerul Nicolae Ciupa-
lucrările la spitalul cu 700 paturi, şcoala me­ gea, a ţin u t'să arate :
die sanitară, extinderea spaţiului de şcola­ — Consider că în menţinerea ritm u lu i intens
rizare a grupului şcolar profesional siderurgic de lucru, cit şi in îm bunătăţirea ca lită ţii lu ­ ale omului contemporan
şi la noul complex comercial. In legătură cu cră rilo r un factor im portant il constituie con­
stadiul lu cră rilo r şi preocuparea pentru gră­ trolu l şl îndrumarea operativă a a ctivită ţii e-
birea ritm u lu i de execuţie am avut o discuţie chipelor brigăzilor şi m aiştrilor. In cadrul şe­
De curînd, la C om itetul regional de masă cu film u l, organizarea de vut un bogat conţinut de idei, au
cu cadre de conducere, ingineri, tehnicieni, d inţelor operative ce au loc zilnic, m aiştrii in ­ de partid a avut loc o consfătuire întreceri şi festivaluri artistice, fost interesante şi atractive, apre­
m aiştri şi m uncitori fruntaşi în întrecerea so­ formează asupra realizării planului fizic şi va­ cu activul cultural din regiune la
cialistă. Redăm mai jos o parte din relatările loric, în d e p lin irii m ăsurilor stabilite la opera­ care au participat secretari ai co­ constituirea de ansam bluri a rtis ti­ ciate de auditori.
In raioanele Ilia, Sebeş şi oraşul
ce la nivelul raioanelor sînt cîteva
lor. tivele anterioare şi lac propuneri pentru acti­ m itetelor raionale şi orăşeneşti de din acţiunile organizate în această regional Deva a existat o preocupa­
Tovarăşul Petru Roşea, inginerul şef al între ­ vitatea din zilele următoare. U rm ărind zilnic partid, vicepreşedinţi ai comitete­
p rin d e rii cu problemele de construcţii sociale, volum ul şi calitatea lu cră rilo r putem preveni lo r executive ale sfa tu rilo r populare perioadă. ră spindirii cunoş­ re mai mare pentru organizarea de
In domeniul
acţiuni educative cu femeile unde
referindu-se la stadiul în care se găsesc unele o scrie de greutăţi şi soluţiona im ediat diver­ raionale şi orăşeneşti, mem bri ai tin ţe lo r cu ltu ra l-ştiin ţifice , obiecti­
obiective în construcţie, ne-a re la ta t: sele probleme ce le ridică munca pe şantier. com itetelor pentru cultură şi artă, vul principal l-a constituit popu­ s-au prelucrat m ateriale pe teme
— Pentru semestrul I a.c. aveam ca sarcină Completind această idee, tovarăşul Ştefan a ctivişti culturali de la raioane şi larizarea documentelor Congresu­ legate de igiena copilului, alim en­
de plan construirea a 7.500 m.,p. spaţiu locui­ Fira, şeful lotului nr. 1 spunea: comune. taţia raţională a fam iliei, despre a-
bil, ceea ce echivalează cu peste 240 aparta­ — Analizind în operative stadiul lu cră rilo r, lui al TX-lea al P.C.R., ale plenarei dolescenţâ, orientarea to p ii lor în
din 11-12 noiembrie 1965, explica­
mente. Păşind în cel de-al doilea semestru al am descoperit m ulte deficienţe şi am putut lua rea pe înţelesul tuturor cetăţenilor alegerea profesiunii, respec t şi în ­
anului, putem spune că am înde p linit această măsuri pentru remedierea lor. Astfel, am con­ Acţiuni mari, a p o liticii p artidului Ia sate. Comi­ credere reciprocă in fam ilie.
sarcină Au fost predate beneficiarului în ca­ statat că personalul care executa curăţarea sia regională pentru răspindirea M ulte din acţiunile organizate
drul planului p rim u lu i semestru 248 aparta­ apartamentelor înainte de predare, nu folosea la sate s-au adresat şi tineretului.
mente. La alte 3 blocuri B 1, B 3 şi C 1, se lu ­ judicios tim pul de lucru. Pentru a-l stim ula am obiective majore . cunoştinţelor cu ltu ra l-ştiin ţifice a Tn m ulte localităţi din regiunea
crează intens. D intre acestea. Ia prim ele două, propus serviciului organizarea m uncii să stu­ trim is la raioane materiale docu­ noastră s-a statornicit metoda ca,
lucrările prevăzute in grafice sînt cu m ult de­ dieze posibilitatea introducerii unor norme de Congresul al IX -lea al PC.R, a mentare. tem atici, lectori care au săptămînal. să aibă loc manifes­
păşite. Rezultatele a ctivită ţii ar fi fost m ult lucru îm bunătăţite Am mai constatat apoi, că dat o înaltă apreciere rolului pe ca­ susţinut expuneri interesante, a- tări pentru tineret cu un bogat
mai bune dacă nu am fi întîm pinat unele greu­ la m ortar se făcea risipă şi am luat măsura re trebuie să-l îndeplinească in sti­ tractive Proiectele de statut, ca şi conţinut instructiv şi educativ:
tăţi ca lipsa proiectelor de execuţie De fapt, ca m aiştrii să ţină o evidenţă strictă a consu­ tu ţiile de educaţie şi cultură, aşe- Documentele Congresului pentru seri literare, medalioane literare,
din această cauză, suferim şi acum. Pentru că m ului ln acest material... zămintele culturale, in opera de constituirea U niunii Naţionale a călătorii pe harta patriei, con­
beneficiarul, respectiv Sfatul popular orăşenesc Aşadar, îndrumarea şi controlul se fac la culturalizare şi satisfacere a cerin­ Cooperativeloi Agricole de Produc­ cursuri „cine ştie, răspunde". In
Hunedoara nu ne-a asigurat la tim p proiectele obiect, şi ca urm are a acestui fapt. cazurile de ţelor spirituale ale om ului socie­ ţie au fost prelucrate pe brigăzi şi cadrul unor asemenea acţiuni *e
de execuţie ale unor obiective, o parte din lu ­ abateri de la calitate se discută de către m aiştri tă ţii socialiste. echipe, s-au făcut expuneri pe a- dezbat probleme p rivin d prietenia,
crări au fost atacate cu multă întîrziere. cu form aţiile de lucru la faţa locului, pe viu ceste teme la căminele culturale şi tovărăşia, dragostea, comportarea
R ealităţile satului nostru con­ la biblioteci. în societate etc. •
La noul spital l-am găsit pe inginerul Cornel temporan. m arile transform ări ce Toate aceste acţiuni au lărgit o- In u ltim u l tim p s-a sim ţit o in ­
Dragoş, adjunctul şefului de şantier. El ne-a in ­ au avut loc şi creşterea rolului său rizontul de cultură generală şi au tensificare a m uncii ru cartea la
form at că la acest obiectiv, m ajoritatea lucră­ Cu prilejul discuţiilor avute, am aflat că pe economic în ridicarea bunăstării co n trib uit la ridicarea nivelului de
rilo r ce se execută acum se‘încadrează in gra­ şantierul nr. 4 al I.C.S.H. iniţiative le valoroase poporului, au creat premise cu to­ cunoştinţe al ţăranilor cooperatori, sate. M uncind cu perseverenţă,
fice şi că unele sînt chiar mai avansate. „Exe­ şi metode'e avansate de lucru sint aplicate cu tul noi m uncii culturale de masă. la cunoaşterea politicii partidului m ulte colective ale biblio te cilor co­
cutăm îndeosebi lucrări de finisaje. In exterior consecvenţă. Considerăm că experienţa bună a Viaţa spirituală a satului poartă nostru in domeniu! agriculturii. La munale au reuşit să atragă spre
lectură pe*te 50 la sută din popu­
finisajele sint realizate in proporţie de circa constructorilor de aici, mai cu seamă în ce p ri­ astăzi amprenta unui ridicat nivel cooperativele agricole de producţie laţie.
75 la sută, iar acum dăm bătălia pentru ter­ veşte controlul şi îndrumarea la punctele de lu­ de civilizaţie şi cultură care se dez­ din Lăpuşnic. Ilia, Spini. C ilnic.
minarea faţadei staţionarului, finisarea lui in ­ tru , ţinerea operativelor zilnice sau sâptămî- voltă continuu. Orăştie şi din alte localităţi, au fost A cţiuni interesante s-an desfă­
terioară şi a p o lic lin icii Sint avansate şi o parte nale. poate fi însuşită şi de alte organizaţii de In s titu ţiile ce răspund de acti­ organizate consultaţii ştiin ţifice pe şurat şi cu film ele. înregistrîndu-se
din lu crările de instalaţii electrice, îndeosebi construcţii din regiune. Ne referim , îndeosebi vitatea culturală la sate — com ite­ teme de economie agrară, la care o creştere masivă a p articipării ma­
acolo unde nu se aşteaptă după aparatele me­ ia şantierele gruoului nr. 2 din Petroşani, ce tele pentru cultură şi artă — cît şi-au dat concursul cadre de spe­ selor la vizionarea lor. M erită evi­
dicale. C orpurile de ilum inat şi instalaţiile de aparţin T.RC. Hunedoara-Deva, unde calitatea şi organizaţiile U.T.C,, comitetele cialitate din centrele universitare denţiate unele acţiuni deosebite —
servire uzuală s-au montat deja în aproape 100 mai lasă de dorit, iar deficienţele de organizare şi com isiile de femei, au cuprins C luj. Tim işoara şi Bucureşti. concursuri, medalioane, procese ci-
încăperi. In ultim a vreme am trecut la fin i­ s-au făcut simţite. în planurile lor de muncă acţiuni M erită să fie evidenţiat faptul ncmnlogralme <4c.
sarea completă a încăperilor care nu sînt con­ Există însă şi la Hunedoara unele lucrări ra­ menite să mobilizeze oamenii m un­ că în educaţia etică şi estetică a ţă­ A ctivitatea intensă pentru selec­
diţionate de aparatele şi utilajele medicale...*. mase in urmă, atît la blocuri, cît şi la celelalte cii la înfăptuirea sarcinilor econo­ ra n ilo r cooperatori au fost organi­ ţionarea de noi lalcnle, pregătirea
Interlocutorul nostru a ţin u t să adauge că, în obiective. Ele sînt condiţionate de neasigurarea mice. artistică şi prezentarea de specta­
urma dezbaterilor ce au avut loc în organi­ proiectelor de execuţie de către beneficiar. Iar Mai ales în perioada de iarnă, ac­ zate acţiuni în mod diferenţiat, în cole au avui drept rezultat consti-
funcţie de specificul
m uncii şi al
zaţiile de partid, sindicat şi U.T.C., u rm ă ririi în această privinţă, un ajutor im portant îl tivitatea cultural-artisticâ a cuprins preocupărilor diverselor categorii de FOSfF \ EL EGA
zilnice la fata locului şi în cadrul operativelor poate da secţia de investiţii a Sfatului popular mase largi de oameni ai m uncii în oameni de la sate. Im portant este aciivtst si Com itetului
a desfăşurării activităţii constructorilor, calita­ regional Hunedoara, care trebuie să insiste mai acţiuni care au creat o atmosferă că asemenea acţiuni organizate în regional dc partid
tea lu cră rilo r s-a îm bunătăţit sim ţitor. La spi­ m ult pentru asigurarea constructorului cu do­ Geometrie in otel, beton şi sticlă. plină de entuziasm. Deplasările cele mai multe localităţi din raioa­
tal, ca şi la blocuri, cazurile de remaniere a lu­ cumentaţia tehnică necesară. I. G A R A IA C U Foto : V. ONOIU brigăzilor ştiinţifice, m anifestările nele Alba, Ilia, Haţeg, Sebeş au a- (Continuare în pag. a 2-a)
cră rilo r sînt tot mai rare.